Se implinesc azi patru ani de cand ne-am despartit de Mihai Pelin, neobositul cercetator al istoriei comunismului, dupa cum il omagia Civic Media pe 14 decembrie 2007. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
In Memoriam Mihai Pelin publicam azi un articol de investigatii revelator pentru hotia la care s-a dedat fostul rege Mihai, extragand din tara tablouri de o valoare inestimabila, din patrimoniul Coroanei, pentru a le valorifica apoi in folos propriu. Ca sa intelegeti mai simplu: prin grija predecesorilor lui Mihai tablourile apartineau Coroanei Romaniei, ceea ce reprezenta echivalentul de atunci a actualei Administratiei Prezidentiale. Este ca si cum presedintii de azi ai Romaniei ar pleca acasa, la finalul mandatului, cu tablourile de la Cotroceni si din vilele de protocol. Statul roman are datoria sa repare aceasta pierdere nationala prin mijloace legale. Are cuvantul Mihai Pelin:
Ziaristi Online: In continuarea materialului nostru de ieri “Tablourile Romaniei aflate in posesia fostului Rege si a fostului Duda. De aici înainte are cuvântul Procuratura…” prezentam azi un extras din cartea lui Stelian Octavian Andronic 36 de ani în serviciile secrete ale României. Din respect pentru adevăr, aparuta la Editura Compania, in care aflam ce s-a intamplat dupa ce autoritatile de la Bucuresti au hotarat reluarea proceselor pentru redobandirea bunurilor de patrimoniu national insusite de fostul fege Mihai la plecarea din tara. In contextul in care o avere imensa a intrat in posesia fostei familii regale, respectiv a fostului actor de duzina Radu Duda, credem ca fostul rege ar putea, macar acum, sa returneze tarii tablourile care apartin de patrimoniul national, spre bucuria natiunii pe care sustine ca o serveste.
Stelian Octavian Andronic este unul dintre ofiţerii superiori ai Securităţii trimişi în misiuni “de vârf” în străinătate. În 1990, ziarul The Washington Post l-a desemnat ca fiind agentul care încasa banii de la Pentagon pentru tancurile vândute de Ceauşescu, depozitându-i pe numele său în Elveţia. Recent, editura bucureşteană Compania i-a publicat memoriile sub titlul “36 de ani în serviciile secrete ale României”. Reproducem în cele ce urmează un fragment, cu menţiunea că titlurile şi subtitlurile aparţin redacţiei. Până în 1971, cunoştinţele mele despre activităţile “oculte” ale societăţilor secrete din lumea capitalistă erau inexistente. (…) Impulsul decisiv l-am primit în 1972, când am aflat despre grupul Bilderberg. Curiozitatea m-a făcut chiar să mă deplasez până la Oosterbeek, o mică localitate de lângă Arnhem, pentru a identifica Hotelul Bilderberg, unde în mai 1954 avusese loc şedinţa de constituire a grupului, sub preşedinţia prinţului Bernard, soţul fostei regine Iuliana a Olandei. PUTERI ASCUNSEO mulţime de detalii privind organizarea, componenţa, scopul declarat, ordinea de zi şi rolul grupului în ansamblul societăţilor secrete ale lumii mi-au fost puse la dispoziţie de un adevărat erudit în domeniu. Cu acest om pasionat de cercetarea şi studierea grupurilor organizate de puternici ai planetei m-am întâlnit de nouă ori, între 1972 şi 1976. El mi-a indicat zonele către care trebuie să-mi îndrept atenţia pentru a-mi completa documentarea în acest domeniu, despre care la acea vreme nu se ştia prea mult.Societăţile Secrete, localizate îndeosebi în America şi Europa de Vest, sunt atât laice, cât şi religioase. Dintre cele laice, interlocutorul meu acorda un interes deosebit grupului Bilderberg, considerat a fi de facto guvernul care conduce din culise planeta, Consiliului pentru Relaţii Externe (CFR), constituit în 1921 de gruparea Mesei Rotunde, iar din interiorul CFR, grupării Skull & Bones, varianta americană a unei organizaţii secrete create în Germania la începutul secolului al XIX-lea. O altă societate secretă importantă pe care o avea în vedere interlocutorul meu era Comisia Trilaterală, creată în 1973 pentru a cuprinde, alături de Europa, America şi Asia. Comisia Trilaterală a abordat apoi Europa de Est, inclusiv URSS.