Cel mai penibil moment al dezbaterii Geoană-Antonescu-Băsescu de la Palatul Parlamentului: Mircea Geoană şi citatul din Ioan Gură de Aur.
Reacţia lui Crin Antonescu nu a întârziat: “Sunt cuvinte atât de bogate şi atât de puţine că aţi fi putut să le memoraţi, nu să le citiţi de pe o foaie”. Ştiu că de ideologie nu se mai prea ţine cont în România lui 2009. Mai ales atunci când vorbim de candidatul PSD+PC la alegerile prezidenţiale, un social-democrat care pune accent pe valori creştine într-un discurs populist, oximoronic din punct de vedere ideologic. Dacă l-ar auzi Georgios Papandreou… Era să descoperim mai târziu că Geoană apasă cu intensitate pedala religiozităţii atunci când l-a pomenit pe Părintele Partriarh Daniel ca răspuns la întrebarea cu privire la reperele de moralitate.
Alte trei episoade care mi-au rămas în minte: 1. Copilul musulman creştinat de Băsescu 2. Reacţia lui Petre Roman la numele Tudor Chirilă amintit de Crin Antonescu la reper de moralitate: “Cine este? Nu. Nu ştiu!” (a propos, Petre Roman de când e tabăra lui Crin?) 3. Mircea Geoană despre cea mai frumoasă faptă din viaţa sa: “Nu am dat-o pe soacră-mea afară din casă”. Pffff.
deodata, mi-am amintit un detaliu estompat de miza duelului dintre candidati: din spatele lui mircea geoana lipsea ion iliescu. lipsea adrian nastase, lipsea vanghelie. lipseau toti greii partidului.
intrebare: au lipsit pentru ca nu dadeau bine in cadru in ochii poporului sau pentru ca, la fel ca in 2004, cand au simtit ca pierde candidatul psd, greii partidului s-au retras, punand la cale sacrificarea nefericitului ?
Ce lovitură de circ au reuşit scamatorii Hrebenciuc şi Sassu pentru a-l scăpa pe dl Geoană de-o confruntare electorală! Trucul e ştiut: se ia obiectul, se arată publicului pe toate feţele, după care e băgat în batistă şi dispare – până la mişcarea următoare când dl Geoană apare din joben, viu şi nevătămat. Văzând că staffurile candidaţilor Băsescu, Antonescu, Oprescu şi Hunor au acceptat pretenţia PSD pentru o dezbatere în cinci la TVR (adică pe terenul PSD) şi că bietul Geoană nu mai are scăpare, Hrebe a recurs rapid la politrucul Sassu: acesta a pretins o dezbatere în şapte chemându-i în ajutor atât pe Vadim şi Becali în chip de bodyguarzi ai dlui Geoană cât şi posturile Realitatea şi Antena 3 ca „parteneri“ de emisie. De unde şi până unde? Şi de ce Tvr care e plătit din bani publici, în loc să se bucure de exclusivitate, se repede să verse audienţă şi bani în buzunarele dlor Voiculescu şi Vîntu? Schema prevedea astfel o dezbatere cu şapte candidaţi şi trei moderatori în 90 de minute – respectiv câte 12 minute de căciulă, adică pierdeau câte 90 de minute în trafic să ajungă la TVR ca să vorbească 12 minute? Ce bătaie de joc! Scopul s-a văzut imediat: după ce dnii Băsescu, Antonescu, Oprescu şi Hunor au anunţat că nu participă la „mascaradă“, cele trei televiziuni au anulat confruntarea. De ce, măi dragă? De ce nu s-a întâlnit dl Geoană cu Vadim şi Becali, mai ales că erau invitaţii săi personali? De ce n-au discutat frumos în trei? Aveau 90 de minute la dispoziţie, erau serviţi de oameni pregătiţi (Hurezeanu, Firea, Niculescu) şi găzduiţi de trei televiziuni calde, tovărăşeşti. Chiar le-ar fi stat bine laolaltă, în tripluştecher. Bucuros că a fost chemat să-i facă menajul dlui Geoană la poarta TVR, Vadim s-a declarat tămâie: „Băsescu fuge de mine ca dracu’ de tămâie“. Iar Tămâie fuge după Geoană. Cele trei televiziuni s-au păcălit: au pierdut câte 90 de minute transmiţând neghiobiile candidaţilor din grupa mică pe care apucaseră să-i convoace – şi care s-au bucurat de o publicitate nesperată. Pomana porcului! Seara, dl Băsescu l-a declarat pe Sassu „al treilea mogul“ al micilor ecrane. Greşit! Sassu nu plăteşte TVR din banii săi, deci nu e mogul ci o mogâldeaţă plătită din bani publici pentru a-i ridica tupeul dlui Geoană: „nu-i nimic, mergem mai departe“. Unde? Deja a mers prea departe. S-a dus de două ori în secret la Moscova şi tot n-a ajuns la procentul PSD. Lupta pentru turul I s-a deschis: să intre primii doi!
Din punctul de vedere al ştampilei stând cu pupătoarea spre buletinul de vot, mă încadrez în acea categorie largă a românilor pe care-i doare undeva de viitorul preşedinte al ţării. Dacă va fi desemnat Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu, Băsescu, Antonescu, Oprescu sau C.T. Popescu (nu văd de ce ziaristul ăsta marca „Sony“ n-ar fi potrivit!) mi-e totuna, fiindcă la fel mă va hărţui inspectorul fiscal, la fel mă va jupui birocratul, la fel mă va scuipa între ochi judecătorul şi poliţistul, dacă voi ajunge pe laba lor. Nu mă priveşte deloc ale cui sunt deştele strânse pe sforile care deschid robinetele naţionale, atâta vreme cât trăiesc într-un perimetru unde nimic nu se va schimba nici peste cinci, nici peste zece, nici peste un milion de ani. În pofida acestui pesimism – pe care îmi place să-l numesc realism -, cu drag plec urechea la cântecul marinarului, care propune ca din 471 de parlamentari să rămână 300. Merg mai departe şi zic că din 471 ar putea rămâne foarte bine doar zece – câte cinci pentru fiecare cameră – fără să se simtă vreun neajuns. Ba cred că aceleaşi rezultate le-ar avea ţara şi dacă ar folosi numai un deputat şi un senator, care în paralel ar putea îndeplini şi rolurile de portari ale clădirii respective, dacă tot e să trecem pe economii. Dar ideea lu’ Băsescu trebuie dusă până la capăt, fiindcă din iniţiativa lui se deduce că, vreme de ani şi ani, circa 200 de parlamentari au fost în plus. Şi-atunci, ăştia trebuie să dea înapoi ce-au căpătat nejustificat, că altfel se strică echilibrul Universului. Întrucât e aproape imposibil de demonstrat cine a fost mai incompetent şi mai puturos ca altul, ar trebui să se stabilească prin tragere la sorţi care parlamentari au fost în plus. Iar aceştia să facă bine să returneze dulcile beneficii de care s-au bucurat şi încă se mai bucură: pensiile, indemnizaţiile, benzina şi uzura maşinilor de serviciu, diurnele, profiturile de pe urma firmelor înfiinţate pentru a pune în operă contracte cu statul… Aşa-i corect, dacă vrem ca ideea lu’ Băsescu să nu fie bearcă. Zilele trecute, o scriere de pe un afiş de campanie mi-a atras atenţia: „De ce s-au unit toţi împotriva mea? Pentru că eu sunt altfel!“ Mă mănâncă limba să spun ceva, dar mai bine mă abţin.
Aşa-zisa carte-bombă lansată de grupările de gherilă din slujba lui Mircea Geoană, „Prădarea României“, ar fi trebuit să se numească „Trădarea României“ şi să fie o reflexie a intenţiilor reale ale conspiratorilor fostului partid comunist, coafat drept social-democrat. Este vorba de centrul de comandă şi control condus de eminenţa cenuşie a PSD, Viorel Hrebenciuc, alintat în intimitatea pesediştilor cu apelativul „Javra“ (strict autentic – nm). Conform declaraţiilor incendiare făcute de omul de afaceri şi editorul ziarului „Curentul“, Mihai Iacob, în emisiunea „Naşul“ de la postul B1TV, schema otrăvită de atacare a preşedintelui Traian Băsescu prin intermediul unor foşti slujbaşi ai statului, rejectaţi din sistem în urma unor grave abateri, a fost sifonată public, într-un cadru restrâns, de artizanii jocurilor PSD, încă din luna octombrie. Cunoscutul „garant“ al lui Mircea Geoană, şi nu numai, Marian Vanghelie, cârtiţa politică infiltrată până în arhiva secretă a DGIPI, a divulgat din greşeală la o discuţie informală planurile de atac ale candidatului Mircea Geoană. Metoda este simplă şi se bazează pe tacticile clasice de gherilă: hărţuirea continuă a adversarului, respectiv a preşedintelui Traian Băsescu, şi îndreptarea atenţiei publice pe piste false, „explozive“. Scopul şi mijloacele: protejarea şi conservarea alesului PSD, Mircea Geoană, introducând hămăitori de serviciu şi amplificând la maximum făcătura prin intervenţia gălăgioasă a vectorilor de influenţă aserviţi din mass-media, tip Chirieac-Roşca. Aceeaşi manevră s-a putut constata şi ieri, la scandalul creat pe fondul mascaradei confruntării televizate, când aceeaşi „javră“ i-a băgat la înaintare pe Vadim şi Becali, „creaţia“ lui, după cum a mărturisit într-un interviu recent. La discuţia din luna octombrie, la care a participat şi Mihai Iacob, Vanghelie s-a lăudat bombastic că principala temă de asalt la preşedintele Băsescu va fi chiar controversatul caz Hayssam. Influentul manipulator PSD-ist avea încă de atunci creionat cadrul exact de atac, conceput în laboratoarele lui Viorel Hrebenciuc şi Mircea Geoană. Vanghelie s-a scăpat în ce priveşte organizarea planului murdar până la cele mai mici amănunte şi, în special, asupra faptului că vor fi folosiţi doi foşti procurori şi doi foşti ofiţeri ai SIE, implicaţi în cazul Hayssam, care vor reclama „dispariţia“ a patru milioane de dolari din pretinsa răscumpărare, a relevat Mihai Iacob. În intervenţia sa făcută în direct, prin telefon, cu Elena Udrea în studio – care a căzut de acord că scenariul este foarte credibil -, Mihai Iacob a mai dezvăluit că tartorul PSD, Viorel Hrebenciuc, urma să asigure promovarea mediatică a cazului, prin intermediul posturilor Antena 3 şi Realitatea TV şi a cotidianelor „Jurnalul Naţional“, „Gardianul“, „Ziua“ şi „Cotidianul“. Iacob afirmă că l-a avertizat pe Vanghelie că adoptarea unui asemenea plan, care are în calcul şi foşti procurori, şi foşti ofiţeri SIE, riscă să afecteze siguranţa naţională a României şi să arunce o umbră de neîncredere asupra instituţiilor statului în faţa partenerilor euro-atlantici ai ţării. „Nu-i nimic! Viorel a promis că se ocupă el de asta!“, a afirmat cu lejeritate Vanghelie. În faţa unui asemenea răspuns care sfidează responsabilitatea firească pe care trebuie să o aibă un om politic faţă de securitatea naţională, Mihai Iacob a atenţionat mai multe instituţii ale statului.
Ceea ce putem constata însă, ca observatori ai evenimentului despre care aveam cunoştinţă încă de dinainte de a se derula, este că desfăşurătorul acestuia a urmat exact planul enunţat din prostie de Marian Vanghelie. Bomba-buzdugan a fost dată în „Jurnalul Naţional“, „în exclusivitate“, vineri, 13 noiembrie, sub titlul „Cazul Hayssam: Unde sunt banii pentru răscumpărarea jurnaliştilor?“ şi cu ameninţarea că luni vor urma dezvăluiri fulminante, în acelaşi cadru de „exclusivitate“ aranjat de Viorel Hrebenciuc cu „fratele“ Felix Voiculescu, viitor „prim-ministru“ sub „preşedinţia“ Mircea Geoană. Rapid, ministrul-fantomă al economiei PSD, Sorin Ovidiu Vîntu, apăsase deja butonul roşu care porneşte teleghidarea „liderilor de opinie“ la Realitatea TV. De luni, toate gurile de foc ale trusturilor celor doi moguli cu interese economice asupra sectoarelor strategice ale României au răguşit de cât au tras în preşedinte din toate direcţiile. Problema scenariştilor şi regizorilor de mâna a doua a făcăturii anti-Băsescu este că şi-au ales actori conform mediului corupt în care se scaldă. Cei doi procurori rejectaţi sunt, în ciuda propagandei trusturilor Vîntu şi Voiculescu, persoane a căror integritate morală şi profesională s-a volatilizat de mult. Vocalista Angela Ciurea, fost procuror DIICOT în perioada 1 august 2006 – 6 ianuarie 2009, a fost exclusă din magistratură pe 16 septembrie 2009, după ce s-a hârjonit sub soarele Nisei chiar cu unul din inculpaţii dintr-un dosar pe care-l instrumenta, nimeni altul decât spionul răsăritean Stamen Stancev. Conform informaţiilor care au dus la revocarea sa, Ciurea s-a deplasat la Nisa împreună cu avocatul lui Sancev, după ce tot ea ceruse şi obţinuse ridicarea interdicţiilor de a părăsi ţara de către spionul anti-NATO. Şi dus a fost. La fel, ce coincidenţă!, vioara întâi în filmul „Trădarea României“, procurorul Ciprian Nastasiu, a fost revocat din funcţia de adjunct al şefului DIICOT în urma scandalului fugii lui Omar Hayssam, după ce chiar el solicitase eliberarea sirianului din arest.
Filiera SIE-Hayssam-PSD şi viceversa
Omul de afaceri sirian cu serioase legături secrete cu serviciile de informaţii prezente în Orientul Mijlociu a fost dintotdeauna un privilegiat al regimului PSD: de la favorurile economice obţinute ca membru al anturajului aeropurtat al lui Ion Iliescu până la pseudo-operaţia prin care ar fi scăpat de cancer, realizată artistic de fidelul lui Mircea Geoană, fostul ministru al Sănătăţii, Mircea Beuran. La fel, co-autorul cărţii de intoxicări electorale este, se spune, un apropiat de-al Mihaelei Geoană, soţia para-oengistă a şefului PSD. Cu toate acestea, nici chiar principalul autor, procurorul Ciprian Nastasiu, nu-şi permite să mintă pe cât şi-ar fi dorit PSD, pentru că la lansarea cărţii sale a recunoscut că preşedintele Băsescu i-a spus doar: „Nu pot să-ţi dau sfaturi, faci ceea ce este legal“. Misterul care încă planează asupra Afacerii Javra contra Şefului Statului este legat de folosirea unor foşti agenţi SIE în combinaţia anti-Băsescu, ceea ce ar putea duce la constatarea încălcării unui jurământ, cât şi a datoriilor profesionale ale unor ofiţeri români de informaţii. La ora închiderii ediţiei, aşteptam răspunsul oficial al instituţiilor speciale implicate în elucidarea acestei afaceri.
După vizitele secrete, Geoană afirmă că va fi invitat oficial la Înalta Poartă de la Răsărit Scris deGeorge Roncea „Am luat legătura cu ambasada URSS, ca să-i informez cine suntem şi ce vrem…“- Ion Iliescu, în 1989. După fix 20 de ani, Mircea Geoană, cel care a preluat ştafeta de la Ion Iliescu, ia legătura direct la sursă, cu ruşii, via Boris Golovin, un cadru GRU (serviciile militare de informaţii ruseşti) – implicat în orice altceva decåt în acţiuni umanitare, de dragoste sinceră faţă de romåni. Golovin reprezintă în Romånia interesele unei pletore de oligarhi/kaghebişti printre care Oleg Deripaska, Igor Ziuzin, creaturi ale unui mogul israelian – Mark Rich – legat stråns de afacerile cu Moscova, de mai bine de trei decenii. Între timp, de la momentul iniţial, când Hrebenciuc şi Guşă, apropiaţii lui Boris Golovin şi ai lui Geoană, au negat vizita secretă, în timp ce prezidenţiabilul PSD tăcea mâlc, subiectul s-a extins, mai multe surse au ieşit pe interval cu date legate de insolita excursie. S-au pronunţat nume ca Romgaz şi alte obiective dragi Rusiei, pe care un Patriciu, de exemplu, şi le dorea, acum doi ani, grabnic privatizate – a se citi mătrăşite. Recent, prezidenţiabilul Geoană a venit cu noi detalii susţinând că „din aprilie şi până acum am mai fost o dată la Moscova, într-o vizită privată“. Mai mult, Geoană pretinde că cele două vizite tainice vor fructifica o a doua, la vedere, deoarece, susţine acesta: „Am primit o invitaţie oficială, în urmă cu câteva zile, pentru o vizită la Moscova“. Relaţia specială a PSD cu Moscova nu este de azi, de ieri, Tataia Ilici având un rol important în acest tip de îmbârligare împotriva naturii. Mircea Geoană este candidatul unui partid a cărui politică faţă de Basarabia, aşa-zisa R. Moldova, a fost una în care interesele Rusiei au primat. Mai mult, recent, în Parlamentul European, socialiştii din România s-au opus urgentării procedurii de redobândire a cetăţeniei române pe motiv că astfel s-ar deteriora relaţiile României cu Federaţia Rusă. „Rusia über alles!“ pare să fie sloganul drag al pesediştilor noştri. Rusia şi-a creat din timp o „coloană a cincea“ – o agentură – în ţări precum Ucraina, Bulgaria, Serbia, România, dar şi chiar în Germania, Italia, Franţa – unde au activat şi activează grupări politice cu vederi rusofile încă de dinaintea izbucnirii „războiului rece“. Situaţia din România este una cu mult mai dramatică comparativ cu ţările occidentale aflate la o oarecare distanţă de sufocanta îmbrăţişare geopolitică a Rusiei. „Curentul“ a prezentat pe larg fragmente dintr-un material cu mult mai mare care ilustrează infiltrările în plan economic mai ales a instituţiilor şi serviciilor specializate în treburi cu caracter militar de origine rusească. Imaginea este una copleşitoare şi alarmantă, mai ales pentru o ţară NATO, orientată de politica dusă de preşedintele Băsescu pe aliniamente americane. În mandatul lui Traian Băsescu, România a cultivat constant relaţii privilegiate cu Washingtonul, iar atât liberalii, cât şi pesediştii l-au atacat deseori pe actualul preşedinte pentru această atitudine, de pe poziţii de amor faţă de Rusia evidente. Patriciu, în mod special, cel care a cedat CSI-ului condus de Rusia Rompetrolul, a excelat în acestă orientare. Căţei mai mici ca Guşă s-au ilustrat şi ei prin manifestări excesive şi perverse chiar faţă de rusoi.
Miza blocării alianţei strategice cu Statele Unite
După vizita recentă în Romånia a vicepreşedintelui american Joe Biden, poziţia Statelor Unite faţă de Rusia şi vecinătatea apropiată s-a clarificat. Biden a ales Romånia, una dintre cele mai pro-americane ţări din regiune, pentru a transmite, în cursul discursului de la Biblioteca Centrală Universitară, un mesaj clar de respingere a pretenţiilor Rusiei din zona aşa-zisei „vecinătăţi apropiate“. Deşi noi ne aflăm la peste 1.000 de kilometri de Rusia, România cade, pentru Moscova, în aria „vecinătăţii apropiate“. O analiză politică a prestigioasei Stratfor arată că Biden „a încurajat pe faţă statele regiunii istmului ponto-baltic să submineze activ influenţa Rusiei asupra statelor aflate în zona sa de periferie. În acest sens, el nu doar a încurajat ţările în cauză să promoveze schimbarea politică în regiune, dar le-a şi asigurat de tot sprijinul american pentru acest demers“. Joe Biden s-a pronunţat tranşant: „Noi nu mai gândim din perspectiva a ceea ce pot face Statele Unite pentru ţările din Europa Centrală, ci, mai degrabă, din perspectiva a ceea ce putem face împreună cu Europa Centrală“. O afirmaţie clară a intenţiei unei alianţe strategice cu America, dar şi în ceea ce priveşte raporturile cu Rusia. Diminuarea influenţei Rusiei în zona Mării Negre este o miză colosală, iar un raport de anul trecut al Ministerului de Externe al Rusiei se lăuda tocmai cu această realizare a ultimilor doi ani – blocarea, prin „mijloacele specifice“ ruseşti, a eforturilor României de diminuare a influenţei ruseşti în zonă. În acest context, este o evidenţă că la Kremlin se speră în subminarea alianţei strategice cu Statele Unite, prin plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni. Vizitele lui Mircea Geoană la Moscova exprimă miza pe care o pun ruşii pe liderul PSD pentru o astfel de schimbare de linie. Geoană intră pentru Rusia în categoria „mijloacelor specifice“.
Scris deIulia Nueleanu Alexandru Sassu şi-a făcut datoria faţă de partid şi, în momentul-cheie al campaniei electorale, a făcut instituţia preş la picioarele lui Mircea Geoană. Deşi conduce TVR, care are acoperire naţională, Sassu a simţit nevoia, la sfatul colegilor săi de partid, să organizeze cea mai importantă dezbatere electorală înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, la braţ cu mogulii Voiculescu şi Vîntu. Mai mult, pentru a face loc şi echipei de zgomote a lui Mircea Geoană, alcătuită din Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali, Sassu a propus o dezbatere la care să participe nu mai puţin de şapte candidaţi. Mai pe româneşte, Sassu a înlocuit dezbaterea cu un circ general, din care să nu rămână decât jongleriile ieftine ale lui Vadim şi Becali. Interesant este că Sassu a schimbat pe parcurs regulile jocului, la sfaturile preţioase ale lui Hrebenciuc, cel care i-a picurat la ureche că trebuie să participe la dezbatere şapte candidaţi şi nu cinci cum conveniseră iniţial staffurile celor mai importanţi candidaţi în cursa electorală. Mai mult, Geoană l-a sunat personal pe Vadim să-l invite la dezbatere, semn că nici măcar la nivel de aparenţe TVR nu a organizat acest eveniment, ci PSD-ul lui Mircea Geoană. Prin această depunere oficială a postului public de televiziune, plătit din bani publici şi din buzunarele noastre, în braţele PSD şi ale lui Mircea Geoană, asistăm practic la o politizare a televiziunii publice mai aprigă decât în vremea lui Năstase. Iar pentru aceasta trebuie să-i mulţumim (sau nu?) lui Mircea Geoană, care dovedeşte că-i este practic frică de o confruntare electorală pe bune, aşa cum a avut loc la Cluj între Traian Băsescu şi Crin Antonescu. Ca să-l parafrazăm pe Băsescu, nu putem spune decât că de ce îi este frică, nu scapă!
Ministrul de stat român Eugen Tomac, europarlamentarul PDL Marian Jean Marinescu și senatorul român, Mihaela Popa, îndeamnă cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia română să-l voteze pe Traian Băsescu pentru un nou mandat la Cotroceni. Cei 3 au susținut azi, 18 noiembrie, o conferință de presă la Chișinău în care și-au manifestat atitudinea de susținere pentru președintele român și pentru politica acestuia față de R. Moldova.
”Traian Băsescu a fost cel care a susținut urgentarea precedurii de redobândire a cetățeniei române pentru moldoveni. Totodată, cu susținerea lui, a fost adoptată ordonanța de urgență privind reducerea termenului de redobândire a cetățeniei. La indicația lui am făcut tot posibilul de a susține Moldova și cetățenii acestei țări în Parlmanetul European”, au ținut să sublinieze cei trei în decursul zilei de astăzi.
”Este unicul partid de guvernare care are program de guvernare cu privire la românii din afara granițelor”, a ținut să precizeze Tomac în discursul său de susținere pentru PDL și Traian Băsescu. Aceeași sursă a ținut să amintească presei că el a fost candidatul PDL la funcția de deputat în Parlamentul României în 2008, atunci când a adunat mai mult de jumatate din voturi, dar ”o întâmplare nefericită a făcut ca Tudor Panțâru să ajungă cel care a ajuns în legislativul român”.
Reprezentanții PDL au criticat Partidul Social Democrat și pe candidatul acestuia, Mircea Geoană, spunând că politica acestei formațiuni față de R. Moldova este doar una imaginară și că ”au existat cazuri în Parlamentul European, când socialiștii din România s-au opus urgentării procedurii de redobândire a cetățeniei române pe motiv că astfel s-ar deteriora relațiile României cu Federația Rusă”.
Interviu Roncea cu Sebastian Lazaroiu (II) – Geoană a mers la Moscova pe urmele lui Patriciu Consemnat de Victor Roncea Sebastian Lăzăroiu: Trebuie să fie făcute privatizări, dar şi în avantajul statului român, iar în zonele care sunt de importanţă strategică, trebuie să ne gândim de mai multe ori îninte de a face privatizări. Ori aici e ceea ce, de fapt, a încercat preşedintele Băsescu să împiedice şi ceea ce va încerca în cel de-al doilea mandat, pe care îl va obţine, şi ceea ce Vîntu şi Voiculescu îşi doresc să nu se mai întâmple. De aceea, pentru ei, Băsescu e un obstacol. Geoană e mult mai flexibil şi sunt convins că tot sprijinul pe care îl primeşte acum va trebui să îl plătească, va trebui să plătească nota de plată pentru acest sprijin, dacă ar ieşi preşedinte, ceea ce presupun că nu se va întâmpla. Victor Roncea: Credeţi că putem vorbi despre o reînnodare a „firului roşu“ prin această „excursie“ făcută în secret de dl Geoană la Moscova şi prin întâlnirea cu un personaj controversat din lumea serviciilor secrete ruseşti, dl Golovin, ofiţer GRU? – Deocamdată nu mă pot pronunţa. E un caz delicat. Preşedintele a confirmat că a existat această vizită, a fost solicitat şi de Crin Antonescu în acest sens. Deocamdată m-aş rezuma în a afirma că este total în neregulă ce a făcut Mircea Geoană. Era vicepreşedinte al CSAT, era preşedinte al Senatului şi a făcut o vizită privată la Moscova, fără să ofere lămuriri. N-am văzut explicaţiile de rigoare. – S-a cam dat la fund în ultimele zile. – Da, dar e obligat să dea explicaţii clare, să aflăm exact ce a discutat acolo. Însă e total în neregulă ce a făcut, probabil că dânsul a crezut că nu se află, nu se va şti, ceea ce nu se face în niciun stat democratic, civilizat al acestei lumi. Este o vizită extrem de suspectă, cel puţin suspectă aş putea spune. E o situaţie delicată. – Dar nu vi se pare demagocică intervenţia lui Crin Antonescu atâta timp cât şi partidul său are legături cu partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, perfectate prin intermediul lui Călin Popescu Tăriceanu şi Serafim Urechean? – Trebuie văzut. Numai dl Geoană poate să ne spună ce discuţii a avut acolo. Însă, se poate spune şi că dl Geoană a mers pe urmele lui Patriciu la Moscova. Este posibil să fie şi un asemenea scenariu. Sigur că asta l-ar putea pune în dificultate pe dl Crin Antonescu, care este candidatul sprijinit de Dinu Patriciu. – E garantat de Dinu Patriciu… – E garantat de Dinu Patriciu!, deci s-ar putea să fie şi dl Crin Antonescu într-o situaţie dificilă dacă acesta e de fapt conţinutul discuţiilor de la Moscova.
Sondajele de opinie sunt manipulate
– Dle Lăzăroiu, sunteţi în primul rând sociolog. În toată această perioadă au apărut numeroase controverse legate de sondajele de opinie. Unii candidaţi chiar şi-au exprimat rezerva faţă de nivelul la care sunt cotaţi. Ce credeţi, sunt manipulate sondajele de opinie, mai ales când unele institute de sondare sunt patronate de aceiaşi membri ai „Coaliţiei GRIVCO“? – Dle Roncea, e foarte-foarte adevărat. Eu cred că da, multe dintre ele sunt manipulate. Ce a apărut nou în această campanie e că între institute mari apar contradicţii, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. – Ştiu că s-a semnat la un moment dat un cadru deontologic între marile institute, pentru a se evita deprofesionalizarea. – A existat chiar o Asociaţie al cărei rol era, printre altele, să sancţioneze abaterile evidente în acest domeniu. Dar a dispărut… Aş vrea să vă amintesc că atunci când am venit la Cotroceni am luat decizia de a mă retrage din lumea aceasta, tocmai pentru că mi s-a părut că solidaritatea de breaslă era prost înţeleasă, existând ideea că trebuie să ne acoperim atunci când se făceau greşeli mari, ceea ce eu am respins şi am fost blamat pentru aceasta. Eu n-am înţeles niciodată să-mi apăr breasla acoperind erorile grave ale altora, ceea ce este valabil şi pentru presă. Eu cred că presa trebuie să clarifice problemele presei, şi dacă există jurnalişti oneşti care sunt deranjaţi de aceste etichete – „presa manipulează“, „presa dezinformează“ – să iasă şi să spună ei cine o face, pentru a se delimita. – Mulţi o fac în mediul online, unde s-au refugiat, spaţiu care devine din ce în ce mai credibil, tocmai din aceste motive. – Exact: s-a transferat foarte mult din credibilitatea presei „mari“ în mediul online, unde găseşti analize pertinente, poziţii obiective etc… Un refugiu pentru mulţi jurnalişti oneşti. Am făcut paralela aceasta pentru că mi se pare importantă. Realmente, şi în presă, şi în ce priveşte sondajele, lucrurile merg din ce în ce mai prost. Am ajuns într-o situaţie în care breasla este total dereglementată, în care nu se mai respectă nicio valoare, niciun cod, la fel ca şi în presă.
Două institute centrale de sondare fac un joc suspect – Dar cât de mult pot influenţa aceste rezultate false? – Eu nu cred în această influenţare. Am făcut studii încă din anul 2000 pe influenţa sondajelor de opinie asupra comportamentului electoral. Atunci s-a dovedit ştiinţific că influenţa este foarte mică, de ordinul a unul-două procente. Influenţa mare nu este asupra alegătorului simplu, ci asupra militanţilor şi sponsorilor partidului. – Deci e un alt mijloc de presiune şi manipulare. – Exact. Dacă vrei să le arăţi sponsorilor că merită să investească în tine, trebuie să le arăţi că ai o cotă acceptabilă. La fel pentru a câştiga sprijinul militanţilor. – Am ajuns într-o situaţie în care şi presa, şi aceste institute par arondate la acel centru unic de comandă. – Da, trebuie văzut. Pentru că observ că sunt mai multe institute care dau o anumită ierarhie – nu vreau să dau nume -, dar sunt două institute care dau cu totul alte cifre şi chiar cu totul alte ierarhii. Dintr-o dată, cele două sunt pentru mine suspecte. E greu de crezut că toată lumea greşeşte şi numai doi sunt corecţi. Unul dă nişte rezultate, şi peste două săptămâni vine al doilea şi le confirmă. Şi ambele institute sunt „credibile“. Sigur, rămâne să vedem la primul tur de scrutin şi apoi la al doilea cine a avut dreptate, ce joc au făcut. – Aşadar, putem specula că Traian Băsescu stă de fapt mult mai bine în sondaje decât este prezentat. Din câte ştiu eu, există o diferenţă între preşedinte şi următorul candidat de circa 11 procente. – Diferenţa între Traian Băsescu şi următorul candidat, respectiv Mircea Geoană, este între 8 şi 12 procente, distanţă care se poate micşora sau mări până la primul tur.
Mogulii se folosc de criză ca să şantajeze ziariştii
– La ce credeţi că ne putem aştepta în următoarea perioadă, ţinând cont de agresivitatea aceasta malefică a unor personaje? – Deja în momentul acesta două televiziuni – şi nu numai ele – au mari probleme de credibilitate, mai ales de când a apărut scandalul acesta cu Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac. Dar nu numai asta: dincolo de ce spun în acea discuţie, în privat, să vedem şi ce spun aceşti „lideri de opinie“ pe post, ce rol joacă. Probabil aceste televiziuni vor încerca să se recredibilizeze, să nu mai ignore subiecte, cum au încercat şi cu acest caz, dar şi cu vizita lui Geoană la Moscova, care, după ce a apărut pe un site online, nu a fost preluat de nimeni, cu excepţia ziarului „Curentul“, a „Evenimentului Zilei“ şi a postului B1TV. Abia când a ieşit Crin Antonescu a apărut şi ştirea pe aceste televiziuni. Dar cititorii dvs trebuie să ştie că informaţia circula deja de trei zile. Dacă se va repeta acest fenomen, realmente înseamnă că domnii Vîntu şi Voiculescu şi-au făcut degeaba „televiziuni de ştiri“, pentru că nu mai au nicio credibilitate. – Şi-atunci vor încerca să se mute în Republica Moldova, să-i păcălească şi pe basarabeni, care trebuie însă avizaţi. – Da. Dar aceşti patroni sunt foarte interesaţi ca până pe 6 decembrie să-şi păstreze un dram de credibilitate ca să merite investiţia pe care au făcut-o în aceste televiziuni. – Şi cum credeţi că va arăta peisajul media după alegeri? – Mi-e foarte greu să-mi imaginez. Sunt oameni care au făcut nişte compromisuri foarte urâte. Mă gândesc la oamenii ăştia – la Vîntu, la Voiculescu – şi ei sunt de condamnat, dar mi se pare de condamnat şi reacţia foarte slabă a celor pe care îi conduc. Pentru că un ziar, un post TV nu este un simplu SRL în care patronul ordonă şi angajaţii execută. O televiziune trebuie să servească interesului public, interesului de informare al cetăţeanului. Altfel, nu-şi are nicio raţiune de a exista. – Or, în acest moment ei se întorc practic împotriva cititorilor, a telespectatorilor… – Şi nu le pasă. Dar, repet, reacţia celor care lucrează în aceste trusturi este foarte slabă. Sunt foarte puţini care ies şi spun: „există un subiect despre care noi n-am vorbit şi este important“. – Sau dacă ies sunt eliminaţi, pentru că patronii se folosesc de această criză economică. – Absolut. Multor jurnalişti li s-au redus salariile, sunt ţinuţi într-o stare de tensiune, strânşi în menghină, ca să aplice un anume comandament politic. Oamenii aceştia se vor trezi după 6 decembrie ca dintr-un coşmar. Şi se vor întreba: ce am făcut eu în ultimele şase luni? Mi-am bătut joc de meseria mea? – Înseamnă că organizaţiile profesionale de media ar trebui să aibă un rol mai mare. – Exact. Ca şi în breasla sociologilor, şi în cea a jurnaliştilor nu mai funcţionează aceste organizaţii, nu mai există un rol major al acestora. A existat o reacţie, însă destul de slab mediatizată, după cazul pe care l-aţi prezentat, Chirieac-Roşca. Au încercat să se delimiteze, că de fapt cei doi nu sunt jurnalişti, însă aceştia apar pe televizor, scriu în continuare, aşadar, legitim, s-ar putea numi jurnalişti. – Purtători de legitimaţie de presă… O ultimă întrebare: ca sociolog, cu ce diferenţă credeţi că va câştiga Traian Băsescu în turul doi? – Va fi o bătălie foarte polarizată. Aceste campanii furibunde anti-Băsescu, duse în ultimii cinci ani, au avut totuşi un efect, prin stereotipurile inoculate. Va fi o luptă strânsă, o bătălie a mobilizării. Rezultatul va depinde foarte mult de modul în care forţele celor doi candidaţi din finală se vor mobiliza la vot. Va fi o victorie a lui Băsescu, la un scor strâns, dar mai mare decât cel prin care Năstase a fost înfrânt.
Dezvăluirea făcută de Bogdan Chirieac în deja celebrele stenograme publicate de ziarul „Curentul“, conform căreia Geoană fură toţi banii de campanie, zeci de milioane de euro, şi-i pune la păstrare la soacră-sa, ne-a pus pe gånduri şi, bineînţeles, pe urmele averii preşedintelui PSD. Investigaţia noastră, bazată pe datele oficiale şi pe declaraţiile publice ale familiei Geoană, a scos la iveală un fapt surprinzător: Mircea Geoană este un soi de David Copperfield de Romånia, întrucåt într-un an cheltuieşte cu mult mai mult decåt cåştigă, lucru imposibil pentru oricare din noi. Conform calculelor făcute pentru noi de un expert contabil, familia Geoană a cheltuit în 2008 aproape dublu în comparaţie cu veniturile încasate. De unde? Răspunsul ni l-a oferit tot Bogdan Chirieac, în stenogramele aflate pe www. curentul.ro, unde acesta declară că Geoană „a våndut locurile în parlament, a våndut locurile în ministere, a luat banu…“. „A luat cu şapte måini“, ne spune tot Chirieac, un analist familiarizat cu viaţa internă a PSD. Sumele strånse ca o furnicuţă de Mircea Geoană, în urma vånzării locurilor din parlament şi guvern, ar fi de zeci de milioane de euro, conform informaţiilor furnizate de Chirieac. Aşa s-ar explica şi diferenţa masivă dintre cheltuielile familiei Geoană şi veniturile declarate de către aceasta. Şi, pentru că cifrele vorbesc cel mai bine în asemenea situaţii, vă prezentăm analiza veniturilor şi a cheltuielilor celei dintåi familii social-democrate, concluziile fiind mai mult decåt clare.
Declaraţiile de avere – acte oficiale
Pentru a stabili veniturile şi cheltuielile familiei Geoană am analizat declaraţiile de avere depuse de Mircea Geoană pentru anul 2008, acestea având valoarea unor acte oficiale. Potrivit acestor documente aflate pe site-ul Senatului, la începutul anului 2008, Mircea Geoană avea în conturi 93.963 RON, 1.010 EUR şi 222.674 USD. La sfârşitul anului 2008, liderul PSD mai avea în conturi 46.289 RON, 504 EUR şi 199.385 USD. Prin urmare, în cursul anului 2008, Mircea Geoană a cheltuit din conturile sale suma de 109.963 RON, astfel: 47.674 RON, 504 EUR şi 23.289 USD, valuta fiind transformată în RON la cursul mediu al anului 2008. RON EUR USD ian. 2008 93.963 1010 222.674 dec. 2008 46.289 504 199.385 cheltuiţi 47.674 506 23.289
Veniturile familiei Geoană pe anul 2008 le găsim tot în declaraţiile de avere depuse în 2009 de preşedintele Senatului, pe site-ul instituţiei. Conform acestor documente, familia Geoană a încasat în anul 2008, în total, 160.275 RON, sumă ce reprezintă salariul lui Mircea Geoană, salariul Mihaelei Geoană, dividendele încasate de soţia liderului PSD, o bursă de 700 de USD acordată unuia dintre copii şi chiar şi alocaţiile de stat ale juniorilor.
Salariu Mircea Geoană 73.488 Salariu Mihaela Geoană 24.144 Alocaţie copii (sic!) 960 Bursă copil 700 USD 1.763 Dividende Mihaela Geoană 59.920 Total venit 2008 fam. Geoană 160.275
Adunând simplu banii cheltuiţi din conturi (109.963 RON) cu veniturile totale ale familiei Geoană (160.275 RON) ajungem la concluzia că, în cursul anului 2008, familia Geoană a avut un disponibil de cheltuit de 270.238 RON. Obrazul subţire… După ce am stabilit banii pe care-i avea la dispoziţie pentru cheltuieli familia Geoană, în 2008, am trecut bineînţeles şi la analiza propriu-zisă a cheltuielilor făcute. Toată lumea ştie că familia Geoană locuieşte cu chirie într-o casă a RAAPPS, din strada Cucu Starostescu, de 246 mp, pentru care chiria se ridică la 3153,33 EUR pe lună, începând cu luna martie a anului 2008. Conform datelor oficiale, pentru lunile ianuarie şi februarie 2008, înainte de majorare, chiria a fost de 689,41 RON x 2=1378,82 RON. Prin urmare, chiria locuinţei pentru familia Geoană a fost, în anul 2008, 117.569 RON, valoare calculată folosind cursul euro mediu lunar pentru martie-decembrie 2008. Utilităţile aferente unei locuinţe de 246 mp se ridică lunar la 1.200 RON (media anuală), deci un total de 14.400 RON. Şi, după ce toată presa i-a bătut obrazul pentru că până la vârsta asta nu a reuşit şi el să-şi ia o casă şi se adăposteşte tot prin locuinţele RAAPPS, Mircea Geoană a decis să-şi achiziţioneze un apartament într-o zonă rezidenţială, bineînţeles, apartament construit de o firmă la care este acţionar şi ex-ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, un apropiat al cercurilor pesediste din toate timpurile. În urma acestei decizii, în 28.03.2008, Mihaela Geoană a achitat cu OP nr.1 către CEFIN REAL ESTATE RESIDENCE SRL suma de 91.089 RON, reprezentând avans tranşa a II-a la contract vânzare-cumpărare apartament. Potrivit unor informaţii oficiale, pe surse, tot în cursul anului 2008, Mihaela Geoană a cumpărat de la Austrian Airlines bilete de avion în valoare totală de 8206,3 RON.
RON Data 2.141,00 06.03.08 2.774,00 06.03.08 1.579,00 09.07.08 1.461,00 09.07.08 125,65 09.07.08 125,65 09.07.08
Şi, după ce Mircea Geoană şi-a anunţat candidatura la Cotroceni, familia a decis că odraslele unui viitor preşedinte nu mai pot învăţa la aceeaşi şcoală la care studiază copiii de rând, motiv pentru care în luna august 2008 familia preşedintelui PSD o muta pe Ana Maria la Şcoala Americană, în clasa a 7-a. Taxele plătite de familia Geoană, la Şcoala Americană, în 2008, se ridică la valoare de 44.195 RON, repartizaţi astfel: în luna august 800 EUR taxă înscriere şi 5.666 EUR taxa aferentă primului trimestru şi în luna noiembrie 5.666 EUR taxa aferentă celui de-al doilea trimestru. (vezi facsimil) Aşteptăm cu interes şi declaraţia de avere pe 2009, an în care familia Geoană l-a înscris la Şcoala Americană, în clasa a 11-a, şi pe Alexandru Geoană, deşi nu cu multă vreme în urmă capul familiei declara: „Nu sunt nebun să dau 20.000 de euro, taxe foarte mari, când în America poţi face o facultate la banii ăştia“. Continuarea la
Scris deVictor Roncea
Onorabilii“ „lideri de opinie“ ai trusturilor lui Vîntu şi Voiculescu, agenţii şi traficanţii de influenţă Chirieac şi Roşca, au fost reduşi prin demersul nostru jurnalistic la adevărata lor dimensiune: de şantajişti ordinari de presă. Faţa lor „secretă“, bine ascunsă sub masca „onorabilităţii“ abil construite, era însă cunoscută în mediile informative, dintotdeauna, ca să zic aşa. De exemplu, pe vremea când Mircea Geoană era ministru de Externe, se zvonea în rândul jurnaliştilor acreditaţi la MAE că distinsul analist Bogdan Chirieac, cunoscut şi drept „jurnalistul-Motorola“, mijlocea o întrevedere de afaceri cu ministrul, percepând o atenţie valutară cu cel puţin patru zerouri în coadă. Se pare că aşa l-a cunoscut Chirieac pe actualul preşedinte PSD la reala lui valoare, din moment ce zilele acestea, în înregistrarea difuzată de „Curentul“, răspândacul de Realitatea TV şi TVR afirmă sus şi tare că Geoană, cunoscut şi drept „preşedintele de carton“ al lui Vîntu şi Voiculescu, fură banii de campanie produşi prin vânzarea funcţiilor, pentru a-i ascunde, „cu zecile de milioane“, la soacra sa, Costea, la rândul ei o „revoluţionară de carton“.
În ce-l priveşte pe fostul ziarist Roşca Stănescu, un fost redactor-şef de la „Ziua de Cluj“, Alin Fumurescu, s-a „autodenunţat“ zilele trecute despre cum aducea victime de presă însoţite de plicuri consistente în plasa directorului „Ziua“, pentru a fi scăpate de câte o lovitură de imagine, posibil fatală.
După cum am scris şi eu în materialul „Cum mi-a reclamat Ambasada SUA şantajul practicat de «Ziua» şi Naşul Roşca Stănescu“, acesta era cunoscut nu numai în ţară, ci şi la Departamentul de Stat al SUA, aruncând într-o lumină nu tocmai plăcută întreaga presă din România. Pentru că Asociaţia Jurnaliştilor din România şi Clubul Român de Presă s-au hotărât, după vreo săptămână, să analizeze cazul şantajului celor doi „băieţi de la pădure“ la şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, le recomand să cerceteze şi reclamaţiile firmelor cu capital american din România, aduse la cunoştinţa Ambasadei Statelor Unite, privind practicile ziarului „Ziua“. Stilul de şantajist la drumul mare a fost condamnat oficial la o vizită întreprinsă la „Ziua“ de o delegaţie a Ambasadei SUA formată din jurişti şi consilieri economici şi condusă de ofiţerul de presă Mark Wentworth (foto stanga). Roşca Stănescu a susţinut că nu are habar de asemenea practici şi că este probabil vina Departamentului de Publicitate, care va fi sancţionat exemplar. Eram încă un jurnalist naiv şi mai credeam că fostul luptător cu Iliescu-KGB nu poate ataca reprezentanţi ai SUA la drumul mare doar pentru a-şi mai ridica la vila sa de la Snagov încă un etaj printr-un nou şantaj. Însă, la plecare, când am condus diplomaţii americani, Mark Wentworth mi-a zis că acum înţelege de ce i se spune „Naşul“ şi că Ambasada va acţiona în consecinţă. Aşa a şi fost.
Nu degeaba, cred, cei doi tovarăşi de presă şi şantaj îl susţin acum, împreună cu mogulii lor cu tot, pe Mircea Geoană, navetistul de pe ruta Bucureşti-Moscova, cu destinaţie finală gara GRU. Pe lângă vizita sa secretă făcută pe urma firului roşu întins de Iliescu-KGB, şeful PSD s-a făcut remarcat zilele acestea printr-o fraudă majoră, cu atingere la siguranţa naţională a României. Informaţia a ajuns, după trei zile, în „Evenimentul Zilei“ şi, apoi, pe televiziuni: oamenii PSD au furat bazele de date cu rezerviştii Armatei şi ai serviciilor speciale, SRI şi SIE, care sunt secrete. În scop electoral evident, Mircea Geoană le-a trântit tuturor rezerviştilor câte o scrisoare de propagandă, care se putea rezuma, de fapt, la un singur rând: Trăiască şi să înflorească scumpa noastră Edinaia Rossia!