În sfârşit, după o insistenţă diabolică, UDMR-ul şi-a văzut visul cu ochii. Tone de arhivă din patrimoniul instituţiei Arhivelor Naţionale, o instituţie nobilă creată de generaţiile făuritoare a statului naţional român modern, urmează să fie oferite în natură, gratuit, cu o inconştienţă incomensurabilă, de Camera Deputaţilor a Parlamentului României etniei şi confesiunilor maghiare. Camera Deputaţilor a făcut un act de ştirbire a suveranităţii statului român, împărţind această atribuţie cu UDMR-ul prin această cedare a funcţiei statului de a administra arhivele de pe tot cuprinsul ţării, arhive de interes public major.
Formulăm această întrebare cu justificată îngrijorare şi răspundem şi noi la apelul „Apăraţi istoria românilor!”, emis de un grup de ziarişti cu referire la proiectul „România medievală”, lansat de către directorul Institutului Cultural Român (ICR), Horia Roman Patapievici, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE), respectiv cu ministrul Teodor Baconschi.
Din această toamnă, elevii din Salonta învaţă în şcoli separate pe criterii etnice. În secret, Ministrul Educaţiei a aprobat propunerea înaintată de Inspectoratul Şcolar Bihor, la cererea UDMR, pentru înfiinţarea unei şcoli cu clasele I-XII în care să se predea numai în limba maghiară.
Punerea în aplicare a unor atari prevederi va contribui în mod direct, prin şcoală, ca naţiunea română să devină, treptat, o populaţie cu un vag sentiment al identităţii sale. Ţelul ultim este ca noile generaţii să nu mai gândească la patrie, la rostul şi menirea României în Europa, să nu mai ştie de aportul românilor la istoria şi civilizaţia europeană, să nu mai aibă sentimentul demnităţii naţionale, nici individual, nici colectiv.
CENTRUL EUROPEAN DE STUDII ÎN PROBLEME ETNICE AL ACADEMIEI ROMÂNE
Calea 13 Septembrie Nr.13, Bucureşti, 71102
Tel/Fax: 3188138
Raport pe marginea Proiectului Legii Educației Naționale
Privind situaţia minorităţilor din perspectiva egalităţii de şanse
Nov. 2010
Recomandări
Din discuţiile din teren a reieşit că principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea Proiectului Legii Educaţiei Naţionale, este separarea educaţiei formale (educaţia în şcoală) pe criteriu etnic.
A doua cauză importantă, conform discuţiilor din teren, o constituie educaţia în familie pe un tipar care nu încurajează suficient multiculturalismul.
Interlocutorii au indicat ca principală soluţie faţă de clivajul deja existent reunificarea procesului de predare iar nu continuarea separării procesului educaţional.
Atât pentru români cât şi pentru maghiari desfăşurarea de activităţi extracurriculare arondate direct sau indirect procesului educativ constituie o altă cale pentru (re)construirea punţilor dintre cele două comunităţi.
Pentru etnicii maghiari, predarea în procedură simplificată a limbii române, dar nu în acelaşi regim ca limbile străine, constituie o soluţie de moment pentru diminuarea decalajului de adaptare la realităţile economice şi sociale. Limba română nu poate fi predată ca limbă străină pentru că are statut de limbă funcţională şi este mijlocul prin care comunitatea se poate integra în societatea şi economia naţională.
Pentru toate persoanele intervievate reducerea imixtiunii politice în procesul educativ a apărut ca o prioritate. Astfel, atât actul de decizie managerială în educaţie cât şi stabilirea programei şcolare şi implementarea ei concretă la clasă prin manual trebuie să se profesionalizeze şi să se stabilizeze fără implicaţia factorului politic, în acord cu legile în vigoare şi prevederile constituţionale.
Art. 36, alin. 8 din secţiunea 10 prevede că: „[m]inoritățile naționale au dreptul la reprezentare în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii.” Considerăm că nu este necesară o nouă reglementare în vederea asigurării accesului reprezentanţilor minorităţilor naţionale la ocuparea unor posturi de conducere în învăţământ.
Legislaţia în vigoare nu conţine restricţii pe criterii etnice. Există suficiente mecanisme instituţionale care previn discriminările de orice natură.
Înfiinţarea unor centre regionale pentru forţa de muncă calificată pentru învăţământul preşcolar pe principiul reciprocităţii, astfel încât toate comunităţile lingvistice să beneficieze de formarea necesară corpului lor pedagogic.
Atât responsabili din teritoriu cât şi profesorii intervievaţi, indiferent de etnie, au arătat că examenele de limbă pentru reprezentanţi ai minorităţilor naţionale care au avut educaţie integrală în limba maternă sunt superficiale în vederea ocupării posturilor în secţiile româneşti de către acestea. Examenele naţionale de bacalaureat şi testele naţionale „urmează tiparul unei fraude instituţionalizate”1 prin aplicarea eronată a principiului discriminării pozitive. Prezentul Proiect este considerat că politizează acest aspect pe mai departe în loc să-l rezolve. În acest sens, interlocutorii noştri au menţionat cu insistenţă necesitatea introducerii unui corp naţional de experţi pentru examenele care privesc testele de competenţă lingvistică, atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.
Conform art. 5, alin. 1, textul proiectului de lege prevalează în caz de conflict asupra oricăror prevederi din alte acte normative. Ţinând seama de faptul că însăşi Constituţia se încadrează în categoria actelor normative, se impune corectarea acestui paragraf aşa încât prezenta lege să fie subordonată normei fundamentale.
Legea trebuie pusă în acord cu dreptul european şi cel naţional prin eliminarea abordării colective a chestiunii minorităţilor, aşa încât drepturile individuale să nu fie interpretate ca drepturi colective.
În judeţele în care majoritatea devine minoritate locală este imperios necesar să se instituie la nivel de minister o funcţie de consilier al ministrului educaţiei, iar în teritoriu un inspector cu atribuţiuni dedicate acestei comunităţi pe lângă inspectoratul şcolar judeţean, numiţi la solicitarea şi prin consultarea comunităţii româneşti din zonă.
Din această analiză rezultă faptul că principala problemă este necunoaşterea limbii române de către o parte semnificativă a etnicilor maghiari. În consecinţă, Legea trebuie reformulată aşa încât şi această categorie de cetăţeni români să beneficieze de drepturile constituţionale ce decurg din cunoaşterea limbii române.
În final punerea problemei minorităţilor din perspectiva educaţiei trebuie să ţină cont de configuraţia etno-demografică în plan regional, conform cu nevoile concrete ale comunităţilor. În acest sens, se impune elaborarea unui studiu de impact la nivelul comunităţilor beneficiare conform Legii 24/2000, art. 18 alin.1.
Nota mea: In urma controverselor legate de Legea Educatiei, Academia Romana, intr-un comunicat oficial din data de 24 noiembrie, a sugerat “retragerea capitolului privind învăţământul în limbile minorităţilor din actualul proiect al Legii Educaţiei Naţionale”. Citez din Comunicat:
“Având în vedere caracterul controversat al unor prevederi din proiectul Legii Educaţiei Naţionale şi importanţa subiectului, conducerea Academiei Române propune ca învăţământul în limbile minorităţilor naţionale să constituite obiectul unei legi speciale, elaborată pe baza unei consultări mai largi şi a unui consens, cu prevederi unanim acceptate. În consecinţă, pentru a nu întârzia dezbaterea legii în ansamblu, sugerăm retragerea capitolului privind învăţământul în limbile minorităţilor din actualul proiect al Legii Educaţiei Naţionale.”
Senatorul Iulian Urban: Hai sa clarificam aceasta chestiune.
Inca de cu dimineata am schimbat telefoane cu ai mei colegi senatori PDL intrucat dl. senator Hardau m-a sunat sa imi spuna ca este afectat [si pe buna dreptate] de faptul ca Marko Bela, sustinut [!!!!!!] de ministrul Funeriu de la Educatie, bate pe la portile Palatului Victoria sau prin Modrogan cerand capul senatorului Hardau.
Le-am spus colegilor cu care am discutat si am vazut ca si ei au aceeasi pozitie, ca este o pretentie aberanta si in vecii vecilor nu vom admite sa ne fie sacrificati colegi pentru ca UDMR vrea sange ca sa dea bine electoratului maghiar, in special celui radical, revizionist.
Senatorul Hardau este unul dintre cei mai populari senatori din grupul PDL. Are o conduita ireprosabila, o carte de vizita impresionanta, iar daca maghiarii stiu ca el are ce are cu invatamantul la istorie si geografie in maghiara, sa fie sanatosi. Oricum sacrificarea lui ar fi inutila pentru ca votul lui ar fi exact cel care in Plen ar face ca cerinta UDMR vizand invatamant in maghiara, sa NU treaca!
Mediafax: Liga pentru Promovarea şi Apărarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap din România consideră că prezenţa păpuşilor cu dizabilitate în grădiniţe, conform strategiei ministrului Educaţiei Daniel Funeriu, nu face altceva decât să mărească numărul persoanelor cu handicap neuropsihic.
Reprezentanţii organizaţiei arată, miercuri, într-un comunicat de presă, că normalitatea şi demnitatea persoanelor cu dizabilitate se realizează prin schimbarea de atitudine şi mentalitate, fapt ce trebuie pornit din familie, grădiniţă, şcoală sau universitate.
Aceştia susţin că interacţiunea copiilor din grădiniţe cu persoanele aflate în nevoie se realizează prin acţiuni reale, permanente în centre sau în familiile celor cu dizabilitate, şi nu prin păpuşi.
“Excursii, vizite la muzee, în parcuri, spectacole organizate împreună, ajutorul efectiv şi dialogul cu persoanele cu dizabilitate sunt lucruri fireşti pentru care nu trebuie cheltuiţi bani guvernamentali, ci doar implementat voluntariatul ca în toată Europa”, a declarat preşedintele organizaţiei, Luminiţa Gheorghiu, citată în comunicat.
Aceasta a mai spus că prezenţa păpuşilor cu dizabilitate în grădiniţe nu face altceva decât să mărească numărul persoanelor cu handicap neuropsihic, precizând că Guvernul, prin nepăsarea faţă de persoanele cu dizabilitate din România, “a diminuat multe drepturi sau nu le mai acordă pentru a se scoate România din criză”.
“Nepăsarea oamenilor politici este cel mai mare handicap faţă de cetăţenii României Europene”, a adăugat Luminiţa Gheorghiu.
Ministerul Educaţiei dă peste nouă milioane de lei pentru a cumpăra păpuşi cu dizabilităţi sau de diferite rase, precum şi maşini şi truse medicale de jucărie, cu care vrea să doteze grădiniţele din cele 41 de judeţe şi din Bucureşti, licitaţia urmând să aibă loc în 11 octombrie.
Potrivit unui anunţ de participare la licitaţie, publicat pe site-ul e-licitatie.ro, Ministerul Educaţiei vrea să cumpere jucării pentru grădiniţe, în valoare de 9.306.980 de lei, de la bugetul de stat şi din credite externe pentru anul 2010, în cadrul Proiectului pentru Reforma Educaţiei Timpurii.
Firmele interesate să participe la licitaţie trebuie să depună oferte pentru cinci loturi de jucării, respectiv: păpuşi de diferite rase sau cu diferite dizabilităţi; truse medicale de jucărie; vehicule de jucărie; jucării adecvate activităţilor de tip casnic; jucării tip aragaz, frigider, maşină de spălat rufe, fier de călcat, aspirator.
Ministerul Educaţiei a precizat că Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii este co-finanţat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi de Guvern, acordul a fost semnat în decembrie 2007 şi aprobat prin HG, iar acest program nu se referă doar la “achiziţia de păpuşi”.
Video 1VIDEO: Ministrului Funeriu i se suflă ca la şcoală
Ziare.com: Ministerul Educatiei intentioneaza sa doteze gradinitele, in urma unei licitatii, cu papusi care prezinta dizabilitati sau reprezinta diferite rase, suma totala pusa la bataie fiind de circa 2,75 milioane de euro cu TVA, potrivit site-ului de licitatii publice.
Licitatia, deschisa pana la 11 octombrie, face parte din Proiectul pentru Reforma Educatiei Timpurii si mai vizeaza achizitionarea a cate 12.577 de truse medicale de jucarie, seturi de vehicule de jucarie, jucarii adecvate activitatilor de tip casnic, aragaze, frigidere, masini de spalat rufe si aspiratoare.
Papusile cu dizabilitati vor fi grupate in seturi cu minimum sase figurine din plastic, fiecare reprezentand cate o persoana cu o alta dizabilitate. Inaltimea minima a unei papusi este de 10 centimetri si nu se admit figurine formate din doua bucati, dar care se pot detasa una de cealalta, potrivit conditiilor din anuntul licitatiei. Totodata vor fi reprezentate si toate rasele pentru a se elimina de timpuriu discriminarile.
Initiativa ministerului nu este privita cu ochi buni de reprezentantii sindicatelor, in opinia carora ministrul de resort, Daniel Funeriu, nu cunoaste nici acum nevoile reale ale unitatilor de invatamant prescolar.
“Ii transmitem domnului ministru o lista cu materialele de care au nevoie personalul didactic din gradinite si copiii, pentru un act educational de calitate: reparatii curente ale cladirilor, mai ales in cazul unitatilor care nu au primit autorizatie de functionare, lucrari de igienizare, materiale de curatenie si dezinfectanti, mobilier, rechizite scolare, carti de povesti, truse de constructie care sa stimuleze creativitatea prescolarilor.
Acestea sunt doar o parte dintre cerintele pe care le au colegii nostri, iar problemele si necesitatile sunt diferite de la o gradinita la alta. In plus, ii reamintim domnului ministru ca 2010 este anul in care Guvernul din care face parte a anuntat ca este anul in care trebuie sa strangem cureaua si sa facem achizitiile de stricta necesitate.
Prin urmare, papusile pe care vrea ministerul sa le achizitioneze reprezinta o prioritate?”, spune secretarul general al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), Liviu Pop.
“Gandul”: Sorin Oprescu vrea să afle cât îl costă să sape 20 de closete in care sa se intre cu cartela RFID iar pentru răspuns e dispus să plătească 150.000 de lei (un miliard si jumatate lei vechi) fără TVA
În epoca contemporană istoria, cultivarea valorilor naţionale şi ale trecutului constituie un instrument prin excelenţă de menţinere a identităţii naţionale, de cultivare a spiritului cetăţeniei democratice, europene.
În anii din urmă istoria, ca obiect de studiu în şcoala din România, a constituit şi încă constituie ţinta a nenumărate atacuri, de cel mai multe ori politice, pornite fără nici un motiv plauzibil, de către persoane care nu au nimic de a face cu realitatea şcolii. Fără o consultare prealabilă, fără solicitarea unei analize pertinente, din partea specialiştilor în domeniu, prezenţi la catedră, a asociaţiilor profesionale şi ştiinţifice ale cadrelor didactice, a factorilor de răspundere din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, statutul istoriei ca obiect de studiu în şcoala românească – mai precis, numărul de ore, în care istoria este predată în şcoala românească, prezenţa sa în cadrul probelor obligatorii la concursurile naţionale se află într-un declin vădit şi din ce în ce mai accentuat, chiar dramatic.