Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

SCRISOARE DESCHISĂ

În epoca contemporană istoria, cultivarea valorilor naţionale şi ale trecutului constituie un instrument prin excelenţă de menţinere a identităţii naţionale, de cultivare a spiritului cetăţeniei democratice, europene.

În anii din urmă istoria, ca obiect de studiu în şcoala din România, a constituit şi încă constituie ţinta a nenumărate atacuri, de cel mai multe ori politice, pornite fără nici un motiv plauzibil, de către persoane care nu au nimic de a face cu realitatea şcolii. Fără o consultare prealabilă, fără solicitarea unei analize pertinente, din partea specialiştilor în domeniu, prezenţi la catedră, a asociaţiilor profesionale şi ştiinţifice ale cadrelor didactice, a factorilor de răspundere din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, statutul istoriei ca obiect de studiu în şcoala românească – mai precis, numărul de ore, în care istoria este predată în şcoala românească, prezenţa sa în cadrul probelor obligatorii la concursurile naţionale se află într-un declin vădit şi din ce în ce mai accentuat, chiar dramatic.

După numeroase eforturi, şi implementarea unui curriculum apreciat ca novator, de numeroşi experţi străini, în special, din cadrul Consiliului Europei şi respectiv, a Uniunii Europene, începând din anii 1999-2000 şi până astăzi, istoria se predă în şcolile din România, pe teme şi direcţii de studiu, pe baza competenţelor generale şi în conformitate cu competenţelor europene, prevăzute de Recomandarea No. 15/2001 a Consiliului de Miniştri ai Consiliului Europei, care subliniaza importanţa studierii istoriei la toate nivelele de învăţământ şi cere guvernelor semnatare al Convenţiei Culturale Europene să acorde o atenţie deosebită predării istoriei, România fiind unul dintre iniţiatorii acestei recomandări europene. Istoria ca obiect de studiu se predă astăzi, la toate nivelele de educaţie gimnazial şi liceal, clasele V-XII. Abordarea istoriei se face într-un cadru foarte larg, intregrând istoria naţională în context european.

Recent, statutul istoriei ca obiect de studiu este călcat în picioare în cadrul proiectului Legii Educaţiei Naţionale. Astfel, istoria este înlocuită cu geografia la examenul de bacalaureat la profilul uman. Întrebarea legitimă care se ridică este de ce geografia la profilul uman ? Fără nici o argumentare logică, apreciem că se săvârşeşte un gest absolut funest, cu consecinţe greu de precizat, din care se întrevăd, între altele, lipsirea elevilor de cunoaşterea propriei istorii – Istoria Românilor (de la romanitate, până la perioada comunistă) reprezenta 80% din conţinutul disciplinei pentru clasa a XII-a.

Biroul de Conducere al Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România (APIR-Clio) solicită factorilor responsabili din cadrul celor două camere ale Parlamentului României, Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului să revină deândată asupra acestei decizii de neânţeles şi să promoveze istoria ca obiect de examen obligatoriu la examenul de bacalaureat, profil uman.

Profund îngrijoraţi de diminuarea constantă a rolului istoriei ca obiect de învăţământ în educaţia generaţiei tinere, vă invităm să reflectaţi la importanţa studiului istoriei – realizarea unei surse de coeziune socială, oferă repere morale şi identitare în absenţa cărora nici o societate nu poate progresa. Nici una dintre statele membre ale Uniunii Europene nu a abdicat vreodată de la valorile sale definitorii, dar, mai ales, a căutat modalităţi de a le asocia identităţii europene aflată astăzi în plină edificare, în cadrul marii familii europene.

Apreciem că pentru viitorul României, al copiilor noştri, cu precădere în contextul european în care considerăm că ne regăsim destinul nostru, apărarea acestor repere – istoria, limba şi cultura este una dintre îndatorile pe care trebuie să le asumăm noi ca slujitori ai şcolii şi dumneavoastră ca lideri şi responsabili politici.

Biroul de Conducere al

Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România (APIR-Clio)

• Share
• Tweet
• Pin
• Email