Posts Tagged ‘extremism maghiar’

Editorialul Zilei: Ofensiva maghiara cu Ungaria la carma UE. Joc periculos

Joc periculos

de Maria Petrascu

O recenta insiruire de evenimente, nu stiu de ce dar nu cred intr-o sucesiune intamplatoare a acestora, ma face sa ma intreb si sa intreb daca nu cumva, in spatele lor, se ascunde un joc periculos, la capatul caruia, daca nu vom fi atenti, si nu prea suntem, pe noi, ca romani, ca stat, ne pot astepta, in viitorul nu prea indepartat, surprize deloc placute.

La 1 ianuarie 2011, asa cum am mai spus, Ungaria, prin premierul in exercitiu, Viktor Orban, a preluat presedentia Uniunii Europene si, tot de atunci a intrat in vigoare  legea, adoptata la finele anului trecut de Parlamentul ungar prin care cetatenii de etnie maghiara care traiesc in afara granitelor Ungariei pot cere si obtine si cetatenia maghiara pe langa cea pe care o au in prezent ( in cazul nostru fiind vorba de cea romana).

Nici nu s-a racit bine “cerneala” cu care a fost scrisa aceasta lege, nu intamplator conceputa si legata in timp, zic eu, de preluarea presedentiei Uniunii Europene de catre Ungaria ca, mai multi lideri ai UDMR, cetateni romani, de etnie maghiara, care detin functii publice importante in statul roman si care au fost alesi de electorat si nu numiti, au depus luni, 3 ianuarie, 2011, actele, la Consulatele Generale ale Ungariei de la Miercurea Ciuc si Cluj, cerand cetatenie maghiara.

Si iata ca, la doua zile distanta, adica miercuri, 5 ianuarie, 2001, aflam ca unul dintre acesti demnitari  atat de dornici de cetatenie maghiara, respectiv presedintele Consiliul Judetean Harghita, Borboly Csaba, care este si liderul Consiliului National al Primarilor si consilierilor UDMR, se grabeste sa trimita o scrisoare adresata, nu stim inca daca in calitatea oficiala pe care i-o confera functiile detinute in Romania sau in nume propriu, Parlamentului ungar.  Mai precis,  presedintelui Comisiei parlamentare pentru elaborarea noii Constituţii  a Ungariei, Salamon Laszlo.

Ce-i scrie Borboly lui Salamon? Ca are de facut niste  propuneri în privinţa relaţiilor maghiaro-maghiare.( n.n..?!? ). Aceste propuneri, spune Borboly in misiva sa catre Salamon, trebuie sa fie inserate, in detaliu, in noua Constitutie a Ungariei ce va fi adoptata in aceasta primavara.

“Detaliile” despre care nu avem cunostinta inca, au drept scop, spune acelasi Borboly, ca “La prevederea din actuala Constituţie a Ungariei conform căreia «Republica Ungară se simte responsabilă pentru soarta maghiarilor care trăiesc dincolo de hotarele ei»” să  se adauge si “detalii privind formele concrete de realizare a asumării acestei responsabilităţi”.

Desigur, e greu de tradus ce se ascunde dupa limbajul “cifrat”, uzitat de politicianul cu dubla cetetenie, romano-maghaira, Borboly Laszlo. Dar se poate intui, mai ales daca luam in considerare si o alta precizare pe care o face liderul UDMR de la Harghita in scrisoarea sa: “În această privinţă consider că, prin noua Constituţie, Parlamentul Ungariei trebuie să ia măsuri în mod similar Constituţiei române deoarece sunt convins de faptul că o astfel de prevedere ar contribui la o stabilitate politică şi la soluţionarea problemelor privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale”, Asta a fost miercuri.

Iar  joi, ce aflam?

Continuarea la Ziaristi Online

INFO. Raportul privind minoritatile, Legea Educatiei si riscurile segregarii pe criterii etnice. DOCUMENT

CENTRUL EUROPEAN DE STUDII

ÎN PROBLEME ETNICE

AL ACADEMIEI ROMÂNE

Calea 13 Septembrie Nr.13, Bucureşti, 71102

Tel/Fax: 3188138

Raport pe marginea Proiectului Legii Educației Naționale

Privind situaţia minorităţilor din perspectiva egalităţii de şanse

Nov. 2010

Recomandări

Din discuţiile din teren a reieşit că principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea Proiectului Legii Educaţiei Naţionale, este separarea educaţiei formale (educaţia în şcoală) pe criteriu etnic.

A doua cauză importantă, conform discuţiilor din teren, o constituie educaţia în familie pe un tipar care nu încurajează suficient multiculturalismul.

Interlocutorii au indicat ca principală soluţie faţă de clivajul deja existent reunificarea procesului de predare iar nu continuarea separării procesului educaţional.

Atât pentru români cât şi pentru maghiari desfăşurarea de activităţi extracurriculare arondate direct sau indirect procesului educativ constituie o altă cale pentru (re)construirea punţilor dintre cele două comunităţi.

Pentru etnicii maghiari, predarea în procedură simplificată a limbii române, dar nu în acelaşi regim ca limbile străine, constituie o soluţie de moment pentru diminuarea decalajului de adaptare la realităţile economice şi sociale. Limba română nu poate fi predată ca limbă străină pentru că are statut de limbă funcţională şi este mijlocul prin care comunitatea se poate integra în societatea şi economia naţională.

Pentru toate persoanele intervievate reducerea imixtiunii politice în procesul educativ a apărut ca o prioritate. Astfel, atât actul de decizie managerială în educaţie cât şi stabilirea programei şcolare şi implementarea ei concretă la clasă prin manual trebuie să se profesionalizeze şi să se stabilizeze fără implicaţia factorului politic, în acord cu legile în vigoare şi prevederile constituţionale.

Art. 36, alin. 8 din secţiunea 10 prevede că: „[m]inoritățile naționale au dreptul la reprezentare în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii.” Considerăm că nu este necesară o nouă reglementare în vederea asigurării accesului reprezentanţilor minorităţilor naţionale la ocuparea unor posturi de conducere în învăţământ.

Legislaţia în vigoare nu conţine restricţii pe criterii etnice. Există suficiente mecanisme instituţionale care previn discriminările de orice natură.

Înfiinţarea unor centre regionale pentru forţa de muncă calificată pentru învăţământul preşcolar pe principiul reciprocităţii, astfel încât toate comunităţile lingvistice să beneficieze de formarea necesară corpului lor pedagogic.

Atât responsabili din teritoriu cât şi profesorii intervievaţi, indiferent de etnie, au arătat că examenele de limbă pentru reprezentanţi ai minorităţilor naţionale care au avut educaţie integrală în limba maternă sunt superficiale în vederea ocupării posturilor în secţiile româneşti de către acestea. Examenele naţionale de bacalaureat şi testele naţionale „urmează tiparul unei fraude instituţionalizate”1 prin aplicarea eronată a principiului discriminării pozitive. Prezentul Proiect este considerat că politizează acest aspect pe mai departe în loc să-l rezolve. În acest sens, interlocutorii noştri au menţionat cu insistenţă necesitatea introducerii unui corp naţional de experţi pentru examenele care privesc testele de competenţă lingvistică, atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.

Conform art. 5, alin. 1, textul proiectului de lege prevalează în caz de conflict asupra oricăror prevederi din alte acte normative. Ţinând seama de faptul că însăşi Constituţia se încadrează în categoria actelor normative, se impune corectarea acestui paragraf aşa încât prezenta lege să fie subordonată normei fundamentale.

Legea trebuie pusă în acord cu dreptul european şi cel naţional prin eliminarea abordării colective a chestiunii minorităţilor, aşa încât drepturile individuale să nu fie interpretate ca drepturi colective.

În judeţele în care majoritatea devine minoritate locală este imperios necesar să se instituie la nivel de minister o funcţie de consilier al ministrului educaţiei, iar în teritoriu un inspector cu atribuţiuni dedicate acestei comunităţi pe lângă inspectoratul şcolar judeţean, numiţi la solicitarea şi prin consultarea comunităţii româneşti din zonă.

Din această analiză rezultă faptul că principala problemă este necunoaşterea limbii române de către o parte semnificativă a etnicilor maghiari. În consecinţă, Legea trebuie reformulată aşa încât şi această categorie de cetăţeni români să beneficieze de drepturile constituţionale ce decurg din cunoaşterea limbii române.

În final punerea problemei minorităţilor din perspectiva educaţiei trebuie să ţină cont de configuraţia etno-demografică în plan regional, conform cu nevoile concrete ale comunităţilor. În acest sens, se impune elaborarea unui studiu de impact la nivelul comunităţilor beneficiare conform Legii 24/2000, art. 18 alin.1.

Aspecte introductive şi metodologice

Integral la Ziaristi Online

Ziaristi Online: Amnezia minoritatilor (II). Maghiarii uită cine sunt. Ţiganii uită cum îi cheamă.

Emilia Corbu, doctor in istorie: De curând guvernul a aprobat revenirea la denumirea de ţigan în loc de rrom pe considerentul confuziei create la nivel internaţional în ultimii 20 de ani.
Decizia guvernului trebuia să aibă în vedere nu doar confuzia ci mai ales:
1) istoria termenului;
2) realitatea etnografică şi anume aceea că în România modernă existau deja două categorii de ţigani, sedentari şi nomazi, ceea ce scoate istoria nomazilor din context românesc şi îl plasează într-unul internaţional;
3) Practica istorică a schimbării denumirii unei populaţii. Cum, când şi de ce se recurge la acest lucru.

1) Denumirea de ţigan nu este nici poreclă şi nu are un sens peiorativ ci este pur şi simplu numele etniei cu pricina. Terminaţia ,,gan,, înseamnă la popoarele asiatice ,, popor,, ( a se vedea denumirea ,,afgan,,). Nu este nici o noutate.

In toate documentele oficiale emise de cancelariile statelor medievale româneşti membrii acestei etnii sunt denumiţi cu termenul de ,,ţigan,, şi în documentele oficiale nu sunt admise porecle. Câteva din cele câteva sute de documente medievale pe care le-am studiat cu privire la judeţul Ialomiţa, cel mai mare judeţ al Ţării Româneşti, menţionează fie persoane ,,ţigani,, sau “aţigani” fie “sălaşe de ţigani” în sensul de familii.
Integral la Ziaristi Online

Ziaristi Online: Maghiarii uită cine sunt. Ţiganii uită cum îi cheamă (I). Amintirea gloriei lui Arpad nu ţine loc de victorie

Emilia Corbu: Amnezia minoritatilor din Romania. Maghiarii uită cine sunt. Ţiganii uită cum îi cheamă.

O boală nouă şi necruţătoare face ravagii printre minorităţile din România. Maghiarii uită cine sunt. Ţiganii uită cum îi cheamă.

Periodic liderii maghiari din România fac referire la Ungaria Mare şi cel puţin o dată pe an, de regulă de sărbători ca să nu ne tihnească pastrama, Laszlo Tokes face o declaraţie belicoasă. Şi asta de ani şi ani de zile. Acum vor schimbarea Zilei Naţionale a României. Că ii doare. Dar au uitat de ce. Să le amintim noi!

Nici unul pare să nu priceapă că destinul lor va fi legat pe vecie de al nostru şi ei vor locui aşa cum trăiesc de o mie de ani adică înconjuraţi de români. Şi asta pentru că Ungaria nu va mai fi niciodată ce a fost. Graniţele statelor se stabilesc întotdeauna în condiţii de război sau mai precis la finalul unui război.
Şi cine va duce acest război? Istoria îi arată ca perdanţii secolului XX. Au pierdut ambele războaie mondiale. Mai precis, au fost învinşi de două ori, adică bătuţi măr. Hai, să zicem că nu şi-au dat seama de importanţa primului război mondial, că sorţii le-au fost potrivnici, că în timpul războiului s-a schimbat paradigma ideii de stat şi a învins ideea statelor naţionale. Şi, aşa, au pierdut!

Dar la al doilea război mondial nu mai au nici o scuză. Douăzeci de ani au scrâşnit din dinţi. Douăzeci de ani s-au pregătit. Şi când a venit războiul tot în tabăra învinşilor au ajuns. A doua oară. Prin urmare din punct de vedere militar şi tactic s-au dovedit slabi. E o realitate dovedită istoric pe care nu o mai pot schimba. Degeaba vin ei cu o glorie de acum 1000 de ani, când în ultima sută de ani au pierdut două războaie. Amintirea gloriei lui Arpad nu ţine loc de victorie. Nu te poate aşeza la masa învingătorilor.

Să zicem că generaţiile actuale ar fi mai pline de vitejie, dar sunt puţini. Opt milioane are Ungaria cu tot cu minorităţi. Chiar dacă s-ar încumete să îi ajute prietenii lor bulgarii sub aripioara Rusiei. Nu îi va lăsa Europa. Şi ea are visul ei statal şi nu doreşte schimbarea actualului statu-quo teritorial. România nu e Iugoslavia şi altădată am spus şi de ce.

Şi acum să vedem împotriva cui vorbesc liderii maghiari.

Continuarea la Ziaristi Online

Ziaristi Online prezinta Raportul care spulbera Legea Educatiei maghiarizate. Proiectul sustinut de Funeriu si UDMR conduce la “accentuarea enclavizării”. Academia a cerut retragerea capitolului privind limbile minorităţilor

CENTRUL EUROPEAN DE STUDII ÎN PROBLEME ETNICE AL ACADEMIEI ROMÂNE

Calea 13 Septembrie Nr.13, Bucureşti, 71102

Tel/Fax: 3188138

Raport pe marginea Proiectului Legii Educației Naționale

Privind situaţia minorităţilor din perspectiva egalităţii de şanse

Nov. 2010

Recomandări

Din discuţiile din teren a reieşit că principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea Proiectului Legii Educaţiei Naţionale, este separarea educaţiei formale (educaţia în şcoală) pe criteriu etnic.

A doua cauză importantă, conform discuţiilor din teren, o constituie educaţia în familie pe un tipar care nu încurajează suficient multiculturalismul.

Interlocutorii au indicat ca principală soluţie faţă de clivajul deja existent reunificarea procesului de predare iar nu continuarea separării procesului educaţional.

Atât pentru români cât şi pentru maghiari desfăşurarea de activităţi extracurriculare arondate direct sau indirect procesului educativ constituie o altă cale pentru (re)construirea punţilor dintre cele două comunităţi.

Pentru etnicii maghiari, predarea în procedură simplificată a limbii române, dar nu în acelaşi regim ca limbile străine, constituie o soluţie de moment pentru diminuarea decalajului de adaptare la realităţile economice şi sociale. Limba română nu poate fi predată ca limbă străină pentru că are statut de limbă funcţională şi este mijlocul prin care comunitatea se poate integra în societatea şi economia naţională.

Pentru toate persoanele intervievate reducerea imixtiunii politice în procesul educativ a apărut ca o prioritate. Astfel, atât actul de decizie managerială în educaţie cât şi stabilirea programei şcolare şi implementarea ei concretă la clasă prin manual trebuie să se profesionalizeze şi să se stabilizeze fără implicaţia factorului politic, în acord cu legile în vigoare şi prevederile constituţionale.

Art. 36, alin. 8 din secţiunea 10 prevede că: „[m]inoritățile naționale au dreptul la reprezentare în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii.” Considerăm că nu este necesară o nouă reglementare în vederea asigurării accesului reprezentanţilor minorităţilor naţionale la ocuparea unor posturi de conducere în învăţământ.

Legislaţia în vigoare nu conţine restricţii pe criterii etnice. Există suficiente mecanisme instituţionale care previn discriminările de orice natură.

Înfiinţarea unor centre regionale pentru forţa de muncă calificată pentru învăţământul preşcolar pe principiul reciprocităţii, astfel încât toate comunităţile lingvistice să beneficieze de formarea necesară corpului lor pedagogic.

Atât responsabili din teritoriu cât şi profesorii intervievaţi, indiferent de etnie, au arătat că examenele de limbă pentru reprezentanţi ai minorităţilor naţionale care au avut educaţie integrală în limba maternă sunt superficiale în vederea ocupării posturilor în secţiile româneşti de către acestea. Examenele naţionale de bacalaureat şi testele naţionale „urmează tiparul unei fraude instituţionalizate”1 prin aplicarea eronată a principiului discriminării pozitive. Prezentul Proiect este considerat că politizează acest aspect pe mai departe în loc să-l rezolve. În acest sens, interlocutorii noştri au menţionat cu insistenţă necesitatea introducerii unui corp naţional de experţi pentru examenele care privesc testele de competenţă lingvistică, atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.

Conform art. 5, alin. 1, textul proiectului de lege prevalează în caz de conflict asupra oricăror prevederi din alte acte normative. Ţinând seama de faptul că însăşi Constituţia se încadrează în categoria actelor normative, se impune corectarea acestui paragraf aşa încât prezenta lege să fie subordonată normei fundamentale.

Legea trebuie pusă în acord cu dreptul european şi cel naţional prin eliminarea abordării colective a chestiunii minorităţilor, aşa încât drepturile individuale să nu fie interpretate ca drepturi colective.

În judeţele în care majoritatea devine minoritate locală este imperios necesar să se instituie la nivel de minister o funcţie de consilier al ministrului educaţiei, iar în teritoriu un inspector cu atribuţiuni dedicate acestei comunităţi pe lângă inspectoratul şcolar judeţean, numiţi la solicitarea şi prin consultarea comunităţii româneşti din zonă.

Din această analiză rezultă faptul că principala problemă este necunoaşterea limbii române de către o parte semnificativă a etnicilor maghiari. În consecinţă, Legea trebuie reformulată aşa încât şi această categorie de cetăţeni români să beneficieze de drepturile constituţionale ce decurg din cunoaşterea limbii române.

În final punerea problemei minorităţilor din perspectiva educaţiei trebuie să ţină cont de configuraţia etno-demografică în plan regional, conform cu nevoile concrete ale comunităţilor. În acest sens, se impune elaborarea unui studiu de impact la nivelul comunităţilor beneficiare conform Legii 24/2000, art. 18 alin.1.

Aspecte introductive şi metodologice

Integral la Ziaristi Online / Analize

Nota mea: In urma controverselor legate de Legea Educatiei, Academia Romana, intr-un comunicat oficial din data de 24 noiembrie, a sugerat “retragerea capitolului privind învăţământul în limbile minorităţilor din actualul proiect al Legii Educaţiei Naţionale”. Citez din Comunicat:

“Având în vedere caracterul controversat al unor prevederi din proiectul Legii Educaţiei Naţionale şi importanţa subiectului, conducerea Academiei Române propune ca învăţământul în limbile minorităţilor naţionale să constituite obiectul unei legi speciale, elaborată pe baza unei consultări mai largi şi a unui consens, cu prevederi unanim acceptate. În consecinţă, pentru a nu întârzia dezbaterea legii în ansamblu, sugerăm retragerea capitolului privind învăţământul în limbile minorităţilor din actualul proiect al Legii Educaţiei Naţionale.”

Cooperativa de papagali antiromani. Rebutul lui Plesu si Patriciu, Cioroianu, cu brigadierii EvZ, Marian si Lupea, vor o Zi Nationala “mai calda”, care “sa nu jigneasca minoritatile”. VIDEO

Cioroianu lui Plesu si brigadierii EvZ Lupea si Marian vor orice alta Zi Nationala dar nu Marea Unire from VRTV on Vimeo.

Rebutul Cioroianu de la Dilema lui Plesu, marele pitic de gradina al lui Dinu Patriciu, emite in sarja atacuri la Ziua Nationala dupa cum a fost intors cu cheita pe la spate la Cooperativa de papagali antiromani denumita pompos Colegiul Noua Europa (Novaia Evropa). Cioroianu se integreaza in campania masiva dusa in ultima perioada impotriva Marii Uniri, la care s-au inscris principale ziare si posturi tv din fosta presa romana, pe linia trasata de Laszlo Tokes si ingrosata de un Dan Puric sau David Schwartz.  La emisiunea celor doi retarzi acoperiti-descoperiti ai EvZ, baiatul cu peruca rosie cazuta-n barba si fetita atat de abuzata, metaforic vorbind, de intreaga conducere a UDMR ca a ramas cu gura stramba, pe numele lor alese Marian si Lupea, s-au emis atatea enormitati penibile, incat tare mi-e teama ca “mogulul cel bun” a pierdut de tot controlul asupra postului B1 TV in favoarea unei brigazi neo-kominterniste care i-a trantit pe masa geamantanul cu sute de lei albastre, pierdut intr-o zi de 21 decembrie in fata la Melody Bar… Mi-e greu sa le enumar, atat de multe au fost (urmariti si cum cei doi numara pe degete cati ani sunt de la Marea Unire!). Asa ca o sa pun emisiunea aici. E bine sa ramana. Ideea centrala e in titlu. Mai jos, cateva extrase din putul cioroianesc, asa cum si le-au publicat ei in Fituica Zilei:

– Ce am aflat în schimb astăzi, în cursul dimineații când se desfășura parada, am primit un mesaj chiar din curtea Cotroceniului. Domnul președinte știa de câteva zile că urma să aibă parte de o primire ostilă. Am convingerea că știa cu câteva zile înainte sau s-a gândit că va fi huduit și a ales să nu fie azi la paradă.

– Acest tineret atât de cosmopolit pe care îl vedem, eu cred că este în așteptarea unui mesaj efectiv patriotic și național. Acest mesaj nu se dă.

– Eu n-aș fi pus ziua națională de 1 decembrie. Nu știu când aș fi pus-o, poate pe 9 mai sau pe 10 mai. 9 mai este republican iar 10 mai înseamnă monarhist în România, așa că picăm în alte polemici. Noi mereu am schimbat zilele astea, deși 10 mai a stat vreo 70 de ani. Dacă ar fi în puterea mea aș propune ca în primul rând ar trebui să fie o dezbatere. După care un referendum cu cinci variante. Și atunci lumea ar putea alege. Comunitățile, oamenii, națiunile au nevoie de sărbători. Sărbătorile sunt un fel de liant comunitar.

– Eu nu știu dacă generația copilului meu va mai sărbători Ziua Națională pe 1 Decembrie. E un sentiment de instabilitate și provizorat, dar noi după 1948 am stat într-un perpetuu provizorat. A venit stalinismul, a fost înlocuit stalinismul, a venit național-comunismul, apoi am dat jos național-comunismul și a venit tranziția. Acum am terminat tranziția sau cel puțin o parte a ei, suntem aderați dar nu suntem integrați. La noi chiar putem vorbi de o nesiguranță care ne macină, în fond, pe toți. Din acest motiv nu integrăm sărbătorile.

– Dacă ar fi să fiu sincer, eu cred că unii oameni au nevoie de puțină mitologie a propriei istorii. Mă refer la oamenii care rămân la basic-ul acestei științe. Sunt un susținător al demitizării istoriei dar cred că acest lucru trebuie făcut la nivel de specialiști. Dar cel care pleacă din școală și se face chelner, eu aș prefera să rămână cu ideea că am avut un Ștefan cel Mare, nu să îi spui că Ștefan cel Mare a fost sângeros și afemeiat pentru că astfel poate va simți un sentiment de rușine că este român.

– Eu aș prefera o zi națională care să ne unească. 1 Decembrie este puțin cam constrângătoare.

– Pe vremea de azi-dmineață cred că nici suedezii sau finlandezii nu s-ar fi plimbat pe străzi. Eu cred că mulți s-au bucurat de această zi, dar nu trebuie să te aștepți la parade cu majorete pe stradă pentru că nu se vor întâmpla.

Dedicatie speciala pentru Laszlo Tokes: “Sus e Iancu pe statuie si le da la unguri muie”. Arta interpretativa – VIDEO (Interzis minorilor). Tudor Gheorghe: “Ascultă vecine, ascultă-mă bine!”

Sursa: UDMR.info 🙂

Campania pentru schimbarea Zilei Nationale a Romaniei. Cine si de ce doreste aceasta. Recidivistul Tokes Laszlo si a “n”-a Declaratie de la Budapesta: “1 Decembrie este o zi de doliu”

DECLARAŢIE

„Noi spălăm ruşinea!” (Petőfi Sándor)

În primul rând permiteţi-ne ca în mod demn de o naţiune europeană civilizată, să ne exprimăm sincerele urări de bine poporului român cu ocazia zilei sale naţionale, 1 Decembrie.

Totuşi, nici bunăvoinţa şi solidaritatea noastră necondiţionată nu poate să dea uitării că ceea ce ei sărbătoresc ca zi de bucurie, pentru noi este o zi de doliu – acum 90 de ani România Mare s-a făurit prin dezmembrarea tragică a patriei noastre strămoşeşti maghiare. Tocmai din această cauză considerăm extrem de regretabil faptul că România liberă, concepută în focul Revoluţiei de la Timişoara (1989), şi-a ales ca zi naţională, sub semnul tradiţionalului naţionalism al statului naţional, o zi a cărei bucurie şi serbare noi, maghiarii din Transilvania, nu o putem împărtăşi cu Fraţii noştri – majoritari – români.

Maghiarimea din Ardeal a fost ruptă de patria sa împotriva voinţei sale, prin decizia injustă şi nedreaptă a marilor puteri care au câştigat Primul Război Mondial. Însă în cadrul comunităţii naţiunilor Europei unite, care doboară graniţele, corectarea şi îndreptarea deciziei de la Trianon a început deja. Tocmai de aceea privim frontierele româno-maghiare ca fiind realitatea existentă, şi construim punţile peste ele, pe cale paşnică.

Dincolo însă de frontierele stabilite în mod arbitrar, ziua de 1 Decembrie ne aduce aminte şi de deciziile luate de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care promiteau „deplină libertate naţională”, autoguvernare şi autonomie naţiunilor din Transilvania. Noi, maghiarii nu putem serba Ziua Naţională a României nici pentru că punerea în practică a Proclamaţiei de la Alba Iulia se lasă aşteptată de nouăzeci de ani, până şi în ziua de azi – ba mai mult, diametral opus acelor decizii, în perioadele succesive ale naţionalismului şi şovinismului, precum şi al naţional-comunismului maghiarii ardeleni şi consorţii lor aparţinând altor minorităţi în loc de promisa „libertate naţională” au avut parte de cea mai cruntă asuprire posibilă. Acesta este, printre altele, motivul pentru care în decursul unui secol raportul iniţial echilibrat de 55:45% dintre majoritatea românească şi minorităţi – ca urmare a asimilării artificiale, a politicii de colonizare forţată şi a stimulării premeditate a emigrării minorităţilor –  a ajuns la 80:20%.

Acestea sunt faptele şi împrejurările din cauza cărora niciun maghiar adevărat nu sărbătoreşte şi nu ciocneşte un pahar pe 1 Decembrie.

(more…)

Ce nu trebuie sa uite romanii de ziua lor: A fost odata in Transilvania si Golgota Basarabiei

A fost odata Transilvania from Victor Roncea on Vimeo.

Un documentar realizat de Manuela Morar. Sursa video si mai multe marturii si informatii, inclusiv fotografii, la Muzeul National al Refugiatilor “Pro Memoria 1940 – 1945″ – https://muzeulrefugiatilor.eu/

Vezi si UDMR.info

INFO: BOMBA! Academia Romana: Legea Educatiei produce segregare pe criterii etnice, enclavizare si amplificarea tensiunilor interetnice. Q: Funeriu este ungur?

Cronologia Proiectului „Autonomia Ţinutului Secuiesc” (I) schitata de un general (r) SRI

De ce trebuie sa iasa definitiv UDMR de la Guvernare. Legea Educaţiei Maghiare, inca un pas spre autonomia teritoriala a “Tinutului Secuiesc”. Cronologia unui proiect revizionist (II – III – IV). Lucrare: “Spionajul si extremismul maghiar in Romania”

Ziaristi Online: Golgota Basarabiei. Filmul Documentar INTEGRAL from ZiaristiOnlineTV on Vimeo.

Produs de Studioul „Moldova-Film”, la realizarea filmului „Golgota Basarabiei” si-au dat concursul colaboratori ai Serviciul de Informatie si Securitate a Republicii Moldova, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Arhivei Nationale a Republicii Moldova, ai Muzeului National de Arheologie si Istorie a Moldovei, ai Companiei „Teleradio-Moldova” s.a.

Scenariu – Victor Vasilache, Ion Chistruga
Regie – Ion Chistruga, Alina Ciutac
Imagine – Ion Chistruga
Redactor – Cezara Vasilache
Editor – Alisa Chistruga
Grafica – Anatol Roibu
Sunet – Irina Garbuz
Consultanti – Elena Postica, Mihai Tasca
Voce – Ion Ungureanu
Coordonator de proiect – Ion Siman

BOMBA! Academia Romana: Legea Educatiei produce segregare pe criterii etnice, enclavizare si amplificarea tensiunilor interetnice. Q: Funeriu este ungur?

Segregarea pe criteriu etnic care ar putea duce la amplificarea tensiunilor interetnice şi enclavizare în judeţele Harghita şi Covasna vor fi efectele aplicării legii educaţiei în varianta asumată de guvern, arată raportul elaborat de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române la cererea Senatului privind efectele aplicării Legii Educaţiei adoptate de Guvern. În plus, prin aplicare acestor prevederi care dau drepturi suplimentare minorităţii etnice locale (maghiare), se va ajunge ca etnia considerată majoritară (română) să fie defavorizată. Culmea este că aceste concluzii sunt exprimate nu numai de profesori şi tineri români, ci şi de  reprezentanţi ai etniei maghiare, spun cercetătorii Academiei Române. “Percepţia populaţiei investigate, indiferent de etnie, este că actualele prevederi ale Proiectului Legii Educaţiei Naţionale referitoare la minorităţi au caracter politic, “întrucât vin alegerile şi unele partide vor să iasă în faţă cu ceva”, se arată într-un raport obtinut de Jurnalul National.

“Ca şi Lege a Educaţiei, aceasta ar trebui să contribuie la diminuarea fenomenului naţionalist în raport cu valorile europene. Însă, problema principală a Proiectului este că educaţia devine factor de clivaj şi nu de integrare, ceea ce este în contradicţie cu menirea sa. (..) Procesul de separare se face prin socializarea elevilor aproape integral în limbi diferite, după manuale cu informaţii diferite, beneficiind de finanţare pe criterii diferite şi în medii separate. Astfel, se va încuraja procesul de slăbire a relaţionării sociale şi fragmentarea interacţiunilor interculturale dintre elevi. Cu alte cuvinte, prevederile Proiectului de lege vin să asigure cadrul propice unei politici aflate deja în curs privind definitivarea segregării pe criterii etnice a mediului educaţional din România cu efecte asupra întregii societăţi. Probabil că, în viitor, pentru a evita escaladarea tensiunilor interetnice, populaţia minoritară dominată (de etnie română) va alege să părăsească o regiune în care nu îşi găseşte expresie, ceea ce va echivalează cu un proces indirect de purificare etnică”, se arată în textul raportului. Cercetătorii Academiei Române spun că restrângerea exercitării dreptului de a scrie şi a vorbi în limba română în şcoală doar la materia limba şi literatura română va consacra statutul limbii române ca element marginal în educaţia minorităţilor naţionale, şi îi va conferi caracter de limbă străină.

Aplicarea prevederilor referitoare la reprezentarea minorităţilor în organele de conducere ale şcolilor şi inspectoratelor judeţene este considerată ca nefiind necesară de către specialiştii Academiei Române, căci legislaţia în vigoare nu conţine restricţii pe criterii etnice. În plus, prin aplicare acestor prevederi care dau drepturi suplimentare minorităţii etnice locale (maghiare), se va ajunge ca etnia considerată majoritară (română) să fie defavorizată. De aceea, Academia spune  că “este imperios necesar” ca în judeţele în care majoritatea devine minoritate locală să se instituie la nivel de minister o funcţie de consilier al ministrului educaţiei, iar în teritoriu un inspector cu atribuţiuni dedicate acestei comunităţi pe lângă inspectoratul şcolar judeţean, numiţi la solicitarea şi prin consultarea comunităţii româneşti din zonă.

(more…)

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova