In postarea sa lapidara datata 4 iulie, flamboiantul ambasador rus la NATO, Dmitri Rogozin, se lauda ca presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, i-a aprobat criticile virulente la adresa lui Basescu facute la summitul Rusia-NATO de la Soci (*). Toata povestea asta cu “declaratiile dure” facute si de Medvedev in spatele draperiilor de la petrecerea Aliantei “votca-cola” de pe malul Marii Negre este sustinuta si de un ziar “koms0molist” din fosta URSS (unde-l gasim si pe mai vechiul nostru client Stanislav Belkovski, acum specializat pe “FSB-Faktor”). Cica Basescu, prin declaratia despre sustinerea Ordinului de trecere a Prutului dat de Antonescu, “s-a situat de partea nazistilor”.
Recent, preşedintele Traian Băsescu a vorbit la TVR despre amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României, la Deveselu. Şeful statului a ţinut să asigure că declaraţii ca cele ale ambasadorului rus la NATO, Dimitri Rogozin, care aprecia că scutul antirachetă este un “cal Traian”, nu trebuie să fie luate în seamă şi asta deoarece Rogozin face parte din “echipa de zgomote”.
Ce mi se pare mai interesant este ca, pe data de 1 iulie, Rogozin sustine, pe contul sau de Twitter in limba engleza (in care apare in costumatie “periculoasa” de caza), ca “BTW” (“By the way”), tocmai l-a invitat Obama pe la Washington. Ceea ce nu se poate spune despre Basescu…
(*) Rogozin Amb. Dmitry Rogozin despre Basescu:
Д.А.Медведев жестко наехал на румынского Бэсеску за возмутительные высказывания по 1941. Рад, что президент поддержал меня в этом вопросе.
Presedintele Traian Basescu a comentat, joi, vizibil amuzat, reactia Ministerului de Externe al Rusiei la declaratiile facute de el cu privire la ce ar fi facut in locul maresalului Antonescu in 1941, transmite Ziare.com
Astfel, seful statului a spus ca reactia Rusiei nu i s-a parut deloc “teapana” si ca doar “analistii mereu furiosi de pe la Antena 3” care “au dureri ca a disparut URSS” s-au isterizat.
“Am inteles ca sunt deja mari analisti militari si politici care s-au isterizat deja cum atacam noi Federatia Rusa. Era vorba de o realitate din istoria acestei tari si a relatiei Romaniei cu Uniunea Sovietica. Daca cineva are dureri pe la vreo Antena 3 cu analisti mereu furiosi ca a disparut Uniunea Sovietica, o avea dureri, dar eu n-am”, a spus Traian Basescu.
Amenintarea cu “izolarea”, conditionata de cererea imeprioasa a “intelectualilor” GDS ca presedintele sa isi ceara scuze, aflata in totala armonie cu pozitia Federatiei Ruse de azi, dupa ce Basescu si-a mentinut afirmatia legata de Ordinul Maresalului de trecere a Prutului, demonstreaza inca o data ca intreaga “societate civila multilateral dezvoltata” este in solda Moscovei. QED.
“Se pare ca unii devin sensibili si daca discuti despre istorie. Nu sunt istoric, dar cred ca raspunsul meu a fost in deplin acord cu pozitia Romaniei. Prin Parlament, Romania a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, Duma de Stat a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, deci nu vad unde e supararea. Iar Uniunea Sovietica nu exista, nu mai exista. Noi avem o relatie cu Federatia Rusa si cand discutam despre URSS discutam de ceva care a fost, iar despre istoria noastra nu avem cum sa nu discutam”, a mai spus Traian Basescu.
La comentariul jurnalistilor ca totusi exista o reactie din partea Rusiei, seful statului a declarat razand, in timp ce se indeparta: “Daca voua vi s-a parut o reactie teapana…”.
Intr-un mesaj postat pe site-ul Ministerului rus de Externe, purtatorul de cuvant al institutiei, Alexander Lukashevici, afirma ca “o asemenea bravada nerusinata (“declaratia sefului statului potrivit careia in 1941 si el ar fi ordonat trupelor romane sa treaca Prutul pentru a ataca URSS, n.red.) profaneaza memoria milioanelor de victime ale fascismului”.
“Rusia este iritata de recentele declaratii ale presedintelui roman Traian Basescu cu privire la evenimentele din 1941. Presedintele a spus ca, daca era in locul maresalului Ion Antonescu in 1941, ar fi trimis, de asemenea, trupe pentru a participa la agresiunea Germaniei naziste impotriva Uniunii Sovietice.
Este si mai trist ca o astfel de declaratie a fost facuta in ziua in care se implineau 70 de ani de la Razboiul pentru Apararea Patriei, in urma caruia si-au pierdut viata 27 de milioane de persoane. Declaratia nu poate fi justificata nici prin actualele circumstante politice si nici pusa pe seama intrebarilor provocatoare ale jurnalistilor”, a afirmat purtatorul de cuvant al Ministerului rus de Externe, Alexander Lukashevici, intr-un mesaj postat pe site-ul Ministerului rus de Externe.
Saptamana trecuta, Traian Basescu a fost intrebat de ziaristul Ion Cristoiu, in cadrul unei emisiuni televizate, daca ar fi ordonat trupelor romanesti sa treaca Prutul si sa intre pe teritoriul sovietic, asa cum a facut-o maresalul Ion Antonescu. Seful statului a raspuns: “Da. Pentru ca aveam un aliat si aveam de recuperat un teritoriu. Daca aveam conditiile de atunci, probabil ca as fi facut-o”.
Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:
MAE îşi exprimă regretul pentru faptul că partea rusă nu a informat în mod corespunzător cu privire la obligaţiile bilaterale referitoare la problemele ce decurg din istoria comună. În realitate, există două comisii distincte din perspectiva statutului şi a obiectului de activitate care se ocupă de problematicile ce decurg din istoria relaţiilor bilaterale. Pe de o parte, este o Comisie Comună, de interes public, învestită cu autoritate, constituită din specialişti în diverse domenii, pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Aceasta a fost înfiinţată potrivit Declaraţiei Comune a miniştrilor afacerilor externe ai României şi Federaţiei Ruse, semnată la Moscova, la 4 iulie 2003, odată cu Tratatul politic bilateral. Tema referitoare la Tezaurul românesc este menţionată expres în textul Declaraţiei. Declaraţia Comună a fost ratificată de Parlamentul României împreună cu Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă, semnat de preşedinţii celor două state la aceeaşi dată, prin Legea nr. 24 din 3 martie 2004. Potrivit înţelegerilor celor două părţi, Comisia comună analizează, în prezent, problematica Tezaurului României, aceasta fiind prima chestiune aflată în discuţia membrilor Comisiei, potrivit deciziei acestora. În cadrul întâlnirii din 27 februarie 2009, de la Moscova, dintre miniştrii afacerilor externe ai României şi Federaţiei Ruse, ministrul român al afacerilor externe a adresat omologului rus rugămintea de a transmite un semnal politic pentru organizarea unei noi reuniuni a Comisiei care gestionează inclusiv problematica Tezaurului românesc. Şeful diplomaţiei ruse a răspuns că îl va contacta pe co-preşedintele rus al Comisiei, pentru a da curs solicitării României de convocare a unei noi sesiuni a acestui organism. Pe de altă parte, la nivel academic, mai funcţionează o comisie româno-rusă de istorie, condusă de reprezentanţii academiilor din cele două state, care constituie un forum de dialog cu privire la istoria relaţiilor româno-ruse în ansamblul lor. De altfel, retrocedarea bunurilor culturale este o obligaţie internaţională a Federaţiei Ruse, aflată şi în atenţia Consiliului Europei. Astfel, Opinia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei 193/1996, redactată la momentul admiterii acestui stat în Consiliul Europei, menţionează necesitatea negocierii solicitărilor de returnare a proprietăţilor culturale cu statele europene, pe baze ad hoc în funcţie de tipurile de proprietate (arhive, opere de artă, clădiri etc.) şi de deţinători (de tip public, privat sau instituţional).