21 mai 1934, Bucuresti – Procesiunea reînhumarii moastelor domnitorului Constantin Brancovenau în Biserica Sfântul Gheorghe Nou de catre Patriarhul Miron Cristea – tot atunci se implineau 220 de ani de la martiriul domnitorului
Sfantul Constantin Brâncoveanu si cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, au fost martirizati în urma cu 300 de ani, in ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, 15 august 1714, aceasta fiind chiar ziua de naştere a Domnitorului, care împlinea 60 de ani, cat şi ziua onomastică a sotiei sale, Maria Brancoveanu, a amintit PF Patriarhul Daniel in prelegerea de luni, 19 mai, de la Ateneul Roman, unde i-a conferit Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu” Doamnei Lidia Stăniloae, fiica marelui teolog si mucenic al temnitelor comuniste, Parintele Profesor Dumitru Staniloae.
UPDATE: Vedeti aici o FOTO GALERIE cu imagini de la procesiunea de azi.
In cadrul aceluiasi eveniment, concertul Bucuria Învierii dedicat cinstirii Femeilor mironosiţe, Patriarhul a informat ca sfintele moaşte ale Voievodului martir Constantin Brâncoveanu, deshumate recent, pe 15 mai 2014, au fost aşezate într-o raclă strălucitoare, confecţionată din argint aurit, cu mare măiestrie, de maicile de la Mănăstirea Pasărea. Aceasta racla (foto dreapta), realizata prin strădania Preasfințitului Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, impreuna cu cea confectionata pentru Sfânta Ecaterina, Sfântul Paisie și Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamț, au fost sfintite ieri in Paraclisul istoric al Patriarhiei, de PF Daniel.
Dupa cum s-a anuntat, in sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-au găsit un craniu și oseminte depuse în formă de cruce. Patriarhia Romana a informat ca echipa de cercetare condusa de arheologul expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu a fost completată prin prezenţa a doi cercetători de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, din cadrul Academiei Române, respectiv dr. Andrei Soficaru și dr. Mihai Constantinescu, care au avut onoarea să continue cercetarea începută în anul 1932 de către profesorul Francisc J. Rainer. Astfel, domniile lor au putut vedea osemintele domnitorului Constantin Brâncoveanu și au observat următoarele: „Craniul aparține unei persoane de sex masculin, cu vârsta de cca. 60 de ani. Acesta prezintă urmele unei perforații de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă cu un obiect ascuțit. De asemenea s-a putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase”. Aceste observații sunt în concordanță cu datele istorice cunoscute despre uciderea domnitorului Constantin Brâncoveanu și cu observațiile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate în anul 1932. Spre cinstirea Sfantului martir Brancoveanu, astazi, 21 mai, la fel ca in urma cu exact 80 de ani, va avea loc o procesiune impresionanta.
Evlavia este dublata prin faptul ca la 21 mai în fiecare an Catedrala Patriarhală din Bucureşti îşi sărbătoreşte si ocrotitorii, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Iata programul manifestarilor, transmis de Biroul de Presa al Patriarhiei:
De la ora 7:00 va avea loc scoaterea în procesiune a raclelor cu moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ale Sfântului Constantin Brâncoveanu şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. De la ora 7:30 la 9:15, preoţii şi diaconii Catedralei patriarhale vor oficia în altarul de vară al Catedralei patriarhale slujba acatistelor sfinţilor amintiţi. De la ora 9:30 va fi oficiată Sfânta Liturghie, săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, iar la 12:30 va avea loc premierea câştigătorilor Concursului naţional „Sfânta Euharistie – lumina vieţii creştine“.
De la 13:15, în Sala „Europa Christiana“ din Palatul Patriarhiei vor avea loc premierea câştigătorilor Concursului naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei“ şi vernisarea expoziţiei cu lucrările realizate de aceştia.
De la orele 15.00, va avea loc procesiunea cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti (sfinţită în anul 1707), unde a fost înmormântat acest sfânt martir al poporului român, în anul 1720.
Procesiunea, la care vor participa ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi, se va desfăşura pe traseul Catedrala patriarhală, aleea Dealul Mitropoliei, cu oprire la Crucea brâncovenească, strada Bibescu Vodă, bulevardul Unirii, strada Sfinţii Apostoli, cu oprire la Biserica „Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălaşa”, strada Palatul Justiţiei, strada Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, strada Operetei, bulevardul Naţiunile Unite, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la Universitatea Bucureşti (în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea „Sfântul Sava” şi „Academia Domnească”, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de către familia domnitorului martir), bulevardul Ion C. Brătianu, iar apoi procesiunea se va încheia la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” (în jurul orelor 17.00). Acolo, racla cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu va fi aşezată spre venerare în baldachinul special amenajat în această ctitorie brâncovenească.
Traseul este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, eveniment pe care il puteti vedea in fotografiile de epoca de mai jos, obtinute de la Biserica unde se afla mormantul Sfantului Martir Brancoveanu, voievod martir care este si patronul spiritual al miscarii Pro Vita ortodoxe, infiintata de Ioan Alexandru in urma cu 24 de ani. Incepand de azi, moastele vor fi puse spre inchinarea dreptcredinciosilor.
In urma cu 80 de ani, sedinţa Sfântului Sinod din data de 30 noiembrie 1934, prezidată de Patriarhul Miron Cristea, consemna evlavia românilor pentru Voievodul Martir Constantin Brâncoveanu lansând ideea canonizării acestuia. Dumnezeu a rânduit ca acest act de canonizare să se întâmple în anul 1992, în zilele de păstorire ale Patriarhului Teoctist (1986-2007), cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Teoctist,
din mila lui Dumnezeu
Arhiepiscop al Bucureştilor,
Mitropolit al Munteniei si Dobrogei
şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
Prea iubitului cler şi dreptcredincioşilor crestini din cuprinsul Patriarhiei Române, har, milă şi pace de la Dumnezeu, Parintele luminilor, iar de la noi patriarhiceşti binecuvântări.
┼ Bineplăcut lui Dumnezeu şi de mare folos duhovnicesc pentru credincioşi este a cinsti cu laude pe cei care, pentru nevoinţele şi vredniciile lor în viaţa pământească, după trecerea la cele veşnice s-au numărat în randul sfinţilor. Pomenind aceste vase alese ale Duhului Sfânt, dreptcredincioşii Sfintei noastre Biserici preamaresc pe Dumnezeu de la care vine tot ajutorul şi fară de care nimeni nu se poate împărtăşi de darurile cele multe şi felurite ale virtuţilor.
┼ Drept aceea, luând aminte la faptele virtuoase ale binecredinciosului voievod Constantin Brâncoveanu, cel care a cârmuit cu crestinească înţelepciune vreme de 25 de ani Ţara Românească, întemeietor de artă şi cultură românească, ridicând, înnoind sau înzestrând multe biserici, mănăstiri şi alte aşezăminte, miluind pe cei săraci, ajutând cu prisosinţă Sfintele Biserici Ortodoxe surori de aproape sau de mai departe şi mai presus de toate acestea învrednicindu-se a primi moarte mucenicească pentru dreapta credinţă, împreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul său, Ianache.
┼ Smerenia noastră împreună cu toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, purtând grija de folosul duhovnicesc al credincioşilor încredinţaţi nouă spre arhipăstorire şi, pe de altă parte, ţinând seama de cele arătate de către Sfânta Arhiepiscopie a Bucureştilor; drept aceea, urmând rânduiala canonică şi sinodală şi chemând în ajutorul nostru puterea celui Preaînalt,
Hotărâm:
┼ Ca de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu, împreună cu fiii Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi cu sfetnicul Ianache să fie cinstiţi cu sfinţii în ceata martirilor Ortodoxiei, pomenindu-i cu slujbe şi cântări de laudă în ziua de 16 august, fiind înscrişi în sinaxar, în carţile de cult, precum şi în calendarul Bisericii noastre .
┼ Mai rânduim să se tipărească viaţa, slujba şi icoana acestor sfinţi martiri, care să fie primite cu evlavie de către dreptmăritorii crestini, iar chipurile acestora să fie zugrăvite şi aşezate la loc cunoscut alături de cele ale altor sfinţi de neam român, în bisericile ce se vor construi sau reînnoi de acum înainte.
┼ Spre deplina statornicire a celor pe care le-am rânduit în chip canonic, întărim cu semnăturile noastre actul de faţă, ca tomos patriarhal şi sinodal de canonizare, adică de aşezare în rândul Sfinţilor Martiri, a celor acum pomeniţi, spre a-l aduce la cunostinţa evlaviosului cler şi a dreptcredincioşilor creştini din cuprinsul Bisericii Ortodoxe Române.
Dat în Bucureşti, în anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea
Culegere de date istorice și fotografii realizată de Preot Paroh Dr. Emil Nedelea Cărămizaru