Ion Cristoiu: “Nu sunt vandut nimanui!” de Lucia Ivănescu
-Domnule Ion Cristoiu, zilele trecute aţi apreciat că şansa de a rămâne din toamnă la Antene este de 1%. A mai crescut cumva acest procent? – Nu, chiar a scăzut. Acum este de zero la sută! Decizia este luată. La sfârşitul lui iulie pun punct emisiunilor pe care le am în contract. Apoi plec în concediu şi când revin nu voi mai avea nicio emisiune la Antene, sub contract. Asta nu înseamnă că dacă voi fi invitat la aceste posturi tv sau la altele voi refuza. Repet, prezenţa mea nu va mai fi condiţionată de vreun contract. – Din ’90, aţi tot schimbat publicaţii şi televiziuni, perioada cea mai longevivă, de vreo 5 ani, aţi petrecut-o în presa scrisă, la ”Evenimentul zilei”. Vă plictisiţi, intraţi în conflict cu mogulii sau, pur şi simplu, sunteţi o persoană mai hachiţoasă? – Da, poate toate trei la un loc, dar perioada cea mai lungă de la ”Evenimentul zilei” se explică prin faptul că simţeam că sunt dorit acolo de patronii de atunci ai ziarului. În ianuarie 1997, când am perceput anumite semne-căci nu mi-a spus nimeni că patronatul este incomodat de mine-, atunci am plecat. Aşa se explică într-un fel şi plecările mele de care vorbeaţi. Când simt anumite semne, nu că nu mai sunt dorit, ci că nu mai sunt preţuit-sunt sensibil la preţuirea celor din jur, a patronatului- atunci, plec. – Şi de această dată aţi avut sentimentul că nu mai sunteţi preţuit? – Da. Pentru mine semnalul clar, după regretabilul incident cu Mircea Badea, a fost faptul că nu m-a sunat nimeni din conducerea postului pentru a încerca o lămurire, o discuţie despre acest conflict. Am interpretat această atitudine ca şi cum a funcţionat un raţionament simplu: e mai bine dacă se supără el şi pleacă singur. Relaţiile mele cu trustul Intact sunt aparte, am fost singura vedetă de vârsta mea care a rămas acolo şi care a rezistat seducţiei financiare a postului Realitatea, unde s-au dus toţi liderii de opinie importanţi. Deşi seducţia financiară de care vorbeam a exercitat presiune asupra mea, am rămas la Intact, fiindcă mă simţeam bine. Viaţa mi-a demonstrat însă că nu m-am înşelat niciodată când am plecat aşa brusc, în urma unor conflicte omeneşti. Nici în cazul de faţă nu mă înşel. Raportez la starea de fapt. Relaţiile mele cu conducerea trustului erau mai aparte şi e greu de presupus că nimeni nu a ştiut de un scandal care ţinea pagina întâi a ziarelor. E mai bine să plec, înainte ca armatele să strângă rândurile în perspectiva campaniei prezidenţiale. La trustul Intact este o atmosferă anti Băsescu, ceea ce uneori mă deranjează şi vreau să merg undeva unde oamenii să nu mai aibă patimi nici pro, nici contra. – Am auzit oameni care spun că aţi renunţat la echidistanţă, trecând din tabăra verticalilor în cea a cocoşaţilor, din motive materiale. Ce le răspundeţi? – De 20 de ani de când fac gazetărie, nu-i mai socotesc pe cei dinainte de ’89, întotdeauna, publicul, confraţii, politicienii au încercat să găsească în spatele unor gesturi ale mele tot felul de interese meschine. Aş putea să fac o lungă listă a momentelor în care ”m-am vândut” cuiva, ba ţărăniştilor şi monarhiştilor, ba lui Emil Constantinescu, ba PSD-ului, ba comuniştilor… şi acum lui Traian Băsescu. Nu sunt vândut nimănui. Poate uneori anumite comportamente ale mele ca editorialist ţin, să spunem, şi de hachiţe. Problema este că atunci când sesizez că o personalitate publică este nedreptăţită, chiar dacă anterior am criticat-o, simt nevoia să-i iau apărarea. Am o reacţie automată la nedreptăţi. Am 61 de ani şi din punct de vedere material ce ar putea să-mi ofere mie un adversar ? Plecând de la Intact, am renunţat la două contracte care îmi aduceau o sumă de bani, deci nu sunt chiar aşa dornic de bani. La vârsta asta, ca să mă vând, cât ar trebui să mi se ofere? Şi ce să fac cu banii? Dacă mi-ar da însă talentul lui Cehov, să ştiţi că aş face un pact!. – Aţi declarat, acum câteva zile, că aţi primit un mesaj de la preşedintele Băsescu. Tot nu puteţi să dezvăluiţi această conversaţie? – Nu, nu pot. Dar dacă cineva ar vrea să facă o ipoteză ar putea presupune că a fost o discuţie între doi taţi de fete. Mă gândesc, de exemplu, că dacă fiica mea ar fi făcut gazetărie, asa cum fiica lui Traian Băsescu face politică, probabil că şi eu aş fi îndrumat-o şi aş fi fost foarte sensibil dacă toţi ceilalţi din presă ar fi scris că e o toantă. Deci, ca tată îl înţeleg pe preşedinte. – Spuneaţi într-un interviu că Traian Băsescu ”este tot mai singur şi mai hăituit, dar dacă îşi revine şi dă scatoalce” îl veţi critica din nou. – Câtă vreme a fost puternic, era un cor în presă în favoarea lui. La ora actuală mi se pare că este un cor împotriva lui. Este o situaţie dezechilibrată. Jurnaliştii care îi cântau în strună în 2005 şi 2006 se pregătesc să sară în altă barcă. Cel puţin acum, ca percepţie publică, Băsescu e în defensivă,… nu ştiu, s-ar putea să-şi revină. Dar la ora actuală, eu nu am niciun motiv să-l critic. S-o fac pentru trecut? Am scris cred vreo 200 de editoriale , pot să scot un volum cu ele. Criticile mele la adresa lui s-au epuizat. Şi rămân la ideea că acum există un dezechilibru în atitudinea anti Băsescu, aşa cum până nu demult era în atitudinea pro. Şi m-am gândit să nu fac parte din corul uriaş al întregii prese anti Băsescu, aşa cum în trecut n-am vrut să fiu în uriaşul cor pro Băsescu. – Din toamnă, unde veţi fi ? La o ambasadă, la TVR sau la B1-TV ? – Contrar zvonurilor, de 20 de ani, niciun partid nu mi-a propus TVR. Orice politician inteligent îşi dă seama că dacă aş fi director la televiziunea publică ar avea mari probleme cu mine.Probleme de nesupunere. Apoi, ar trebui să fiu nebun să accept, pentru că eu nu pot conduce decât dictatorial, desigur, în sensul bun al cuvântului.Adică să ţin în mână postul, să-l coordonez, să-l controlez, asa cum am făcut la toate gazetele pe care le-am condus. Pentru un om care vrea să facă minimă gazetărie, postura de director la TVR este o catastrofă. Imaginaţi-vă că o fătucă agramată spune ceva pe post şi dacă i-aş face observaţie, presupun că se va duce imediat la Sindicat şi mă va toca în toată presa că am atentat la libertatea de exprimare etc, etc. Nu, la Televiziunea Română n-ai cum să faci meserie, fiindcă ”libertatea presei”, de exemplu, este unul din pretextele multor analfabeţi pentru a se proteja de criticile pe care le merită vizavi de greşelile lor profesionale. Să fie clar, libertatea presei se opreşte acolo unde începe analfabetismul şi incompetenţa profesională! Ar fi o nebunie să accept, n-am altceva de făcut? Iar în diplomaţie chiar n-aş fi bun, m-ar copleşi protocolul, iar despre B1, nici vorbă. Ce m-ar salva pe mine acum, ar fi ca toate trusturile de presă, la un ison, să spună că nu mai au nevoie de Ion Cristoiu, să decidă să mă boicoteze, căci eu nu rezist la rugăminţile de a scrie sau de a veni într-o emisiune. Ar fi momentul benefic al vieţii mele. Mi-aş spune, n-am ce face, asta e, şi aş sta în bibliotecă, m-aş simţi ostracizat, dar aş scrie proză. – Care mai este astăzi condiţia presei în România? – Catastrofală, din două motive. Sunt prea multe ziare şi televiziuni, mai numeroase ca niciodată, şi cu rare excepţii, patronii trusturilor n-au investit în presă, ca să facă afaceri chiar cu presa. Cei mai mulţi şi-au făcut ziarele, televiziunile fie ca să obţină bani din altă parte, fie să aibă putere politică. În aceste condiţii, campaniile de presă nu se mai supun tirajului şi ratingului. Spre deosebire de generaţia anilor ’90, când noi îmbogăţeam patronii, fiindcă făceam ziare de tiraj, la ora actuală trusturile de presă trăiesc din banii proprietarilor lor. Şi, mi se pare firesc ca la un moment dat să vină aceştia şi să spună: îmi pare rău, dau bani din buzunar şi tu vrei să fii independent? Când va fi un trust care va trăi numai din tiraj sau din rating, probabil că atunci şi patronul va fi atent cu vedetele, cu temele abordate, ca să nu contrarieze telespectatorul sau cititorul. – Ce ipostază vă este mai aproape de suflet: cea de jurnalist, de analist politic, de scriitor sau de istoric? – Îmi place să fiu scriitor, fiindcă mă iluzionez că rămâme ceva după mine. Să fie măcar iluzia că ai aruncat o sticlă cu apă în oceanul eternităţii şi poate cineva o găseşte. Ca ziarist, nu rămâne nimic după tine. Dacă întrebaţi ce a scris Cristoiu în ’90, cu excepţia oamenilor serioşi, nimeni nu mai ştie. Cu gazetăria nu rămâi în posteritate. Sunt scriitor şi cu document la mână, (n.r-membru al Uniunii Scriitorilor) pentru că adversarii mei, când vor să mă minimalizeze ca scriitor, spun că sunt un excelent jurnalist şi, când vor să mă minimalizeze ca jurnalist, spun că sunt un excelent scriitor. – Ca membru al Uniunii Scriitorilor, ce planuri literare aveţi pentru acest an? -Sunt la a patra formă a unei cărţi de proză satirică, “Veselia generală”, care spune totul despre lumea românească, o lume lovită de veselie. Fragmente din ea, public în Independent. Am ajuns la 400 de pagini, dar ambiţia mea este să mă opresc la vreo 600, deoarece pe oameni îi impresionează mărimea unei cărţi… măcar să se spună, a scris o carte mare, groasă! Acum, serios vorbind, fiind un volum satiric, de fiecare dată când îl stilizez mai adaug, deşi, D.R. Popescu –la o întâlnire la Biblioteca Academiei-mi-a spus sfatul lui de scriitor şi mai bătrân decât mine, că trebuie să pun punct odată, că altfel n-o mai termin. Sper să fie o carte satirică mai spre Gogol decât spre Caragiale, pe care eu, de altfel, nu-l consider un mare satiric. Până la prezidenţiale, va fi în librării. Apoi, mai sunt cele vreo trei volume de călătorii pe care le am în lucru. Greul nu e scrisul, ci prelucratul textului. Am planuri mari ca scriitor, însă am nenorocul că presa liberă nu este interzisă şi trebuie să pierd foarte mult timp cu gazetăria. – Unde plecaţi în vacanţă? – În Franţa, mai precis în Bretagnia, o zonă de care sunt pasionat. Am fost prin anii ’70 acolo, ca student sărac, în tabără. Apoi merg vreo zece zile la Găgeşti, lipsit de orice griji în materie de televiziuni, căci de 4 ani încoace era un coşmar, în fiecare duminică seara eram la emisiune. De la 1 septembrie voi fi din nou în spaţiul nostru mediatic românesc. Sursa:Independent UPDATE Vezi siun nou interviu cu Cristoiu despre Basescu in Adevarul – inclusiv VIDEO
MOTTO:„Ioane, Patricia Leighten si Marka Antliff ti-au cerut din nou pe 22 noiembrie sa le decontezi cheltuielile de calatorie. Zilele trecute, de la ei si prin Roger Griffin, am aflat ca decontul nu se facuse. Te rog din nou sa te ocupi de lichidarea acestor restante.Trimit copii ale acestui mesaj tatalui tau, lui Radu Calin Cristea si lui Virgil Nitulescu. Ultimii doi reprezinta institutiile care au finantat conferinta. Fac asta in speranta ca asemenea regretabile incidente vor fi tratate cu seriozitatea de care nici tu, nici tatal tau, nu v-ati aratat capabili. Gainariile voastre finantate public nu ma intereseaza in sine, ci numai in masura in care imi afecteaza interesele si imaginea.” (Sorin Antohi – “doctorul inchipuit”, catre Ioan Borsan in 8 decembrie 2008 – E-mailprimit la redactie)
Am aflat ca “directorul inchipuit”, Radu Calin Cristea, si alti mici mogulifreni ameninta prin interpusi ca ma vor trage in judecata pentru dezvaluirile care au adus putina curatenie la Muzeul Literaturii. Ma bucur! De abia astept! Chiar ma intrebam cum voi valorifica toate informatiile stranse despre acest personaj, de la fostii sai colegi si sefi – de la si de dinainte de Europa libera – si pana la cei actuali, ca sa nu mai vorbesc de rezultatele anchetelor organelor specializate. Ca un prim bonus, ofer cateva noi file dintr-un alt tun marca Radu Calin Cristea – Aurel Borsan (“maharul” BTT-UTC convertit la “cultura” via Trustul Intact-Voiculescu). Poate ne explica distinsul culturnic de serviciu al gastii ICR cum pentru o “prelegere” de 10-12, hai, poate 15 minute, criticutul de gradina al lui Patapievici, Erwin Kessler, primeste aceeasi remuneratie, mica, dupa buget, ca si oxfordianul Roger Griffin: 55 de milioane. Cate milioane pe minut?! Cinci?! Aproape la fel de tare ca Ritzi! Un nou proiect de 80.000 de euro! Banul public sa traiasca, si noi, tovarasi, cu buzunarele pline de el!
Ce coincidenta (vai!), in aceeasi zi, Jurnalul lui Voiculescu da o “exclusivitate” cu tinta la Vantu – Liviu Luca, lup păstor la oi – iar Adevarul lui Patriciu ataca, prin gurita lui Cartianu, acelasi trust – Impostori în vremea crizei. In cazul din urma, victima necolaterala, Cristi Godinac, presedintele MediaSind. Pe Cartianu zici ca l-a apucat iar deontologia, dupa cat de aprig scrie la adresa lui Godinac: “E de înţeles: nu poate sări cu gura la grupul mentorului său, Liviu Luca, sindicalistul-patron care deţine dubla calitate de a-i fi şi fin, şi naş!”. Din specia semintar de stadioane, Cartianus uita cum dadea el de pamant cu Patriciu cand era serpas pe sendero luminoso a tovarasei procuror Macovei la Evenimentul Zilei si cum s-a tarat apoi pe burta cand a ajuns la Adevarul ca sa-i pupe talpile mogulului. Diferenta dintre el si Godinac e ca acesta din urma nu a ezitat sa critice situatii dificile patronat-jurnalisti, indiferent de trust. Mai curand, Cartianu, cu mustele alea urate pe caciula, il ataca pe sub centura pe Godinac, inainte de a se declansa procesele impotriva Adevarul SA pentru matrasirea paranoica a doi ziaristi foarte buni. Iata reactia lui Cristi Godinac: “SC Adevarul SA si SC Adevarul Holding SA au grave probleme cu legea. Directorul general Razvan Corneteanu refuza un dialog institutional, refuza intrarea in legalitate. In schimb, unii dintre apropriatii sai, dintre cei care au mai scris articole in numele lui, injura Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind in ziar. Domnul Corneteanu se razbuna astfel pe MediaSind deoarece mai multi membrii de sindicat se afla in proces cu ziarul Adevarul si pentru ca, la sesizarea sindicatului, Inspectia Muncii l-a amendat si l-a obligat sa intre in legalitate. Ma refer la faptul ca trustul Adevarul nu plateste sporurile din Contractul Colectiv de Munca, ca plateste soferi , corectori si alti angajati pe contracte de drepturi de autor (evaziune fiscala?), ca desface contracte individuale de munca discretionar si fara respectarea legislatiei si ca promoveaza un climat dictatorial in redactie. In loc sa respecte legea si sa nu ne mai hartuiasca membrii de sindicat, directorul holdingului Adevarul bate gamela la gazeta ca sa distraga atentia de la problemele lui. Il priveste. Noi ne aparam in continuare membrii de sindicat, indiferent la ce trust de presa lucreaza.”
Basescu nu l-a sunat inca pe Cristoiu – Asculta interviul mai jos 10 iulie, 20:49
De cand Ion Cristoiu a invitat-o pe euro-candidata independenta de atunci Elena Basescu la emisiunea sa de la Antena 3, “Zig-Zag cu Ion Cristoiu”, viata jurnalistului pare sa se fi schimbat. Intervievarea, apoi, a unor alte doamne “la moda” ale politicii romanesti, ca Elena Udrea sau Monica Iacob Ridzi, a incins atmosfera pe coridoarele si in studiourile Antenelor – si nu numai -, ca si pe portalurilor jurnalistilor activi si online. Ion Cristoiu este, fara indoiala, un “greu” al presei romanesti post-decembriste, iar opiniile sale jurnalistice – civice si politice – au facut sa se incline adeseori balanta electorala in favoarea candidatului ulterior castigator. Am incercat asadar sa aflam ce parere are omul de presa, unul dintre cei mai importanti lideri de opinie ai acestui moment, despre ultimele disensiuni create in mass media si rolul sau in apropierea alegerilor prezidentiale din aceasta toamna. Ion Cristoiu nu intelege atitudinea unor colegi care nu ii acorda dreptul la opinie si apreciaza ca viitorul ii va da dreptate in ce priveste optiunile sale. Intr-un interviu oferit in exclusivitate, scriitorul si jurnalistul observa ca nu i se contesta punctele de vedere, in schimb “se cauta un motiv de genul ‘s-a vandut’ si ‘a trecut in cealalta tabara’. Ion Cristoiu a fost vreodata intr-o tabara?”, se intreaba ziaristul, pentru a raspunde: “Nu am fost niciodata in vreo tabara!”. “Am ramas socat ca eram atacat nu numai de niste colegi de trust dar de doi oameni cu care am avut relatii de amabilitate”, afirma Ion Cristoiu vizavi de atacurile lui Mircea Badea si Victor Ciutacu, pe care le pune si pe seama tineretii lor. Cristoiu nu intelege de ce a fost pus la zid prin intermediul presei in loc sa fie abordat direct si personal. Faptul ca Ciutacu are o parere atat de proasta, acum, despre el, dar, in acelasi timp, ca redactor sef la Jurnalul National, continua sa-i publice editorialele zilnice, i se pare cel putin ciudat lui Cristoiu. “Nu am vazut pana acum, in douazeci de ani de gazetarie libera, o situatie asemanatoare, in care unul dintre redactorii sefi ai unui ziar sa il injure pe principalul sau colaborator al paginii de editorial”. In ce priveste patronul din umbra al trustului, Dan Voiculescu, sau pe cel de fatada, Camelia Voiculescu, nici unul nu l-a sunat de cand a inceput scandalul si Ion Cristoiu este suparat tocmai pe aceasta atitudine pasiva a conducerii grupului de presa, desi, afirma realizatorul, “sunt mai in varsta si am ramas alaturi de trust chiar si in conditiile unei tentatii uriase, reprezentate de trustul lui Sorin Ovidiu Vantu, colivia aurita Realitatea TV”. Aceasta il face pe Ion Cristoiu sa afirme, acum, ca inceteaza orice colaborare contractuala viitoare cu televiziunile Trustului Intact si, pana la alegeri, si cu alte posturi tv, pentru ca nu vrea sa fie “incadrat”. Jurnalistul va participa, deocamdata, doar ca invitat, la alte televiziuni.
“S-a creat un cult al personalitatii negative a lui Basescu”
In ce priveste evaluarea sa asupra vietii politice romanesti la ora aceasta, Ion Cristoiu nu-si reneaga nici un rand din cele scrise despre Traian Basescu, dar refuza sa devina “chibit electoral” al vreunui contracandidat al sefului statului “care a inceput sa nu mai fie presedinte al Romaniei ci simplu competitor”. Nu a fost de acord nici cu atacarea excesiva a Elenei Basescu si nici cu cea a tatalui ei. Traian Basescu este doar un competitor si trebuie sa existe si jurnalisti care sa se uite la perioada electorala ca la un meci, din tribuna presei, afirma jurnalistul. Ion Cristoiu – desi raspunde la intrebare dupa un foarte scurt timp de gandire – sustine ca Traian Basescu nu l-a sunat de cand a inceput acest scandal din trustul Intact, care ii aminteste de rafuielile anilor ’50. “Raspunsul este ‘nu’; deocamdata”, afirma interlocutorul nostru. Fondatorul mai multor ziare de succes considera ca nu poate sa se alature acestei “forte uriase anti-Basescu”: “la ora actuala majoritatea marilor trusturi de presa sunt impotriva lui Traian Basescu” si, in acest moment, presedintele “este haituit de trusturile de presa”. “Poate, peste o vreme, va veni momentul cand Traian Basescu va haitui trusturile de presa si atunci voi lua apararea acestora”, afirma Ion Cristoiu, reamintind totodata ca “eu iau apararea celor care mi se par nedreptatiti, asa cum cred ca este acum Traian Basescu”. In privinta rezultatului alegerilor din toamna, analistul apreciaza ca, “daca nu se iveste un alt competitor, cu cei de acum Traian Basescu va castiga”. Il ajuta si contributia adversarilor sai care se ocupa numai de el in acest paradoxal “cult al personalitatii negative”, care il tine pe Basescu permanent in atentia opiniei publice, spune Cristoiu. “N-am mai vazut asa ceva de pe vremea lui Ceausescu”, afirma jurnalistul. Exista o “obsesie Traian Basescu” asa cum a existat si “obsesia EBA”, care, dupa cum s-a vazut, pana la urma i-a adus voturi Elenei Basescu, apreciaza Ion Cristoiu, ale carui analize le vom citi in continuare in Jurnalul National, pana cand, posibil, va fi dat afara cu scandal. Ascultati interviul online si va veti edifica singuri.
Interviul lui Victor Roncea cu Ion Cristoiu despre mogulii media si Basescu publicat si apoi cenzurat de ziarul ZIUA Asculta mai multe audio Evenimente
Comentariul lui Victor Ciutacu: “Nici eu nu inteleg cum principalul colaborator al JN il injura, in editorial, pe redactorul-sef al ziarului in loc sa-l sune daca are neclaritati. Deci suntem chit”. July 11, 2009 2:58 AM
Victor Ciutacu mai spune pe blogul sau:
Dezamăgirea-i reciprocă, Maestre… Ion Cristoiu i-a acordat lui Victor Roncea un interviu. Întrucât nu simt nevoie să alimentez o polemică absurdă și să intru-n jocul viclean al Maestrului, nu am de gând să comentez. Vă las pe voi – dacă aveți chef și chiar vă inspiră subiectul – s-o faceți, cu rugămintea-somație de a folosi cuvinte măsurate și decente.
Hurezeanu: Ceaușescu era un diplomat în comparație cu Băsescu “Ceaușescu era un diplomat în comparație cu Băsescu (…) Nici cu turcii nu ne mai înțelegem (…) Dacă Traian Băsescu are grave probleme de politică externă nu îl mai ajută votul antirușilor”- Emil Hurezeanu, interviu cu Cristian Diaconescu, ministru de externe, la Realitatea TV, marți seara, ora 22.30. Cunoscutul jurnalist a spus în context că Traian Băsescu a tensionat politica externă, încingând relațiile aproape cu toată lumea și imobilizând practic diplomația românească. Dacă și Emil Hurezeanu a ajuns la această opinie față de dl. Băsescu semnalele sunt extrem de proaste pentru președintele în funcțiune.” – cel putin asa zice amploaiatul lui Felix Voiculescu, Badin.
Scris deGeorge Roncea În ultima vreme, un personaj ciudat – Mugur Ciuvică – umple ecranele televiziunilor gemene ale Trustului V & V (Vîntu & Voiculescu) – unde este invitat în aparenţă pe post de chibiţ atotştiutor, analist, politolog, expert în ale securităţii, medic al naţiunii (ca şi Alina Mungiu, este un fel de felcer fără practică la bază). Mugur Ciuvică, pompos intitulat preşedinte al Grupului de Investigaţii Politice, dă note „clasei politice corupte“, pe ochi frumoşi, omiţând adică pe „ai lui“. Metodologic nu ai cum să faci analize altora câtă vreme punctul tău de staţie este identic cu al celor acuzaţi, Ciuvică făcând parte din acelaşi sistem al clasei politice ticăloşite, care îi asigură de altfel şi tainul. Pentru ca deriziunea să fie deplină astăzi, proaspăt reşapat, doctoru’ Ciuvică, fostul cruciat al bătăliei anti-Năstase este acompaniat uneori la ieşirile sale pe Antene chiar şi de fostul său prigonitor – Adrian Năstase – devenit acum „partener rezonabil“ în talk-show-urile Trustului care îşi râde în epoleţi după ce l-a lansat pe „deontologul moralizator“ în hora luptei între palate… Mugur de putreziciune De pe ambrazura Antenei castelanului Voiculescu aruncă vajnicul Mugur seară de seară cu smoală, foc şi venin în „inamicul public care trebuie să piar(d)ă – Traian Băsescu“ – formulă a eternului edecar Ion Iliescu. Provenit din zona expirată politic a fostei Acţiuni Populare, putredul Mugurel a făcut o tumbă din partida lui Constantinescu şi înarmat cu o săbiuţă de plastic ţopăie seara de seară pe estrada securiştilor care „l-au învins“ pe Emil şi care îi oferă acum o sinecură în schimbul gargarei, grimaselor şi giumbuşlucurilor de tot felul adresate inamicului public care-i umple visele umede. Convergenţa de interese a topit antagonismul de altădată dintre găştile lui Iliescu şi Constantinescu, slugile – categorie din care face parte şi Ciuvică – conformåndu-se prompt şi reajuståndu-şi discursul pe măsura patologiei acestor vremuri maro. Mascarada pseudo-moralizatoare în care se scaldă bolnăvicios „doctorul“ Ciuvică este cu atåt mai consternantă cu cåt „deontologul“ s-a prins singur cu måna în borcanul fraudei fiind dovedit chiar de presa unuia dintre moguli drept artizanul plastograf al unor celebre bileţele de la SRI care ar fi urmat să fie folosite împotriva – cum altfel, „inamicului public“, Băsescu.
Ciuvică plastograful Protagonistul farsei bileţelelor a folosit – neprofesionist, un program de editare digitală alipind o ştampilă cu semnătura lui Coldea, scanată de pe alte documente, pe o aşa-zisă rezoluţie a unei note interne a SRI, miza evidentă fiind tentativa de incriminare a lui Coldea şi de asociere a acestuia într-un aşa-zis act de poliţie politică. GIP-u’ lui Ciuvică a dat publicităţii în 2007 documente care ar fi demonstrat o monitorizare a SRI îndreptată împotriva PNL în general şi a Noricăi Nicolai în speţă, privind discuţii ale acesteia despre formarea unui pol de centru liberal în Republica Moldova, pol cu deplasare accentuată spre Rusia şi partidul lui Putin, Edinaia Rossia. Cei care au descoperit măsluirea documentelor trimise în formă electronică tuturor redacţiilor au fost chiar ziariştii de la „Ziua“, care au demonstrat că cel puţin două dintre bileţelele ce purtau marca SRI erau plastografiate, fabricate, fiind mai exact falsuri grosolane marca Ciuvică. Cele două documente publicate de Mugur Ciuvică, care ar fi demonstrat că SRI spionează PNL şi pe senatorul liberal Norica Nicolai, erau două adrese de însoţire ale unor materiale realizate de Grupul de Evidenţă din cadrul SRI, semnate de generalul Vasile Stanciu. Adresele însoţeau materiale pe care Stanciu le prezenta unuia dintre directorii SRI în 20 iulie 2006, alăturat fiind aşezată (prin programul de editare digitală Adobe) ştampila, viza şi semnătura prim-adjunctului directorului SRI, Florian Coldea.
„Lucrare“ cu bătaie lungă… via Moscova Scandalul lansat de Ciuvică avea şi alte rosturi, operative, au comentat la vremea aceea specialişti ai sistemului de apărare, deoarece imediat colegul Noricăi Nicolai, parlamentarul Radu Stroe, aflat în Comisia SRI, a cerut acces la datele operative ale SRI cu o insistenţă ce aducea aminte de eforturile similare ale colegului său de guvernare şi comisie, Verestoy Attila, cel care ani de-a råndul (s-a aflat în Comisia SRI 15 ani!) a încercat să participe la şedinţele de lucru ale activului cadrelor din SRI. Imediat după ce Stroe şi-a anunţat intenţiile, a reacţionat şi vicepreşedintele PNL Norica Nicolai, declarånd că formarea unui pol de dreapta în R. Moldova este „o chestiune de politică liberală decentă“, nu ceva care vizează siguranţa naţională. Evident, Norica „a uitat“ să precizeze că „polul liberal“ din Moldova avea conexiuni şi subordonări de fapt, direct la Moscova. Scandalul bileţelelor s-a topit în ceaţă, însă Ciuvică este încă folosit, de către aceiaşi purtători de epoleţi din vechea gardă, cei care i-au învins şeful, pe Emil, şi l-au transformat în breloc la brăcinarul clanului Voiculescu.
DOVADA AICI: ZIUA – Ciuvica a schimbat documentele
Dupa ce ZIUA i-a demonstrat ca a aruncat pe piata un fals grosolan, liderul GIP a postat o fotografie fara urme pe site-ul sau * Data la care aceasta a fost incarcata l-a dat insa de gol Ciuvica a schimbat documentele site Ciuvica (JPG, 81 kB) Descarca » adresa_SRI_PNL (JPG, 230 kB) Descarca » declaratie purtator de cuvant SRI (MP3, 149 kB) Descarca » Asculta » In urma dezvaluirilor facute de Ziarul ZIUA privind autenticitatea documentelor prezentate de Mugur Ciuvica, mai multi cititori ne-au atras atentia ca pe pagina de Internet a Grupului de Investigatii Politice (GIP) documentul cu semnatura colonelului Coldea nu mai prezinta caracteristicile semnalate de ziarul nostru.
Suntem in masura sa va demonstram faptul ca, marti, 25 septembrie a.c., dupa vizita efectuata in redactia Ziarului Ziua, Mugur Ciuvica a modificat pagina de Internet a GIP (https://grupul.ro/files/SRI_politie_politica/) si a schimbat fisierul 02.adresa_SRI_PNL.jpg , astfel incat sa nu se mai poata observa falsul grosolan.
La exact patru ani de la investirea sa ca presedinte al Romaniei, ieri, 22 decembrie 2008, Traian Basescu, aflat la aniversarea a sapte ani a emisiunii “Nasul”, pe langa faptul ca a lansat impreuna cu Radu Moraru cartea “Traian Basescu pe Calea Victorie” a dat si o serie de mesaje dure la adresa stapanilor unor domenii financiar-politice si a unor cadre din Armata, Justitie si Interne. Transcrierea integrala a emisiunii mai jos:
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la Naşul, suntem în direct, este ultima emisiune din acest an, vă mulţumesc încă o dată că sunteţi alături de noi, telespectatorilor, celor care au contribuit fiecare cu propria lui cărămidă de audienţă la această emisiune ca să devină în acest an cel mai urmărit, bun, talk show din România. Pe statistici. Vă mulţumim. E o mare satisfacţie şi o onoare că vă uitaţi în număr atât de mare la noi. Pot să spun fără multe introduceri că în această seară vine cel mai puternic dintre oamenii politici ai României de astăzi, omul care, printr-un discurs de acum câteva minute, speră ca ţara asta să reintre pe un alt făgaş, să aibă parte de un nou început. Cel puţin asta am înţeles eu. România după 19 ani la un nou început şi cred că trebuie să îl invităm în scenă să vedem ce ne spune în această seară după aceste săptămâni de foc, aceste săptămâni de negocieri, de lupte. Probabil nu vom afla niciodată ce a fost acolo în spate, ce negocieri, ce compromisuri, ce cedări şi ce renunţări. Cert e că avem în această seară Guvern, preşedinte avem demult şi să sperăm că avem şi o ţară cu locuitori de care să aibă grijă în sfârşit statul român. Îl invit în scenă alături de noi pe preşedintele României, domnul Traian Băsescu.
Traian Băsescu. Bună seara.
Radu Moraru: Bună seara.
Radu Moraru: Doamnelor şi domnilor, am crezut că vine un preşedinte obosit, dar e proaspăt, e aici şi va fi cu noi în această seară. Eu anunţ celebra rubrică de publicitate, ne întoarcem în câteva minute. Traian Băsescu la Naşul.
Radu Moraru: Am revenit. Suntem în direct. Astăzi a fost o zi lungă, poate cea mai lungă zi a anului, dar nu atât de lungă ca acel 22 decembrie din urmă cu 19 ani, când România spera să renască. Şi în mare parte zic eu că a reuşit. Noi mai mici, în urmă cu 7 ani, în decembrie, porneam la drum cu această emisiune în condiţii destul de neobişnuite, dintr-un spital. De acolo a început Naşul. Avem, zic eu, cei 7 ani de acasă şi aceasta e ultima noastră emisiune din acest an în direct şi ne-am gândit că ne-ar face onoare dacă preşedintele României ar veni la Naşul să facă un bilanţ al acestor zile nebune. Mulţumim, domnule preşedinte. Noi 7 ani de acasă, dumneavoastră 4 ani de guvernare şi un Guvern nou.
Traian Băsescu. Da. Pe 22 se împlinesc 4 ani de la depunerea jurământului.
Radu Moraru: Dar atunci nu aţi spus că se întâmplă ceea ce aţi visat, astăzi aţi spus… şi mi s-a părut poate puţin mult, „mi-am văzut visul cu ochii”, aşa aţi spus.
Traian Băsescu. Da. Nu era legat de structura politică a Guvernului, ci de majoritatea parlamentară. Dacă vă aduceţi aminte, în campania mea din 2004 s-a vorbit de mărirea salariilor, de mărirea pensiilor, de mai ştiu eu ce alte promisiuni. În general, pe ele Guvernul Călin Popescu Tăriceanu le-a îndeplinit, nu sunt restanţe aici, dar marea problemă rămâne la reforma statului, unde sunt restanţe. Avem aceeaşi organizare administrativă ca în 1968, organizare care, pe de o parte, birocratizează foarte mult România, iar pe de altă parte, nu permite dezvoltarea regională. Nu mai poţi să dezvolţi România pornind de la organizarea cu judeţe din 1968, care era destinată la vremea aia supravegherii populaţiei. Cu partid, cu miliţie, cu Securitate, cu toate structurile statului.
Radu Moraru: Să fie poporul controlat.
Traian Băsescu. Controlat. Şi dacă se întâmpla ceva să poată fi casetată imediat zona, să nu mai mişte nimic, să nu se mai ştie nimic. Or, acum, România, organizarea administrativă împiedică dezvoltarea regională a României, pentru că autoritatea regională practic nu există.
Radu Moraru: Dar de ce aţi spus că trebuie să avem curajul să admitem lucrul acesta? Făceaţi trimitere către anumite exagerări, sau anumite autonomii? Acesta să fie pericolul?
Traian Băsescu. Nu, nici vorbă de aşa ceva. Ai fundamentul Constituţiei, stat unitar suveran independent…
Radu Moraru: Asta au jurat toţi miniştrii astăzi.
Traian Băsescu. Iar acest articol nu poate fi modificat în Constituţia României nici măcar prin referendum. E articol de nemodificare, a acestui articol.
Radu Moraru: Deci credeţi că această reorganizare, modificarea Constituţiei…
Traian Băsescu. Modernizarea sistemului de educaţie…
Radu Moraru: Astea sunt frânele care au ţinut România?
Traian Băsescu. Lipsa de forţă politică. Da, categoric. Iar clasa politică sau guvernele n-au avut majorităţi suficient de consistente să facă reformele de profunzime care au rămas nefăcute. Fie că vorbim de educaţie, de organizarea administrativă, de debirocratizarea României, care e altă… alt unghi care trebuie abordat de guverne puternice, cu susţinere puternică în Parlament. Revizuirea Constituţiei. Vreau să fiu foarte bine înţeles. Faptul că avem o alianţă PD-L – PSD nu mă poate face să renunţ la nişte adevăruri. Constituţia noastră are deficienţe majore în zona care a vizat prima Constituţie, relaţia Petre Roman – Ion Iliescu, Constituţia revizuită în 2003, relaţia dintre Ion Iliescu şi Adrian Năstase. Deci lucrurile astea trebuie clarificate în interes naţional şi îţi trebuie o majoritate să modifici Constituţia.
Radu Moraru: Deci nu interes prezidenţial?
Traian Băsescu. Nu, nu, nu… ca să fie foarte clar, nu sunt un adept al republicii prezidenţiale, nu e specifică României. Nu e specifică Europei.
Radu Moraru: Vă gândiţi că cine ştie, cine o să vină preşedinte după dumneavoastră…
Traian Băsescu. Nu, dar nu e bine să ai republică prezidenţială. O republică semiprezidenţială cu atribuţiunile clar distribuite între puterile statului e ce ne trebuie, dar pentru asta îţi trebuie majorităţi largi. Iar eu am avut tentativa în 2005, dacă vă aduceţi aminte, deşi aveam o majoritate la limită cu Guvernul Alianţei, am avut tentativa organizării unor alegeri anticipate nu de dragul de a avea alegeri anticipate, ci îmi dădeam seama că fără o majoritate puternică nu poţi să reformezi statul român. Şi nimeni nu poate fără o majoritate foarte puternică.
Radu Moraru: Dar până acum de ce clasa politică n-a vrut să reformeze statul? S-au complăcut, n-au putut, au vrut alţii să ne ţină aşa?
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, dacă luăm guvernarea 1996-2000, a fost o guvernare a CDR, la care a fost şi PD de la vremea aceea, care avea o majoritate la limită. Şi a şi pierdut-o. Pe urmă a venit guvernarea PSD, 2000-2004, care a fost cu guvern minoritar şi cu susţinerea UDMR din Parlament. Cu UDMR-ul făceau 50% plus 1 vot. A venit guvernarea Alianţei DA, 2004-2008, care a început cu o majoritate la limită, după 3 luni pierdusem majoritatea în Senat, şi atunci a fost momentul la care popularitatea era destul de ridicată a Alianţei, ne înţelesesem să lansăm alegerile anticipate, dându-ne seama că nu putem reforma…
Radu Moraru: Cine n-a vrut atunci?
Traian Băsescu. Premierul de atunci, iniţial a fost de acord, pe urmă n-a mai vrut.
Radu Moraru: Şi de atunci v-aţi gândit la un plan sau la o soluţie ca România să aibă o majoritate?
Traian Băsescu. Da… este obiectivul meu din 2005, ca mai devreme sau mai târziu să ajungem la o majoritate care să poată reforma România.
Radu Moraru: Şi aţi reuşit acum, dar din păcate sunt acuzaţii grele…
Traian Băsescu. La sfârşit de mandat, din păcate.
Radu Moraru: Acuzaţii grele că ar fi ba refacerea FSN, ba… un compromis de neacceptat între stânga şi dreapta. Au opoziţia prea fragilă.
Traian Băsescu. Eu aici am problemele mele politice categoric. Din 1992 şi până acum am fost un adversar neîmpăcat al PSD. Şi ei ai noştri şi noi ai lor. Poate că în intervalul acesta de 16 ani ne-am epuizat potenţialul de ură şi nu mai avem ce ne spune rău. Şi om face şi ceva bun.
Radu Moraru: S-or îndrăgosti acum PSD-ul cu…
Traian Băsescu. Dragoste nu o să fie niciodată. Conjunctura ne-a adus aici, pe un program care încă mai trebuie ajustat, dar politic sigur e greu de explicat.
Radu Moraru: Dar totuşi aţi crezut că e guvernul pentru ţară. Aţi spus că e un guvern pentru România, nu al cuiva.
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, eu aveam varianta să mă duc cu guvern minoritar PD-L – UDMR, un guvern minoritar care să intre în criză, în perioada de criză. Sau aveam varianta să mergem cu un guvern PNL – PD-L – UDMR, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu. Nu am putut avea încredere, asta a fost exigenţa liberalilor. După ce a scos o dată PD-L de la guvernare, cum puteam avea încredere să spun, domnul Călin Popescu Tăriceanu, mai ia o dată mandatul şi a doua zi după ce ţi-l dau fugi la Dinu Patriciu repede, pupă-te cu el, şi vezi ce faceţi împotriva lui Traian Băsescu.
Radu Moraru: Asta a fost teama dumneavoastră?
Traian Băsescu. Da.
Radu Moraru: Nu sunteţi prea dur aici?
Traian Băsescu. Nu sunt deloc dur, doar proştii nu învaţă din greşeli. Deci i-am dat mandatul în 2004, în 2007 a scos de la guvernare PD-L, pe înţelegere cu PSD, pe susţinere din Parlament, şi a dat toată… a mers pe suspendarea preşedintelui. Deci ce încredere puteam să am în propunerea domnului Călin Popescu Tăriceanu?
Radu Moraru: Deci, nu aţi avut de ales.
Traian Băsescu. Am avut de ales. Puteam să mă duc cu PD-L guvern minoritar, are 38%. Călin Popescu Tăriceanu a guvernat cu 20%. Cu tot cu UDMR. Are 38% PD-L în Parlament, puteam să mă duc numai cu PD-L, sau să mai adaug cele 7% ale UDMR să merg cu un guvern de 45% în Parlament. Dar trebuia să uităm de vreun proces de reformă, pentru că aveai în Parlament majoritatea PSD-PNL care ar fi blocat activităţile guvernului, îl lăsa să supravieţuiască sau îl împingea la compromisuri uriaşe. Şi în situaţia asta am spus… şi pentru mine a fost o soluţie cu pierderi enorme. Electoratul meu e anti-PSD. Cred că în momentul de faţă 80% din electoratul meu nu mai e electoratul meu, văzând în mine omul care a făcut maximul compromis politic. Pe de altă parte, obligaţia mea era să dau un guvern solid României şi în perspectiva intrării în perioada de criză, 2009 şi 2010, şi nu o spun… o spun cu destulă informaţie, 2009 şi 2010 vor fi ani de criză, probabil vom ieşi din criză… de criză economică, începând cu 2011, şi să las ţara cu un guvern minoritar sau un guvern nesigur ar fi fost deasupra interesului public. Putea fi interesul meu să continui să îmi scot ochii cu PSD-ul, sau să spun, măi oameni buni, veniţi încoace, faceţi un guvern puternic cu care să treceţi criza, dar în paralel să reformaţi ţara. Asta e gândirea, ştim foarte bine că pentru mine pierderile politice sunt uriaşe.
Radu Moraru: Care au fost momentele grele din 30 noiembrie până astăzi, depunerea jurământului la Cotroceni, când puteaţi deja să fiţi sigur că ţara are guvern?
Traian Băsescu. Au fost cele 11-12 zile din ziua votului până la anunţarea premierului Theodor Stolojan. A fost într-o miercuri. Deci o săptămână plus luni, marţi, miercuri. 10 zile. Pentru că în acea perioadă au fost negocieri intense şi eu am încercat să îi conving, să îl conving pe Călin Popescu Tăriceanu să renunţe la ideea de a fi premier. N-a vrut. N-am mai avut ce să fac, a trebuit să anunţ premierul miercuri, pentru că nu ne încadram în obiectivul de a avea guvern pe data de 22. Iarăşi, era un lucru în neregulă să las să se deruleze negocierile peste Sărbători, să ne prindă Anul Nou, să intrăm în 2009 fără guvern ar fi fost…
Radu Moraru: Deci, a fost şi contracronometru?
Traian Băsescu. Da, dar asta se întâmplă. Uitaţi-vă la Belgia, a stat 6 luni în negocieri şi acum a căzut guvernul după o lună de funcţionare. Aduceţi-vă aminte de Germania. Tot la o coaliţie de guvernare care, între creştin-democraţi şi socialişti, au stat două luni şi jumătate în negociere. Deci nu neapărat negocierea a fost imperativul major care m-a determinat la rămânerea în program, ci nevoia ca România să aibă un guvern puternic susţinut în Parlament nu numai pentru perioada de criză, ci şi pentru a reforma instituţiile astea care trebuie reformate. Inclusiv educaţia ca sistem.
Radu Moraru: Spuneaţi aici în urmă cu ceva timp de o lovitură de stat, că unii încearcă şi că nu veţi mai tolera. În noaptea de 30 noiembrie au fost chiar declaraţii publice deja că ceva s-a încercat. Adică pe 30 noiembrie la 21:21, ore din astea, aşa, conspirative, trebuia să se întâmple ceva. Ştiaţi de acest lucru?
Traian Băsescu. Sigur că ştiam, şi v-am spus de când am fost la emisiunea dinainte că ştiam. O înţelegere făcută, şi acum putem vorbi şi de paşii făcuţi iniţial. Pentru că ştiam de înţelegerea de a se anunţa majoritatea, neconstituţional… că o majoritate nu se confirmă decât în Parlament. Nu poţi să vii la preşedinte cu un proces-verbal să spui, noi doi şefi de partid ne-am înţeles să avem o majoritate în Parlament. Singura realitate care… singurul mecanism care îţi probează majoritatea e votul în Parlament, în rest procese-verbale între partide nu pot funcţiona ca argument constituţional. Constituţional, argumentul e votul de învestitură pentru guvern în Parlament. Ştiam de acest lucru şi dacă vă aduceţi aminte, pentru că ştiam am luat decizia să anunţ calendarul înainte de alegeri. Exact pentru a descuraja această acţiune care fusese prevestită nu numai de domnul Dan Voiculescu, dar şi de domnul Nicolae Văcăroiu la Argeş, într-o declaraţie despre care lumea a uitat. Cu puţin timp înainte de declaraţia domnului Dan Voiculescu, care viza suspendarea preşedintelui României, aceeaşi declaraţie o făcuse domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului la acea vreme, la Piteşti. Sigur, se puteau lăsa lucrurile să meargă aşa, dar ar fi însemnat cel puţin un scandal politic major, eu încercând să explic Constituţia asta este… şi atunci am luat decizia să anunţ înainte de alegeri, cu două zile, calendarul. Afirmând că nu încep nicio consultare cu partidele decât după anunţarea rezultatelor oficiale. Ceea ce făcea inutil gestul PNL şi PSD de a-şi anunţa vreo majoritate în noaptea alegerilor, pentru că pur şi simplu nu aveau cu cine să dialogheze. Decât după anunţarea rezultatelor oficiale. Sigur că ştiam şi de… tot dumneavoastră ar trebui să daţi puţin filmul înapoi să vă aduceţi aminte că dumneavoastră, presa, aţi fost cea care a confirmat că a existat şi un plan de a se aduce 30 de mii de oameni în Bucureşti care să susţină noua majoritate. Anunţarea programului a descurajat orice astfel de acţiune. Şi vă mai pot spune un lucru, spre ruşinea celor două instituţii care au făcut exit-poll-urile, INSOMAR-ul pentru trustul Realitatea şi CCSB pentru Antena 1, şi-au corelat rezultatele. Să fie anunţate. Şi le-au corelat în aşa fel, încât să creeze acea atmosferă, iată, câştigătorii, deci ce nevoie mai avem să aşteptăm numărătoarea voturilor, că vă spunem noi din sondajele corelate între INSOMAR şi CCSB, vă spunem noi care e rezultatul adevărat.
Radu Moraru: Pentru a ajuta anunţul respectiv.
Traian Băsescu. Pentru a ajuta intoxicarea populaţiei cu câştigătorii. A fost un joc făcut de oameni politici neinspiraţi. Eu nu acuz partidele şi cu atât mai puţin electoratele acestor partide, electoratele n-au nicio vină.
Radu Moraru: Dar n-au fost şi oameni politici inspiraţi?
Traian Băsescu. Da, eu am fost inspirat.
Radu Moraru: A mai fost cineva? Că se vorbea că unii n-au achiesat în final.
Traian Băsescu. Da, nu toţi, de aceea a şi fost posibilă demontarea cu uşurinţă a acestui joc. Eu când am văzut, dacă aţi observat ambele televiziuni, şi Realitatea şi Antena 3, au dat discursul celui declarat câştigător de INSOMAR…
Radu Moraru: Adică Mircea Geoană. Traian Băsescu. Şi în mod normal, orice element de decenţă te obligă ca al doilea discurs să fie al acelui pe care îl declari pe locul 2. Dar s-a trecut direct la locul 3, la PNL, PD-L fiind uitat de la transmisiunea în direct. Ambele televiziuni, şi Realitatea şi Antena 3, s-au dus de la discursul domnului Mircea Geoană la discursul domnului Călin Popescu Tăriceanu. Omiţând să preia în direct discursul celui pe care spui tu în sondaje că e pe locul 2. Pe urmă au venit în reluare, dar trebuia să pronunţe cuvinte magice acolo la 21:21, cum spuneţi dumneavoastră.
Radu Moraru: Da, domnul Viorel Hrebenciuc ne-a dezvăluit că era la 21:21.
Traian Băsescu. Aşa este. Dar nu toţi oamenii politici au acceptat să intre în jocul acesta. Nu numai că eu am ştiut cum să-mi dozez ieşirile şi afirmaţiile în aşa fel, încât să fac inutil orice anunţ în aşteptarea numărătorii voturilor. Şi pe de altă parte, s-a făcut o numărătoare paralelă perfectă. Dacă vă aduceţi aminte, PD-L a anunţat cu o zi înainte că are cu 2 mandate în plus. Au fost 3, pentru că undeva în judeţul Arad s-au dat două mandate. Şi avem un colegiu de acesta în care sunt doi parlamentari, doi deputaţi.
Radu Moraru: Dar mai sunt nişte momente delicate. Spuneaţi că cele mai delicate au fost până la numirea lui Theodor Stolojan. Şi chiar un coleg de-al dumneavoastră de politică, vă simpatizaţi foarte mult, Adrian Năstase, spunea Guvernul Traian Băsescu 1, Guvernul Traian Băsescu 2. Mi-a plăcut poanta.
Traian Băsescu. O să fie şi Traian Băsescu 3, ca să se înfurie.
Radu Moraru: Asta ce înseamnă, că veţi mai fi preşedinte 5 ani?
Traian Băsescu. Cine ştie? Vă daţi seama ce supărare ar fi, dar cine ştie? Cred că e un moment în care după ce avem guvernul instalat oficial, cred că ar ajuta foarte mult să îndepărtăm orice dubiu legat de prima desemnare. Am vrut să fiu extrem de corect cu toate partidele. Puteam, dacă vă aduceţi aminte, joi s-au anunţat rezultatele oficial, iar eu vineri am convocat partidele la consultări. Unul câte unul au intrat toate partidele şi au fost trei partide care au revendicat funcţia de premier. PNL, PSD şi PD-L. Eu puteam să închei consultările vineri. Era procedura constituţională îndeplinită, pentru că aveam de ieşit public să spun, sunt trei partide, înregistrările acestor discuţii există, deci e de netăgăduit, sunt trei partide care au revendicat funcţia de premier. PNL, PSD, PD-L. Dintre aceste trei partide, cel mai mare număr de locuri în Parlament îl are PD-L. Ca atare, am luat decizia desemnării premierului de la PD-L. Şi încheiam subiectul vineri. Am spus că este bine pentru sănătatea democraţiei să las şi partidele să se întâlnească în week-end, sâmbătă şi duminică, şi am anunţat că voi avea o nouă rundă de consultări luni. Şi am făcut această nouă rundă de consultări luni. La consultările de luni am constatat că nu s-a declanşat nicio altă soluţie. Dacă ar fi găsit o soluţie eram dispus să o discutăm. Ca atare, la sfârşitul consultărilor celei de-a doua runde de consultări, după ce au avut două zile jumătate în care s-au petrecut acele întâlniri care s-au văzut, dar şi foarte multe care nu s-au văzut public, la terminarea consultărilor, luni am informat partidele că, menţinându-se status quo al celor trei partide care toate vor să aibă premierul, am luat decizia desemnării unui premier de la PD-L. Cred că n-am făcut public luni acest lucru. Am mai lăsat până miercuri desemnarea premierului, dintr-un motiv simplu. Am sperat până în ultima clipă ca un partid, şi ar fi o minciună să nu spun, ca PNL să se flexibilizeze. Pentru că ştiam, dacă l-aş fi desemnat pe Theodor Stolojan luni după consultări, practic închideam eu uşa pentru PNL. Sau exista riscul să o închid. Şi atunci am mai amânat anunţul public al numelui premierului până miercuri, în speranţa că se produce o flexibilizare la PNL.
Radu Moraru: De ce a fost atât de rigid PNL-ul? Aveţi vreo explicaţie?
Traian Băsescu. Numai ei o pot explica. Îmi dădeam seama că opţiunea de a-l desemna pe Theodor Stolojan premierul desemnat ar fi închis accesul PNL la flexibilizare şi am mai stat până miercuri. Miercuri însă nu mai puteam întârzia, pentru că intram în acel calendar în care la 10 zile de la desemnarea premierului trebuie să te prezinţi cu guvernul şi programul în Parlament, şi în acelaşi timp să îmi menţin şi obiectivul de a avea guvern pe 22, aşa cum anunţasem înainte de alegeri. În acel anunţ, cu două zile înainte de alegeri am fixat un calendar care avea două variante, guvern pe 22 sau pe 29. Şi mi-am dat seama că pot să conduc lucrurile de aşa natură, încât să îl am pe 22. Pentru că pe 29 să ai guvern nici nu apucă să deschisă uşile ministerelor până pe 1 ianuarie, să înceapă să facă evaluările.
Radu Moraru: Dar era să nu vă iasă.
Traian Băsescu. Era, dacă nu era voinţă politică. Dar miercuri, odată cu anunţarea premierului, s-a produs şi opţiunea mea de a nu mai aştepta PNL-ul şi de a spune, domne putem face o majoritate cu PSD-ul. O majoritate care nu e dorită. Dacă mi-e permis să spun, poate, de oameni care nu mi-ar fi plăcut să o dorească. Dinu Patriciu nu o voia, Sorin Ovidiu Vântu nu o voia, Fenechiu nu o voia, domnul Ion Iliescu nu o voia, domnul Adrian Năstase nu o voia, domnul Viorel Hrebenciuc nu o voia. Şi am ajuns la concluzia că e o alianţă nedorită exact de cine aş vrea să nu o dorească.
Radu Moraru: Dar parcă lui Viorel Hrebenciuc i-a plăcut în final?
Traian Băsescu. Eu vă spun, poate că nu e bine ca un om politic să spună ce gândea în acele momente. Şi eu i-aş ruga pe toţi cei care se aud nominalizaţi să nu se supere. Dar până la urmă poate că pentru dumneavoastră, pentru cei care vor să ştie cum a gândit un preşedinte… că oricum, nu spun tot, domnul Radu Moraru.
Radu Moraru: Nu spuneţi, să ştiţi că am constatat.
Traian Băsescu. Dar ceea ce cred că se poate spune, că vorbesc despre mine, nu despre alţii. Ce am gândit eu. Nu cred că e un lucru rău să spun ce am gândit. E, asta am gândit. Am zis… deci cine spune că refacem FSN-ul… Păi Petre Roman e la PNL, Ion Iliescu nu are nicio funcţie decât preşedinte de onoare, dar nu vrea această alianţă, Mircea Geoană a intrat în PSD după mandatul CDR, a intrat în PSD ca ministru de Externe în Guvernul 2000-2004, deci nu avea nicio legătură cu FSN-ul. Şi atunci am spus, e o şansă să avem un guvern puternic în care nu sunt implicaţi în negociere exact cei care ar putea fi expresia începutului democraţiei.
Radu Moraru: Deci credeţi în independenţa miniştrilor faţă de ceea ce clamaţi dumneavoastră, grupurile acelea de interese, grupurile oligarhice?
Traian Băsescu. Acum da. Îmi doresc din tot sufletul să rămână miniştri ai Guvernului României până la capăt şi să nu ajungem iarăşi, ăştia trei miniştri de la naşul Fenechiu, la Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, ia de aici. Ia Adomniţei, ia ăla la Interne, mai ia şi… se livrau la snopuri de câte trei miniştri. Ăştia sunt ai lui Fenechiu, ăştia ai lui Sorin Ovidiu Vântu, ăştia ai lui Dinu Patriciu. Fiecare cu stăpânul lui. Îmi doresc din tot sufletul, şi sper să fie aşa, ca oamenii ăştia să rămână miniştri în Guvernul României. Şi nu oamenii lui X şi ai lui Y.
Radu Moraru: Trebuie să aplaudăm, aici merită. Sună frumos, miniştri în Guvernul României.
Traian Băsescu. Pe de o parte. Pe de altă parte, am observat că se încercă o chestiune, sunt miniştrii baronilor… Acest lucru trebuie să îl înţelegem odată pentru totdeauna. Oamenii politici fără susţinere nu pot ajunge miniştri. Ca să fie desemnat, şi în PD-L şi în PSD s-au dat nişte voturi. Voturile acelea vin de la oameni politici. Cei care sunt membri ai structurilor de conducere. Nu e niciun rău pentru un om politic că voturile vin de la oameni politici. Fie ei mai mult sau mai puţin agreaţi, dar legitim prezenţi în structurile de conducere…
Radu Moraru: Întrebarea e cât ne costă pe noi, românii, că dacă ne costă enorm, atunci nu merită.
Traian Băsescu. Costul enorm e atunci când cei care împing miniştrii în guverne nu sunt oameni politici, ci sunt oameni din afara politicii, care exercită control pe câte un grup de miniştri. Eu sper ca oamenii ăştia să rămână toţi susţinuţi de oameni politici. Şi vă mai spun un lucru, domnul Radu Moraru, nu poate fi concepută conducerea unei ţări cu tehnocraţi nesusţinuţi politic. Sunt perioade, am avut începuturile democraţiei când a funcţionat… nicăieri în lume miniştrii nu sunt tehnocraţi, ci sunt oameni politici. Pentru că meseria oamenilor politici este exercitarea puterii. Un tehnocrat va face socoteli. Un om politic, chiar dacă ştie să facă mai puţine socoteli decât un tehnocrat, ştie să stabilească obiective şi să mobilizeze instituţia să-şi atingă obiectivele. Pentru că ăştia sunt oamenii politici. Ei nu fac politică, pentru a nu contribui la putere într-un fel sau altul.
Radu Moraru: E adevărat, pentru ei jocul o fi palpitant. Întrebarea este dacă pentru noi se va simţi chestia asta? Că negocierile ăstea care fac parte din jocul politic sunt spectaculoase, dar pentru oamenii politici care înving, reuşesc să ajungă în guvern, sunt miniştri, premieri, dar pentru noi, oamenii … ştiţi ce i-am întrebat înainte? Ce probleme aveţi? Toţi mi-au arătat, banii. Deci…
Traian Băsescu. Păi da, dar tot deciziile oamenilor politici vor fi cele care uşurează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Sau dacă sunt proaste şi nu sunt cele care sunt în interes public, sunt cele în interesul… nu mai spun grupuri de interese că deranjează, văd asta. În interesul domnului Fenechiu sau a domnului Dinu Patriciu.
Radu Moraru: Asta nu deranjează.
Traian Băsescu. Nu pe atât de mulţi. Dacă sunt în interesul lor, sigur că nu face acel minim măcar pe care îl poţi face. Pentru că într-o ţară, cum e România, e clar că nu există suficientă performanţă economică să faci din toţi românii oameni fericiţi din punct de vedere material. Dar măcar ai obligaţia să încerci să împingi lucrurile către o zonă de trai decent. Vă dau un exemplu de abordare pe care eu am şi criticat-o, am şi încercat să o explic. Dacă discutăm de pensii vreau să cred că noul guvern va avea o altă abordare. Dau numai exemplul măririi de pensii de la 1 octombrie. Cu 20% s-au mărit pensiile. Şi la cel care avea pensie de 10 mii de lei noi şi la cel care avea pensie de 300 de lei noi i s-a dat tot 20%.
Radu Moraru: Nu e rău…
Traian Băsescu. Numai puţin. Ce a însemnat 20% pentru cel cu pensie de 10 mii? 2000 de lei. Deci de vreo 6 ori pensia de 300 de lei. Iar ăstuia cu 300 de lei i-a dat 60 de lei, deci i-a făcut 360 de lei. Încă ar fi bine dacă aceşti bani se luau din fondul de pensii. Pentru că în fondul de pensii principiul trebuie să fie pensie după cât ai contribuit. Dar doar circa 4% erau din fondul de pensii. Restul erau bani din bugetul de stat, iar fondul de pensii trebuie să funcţioneze pe principiul contributivităţii. Ai 4%, poţi să măreşti pensiile, foarte bine, 4% de sus până jos. Dar ce aduc din bugetul de stat, de ce nu dau după principiul solidarităţii? Pentru că ăştia sunt bani colectaţi de la toţi. Deci cred că tipul acesta de abordări, un guvern responsabil…
Radu Moraru: Ar putea modifica rapid?
Traian Băsescu. Nu numai, după părerea mea trebuie să o facă. Pentru că numai pentru anul viitor se iau din bugetul de stat pentru fondul de pensii 1,2 miliarde de euro. Aceşti bani nu sunt bani care se cuvin pe criteriul contributivităţii. Ci ei pot fi adăugaţi la pensiile mici. Celui cu pensie de 10 mii, că avem moda asta a pensiilor de 10 mii de la regii, de la agenţii, când se pensionează oamenii, cu pensiile astea se pensionează. Lui îi dau 4% că atât îmi permite venitul din fondul de pensii, iar miliardul acesta şi jumătate…
Radu Moraru: Sau nu îi dau.
Traian Băsescu. Nu, a contribuit, trebuie să îi dau.
Radu Moraru: A contribuit printr-o şmecherie de asta de 2-3 ani.
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, dacă le luăm pe toate o să constatăm foarte multe de astea. Şi atunci dacă pot să îţi dau 4% din fondul de pensii, dau 4% de sus până jos. Dar miliardul jumătate pe care îl aduc din bugetul de stat, acesta spun pensie plus din bugetul de stat, ca să trăieşti onorabil. Cât ar trebui să ai o pensie onorabilă? 480 de lei. Deci ce aduc din bugetul de stat trebuie să meargă pe principiul solidarităţii, pentru că nu a contribuit nimeni pentru acei bani, ci contribuie 22 de milioane la aceşti bani. Nu cei care sunt la pensie au contribuit la formarea acestui venit. Deci iată o măsură pe care un om politic responsabil poate să o ia. Şi cel cu 10 mii pensie să ştiţi că nu va face decât să îşi mai pună mai mult în cont dacă îi dai 20% şi lui, pe când cel cu 360 de lei pensie îi îmbunătăţeşti viaţa indiscutabil.
Radu Moraru: Vreau să vă întreb şi de profesori, că e o miză. În timpul opoziţiei, PD-L susţinea mărirea salariilor pentru profesori, PSD mai abitir. Acum sunt la guvernare. Vor onora această promisiune? Şi sunt mai multe, dar astea două mi se par mari, pensiile şi salariile profesorilor.
Traian Băsescu. Eu cred că dacă educaţia e o prioritate naţională, aşa cum o definim toţi, indiferent cât de grea ar fi situaţia bugetului, a deficitului, trebuie să găsim soluţii. Nu ştiu dacă neapărat şi profesorilor universitari. Ei intră la categoria aceea cu pensia de 10 mii. Că au mulţi dintre ei câte 2-3 catedre. Două ore pe lună, câştigă bani mulţi. Dar profesorul care vrei să îţi predea limba engleză, să predea copilului IT, să predea matematică-fizică, nu poţi concepe că îl aduci pentru 700 de lei să predea în şcoli. Şi din cauza asta avem 9000 de suplinitori, deci oameni numai cu liceu, în sistemul de educaţie. Deci cred că după ce guvernul priveşte la resursele bugetare trebuie să rămână o prioritate soluţia pentru salariile profesorilor.
Radu Moraru: Veţi sprijini premierul să reducă agenţiile guvernamentale?
Traian Băsescu. Total.
Radu Moraru: Pentru că eu o spun de juma de an, acolo sunt 6 miliarde de euro economie dacă restructurăm salariile ălea mari. Veţi avea forţa asta? Că acolo sunt interese mari, sunt salarii mari. Sunt barosani care câştigă de ani de zile.
Traian Băsescu. Nu or să mai câştige, domnul Radu Moraru. Nu or să mai câştige. O să vă mai spun un lucru care iar trebuie spus. Avem două categorii: agenţiile, dar şi justiţia. Mă uitam ieri, şi astăzi am semnat decretele pentru trecerea la pensie a 75 de magistraţi. Pensiile cu care ies sunt mult mai mari decât salariul meu, domnul Radu Moraru. Am văzut pensie de procuror militar de 13 mii de lei şi mai ia şi pensia de la Armată. Aţi văzut-o pe doamna aceea care a fost găsită sub influenţa băuturilor alcoolice în maşină şi a făcut mare scandal la Dâmboviţa? Acea doamnă iese la pensie cu pensie mai mare decât salariul meu. Deci aici trebuie să venim într-o realitate a aşezării salariilor. Şi dacă Guvernul Călin Popescu Tăriceanu n-a avut curaj să înfrunte judecătorii, e timpul să o facem. Şi este timpul să o facem, cum?
Radu Moraru: Dar poate unii merită totuşi?
Traian Băsescu. Nu, despre altceva discutăm aici, nu despre cei care îşi merită banii. Eu am semnat, obligat de Constituţie, încadrarea în 2007 a circa 30 de oameni în magistratură. Ca urmare a Hotărârii CSM. 2007 sau 2006. Mi-a venit o hotărâre a CSM pentru 30 de judecători selectaţi fără concurs să fie angajaţi în instanţele noastre. Proveneau din jurişti consulţi, din avocaţi, din orice. Am trimis Hotărârea CSM înapoi, spunând măi oameni buni, aceşti oameni au 52, 55, 56, 59 de ani, mi-i trimiteţi în magistratură după ce o viaţă întreagă s-au ocupat de altceva, îi facem judecători la capăt de carieră pentru pensie. Acum câteva zile am semnat decretele de pensionare exact a acestor oameni care au venit câteva luni în magistratură ca să ia pensie de 7-8 mii de lei. Aşa ceva nu mai poate fi tolerat într-un stat democratic. Sunt cel care susţine ca magistraţii să aibă salarii mari pentru a nu avea tentaţii. Dar de aici până la a te juca de-a justiţia bătându-ţi joc de banii publici fără măsură e cale lungă. Agenţiile şi magistratura… şi vă spun ce se întâmplă, în momentul de faţă avem şi alt fenomen, iese la pensie, după care vine şi se angajează din nou ca judecător. Sunt realităţile noastre. La fel cum…
Radu Moraru: Deci tipul acesta de şmecherie trebuie desfiinţat.
Traian Băsescu. La fel cum în MApN s-au pensionat domnii generali… eu am mult respect pentru armată. Dar când îi vezi pensionaţi, după care se duc la domn ministru şi se angajează, şi au şi pensie, şi salariu pentru funcţia din MApN, şi sunt numai vreo 400 de oameni în situaţia asta, numai în MApN. Deci sunt lucruri asupra cărora acest guvern trebuie să acţioneze. Această clientelă din aparatul public al statului trebuie să dispară imediat. Nu spun că de aici va veni bunăstarea românilor, dar puţină echitate trebuie să existe. Agenţiile nu mai vorbim, le-aţi prezentat dumneavoastră mult mai bine decât aş putea să o fac eu aici.
Radu Moraru: Agenţiile, cu şefi, secretare, maşini, sunt miliarde de euro.
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, în concluzie, aceste lucruri pot fi făcute de oameni politici, nu de tehnicieni. Oamenii politici pot să facă mizeriile care sunt acum în sistemul de salarizare, cum tot oamenii politici pot să spună stop acestui dezmăţ din salarizarea publică.
Radu Moraru: Şi credeţi că aceşti oameni politici din Guvernul României, că e ministrul Justiţiei care nu mai e susţinut de liberali, evident, e renegat, dar ceilalţi au susţinerea necesară în partid ca lucrurile să se mişte către bine?
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, eu sunt convins că o au, mai ales că aş vrea să înţelegeţi un lucru care a tot fost vehiculat. Din punctul meu de vedere, guvernul trebuie să uite că sunt alegeri prezidenţiale în 2009. Am tot văzut bătându-se monedă, preşedintele vizează alegerile prezidenţiale. Nu vreau să existe niciun fel de influenţă, în primul rând habar n-am dacă eu voi candida sau nu în 2009. Ceea ce m-a interesat însă, m-a interesat un guvern puternic care să ia măsuri dure, pe de o parte, în această zonă a administraţiei publice, iar pe de altă parte, să poată să ia măsuri care să diminueze şocul crizei economice. Pentru că nu e o criză generată aici, băncile noastre sunt solide, dar societăţile româneşti nu au piaţă, nu au unde să vândă. Degeaba produci aluminiu la ALRO Slatina, dacă nu ai unde să vinzi, produci o lună. Se face producţia pe stoc, ai rămas cu banii blocaţi…
Radu Moraru: Agricultură, putem să exportăm.
Traian Băsescu. Agricultură putem să facem, se va mânca, vom mânca probabil şi în continuare, deci e o chestiune de reorientare. Infrastructură, IMM-uri care să valorifice producţia agricolă. Dar aici a fost intenţia mea să vă dau câteva elemente care să vă arate că oamenii politici sunt cei care pot lua astfel de decizii, şi nu tehnicienii. De aceea eu m-am bucurat văzând că în ambele partide a fost o competiţie internă. La unii exprimată mai stângaci. La alţii mai ascuns, dar a existat şi acolo.
Radu Moraru: Stângaci, vă referiţi la capete în gură?
Traian Băsescu. Mai stângaci, cu stat în spate, unul-altul, unul avea interes că nu ştiu ce să facă pe litoral, a susţinut un om, s-a asociat cu alte organizaţii…
Radu Moraru: Iată că a fost competiţie.
Traian Băsescu. A fost competiţie şi oamenii s-au bătut pentru proiecte, nu pentru a fi omul lui…
Radu Moraru: E adevărat, dar domnul preşedinte, eu vreau să nu lăsăm lucrurile neclare. Eu, cred că îşi aduc aminte telespectatorii, am spus despre Emil Boc în urmă cu două luni, într-o emisiune în direct cu el, am spus, domne, mie-mi place de dumneata, că mi se pare că aşa ar trebui să fie omul politic. Nici foarte uns cu toate alifiile, nici să mă aburească. El e constant de când e om politic. Dar atunci n-am spus şi am să spun acum, eu cred că el ar putea să reuşească dacă ar avea curajul vieţii. Adică să înţeleagă că el ajuns în această poziţie va trebui să aibă curajul vieţii. Ori… ori se duce la culcare de tot. Credeţi în Emil Boc din punctul acesta de vedere, că va avea momentul acesta?
Traian Băsescu. Eu cred, pentru că Emil Boc e un om drept. Sigur, nu luăm în consideraţie disputele politice. Atunci oamenii îşi spun orice de multe ori. Dar Emil Boc e un om extraordinar de corect. N-a auzit nimeni de Emil Boc să fie suspectat de nu ştiu ce afaceri şi uite că a făcut un mandat de 4 ani la Primăria Cluj. Are reputaţia intactă. E un om care lucrează cu legile în mână. Nu face compromisuri de la lege sub nicio formă, de la proceduri… şi e un om care simte nedreptăţile, le vede. Şi sunt convins că va face tot ce ţine de el şi îşi va obliga guvernul să restabilească elemente de echitate în foarte multe domenii. Inclusiv în salarizarea din sistemul bugetar.
Radu Moraru: Întrebarea este, aveţi încredere în el, aşa cum spuneaţi că veţi numi un premier de încredere, şi pentru faptul că i-aţi dat partidul, practic, în urmă cu 4 ani, şi a rămas la cârma partidului?
Traian Băsescu. Ştiţi că am avut o premoniţie atunci? Dacă daţi filmul înapoi, i-am spus la un moment dat, domnule Emil Boc, astăzi îţi dau partidul şi cândva o să îţi dau ţara. Uite că a venit şi …
Radu Moraru: Aşa este, aţi zis-o atunci.
Traian Băsescu. Da, am încredere că acest om e format sănătos, s-a format el…
Radu Moraru: Dar nu e prea apropiat, spun mulţi că e vocea dumneavoastră, o spun şi mai urât…
Traian Băsescu. Cred că e o exagerare. Veţi vedea că Emil Boc nu e un om pe care să-l manipulezi. În schimb, Emil Boc e un excelent partener. Poţi să ai încredere în Emil Boc ca partener. Vreau să cred că nu o să mă dezic niciodată de aceste cuvinte.
Radu Moraru: Publicitate.
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Domnule preşedinte, aţi văzut ce face publicul, ce fac românii atunci când au impresia că ocolim ceva.
Traian Băsescu. Stolojan! Radu Moraru: Da. Dar aţi avut doar impresia, aţi văzut?
Traian Băsescu. Deci aici lucrurile au fost extrem de simple din punctul meu de vedere, probabil mult mai complicate din punct de vedere al domnului Theodor Stolojan. Sigur, dânsul ştia că este şi opţiunea mea şi fusese şi opţiunea PD-L în timpul campaniei. Ştia, de asemenea, foarte bine ceea ce nu-i spusesem, dar înţelegeam amândoi, că ar fi extrem de dificilă o desemnare a dânsului în cazul în care se face o alianţă cu PNL. Din acest motiv a avut răbdare din ziua alegerilor şi până miercuri, când nu se mai putea întârzia desemnarea, acest om nu a deschis, deşi am avut multe întâlniri cu dânsul… nu a deschis niciodată subiectul desemnării până miercuri, deci de la ziua votului până miercuri când l-am desemnat. Niciodată, deşi m-am întâlnit cu dânsul de 5-6 ori în acest interval. Miercuri l-am invitat la mine, ne văzusem şi marţi, dar nu am spus nimic, încă mă gândeam poate vine o ofertă de la liberali, poate miercuri dimineaţă, mai ales că nu au fost numai discuţiile care s-au văzut la TV, au fost şi alte discuţii legate de o alianţă PD-L – PNL. Miercuri l-am invitat la mine, i-am spus că îl desemnez, am avut o discuţie destul de lungă înainte de desemnare, am ieşit la presă, am anunţat numele miercuri. După anunţul public în care am avut eu anunţul şi dânsul o scrută intervenţie de la Cotroceni, ne-am retras din nou în birou…
Radu Moraru: Rece, scurtă acea secvenţă. Nu a avut emoţie.
Traian Băsescu. Aşa am şi spus în programul de după alegeri că este un anunţ şi nu o conferinţă de presă. Mai ales că eu m-am ferit în această perioadă să am vreo nuanţă în declaraţiile publice, care să altereze cumva atmosfera dintre partide. Am mai stat de vorbă după anunţ, după care dânsul s-a dus la partid, începuse negocierile cu PSD-ul, dacă nu mă înşel, în după-amiaza aceea, eu mi-am văzut de treburile mele, seara am plecat acasă, a doua zi dimineaţă am plecat la Bruxelles. Deci miercuri anunţul la prânz, joi dimineaţă nu m-am mai întâlnit cu dânsul până la plecare. Joi şi vineri am fost la Bruxelles, am revenit vineri seara. Nu m-am întâlnit cu nimeni, m-am dus acasă. Doar am avut o discuţie cu Emil Boc cu privire la stadiul negocierilor cu PSD. Sâmbătă am avut o întâlnire cu Colegiul Director al PD-L, întâlnire care a fost profund deformată, plecată pe surse. Vă pot spune că printre cele ce au ieşit public a fost şi referirea la critica pe care am adus-o conducerii PD-L şi am adus-o cu dragoste. Le-am spus de ce! L-am criticat şi pe Vasile Blaga şi pe Adriean Videanu pentru Bucureşti şi pe Radu Berceanu pentru preşedinţia CJ Dolj şi câţiva membri vechi pe care îi văzusem eu aşa purtaţi prin toate organizaţiile şi proptiţi la candidaturi la sectorul 3, că acolo ieşi, deşi el era preşedinte de organizaţie în sectorul 5, dar nu a candidat la el în organizaţie. Şi aşa am ajuns la afirmaţia şi mai era un exemplu, l-am dat şi pe acela, am spus, măi oameni buni, dacă mergeţi pe principiul să vă duceţi la guvern cu clienţii, nu faceţi nimic, daţi şansă… în guvernare ne trebuie experienţă, dar daţi o şansă şi tinerilor. Probabil acesta a fost mesajul. Niciodată nu am pus problema excluşi din guvernare cei vechi, să vină numai noi, cum să guvernezi pe vremuri de criză cu oameni noi? Numai cu oameni fără experienţă! Nu e posibil aşa ceva. Deci mesajul meu a fost nu cumva să aduceţi alături de voi în guvern prietenii voştri şi prietenii prietenilor voştri. Luaţi oamenii pe performanţă electorală. A primit vot de la electorat? Ăla e om care poate fi luat în consideraţie să meargă în guvern. Dar prietenul tău care nu poate face mare lucru nu are ce să caute în guvern numai pentru că îl susţii tu. Deci aceasta a fost discuţia la PD-L şi au mai fost şi altele legate de probleme, pentru că toţi descoperim bugetul pe măsură ce trece timpul. Situaţia bugetului a fost o enigmă şi pentru preşedintele României, pentru că s-a refuzat transmiterea de informaţie corectă.
Radu Moraru: Dar acum ştiţi bugetul?
Traian Băsescu. Nici acum, doar din declaraţiile lui Varujan Vosganian, care văd că a mai lăsat la deficit la 4%. Probabil o să îl găsim 5 ca să… dar vă spuneam filmul cu Theodor Stolojan. Deci miercuri l-am desemnat, joi, vineri am fost plecat, sâmbătă am avut întâlnirea de la Clubul Diplomaţilor cu Colegiul Director al PD-L. După această întâlnire, care s-a terminat la 13, eu nu am stat mult, doar le-am spus ce aveam de spus şi am plecat, şi o să mă întrebaţi de ce îi spui PD-L-ului? Îi spun pentru că din partidul acesta am plecat şi mi-e drag, iar de la mine se vede mai bine ce e la ei în partid, decât de la ei când se uită unul la altul.
Radu Moraru: Aţi văzut că nu v-am întrebat. Bănuiam!
Traian Băsescu. Deci joi, vineri întâlnire. S-a terminat întâlnirea la Clubul Diplomaţilor şi am plecat la birou. La 5 minute a venit domnul Theodor Stolojan şi mi-a pus pe masă hârtia scrisă că predă mandatul.
Radu Moraru: Sâmbătă deci?
Traian Băsescu. Sâmbătă. Sigur, rugămintea mea a fost la dânsul să nu fie o discuţie definitivă, să o mai analizeze şi să mă informeze duminică asupra deciziei finale.
Radu Moraru: Ce motiv v-a spus?
Traian Băsescu. Nu mi-a dat nici un motiv domnul Theodor Stolojan. Mi-a spus că e decizia dânsului, de altfel nici în depunerea mandatului nu există un motiv.
Radu Moraru: Dar trebuie să fi existat şi mă gândesc că eraţi foarte curios?
Traian Băsescu. Am fost foarte curios, dar nu am aflat mai mult decât aţi aflat dumneavoastră de la mine, nimic adică!
Radu Moraru: Da. Poate că e unul din lucrurile pe care nu le puteţi spune sau nu le spuneţi.
Traian Băsescu. Singurul care are dreptul să vorbească despre motivul pentru care a depus mandatul de prim-ministru este domnul Theodor Stolojan. Altfel eu aş putea doar să fabulez, să presupun. Cel care ar vorbi este domnul Theodor Stolojan şi nu aş încerca să fac nici o speculaţie şi din respect pentru dânsul.
Radu Moraru: Dar şi domnia sa din respect pentru noi toţi şi pentru dumneavoastră că l-aţi desemnat trebuie să spună ceva.
Traian Băsescu. Când va considera oportun o va face. Deci sâmbătă mi-a depus mandatul. Rugămintea mea a fost, şi dânsul a fost de acord cu asta, să îmi reconfirme duminică. Am spus, domnule prim-ministru, vă mai gândiţi şi la noapte, ne auzim… relaţia mea cu dânsul nu este una… vă mai gândiţi! Pur şi simplu l-am rugat să reflecteze.
Radu Moraru: Să stea până a doua zi, duminică.
Traian Băsescu. Da. A fost de acord să stea până duminică şi să îmi confirme duminică. În aceste condiţii, eu nu am înregistrat depunerea mandatului pentru că rămăsese depunerea sub rezerva confirmării duminică. O să şi vedeţi dacă vreodată va fi publică depunerea mandatului data documentului scrisă de dânsul este 13, iar înregistrarea la cabinetul preşedintelui României este 14 exact, pentru că fusese această înţelegere cu confirmare duminică. Duminică mi-a reafirmat decizia dânsului că e irevocabilă. Eram într-o situaţie foarte dificilă, pentru că duminică se semna protocolul între PD-L şi PSD. Şi atunci am luat decizia să-i invit pe cei doi preşedinţi de partide să îi informez înainte de semnarea protocolului, lucru pe care l-am făcut cu circa o oră înainte.
Radu Moraru: Asta e o mare dezvăluire.
Traian Băsescu. Dar cei doi preşedinţi de partid au spus dar să vorbim şi noi cu dânsul. Luni dimineaţă a fost o discuţie în trei: eu, domnul Theodor Stolojan… în patru, Mircea Geoană şi Emil Boc, toţi încercând să renunţe la depunerea mandatului. De ce era extrem de dificil pentru mine? A fost sâmbătă şi duminică. Pentru că nu poţi într-o astfel de situaţie să spui prim-ministrul desemnat mi-a depus mandatul, dar eu nu pot să vă anunţ că am dat mandat altcuiva. Se intra într-o nebunie politică. Nici nu au fost structurile partidului. Am avut discuţia dimineaţă cu cei patru, Emil Boc a plecat să îşi convoace Biroul Permanent Naţional, dar nu era suficient, îi trebuia şi Colegiul. Birou avea lunea, dar trebuia să îşi convoace Colegiu Director. Norocul a fost că a reuşit să adune peste jumătate din Colegiul Director, să informeze, să ia decizia desemnării lui. În ce situaţie a fost Mircea Geoană, care exact pentru a prezerva o situaţie dificilă, pentru că nu întotdeauna în dificultate trebuie să fie făcute publice sau care creează tensiuni, dezbatere inutilă. Eu ştiam că soluţia este tot în acest grup, preşedinte – preşedinte PD-L – preşedinte PSD. Deci nu avea rost să generez o dezbatere publică până când nu găseam soluţia înlocuitorului. Soluţia o aveam şi puteam, dar trebuia să parcurgă nişte etape statutare din punct de vedere PD-L. Şi atunci a fost decizia, Emil Boc a plecat la partid şi a convocat structurile să legalizeze desemnarea, iar la prânz ceea ce aţi văzut după ce şi Mircea Geoană a rezolvat problemele în interiorul PSD, informându-i, convingându-i că nu e un joc, o cacealma.
Radu Moraru: Da. Pe fondul pe care media făcea speculaţii.
Traian Băsescu. Eu l-am şi rugat să transmită PSD scuzele mele pe incident, pentru că nu aveam ce să fac. S-a stabilit un timeing astfel încât în momentul în care anunţ public depunerea mandatului de către domnul Theodor Stolojan, să pot să spun şi cine e înlocuitorul şi că nu se modifică graficul de instalare a guvernului, că rămâne valabil tot 22. Aici chiar am avut sentimentul că, într-un moment extrem de dificil pentru mine, Mircea Geoană şi echipa din jurul lui au fost extrem de corecţi, pentru că puteau să genereze o dezbatere inutilă.
Radu Moraru: Nu mai avem foarte mult timp. Vreau să vă întreb repede înainte dacă după acest moment atât de dramatic până la urmă cum a ieşit acest guvern? A mai fost în pericol guvernul, coaliţia în momentul întreruperii activităţii în Parlament, în cele două Camere?
Traian Băsescu. Nu. Nici o clipă.
Radu Moraru: Atunci, pentru că suntem la final…
Traian Băsescu. V-aş putea spune că practic ceea ce am spus pot fi lucruri care să genereze oarecare senzaţie, dar ele au arătat două lucruri foarte clar: că era voinţa să respectăm graficul de instalare a guvernului pe 22 şi în acelaşi timp că într-o situaţie dificilă, cum a fost aceea a depunerii mandatului de către domnul Theodor Stolojan, ambele partide au găsit soluţia ca lucrurile să meargă înainte. Ceea ce e foarte important! A arătat maturitate la nişte oameni politici. Probabil în toate vremurile nu am fi ştiut cum să ne dăm în cap unul la altul, că uite ce a păţit preşedintele.
Radu Moraru: Nu, dar era şi nevoie. În criză aşa face orice ţară normală pe lumea asta, oamenii încearcă să rezolve situaţia.
Traian Băsescu. Exact. Adică toţi ne-am dat seama că era realitatea crizei care vine, că nu avem nevoie şi de o criză politică şi că trebuie să rezolvăm lucrurile.
Radu Moraru: Suntem la final. Domnule preşedinte, suntem la 19 ani de la 22 decembrie, de când un dictator a fugit. A fost ajutat să fugă, a fost luat cu forţa. O să aflăm poate odată şi odată. Suntem în anul 20, anul lui Brucan. Credeţi că s-a epuizat toată ura din societate, pentru că eu mai văd în societate, şi în presă, şi pe bloguri, şi în noi încă ură. Am putea să ajungem să avem o singură ţară şi doar mai multe idei?
Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, eu am făcut tot ce a ţinut de mine pentru ca această ură să se diminueze şi v-aş aduce aminte, am condamnat crimele comunismului. Nu oameni, crime, acţiuni, oameni duşi în lagăre, deportaţi, oameni scoşi din şcoală pentru că tatăl său era chiabur, morţii de la canal. Am condamnat crimele comunismului. Interdicţia de chiuretaje, înfometarea, frigul din perioada lui Nicolae Ceauşescu, le-am considerat crime ale comunismului împotriva românilor. Acest lucru l-am făcut! Ce altă mare problemă, care era un lucru de dezbatere, dosarele Securităţii, tot ce am găsit s-a predat. Este public, poate să meargă oricine să vadă. Arhivele Comitetului Central al PCR le-am deschis, are acces cine vrea în ele. Apar şi poze cu Nicolae Ceauşescu şi tot ce vreţi. Nu cred că ar trebui să… că mai am ceva de făcut din punct de vedere al responsabilităţii preşedintelui. Generalii vechii Securităţi nu mai sunt în SRI, în SIE.
Radu Moraru: Deci instituţional credeţi că aţi făcut…
Traian Băsescu. Ce a ţinut de mine am făcut. Sigur erau şi altele, dar nu ţin de preşedinte. Astăzi sunt 19 ani de la revoluţie. Astăzi! Se instaurează un guvern nou la 19 ani. Ce mi-aş dori din tot sufletul, acea fractură care a fost între electoratul PD-L, PD şi electoratul PSD poate începe să se cicatrizeze. Dacă noi politicienii am reuşit să ne înţelegem, poate că şi suporterii noştri fără menajamente, nucleele dure vor spune, frate, totuşi au trecut 16 ani de când s-au despărţit ăştia, hai să vedem dacă mai avem atât de multe de împărţit. Ştiţi ce ar putea să fie? Se poate să îl contrazicem pe Brucan cu un an. El a spus 20, poate am ajuns la democraţie după 19, şi nu după 20 de ani.
Radu Moraru: Şi ultima întrebare.
Traian Băsescu. Este esenţial, nu sunt un adept al ideii să uităm tot, să ştergem tot! Nu. Realităţile nu se şterg, dar nici nu putem merge la nesfârşit să ne tot acuzăm unii pe alţii. Dosarele Securităţii sunt, crimele comunismului sunt condamnate.
Radu Moraru: Dar vă întreb aşa ca cetăţean şi ca preşedinte, ce ştiţi despre revoluţie şi ce ne puteţi spune? Mai sunt secrete clasificate?
Traian Băsescu. Nu. Nu există nimic clasificat, pentru că revoluţia însăşi nu a fost o revoluţie documentară.
Radu Moraru: Deci noi am putea să încercăm să aflăm totul măcar anul acesta, să ştim ce a fost?
Traian Băsescu. De la oameni, de la oamenii care au participat la ea. Toate documentele care ţineau de unităţi militare, ordinele pe care le-au primit, ordinele date de comandanţii lor sunt depuse la Parchet. Nu e nici un jurnal de luptă ascuns din perioada revoluţiei. Toate sunt depuse la Parchet, deciziile care s-au luat, văd că acum nişte condamnări au apărut la Chiţac şi Stănculescu. Nu îmi dau seama ce este în aceste dosare, nu ştiu ce este şi nici cum le apreciază procurorii şi judecătorii, dar am convingerea că în momentul de faţă, cel puţin la nivelul Parchetului General, există voinţa să se finalizeze odată ce e de finalizat. Dacă vor fi vinovaţi în viaţă sau morţi nu mai ştiu.
Radu Moraru: Dar mai e o spaimă că în anii în care eu cred, şi dacă mă credeţi pe mine ziarist, presa a fost… mai liberă de atât nu cred că a fost vreodată şi o spun uitându-mă şi în cameră către telespectatori şi publicul nostru, totuşi mulţi se tem de o dictatură instaurată de Traian Băsescu.
Traian Băsescu. Ţara asta e protejată de dictatură de Constituţia ei. Povestea asta cu dictatura care vine… Păi ce instituţie a statului ar răbda un preşedinte care uită de Constituţie şi începe să facă abuzuri de putere? Ce instituţie a statului?
Radu Moraru: Atunci dacă nu se poate, de ce sunt unii aşa de speriaţi?
Traian Băsescu. Pentru că încă mai cred în puterea propagandei de tip bolşevic. Minte, spune frecvent pentru că până la urmă aşa o să fie. Domnule Radu Moraru, Ion Iliescu, care e un om format de vechiul sistem, a avut toate structurile în mâna lui în trei mandate. A instaurat Ion Iliescu dictatură în România? Nu, pentru că nu se mai poate constituţional.
Radu Moraru: Eu zic că nu i-a ieşit, dar mă rog!
Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, şi dacă a vrut sistemul constituţional, nu îşi mai permite aşa ceva.
Radu Moraru: Are România anticorpi pentru…
Traian Băsescu. Are! Are instituţii care…
Radu Moraru: M-am prins! O să zic bine aţi venit la emisiunea Naşul, anticorpul dictaturii. Domnule preşedinte, ne-aţi făcut onoarea să scoatem această carte, „Traian Băsescu pe Calea Victoriei la Naşul”. Şi dacă nu ne dădeaţi voie tot o scoteam. Noi am considerat că avem 7 ani de acasă şi e prima carte din colecţia Naşul. Vom mai scoate. Sunt câteva emisiuni care cu adevărat au făcut istorie şi eu vă mulţumesc. Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, cred că cele cu Gigi Becali sunt mai pline de haz!
Radu Moraru: S-ar putea! E o carte care fără falsă modestie o recomand tinerilor mei colegi din presă, foştilor, actualilor, viitorilor politicieni, studenţilor, istoricilor, fanilor emisiunii Naşul, fanilor talk-show-ului acestui gen, care nu cred că e pe cale de dispariţie în România, pentru că îl veţi găsi aici pe Traian Băsescu aşa cum este. Nu am cenzurat nimic şi vă mărturisesc că şi mie mi-a plăcut această carte. Sunt cele 10 emisiuni, din 12 am ales noi 10 emisiuni interesante şi spre bucuria noastră Traian Băsescu a acceptat ca toate drepturile de autor, toate beneficiile să fie donate pentru nişte copii mai săraci care să meargă la şcoală. Cartea se găseşte în Orhideea de astă-seară la Carrefour, dar şi în ţară în librării, în Bucureşti în librăriile Sofia, Cărtureşti, Eminescu şi începând cu anul viitor în toată ţara. O carte populară, domnule preşedinte. E a dumneavoastră, pentru că aţi vorbit mult!
Traian Băsescu. Şi a dumneavoastră, domnule Radu Moraru.
Radu Moraru: Mulţumesc mult, domnule preşedinte, o să mergem să lansăm această carte în sală.
Traian Băsescu. Şi eu vă mulţumesc mult şi vă doresc „La Mulţi Ani!” astăzi când aţi împlinit 7 ani de la lansarea emisiunii Naşul.
Radu Moraru: Vă mulţumim! Avem Traian Băsescu pe Calea Victoriei, o carte cu autograf, o carte de interviuri cu Traian Băsescu! Poze din timpul emisiunii şi e prima carte de la Naşul pentru dumneavoastră, domnule preşedinte. Să fiţi iubiţi şi să trăiţi bine!
Traian Băsescu. La revedere! Sărbători cu bine! Eu pot să plec la munte de poimâine că mi-am făcut treaba, să rămână guvernul acum să îşi facă şi ei treaba. La revedere!
Radu Moraru: O seară bună, La Mulţi Ani!
Prin amabilitatea B1TV si Monitoring Media Foto: Cristina Nichitus
In imagine: analizand daca increngatura din desert este comparabila cu organigrama si reteaua firmelor din Trustul Vantu sau din cel stapanit de Voiculescu Cristoiu: “Nu ma simt confortabil daca PC-ul lui Voiculescu intra in guvernul lui Basescu”. Analistul Ion Cristoiu a explicat ieri seara care sunt motivele pentru care a ales sa plece de la Antena3 reafirmand ca, desi Mihai Gadea ii e simpatic, hotararea sa este irevocabila si nimic si nimeni nu il poate face sa si-o schimbe.
El a precizat ca nu renunta la emisiunea Sinteza Zilei pentru ca s-ar face presiuni asupra lui – pentru ca “este greu sa faca cineva presiuni asupra lui”- , nu pentru ca i s-ar spune ce sa zica si nici pentru ca ar exista o intelegere intre Dan Voiculescu si presedintele Traian Basescu ca emisiunea Sinteza Zilei sa nu mai existe. Cristoiu a explicat ca pur si simplu nu se simte confortabil “psihologiceste in conditiile in care PC-ul lu Dan Voiculescu intra in guvernul” presedintelui Traian Basescu.”E dreptul meu sa ma retrag. Psihologiceste, nu ma simt confortabil ca Traian Basescu sa fie seful unui guvern la care sa participe domnul Dan Voiculescu”, a subliniat Cristoiu.
Nu PC-ul este de vina, a clarificat jurnalistul, ci “Dan Voiculescu ca fondator al acestui partid, pe care lumea il asociaza cu noi”. Maestrul a mai invocat si faptul ca nu mai vrea ca, la varsta lui, sa fie injurat, cum se intampla si cum se va intampla si in cazul in care PC va ajunge la guvernare cu PSD si PD-L. “Baietii, ca sa nu il mai injure pe Traian Basescu, ne vor injura tot pe noi. La 60 de ani, nu mai vreau sa fiu injurat. M-am saturat sa se faca ipoteze pe seama mea. La Biblioteca Academiei nu se fac ipoteze pe seama mea. Vor fi tot felul de pitiflenci sa ne injure”.”Domnul Basescu a calcat in picioare acest trust. Uitati-va la spectacolul deontologic. PSD era un partid de banditi, de derbedei. Mai spunea si de noi, eram niste sarlatani platiti. Eu fac ce vreau. E ca un protest. Nu mi se pare moral ca polticienii romani sa joace in picioare omul si apoi sa ii faca jocul”, a continuat Cristoiu.
Potrivit jurnalistului, “este un caz unic in istoria de dupa 1945 in Romania. Traian Basescu, un singur om, prin calarirea PSD, PC si a UDMR, va fi o dictatura ca in Belarus, cu 70% sustinere in Parlament, cu ministrii sai. Cand s-a mai pomenit in Romania 18% opozitie?”.
SOV m-a manipulat
In acest context, “maestrul” Cristoiu a povestit de ce patronul trustului Realitatea-Catavencu Sorin Ovidiu Vantu ii este ostil. Nu din cauza razboiului dintre SOV si Dan Voiculescu, ci pentru ca l-a manipulat.”Ostilitatea mea fata de Sorin Ovidiu Vantu – si multi au pus aceasta pe ostilitatea dintre Dan Voiculescu si Sorin Ovidiu Vantu, ceea ce incerc sa evit – este strict profesionala.Sorin Ovidiu Vantu m-a manipulat pe mine spunand ca l-a citit pe Camil Petrescu. Nu l-a citit. I se dadea o pagina din Camil Petrescu cu caractere mari. Eu sunt fan Camil Petrescu, am vrut sa fac o fundatie in 1970.
Mi se dezvaluie ca am un proces in care trebuie sa platesc 200.000 de euro daca il pierd. ‘Ce mare scriitor e Camil Petrescu si ce scriitor mare a fost’, m-a rugat sa fiu presedintele consiliului de administratie al unui Institut. Faceam gazetarie.M-a confundat cu Maria Vlas si facea niste afaceri pe seama acestei institutii pe care o conduceam eu. N-a platit nu stiu ce la stat, a facut afaceri nu stiu de care, niste datorii. Eu n-aveam nicio treaba. Credeam ca sunt gazetar. Intre timp, creditorii m-au dat in judecata. Nu pe Sorin Ovidiu Vantu, ci pe membrii consiliului de administratie, printre care si eu. Ostilitatea mea avea cauza asta”, a lamurit Ion Cristoiu.
Analistul a mai spus ca putea sa se duca la Realitatea – “era mai convenabil, n-am vrut”.
Nu am putut sa-l apar pe Dan Voiculescu
Desi a simtit ca ar fi trebuit sa-l apere de Dan Voiculescu privind dosarul de la CNSAS, Cristoiu a dezvaluit ca “nu a putut” tocmai pentru ca lucra la Antena 3 si gestul lui ar fi fost interpretat.”Nu am putut sa-l apar pe Dan Voiculescu in dosarul cu CNSAS. Nu vreau sa mai tac. Ma duc la Biblioteca Academiei si vorbesc sub dud”, a explicat jurnalistul.
Jurnalistul Ion Cristoiu a anuntat ca va pleca de la Antena 3 daca PC va face parte din viitorul Guvern dupa ce senior-editor-ul Evenimentului Zilei, Mircea Marian, a scris intr-un editorial ca printre cei care “vor scrijeli la poarta Cotroceniului la formarea viitorului guvern” (Traian Basescu, declaratie 2007 n.red.), cel care ar trebui sa aiba un loc in Guvern este Ion Cristoiu, “analistul de casa al familiei Voiculescu”. Sursa: Ziare.com Autor: Adriana Toma
Cunoasteti probabil activitatea remarcabila a ICR sub Patapievici. Am reliefat-o si eu aici, a sustinut-o si domnul presedinte, Traian Basescu, la bilantul prematur al ICR, grabit de frica cea mare: Raportul Curtii de Conturi. Ceea ce nu stiu intelectualii de mucava este ca presedintele a inteles cum isi bat joc de el toti tiristii de pe centura culturii, agatati la bugetul de stat pentru a fura banul vaduvei romane. Si nu o sa uite. Dar si ei isi dau in stamba, sugand si la conducta oligarhilor. Plesu, Manolescu si compania la Patriciu, Patapievici la Vantu si iata, pentru a se completa colectia de moguli, un (alt) exemplu elocvent: turnatorul dizidentilor anti-comunisti din Iasi si doctorul inchipuit Sorin Antohi face echipa buna cu trepadusii lui Andrei Plesu, unde credeti? La Voiculescuuuuu! Ha, ha, ha! Trustul INTACT, prin SC Grup Management SRL, a pus mana pe revista filosofului Nae Ionescu (saracul, cum s-o rasuci in groapa acum!): CUVANTUL (acum pierdut!). Director: informatorul budapestolog Sorin Antohi, care din prima a trecut la eradicarea valorilor romanesti, respectiv, in ultimul numar, a lui Anton Golopentia, fondatorul scolii romanesti de geopolitica, autorul cercetarilor despre Romanii de la Est de Bug, ucis in 1951 in temnita de la Vacaresti. Doamne Dumnezeule!
Astia sunt indivizii: ce mi-e Basescu, ce mi-e Voiculescu, ce mi-e Patriciu, ce mi-e Vantu… Daca maine PSD-ul castiga alegerile, sa vedeti ce bun va fi Iliescu!
Deci, domnu’ Patapieviciu, cum e cu haituirea de catre Antene? Nu cumva si ele s-au cam facut ca nu vad bine in cazul ordinar al reciclarii turnatorilor PCR-ICR si au dat-o special doar pe poneiada?… Si, ia spuneti, nu-i asa ca, ca de la securist in securist, ar merge si de o colaborare ICR – Fundatia Dan Hotulescu?!
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Contestarea candidaturilor liderului PC Dan Voiculescu şi a poetului Nicolae Dabija întârzie procesul electoral, Curtea de Apel Bucureşti admiţând sesizarea Curţii Constituţionale, care urmează să decidă dacă Legea alegerilor a fost modificată respectându-se Constituţia. Conform articolului 73 din Legea fundamentală, Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare, iar prin lege organică se reglementează sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Legea 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului a fost modificată de Guvern, prin Ordonanţa de Urgenţă 97 din 27 august 2008. Astfel, avocaţii organizaţiei “Adevăr şi Dreptate” (echipa Mihai Rapcea – nota mea)- pornind de la invocarea termenului de contestare, făcută de procurorul de şedinţă – au ajuns să reclame neconstituţionalitatea articolului 45 din OUG 97/2008, subliniind faptul că numai Parlamentul poate decide modificări ale legii organice referitoare la alegeri. Organizaţia “Adevăr şi Dreptate” (condusa de fostul detinut politic Ion Varlam si de Viorel Ene – nota mea) a arătat că prin OUG s-a stabilit că termenul de contestate a candidaturilor s-a micşorat de la 72 de ore, cât prevedea legea organică, la 24 de ore. Mai mult, ea a abordat şi chestiunea afişării candidaturilor la birourile electorale, reclamând faptul că deşi s-a susţinut că s-au afişat într-o anume zi, acestea au fost cu o zi după. OUG 97/2008 prevede că “acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie şi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea deciziei de acceptare”. Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie, şi poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 48 de ore de la afişarea deciziei de respingere. Fără a se antama calitatea procesuală activă a organizaţiei “Adevăr şi Dreptate”, şi nici fondul problemei invocate de aceasta, Curtea de Apel Bucureşti s-a văzut într-o dilemă, atunci când s-a reclamat neconstituţionalitatea articolului 45 din OUG 97. Avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon – preşedintele Comsisiei juridice din camera Deputaţilor – a susţinut, în faţa instanţei, că legiuitorul nu a prevăzut situaţii de ridicare a excepţiilor de neconstituţionalitate şi că nu este oportună suspendarea cauzei, având în vedere că duminică, 26 octombrie, era ultima zi de soluţionare a contestaţiilor candidaţilor. Totuşi, legiuitorul nici nu a exceptat ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate. Mai mult, Sergiu Andon este cel care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a Legii CNSAS, în timpul procesului privind verdictul de colaborator al fostei Securităţi pentru clientul său, Dan Voiculescu. Proces nesoluţionat încă, întrucât, pentru a doua oară, s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate a unor prevederi din actul normativ care a modificat legea CNSAS. Organizaţia “Dreptate şi Adevăr”, pe fondul problemei, a contestat candidatura lui Voiculescu, având în vedere verdictul dat de CNSAS – care nu este definitiv, în lipsa unei hotărâri irevocabile a instanţei pe această speţă. Organizaţia spune că Voiculescu a comis un fals prin declaraţia depusă, susţinând că nu este un fost colaborator al Securităţii. Toţi candidaţii sunt obligaţi să depună astfel de declaraţii. Dacă procesul dintre Voiculescu şi CNSAS este nedefinitiv pentru că este contestat verdictul de fost colaborat al Securităţii, conform lui Sergiu Andon, decizia de acceptare a candidaturii liderului PC de către BEM Bucureşti este definitivă, chiar dacă recursul nu este soluţionat. Atunci ar fi irevocabil. Până una alta, spune Andon, Voiculescu îşi poate începe campania electorală. Totuşi, articolul 33 din Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului (care nu este abrogat de OUG 97/2008) arată că, după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă termenele de contestare în instanţă, inclusiv recursurile, birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor, apoi dispun imprimarea buletinelor de vot, afişează la sediul lor, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenenţei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului. Concret, fără o listă definitivă a proceselor-verbale care să noteze candidaţii, procesul electoral este întârziat, neputându-se stabili ordinea candidaţilor pe buletinele de vot, acestea nu pot fi tipărite. Curtea de Apel Bucureşti a transmis, luni, motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate către Curtea Constituţională. Potrivit articolului 30 din Legea de organizare a Curţii Constituţionale, preşedintele Curţii – primind încheierea de şedinţă a instanţei – va desemna judecătorul-raportor şi va comunica încheierea prin care a fost sesizată Curtea, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere.
Luni, 27 octombrie 2008 / 15:16:43 Muhuleţ: Decizia Curţii de Apel în cazurile Voiculescu şi Dabija nu poate afecta procesul electoral BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Marian Muhuleţ, vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, apreciază că decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti în cazul lui Dan Voiculescu şi al lui Nicolae Dabija nu poate afecta procesul electoral. El a declarat, pentru agenţia MEDIAFAX, că, în opinia sa, se va lua în considerare situaţia de fapt în momentul rămânerii definitive a candidaturilor, respectiv cel mai târziu în data de 28 octombrie. Potrivit afirmaţiilor sale, un argument în favoarea unui asemenea punct de vedere este şi faptul că, în actualul sistem electoral, blocarea unei singure candidaturi ar însemna blocarea întregului proces electoral. Pe de altă parte, Muhuleţ, a precizat că, din punctul de vedere al Autorităţii Electorale Permanente, Ordonanţa de urgenţă 97-2008 e perfect constituţională, deoarece aceasta nu afectează drepturile elctorale ale niciunui cetăţean, actul normativ reglementând doar aspecte de ordin administrativ. Marian Muhuleţ a refuzat să facă, în calitate de purtător de cuvânt al Biroului Electoral Central, vreun comentariu referitor la decizia Curţii de Apel şi despre consecinţele acesteia asupra desfăşurării procesului electoral. El a precizat că acest subiect va fi discutat în şedinţa de marţi a BEC, Biroul Electoral de Circumscripţie Bucureşti solicitând BEC să adopte un punct de vedere referitor la cazurile Voiculescu şi Dabija. Curtea de Apel Bucureşti a dispus, duminică, trimiterea la Curtea Constituţională a contestaţiei Asociaţiei “Adevăr şi Dreptate” la decizia Biroului Electoral Municipal (BEM) de admitere a candidaturii lui Dan Voiculescu la alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Instanţa a admis excepţia de neconstituţionalitate a articolului 45 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 97 din 2008 prin care s-a modificat şi completat Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Sentatului. Tot duminică, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia de neconstituţionalitate a articolului 45 din OUG 97/2008 în cazul contestaţiei Asociaţie “Adevăr şi Dreptate” la candidatura lui Nicolae Dabija. Nicolae Dabija candidează pentru postul de parlamentar pe colegiul Europa de Est. Eliana Rădulescu, [email protected]
July 22nd, 2009 
VR 
Ion Cristoiu: “Nu sunt vandut nimanui!”
Posted in Uncategorized 
Tags: 
