Desfăşurarea tragediei
La 1 aprilie, 1941, de Sfintele Pasti, atunci când NKVD-ul lansase zvonuri conform cărora grănicerii sovietici i-ar fi lăsat pe mai mulţi români să treacă graniţa în România, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului a format o coloană paşnică de peste 3000 de persoane care se îndrepta spre graniţa sovieto-română.
Oamenii purtau cu ei un steag alb cu însemne religioase – icoane, prapuri şi cruci din cetină. Însă soldatii Armatei Rosii, ascunşi în pădure, au tras în ei din plin, un foc continuu, în poiana Varniţa, la circa 3km de graniţa română. Au cazut sfartecate circa 3000 de suflete. Cei care au supravieţuit, au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia.
Masacrul nu s-a încheiat aici. Răniţii au fost legaţi de cai şi târâţi până la un loc unde erau săpate dinainte cinci gropi comune, iar unii dintre ei au fost îngropaţi de vii, conform unor documente din acea vreme.
Bătrâni, femei, copii, nu a contat pentru soldaţii sovietici, toţi au fost aruncaţi în gropile comune. Timp de două zile, spuneau localnicii, s-ar fi auzit gemete din acele gropi.
Alţii au fost arestaţi de NKVD din Hliboca (Adâncata), iar după ce au îndurat torturi, au fost şi ei aruncaţi de vii într-o groapă comună din cimitirul evreiesc al oraşului. Peste acea groapă s-a turnat şi s-a stins var.
Dumnezeu sa-i odihneasca in rand cu toti martirii neamului romanesc!
Romania anti-Romania. Guvernul Boc al Coalitiei PDL-UDMR respinge comemorarea victimelor facute de sovietici in Basarabia si Bucovina din motive de… Tismaneanu
Un act revoltator de tradare nationala al Guvernului Boc, ignorat pana acum si de SRI si Presedintele Romaniei, desi este exact impotriva politicii sale privind “recastigarea demnitatii nationale” si a declaratiilor despre apararea drepturilor romanilor din jurul granitelor in “anul romanilor”. Este vorba de respingerea cinstirii victimelor facute de bolsevicii sovietici in Basarabia si Bucovina din simplul motiv ca Tismaneanu vrea sa monopolizeze “condamnarea comunismului” si sa instituie doua aberatii la pachet: 23 august ca „Zi de comemorare a victimelor fascismului şi comunismului” şi 21 august ca „Zi de comemorare a victimelor comunismului din România”.
Culmea ticalosiei: Proiectul, aflat la Camera Deputatilor, primeste aviz negativ “in unanimitate” din partea Comisiei pentru Drepturile Omului, condusa de reprezentantul tiganilor Nicolae Paun, exact in aceeasi zi in care se voteaza cu brio proiectul lui, respectiv instituirea “Zilei pentru comemorarea dezrobirii romilor“ (care aduce garle de bani de la Guvern pentru bairamul de 20 februarie cat si un monument de 300.000 de euro in centrul vechi al Bucurestilor!). Insusi numele Legii votate e de cosmar relevand analfabetismul deputatilor romani: se comemoreaza dezrobirea romilor? Inseamna ca se va aniversa inrobirea?
Tot in acelasi registru se incadreaza Nota de respingere semnata de Emil Boc: