Ca ura Ucrainei pe Romania este debordanta putem constata si pe internet, unde harta Romaniei Mari a fost deja deposedata de Basarabia istorica, Bugeacul, fara ca serviciile online romanesti sa puna capat acestei marlanii, inoculata si cu concursul unor angajati ai Internelor. Locul de bastina al Maresalului Averescu este oferit Ucrainei pe tava, iar desenul Romaniei a devenit un peste muscat de coada de tot soiul de lighioane. Moldova, care n-ar trebui sa marseze la acest joc murdar, s-a gandit sa preia din energia adversarului nostru ucrainean si, daca este directionata oricum impotriva Romaniei, sa o amplifice in interes propriu. Diversiunea la care se preteaza zilele acestea, agitand o presupusa stare de urgenta in preajma zilei Unirii este rusinoasa si nu este demna de un partener al Rusiei si Romaniei. De cand s-au temut vajnicii militieni moldoveni de o mana de golani de stadion? Cand eram peste 100.000 de tineri in Piata Marii Adunari Nationale, fluturand miile de steaguri tricolore oferite de Traian Basescu, pe atunci primar al Capitalei, securitatea de la Chisinau parca nu tremura asa de tare ca azi. Expulza un diplomat, militar, si gata.
Sa chemi ditamai ambasadorul care reprezinta cetatenii celei de a saptea tari din Uniunea Europeana, romani care au facut dragoste pana te-au inmultit si pe tine, timp de vreo doua mii de ani, pentru niste provocari ordinare ucrainene nu prea este nici prietenesc nici diplomatic si nici nu asculta de vocea poporului. Care ce zice? Iaca, ultimele sondaje: aproape doua treimi din populatia Republicii Moldova isi doreste integrarea in UE a tarii, potrivit unui Barometru de Opinie Publica realizat de Institutul de Politici Publice de la Chisinau. Iar un al doilea sondaj de opinie, de provenienta americana, facut tot luna aceasta in Basarabia injumatatita, respectiv Republica Moldova, ne spune ca 48,6 la suta dintre basarabeni considera ca Romania este cea care ar putea ajuta cel mai bine Republica Moldova sa se integreze in UE. Eu, personal, mi-as dori ca Romania, odata cu reunificarea cu Basarabia intreaga – dupa cum prevede si politologul rus Mihail Remizov, care merge pe urmele lui Stanislav Belkovski -, sa-si gaseasca propriul ei drum, de putere europeana de sine statatoare la Marea Neagra. Criza care vine si matura SUA si UE ne poate contura si aceasta perspectiva, a recastigarii independentei si suveranitatii nationale.
Si din sondajul IPP rezulta ca ambasadorul Romaniei nu ar trebui deranjat pentru probleme imaginare, din vreme ce aproximativ 54% dintre participanti apreciaza relatiile Republicii Moldova cu Romania ca fiind bune iar peste 30% considera ca Romania ar trebui sa fie partenerul strategic al Chisinaului in timp ce circa 22% Rusia si doar 3,9% Ucraina. Si atunci de ce asculta SIS-ul de SBU? Comunistii de la Chisinau ar trebui mai degraba sa bage de seama ca, dupa sondajul american, 44,3 % dintre romanii, ucrainenii si rusii de peste Prut considera ca “raspublica” merge intr-o directie gresita. Stiu si eu, stie si presedintele Vladimir Voronin, ca n-are de ce sa-si faca grija in fata alegerilor: ambele sondaje il crediteaza cu cea mai mare incredere in fata populatiei. Urmat de Marian Lupu, Dorin Chirtoaca si Iurie Rosca, care apare pe locul trei in optiunile electoratului – dupa Voronin si Lupu – si pentru Presedintia Parlamentului si a republicii.
Alegerile de peste Prut nu o sa aduca nimic spectaculos. Curios, viitorii pesedisti de la Chisinau reusesc, momentan, sa stapaneasca asa-zisa criza mondiala. Se pare ca, pana la urma, “tarisoara” nu aparea degeaba, cu o luna in urma, pe locul doi in lume, dupa Cehia, in ce priveste stabilitatea leului de Moldova si pe locul cinci in lume la stabilitatea sistemului financiar-bancar conform Indicatorului Sanatatii Mondiale, realizat de revista britanica “The Banker”. Una peste alta, ce Stare de Urgenta? Mai bine o hora sa jucam si un cantec vesel impreuna sa cantam…
Biografie
Fiica preotului Vasile Balan, a făcut şcoala primară la Congaz, judeţul Cahul, apoi şcoala Eparhială de la Chişinău. Tot atunci s-a căsătorit cu preotul Dumitru Alistar. Între 1909 – 1916 a urmat Facultatea de Medicină de la Iaşi. Încă din 1914, e a fost arestată pentru „activitate naţionalistă”, iar în 1916 a fost mobilizată în armată ca medic militar. A continuat să profeseze la Spitalul Costiujeni de lângă Chişinău.
Membră a Partidului Naţional Moldovenesc, a fost aleasă deputat în Sfatul Ţării, singura femeie care a făcut parte din organul care a condus Basarabia către unirea acesteia cu România.
Elena Alistar a fondat Liga Culturală a Femeilor din Basarabia. A fost preşedinte a Partidului Poporului, infiintat de Maresalul Averescu, originar, de asemenea, din Ismail, Buceag – Basarabia istorica, comuna Babele, actualmente in Ucraina. Refugiată în România, a decedat în 1955 la Pucioasa, judeţul Dâmboviţa şi reînhumată la Cimitirul Bellu din Bucureşti.
Bibliografie
Bejan, Vlad, Românii din sudul Basarabiei, Editura Fundatiei “Axis”, Iaşi 1998 ISBN 973-98600-2-8 pp.89-90