February 13th, 2011 
VR 
Daca Horthy e Orban cine-i Hitler? Basescu? Sau Sarkozy? Sau poate si-a schimbat sexul si e chiar doamna Merkel? 🙂 🙂 🙂
Posts Tagged ‘Ungaria’
George Soros promite “Egalitate in Europa” si compara situatia tiganilor cu cea a evreilor sub Horthy si Hitler. VIDEO
Posted in Colimatorul, Documentare, Top News 
Tags: reteaua soros, soros, tigani, Ungaria 
No Comments »Editorialul Zilei: Ofensiva maghiara cu Ungaria la carma UE. Joc periculos
Joc periculos
de Maria Petrascu
O recenta insiruire de evenimente, nu stiu de ce dar nu cred intr-o sucesiune intamplatoare a acestora, ma face sa ma intreb si sa intreb daca nu cumva, in spatele lor, se ascunde un joc periculos, la capatul caruia, daca nu vom fi atenti, si nu prea suntem, pe noi, ca romani, ca stat, ne pot astepta, in viitorul nu prea indepartat, surprize deloc placute.
La 1 ianuarie 2011, asa cum am mai spus, Ungaria, prin premierul in exercitiu, Viktor Orban, a preluat presedentia Uniunii Europene si, tot de atunci a intrat in vigoare legea, adoptata la finele anului trecut de Parlamentul ungar prin care cetatenii de etnie maghiara care traiesc in afara granitelor Ungariei pot cere si obtine si cetatenia maghiara pe langa cea pe care o au in prezent ( in cazul nostru fiind vorba de cea romana).
Nici nu s-a racit bine “cerneala” cu care a fost scrisa aceasta lege, nu intamplator conceputa si legata in timp, zic eu, de preluarea presedentiei Uniunii Europene de catre Ungaria ca, mai multi lideri ai UDMR, cetateni romani, de etnie maghiara, care detin functii publice importante in statul roman si care au fost alesi de electorat si nu numiti, au depus luni, 3 ianuarie, 2011, actele, la Consulatele Generale ale Ungariei de la Miercurea Ciuc si Cluj, cerand cetatenie maghiara.
Si iata ca, la doua zile distanta, adica miercuri, 5 ianuarie, 2001, aflam ca unul dintre acesti demnitari atat de dornici de cetatenie maghiara, respectiv presedintele Consiliul Judetean Harghita, Borboly Csaba, care este si liderul Consiliului National al Primarilor si consilierilor UDMR, se grabeste sa trimita o scrisoare adresata, nu stim inca daca in calitatea oficiala pe care i-o confera functiile detinute in Romania sau in nume propriu, Parlamentului ungar. Mai precis, presedintelui Comisiei parlamentare pentru elaborarea noii Constituţii a Ungariei, Salamon Laszlo.
Ce-i scrie Borboly lui Salamon? Ca are de facut niste propuneri în privinţa relaţiilor maghiaro-maghiare.( n.n..?!? ). Aceste propuneri, spune Borboly in misiva sa catre Salamon, trebuie sa fie inserate, in detaliu, in noua Constitutie a Ungariei ce va fi adoptata in aceasta primavara.
“Detaliile” despre care nu avem cunostinta inca, au drept scop, spune acelasi Borboly, ca “La prevederea din actuala Constituţie a Ungariei conform căreia «Republica Ungară se simte responsabilă pentru soarta maghiarilor care trăiesc dincolo de hotarele ei»” să se adauge si “detalii privind formele concrete de realizare a asumării acestei responsabilităţi”.
Desigur, e greu de tradus ce se ascunde dupa limbajul “cifrat”, uzitat de politicianul cu dubla cetetenie, romano-maghaira, Borboly Laszlo. Dar se poate intui, mai ales daca luam in considerare si o alta precizare pe care o face liderul UDMR de la Harghita in scrisoarea sa: “În această privinţă consider că, prin noua Constituţie, Parlamentul Ungariei trebuie să ia măsuri în mod similar Constituţiei române deoarece sunt convins de faptul că o astfel de prevedere ar contribui la o stabilitate politică şi la soluţionarea problemelor privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale”, Asta a fost miercuri.
Iar joi, ce aflam?
Continuarea la Ziaristi Online
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: anti-romania, extremism maghiar, merkel, Ungaria, viktor orban No Comments »Ungurii ne otravesc apele. Rosia Montana? Nu. Rosia Ungarie! Dezastru ecologic. Stare de urgenta. Valuri de mal toxic de doi metri. Patru morti, disparuti, sute de raniti, arsi si sinistrati. Asociatiile de “mediu” din Reteau Soros tac malc. VIDEO
Guvernul ungar a instituit ieri dimineaţă starea de urgenţă în trei comitate din vestul ţării, din cauza inundaţiilor produse de scurgerea de reziduuri chimice dintr-un rezervor avariat, aparţinând unei fabrici de alumină, relatează MTI. Starea de urgenţă a fost decretată în comitatele Veszprem, Gyor-Moson-Sopron şi Vas. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că a fost convocat Comitetul de Coordonare al Guvernului, transmite Curentul. Pana acum, un milion de metri cubi de substante extrem de toxice s-au scurs din rezervor si au afectat o zona de 40 km patrati, a declarat Ministrul Mediului din Ungaria, Zoltan Illes, informeaza agentiile de stiri. Illes a declarat ca este vorba de o catastrofa ecologica si ca exista temeri ca deversarea de reziduuri chimice ar putea ajunge in raul Raba si in Dunare.
UPDATE Presa ungară: Reziduurile toxice pot ajunge în toată Europa de Est, inclusiv România.
Apa Dunării este în pericol de a fi poluată după ce reziduurile toxice au ajuns în diverse râuri şi râuleţe, avertizează presa maghiară citata de Adevarul. În cazul în care oxidul de fier va ajunge în Dunăre, vor fi poluate Bulgaria, România, Serbia şi Ucraina, potrivit Agerpres, care citează presa ungară.
Ministerul român al Mediului – care este ungurul Borbely -, pe de altă parte, dă asigurări că, la această oră, nu există pericol de poluare în Dunăre, pe teritoriul României.
Patru persoane au murit până în prezent, între care şi un copil în vârstă de trei luni, iar alte patru sunt date dispărute, după ce un rezervor al companiei ungare de producere şi comercializare a aluminiului (MAL) a cedat, luni, inundând cu reziduuri chimice satul Kolontar, în vestul Ungariei, a declarat primarul localităţii, Karoly Tily, citat de MTI. „Toate cele patru victime sunt locuitori din Kolontar, iar echipele de salvare caută, în continuare, patru persoane date dispărute“, a adăugat primarul.
Mâl de doi metri de otrava
Reziduurile chimice scurse din rezervorul avariat, aparţinând unei uzine de aluminiu din vecinătate, au inundat zona luni după-amiază. În mai multe zone din apropierea localităţii Devecser, nivelul inundaţiilor cu aceste reziduuri, de culoarea roşie, atingeau doi metri. Potrivit agenţiei, în localitate erau inundate 230 de case de pe 19 străzi. Primarul din Devecser, Tamas Toldi, a declarat că poliţia asigură paza clădirilor evacuate. El a adăugat că aproximativ 40 de locuitori şi echipe de salvare sunt cazaţi temporar în şcoli din localitate. Între 80 şi 90 de persoane au fost spitalizate cu arsuri chimice, a adăugat Toldi.
Soros tace-n papusoi
Ciudat ca in acest caz nici o coalitie de zeci de organizatii de “mediu”, conduse de aceiasi doi trei-oameni arondati la pompa lui Soros, nu a sarit sa condamne poluarea ingrozitoare soldata chiar si cu pierderi de vieti omenesti omenesti. Si nici miliardarul ungro-american nu a dat semne ca, din averea sa fabuloasa din care sparge milioane de euro pe asociatiile de presiune si trafic de influenta din Romania, ar dona ceva si pentru victimele catastrofei din Ungaria. Dezastru ecologic care va lovi azi Romania cu valuri de otrava rosie.
Posted in Documentare, Top News Tags: ecologisti, reteaua soros, Rosia Montana, soros, Ungaria 8 Comments »Ungaria, capra raioasa a UE cu coada pe sus. Alegerile din statul pe care nu si-l doreste nimeni vecin (cu exceptia Austro-Germaniei). O analiza comparativa a traseului FIDESZ
Opinii apărute în mass-media occidentale după victoria FIDESZ în alegerile parlamentare din 24 mai 1998
Postul de televiziune prin satelit ARD, 24 mai 1998
Virajul masiv spre dreapta poate primejdui mult lăudata stabilitate ungară şi poate speria pe investitorii străini, a comentat în telejurnalul de noapte postul de televiziune german ştirea victoriei FIDESZ. După opinia reporterului ARD, ţările vecine Ungariei, unde există minorităţi maghiare semnificative, sunt deja neliniştite de accentuarea intensităţii tonurilor naţionaliste.
BBC International, 24 mai 1998
“FIDESZ poate încheia o coaliţie care să deţină majoritatea împreună cu Forumul Democratic Ungar şi cu Partidul Independent al Micilor Gospodari.” După ce aminteşte despre eventualele contradicţii care pot lua naştere între Ungaria şi Uniunea Europeană pe tema intereselor divergente privind agricultura şi din cauza cărora Ungaria ar putea să fie primită în UE după Cehia şi Polonia, comentatorul Gábor Pártos încheie referindu-se la relaţiile cu ţările vecine: “Reîntoarcerea la retorica fostului guvern Antall şi la «diplomaţia megafonului» nu poate avea succes. În prezent, regimul din România este mai deschis, iar o altă necunoscută este reprezentată de rezultatul alegerilor din Slovacia care vor avea loc în luna septembrie. Dar, oricum, rigidizarea politicii faţă de vecini nu se arată drept drumul cel mai corespunzător”.
Corriere della Sera, 26 mai 1998
Sub titlul “Guvernul copiilor”, cel mai mare cotidian italian emite opinia că victoria electorală a tinerilor democraţi este în măsură să nască nelinişte în Ungaria. FIDESZ a devenit astăzi din partidul liberal demn de stimă şi simpatic, o federaţie clasică naţionalist-populistă. În comentariu este citată declaraţia lui Viktor Orbán, conform căreia “graniţele statului ungar şi cele ale naţiunii ungare nu se suprapun”, ca şi aceea că “Ungaria şi Uniunea Europeană au şi interese contradictorii”. Vorbind despre “cotitura spre dreapta”, ziarul milanez consideră că “preluarea puterii de către tinerii de dreapta de la Budapesta, nu reprezintă o victorie a noului, ci o ameninţare la adresa echilibrului şi aşa instabil al zonei”.
Notă: opiniile mass-media occidentale sunt traduse din extrase apărute în presa din Ungaria.
Dorin SUCIU
Budapesta, 27 mai 1998
Pagina electronica a Deutsche Welle de azi, 10 aprilie 2010. Parca au trecut 12 ani degeaba, pentru occidentali:
Ungaria – quo vadis?
Europa asistă stupefiată la „schimbarea la faţă a Ungariei”. Din elevul model pentru proaspeţii membri ai Uniunii, ţara din Cîmpia Panonică pare a se metamorfoza sub ochii noştri într-un huligan. (!?- Cand a fost Ungaria “model pentru proaspetii membri ai UE”? – Nota mea)
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Top News Tags: Alegeri 2010, deutsche welle, extremism maghiar, Ungaria, unguri, viktor orban 3 Comments »VALURI DE BANI IN CRIZA. FESTIVALURI, ARTIFICII, DISTRACTIE. Romanii batjocoriti si discriminati din Ucraina, Bulgaria si Ungaria primesc…castraveti
Criza financiară nu a afectat vizibil festivalurile din cursul acestei veri, mai ales nu pe cele unde se bea şi se mănâncă pe rupte (la un preţ dublu sau triplu). E adevărat că unele nu au mai durat trei zile ci doar două, dar tot au fost organizate. Bineînţeles, vor fi unii cei care vor zice că şi pe vreme de criză trebuie să mâncăm, să bem şi să ne distrăm… Ca să uităm de greutăţile zilnice. Personal, nici măcar nu asta mă deranjează cel mai mult. Sigur că nu pot să nu mă gândesc, de exemplu, câte cărţi româneşti s-ar putea scoate pe banii (şi nu puţini, pentru că este vorba de multe sute de mii de forinţi) pe care o să-i cheltuiască în septembrie Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria pentru a organiza a nu ştiu câta ediţie a concursului de gătit, intitulat mai nou Festivalul Gastronomic al Românilor din Ungaria (titlu pe care, de fapt, organizatorii l-au furat de la Asociaţia Gastronomică din Chitighaz).
Cel mai mult mă deranjează că organizatorii festivalurilor de vară din localităţile noastre româneşti, de obicei primăriile, nici măcar nu se gândesc cum ar putea beneficia de specificul local şi să organizeze festivaluri cu muzică, dansuri, mâncăruri româneşti. Sunt convinsă că mulţi unguri ar fi interesaţi de astfel de întruniri. Festivalul de la Chitighaz nu diferă cu mult de cel din Újkígyós, precum nici cel de la Micherechi de cel din Şercad. Şi aici şi acolo cântă şi dansează aceeaşi interpreţi maghiari provinciali, necunoscuţi, marea majoritate dintre ei fără voce şi lipsiţi total de ritm.
Festivalul Castraveţilor de la Micherechi a pornit acum şapte ani din iniţiativa unei echipe inimoase, care a dorit ca aceste două zile de festival să fie şi un punct sigur de întâlnire pentru fiii satului, pentru acei micherecheni care trăiesc răsfiraţi prin ţară, de la Jula până la Budapesta sau de la Baja până la Veszprém. Degeaba s-a găsit forma, dacă ea nu a fost umplută cu fond, cu conţinut. În doar şapte ani, nu mai avem nici o idee de expoziţie, cu toate că Micherechiul nu duce lipsă de amatori talentaţi în diferitele ramuri ale artei. Elanul de la început cu expoziţiile şi conferinţele pentru legumicultori a dispărut şi el, azi trec cele două zile de festival aşa că nici castraveţi nu prea mai vedem. Iar în ce priveşte programul de pe scenă, marea parte a publicului şi-ar dori în exclusivitate spectacole româneşti, pentru că pe cele ungureşti le pot vedea oriunde se duc în satele sau oraşele din jur.
Greu este de înţeles totuşi de ce organizatorii din Micherechi nu aud aceste cereri ale localnicilor. Noi găsim doar două răspunsuri posibile. Primul este frica. Frica de a nu supăra pe cineva, de a nu atrage atenţia că noi suntem români, că acasă vorbim o altă limbă decât majoritatea populaţiei ţării. De ce să scriem în partea de sus a afişului cu litere mari în româneşte, când pentru noi e bine şi dacă e scris din jos, cu litere mult mai mici, inscripţie care dacă cineva dansează pe scenă absolut nici nu se vede. Şi cum să nu afişăm draperii în culorile naţionale ungare, doar trăim în Ungaria. Că toate astea nu ni le cere nimeni, absolut nu contează. Suntem atât de înspăimântaţi ca nu cumva să supărăm pe cineva, încât renunţăm la tot ce este mai scump pentru noi: limba mamei, credinţa străbunilor, tradiţiile şi obiceiurile înaintaşilor noştri. În clipa când astea le-am pierdut, suntem şi noi pierduţi. Pe veci şi pentru totdeauna. Şi acest pericol îi paşte deja şi pe micherecheni.
Al doilea răspuns posibil ar fi: indiferenţa, ceea ce însă este un lucru şi mai grav. Oamenii fricoşi mai pot fi convinşi că nu au de ce să se teamă, trăim în democraţie, iar minorităţile au dreptul să-şi vorbească limba, să-şi apere valorile culturale. Dar dacă s-a ajuns deja la indiferenţă, de aici nu prea mai este cale de întoarcere. Cu atât mai mult cu cât indiferenţa este, de cele mai multe ori, egală cu prostia.
Eva Iova, Foaia Romaneasca, Ungaria
Semnalat de https://tanasadan.blogspot.com/
Nota mea: Numai in Serbia mai sunt romani?! Sau Bulgaria si Ungaria nu pot fi deranjate pentru ca sunt membre UE si NATO? Dar Ucraina ce e?
Posted in Uncategorized Tags: Bulgaria, foaia romaneasca, MAE, romanii de pretutindeni, Ucraina, Ungaria No Comments »"ROMANUL" Szasz Endre Istvan, arestat pentru terorism la Budapesta, dauneaza imaginii Romaniei. E al treilea. Organele "abilitate" tac in papusoi
MEDIAFAX: Un român din judeţul Mureş, acuzat de terorism în Ungaria
Un român din satul mureşean Sâmbriaş, comuna Hodoşa, Szasz Endre Istvan, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în Ungaria sub acuzaţia de terorism, primarul localităţii, Orban Sandor, susţinând că acesta este “un băiat liniştit”.
Potrivit ataşatului român de Interne la Budapesta, Ioan Benţe, românul a fost arestat la 15 mai în Ungaria, sub acuzaţia de terorism. Aceasta era urmărit de poliţie, care îl bănuia că ar deţine materiale suspecte.
“Nu era suspectat de multă vreme. În urmă cu circa o lună, o lună şi jumătate, poliţia ungară a făcut o descindere în urma unor atacuri (…) S-a făcut o anchetă, s-a stabilit un cerc de suspecţi şi în cele din urmă s-a ajuns acasă la Szasz Endre Istvan, unde s-au găsit diverse materiale. Nu a fost reţinut atunci. Poliţia l-a arestat abia vineri (15 mai – n.red.), găsindu-l într-o locuinţă din Budapesta. A doua zi, sâmbătă (16 mai – n. red), poliţia şi procurorul de caz au prezentat judecătorului dosarul cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile. Judecătorul a acceptat astfel încât în acest moment statutul său este de arestat preventiv pentru 30 de zile”, a explicat Benţe.
Primarul comunei Hodoşa, Orban Sandor, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că îi cunoaşte atât pe Szasz Endre Istvan, cât şi pe familia acestuia şi că nu îi vine să creadă că bărbatul ar fi implicat în acte de terorism.
“Aici la noi în comună este cunoscut ca un băiat liniştit, n-am avut probleme nici cu el, nici cu familia. Provine dintr-o familie liniştită, de oameni muncitori. Nu-mi vine să cred că este implicat în aşa ceva. Când vine acasă, este întotdeauna respectat”, a spus primarul Orban Sandor.
Potrivit primarului, în ultimii ani tânărul a fost mai mult plecat din ţară.
“În ultimii ani, după ce a terminat şcoala, a tot fost plecat. Mai venea, mai pleca… un băiat tare cumsecade”, a adăugat primarul Orban Sandor.
Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al MAE, a declarat pentru MEDIAFAX că ministerul a declanşat procedurile de identificare a persoanei prin intermediul Ambasadei României la Budapesta, dar că autorităţile române nu pot interveni deoarece suspectul nu a formulat cerere de asistenţă consulară..
“Am aflat informaţia din presa maghiară şi am declanşat procedurile de identificare a persoanei prin intermediul Ambasadei României la Budapesta. De asemenea, prin intermediul ambasadei, am luat legătura cu autorităţile ungare. Acestea au confirmat că, la 15 mai, un cetăţean român a fost arestat, în prezent el fiind anchetat de către autorităţile ungare”, a declarat Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al MAE.
El a adăugat că persoana respectivă nu a solicitat asistenţă consulară autorităţilor române, motiv pentru care nu se poate interveni în cazul său.
ANTI-ROMANIA. Afacerea Rosia Montana: Soros vrea aurul romanesc. ONG-urile lui au facut o campanie mincinoasa de anvergura mana in mana cu Ungaria
Cand spuneam ca Soros are un interes direct in blocarea exploatarii Rosia Montana eram considerat “conspirationist”. Iata cum se dovedeste acum ca toata campania “eco” a zecilor de ONG-uri din trena lui avea ca unic scop o mare afacere: aurul romanesc (si nu numai aurul…). Voi reveni cu detalii…
SF: Aurul de la Rosia Montană a ajuns să valoreze peste 7 miliarde de dolari
După 11 ani de la demararea proiectului, trei dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei asteaptă să pună mâna pe aurul din Apuseni
Compania canadiană Gabriel Resources este tot mai aproape de momentul începerii lucrărilor de exploatare a zăcămintelor aurifere de la Rosia Montană, valoarea estimată a celor opt milioane de uncii de aur aflate în zăcământ fiind în momentul de faţă de aproximativ 7,2 miliarde de dolari (preţul unei uncii este de 900 de dolari), la care se adaugă valoarea celor peste 1.600 de tone de argint. Nu întâmplător, în acţionariatul companiei canadiene au intrat, cu pachete totale de aproximativ 60%, miliardarii americani John Paulson, Thomas Kaplan si George Soros. În compania Rosia Montană Gold Corporation (RMGC), care ar urma să exploateze zăcămintele aurifere, România deţine 20% din acţiuni, prin intermediul Minvest Deva, ceea ce înseamnă că, teoretic, circa 1,4 miliarde de dolari din valoarea aurului ar reveni ţării noastre. Interesant este că, desi preţul aurului a crescut foarte mult, valoarea investiţiei de la Rosia Montană rămâne aproape constantă: aproximativ 1,5 miliarde de dolari.
Proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montană este blocat deocamdată de Ministerul Mediului, care a suspendat anul trecut, fără nicio explicaţie, evaluarea EIM (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului) si a refuzat să acorde RMGC autorizaţiile de siguranţă a barajelor. De la această decizie a urmat si blocarea sau anularea altor autorizaţii acordate anterior, compania canadiană având o serie de procese pe rol în instanţele din România. Si totusi, în urmă cu câteva zile, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca Ministerul Mediului să emită în cel mai scurt timp avizele necesare construirii celor două baraje de la Rosia Montană. Nu stim încă dacă această decizie va fi contestată de Ministerul Mediului, cert este că ea este un semnal clar de deblocare a proiectului. Prezenţa în acţionariatul Gabriel Resources a celor trei miliardari americani, dar si criza economică mondială par să fie de bun augur pentru proiectul de la Rosia Montană, susţinut, de altfel, si de o parte a parlamentarilor Partidului Democrat-Liberal, aflat în momentul de faţă la putere. Interesant este că Fundaţia Soros a cerut de curând desecretizarea contractului de concesiune dintre statul român si Gold Corporation, după modelul desecretizării contractului cu compania Sterling, pentru hidrocarburile din Marea Neagră.
După 11 ani de la demararea proiectului, trei dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei asteaptă să pună mâna pe aurul din Apuseni
Compania canadiană Gabriel Resources este tot mai aproape de momentul începerii lucrărilor de exploatare a zăcămintelor aurifere de la Rosia Montană, valoarea estimată a celor opt milioane de uncii de aur aflate în zăcământ fiind în momentul de faţă de aproximativ 7,2 miliarde de dolari (preţul unei uncii este de 900 de dolari), la care se adaugă valoarea celor peste 1.600 de tone de argint. Nu întâmplător, în acţionariatul companiei canadiene au intrat, cu pachete totale de aproximativ 60%, miliardarii americani John Paulson, Thomas Kaplan si George Soros. În compania Rosia Montană Gold Corporation (RMGC), care ar urma să exploateze zăcămintele aurifere, România deţine 20% din acţiuni, prin intermediul Minvest Deva, ceea ce înseamnă că, teoretic, circa 1,4 miliarde de dolari din valoarea aurului ar reveni ţării noastre. Interesant este că, desi preţul aurului a crescut foarte mult, valoarea investiţiei de la Rosia Montană rămâne aproape constantă: aproximativ 1,5 miliarde de dolari.
Proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montană este blocat deocamdată de Ministerul Mediului, care a suspendat anul trecut, fără nicio explicaţie, evaluarea EIM (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului) si a refuzat să acorde RMGC autorizaţiile de siguranţă a barajelor. De la această decizie a urmat si blocarea sau anularea altor autorizaţii acordate anterior, compania canadiană având o serie de procese pe rol în instanţele din România. Si totusi, în urmă cu câteva zile, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca Ministerul Mediului să emită în cel mai scurt timp avizele necesare construirii celor două baraje de la Rosia Montană. Nu stim încă dacă această decizie va fi contestată de Ministerul Mediului, cert este că ea este un semnal clar de deblocare a proiectului. Prezenţa în acţionariatul Gabriel Resources a celor trei miliardari americani, dar si criza economică mondială par să fie de bun augur pentru proiectul de la Rosia Montană, susţinut, de altfel, si de o parte a parlamentarilor Partidului Democrat-Liberal, aflat în momentul de faţă la putere. Interesant este că Fundaţia Soros a cerut de curând desecretizarea contractului de concesiune dintre statul român si Gold Corporation, după modelul desecretizării contractului cu compania Sterling, pentru hidrocarburile din Marea Neagră.
Desecretizare parţială
Compania canadiană Gabriel Resources a intrat în posesia licenţei de explorare a zăcămintelor de la Rosia Montană în urmă cu 11 ani, prin asocierea cu regia Minvest Deva, care deţinea de fapt această licenţă. Asa se si explică procentul de 20% din acţiunile RMGC, deţinut de statul român prin intermediul Minvest. Ulterior, după formarea societăţii mixte si realizarea lucrărilor de explorare si a studiului de fezabilitate, acest contract a devenit un contract de concesiune si exploatare a zăcămintelor, valabil pe o durată de 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire. Înainte de a vorbi despre desecretizarea acestui contract, trebuie să precizăm că în cazul Sterling nu s-a desecretizat contractul dintre ANRM (Agenţia Naţională a Resurselor Minerale) si Sterling, ci doar anexa acestui contract, devenită hotărâre de guvern în urmă cu aproximativ trei luni. Prin comparaţie, contractul de concesiune de la Rosia Montană nu va putea fi desecretizat, sau cel puţin nu în totalitate, întrucât legile existente nu permit acest lucru. „În România s-au acordat circa 1.000 de licenţe în ultimii ani. Legea precizează că aceste licenţe au un anumit regim si unele componente din contracte sunt considerate secrete de stat. Este evident că acestea pot fi desecretizate doar dacă se modifică cadrul legislativ“, ne-a de-clarat Dragos Tănase, managing director la RMGC. Exploatarea zăcămintelor de la Rosia Montană mai are o particularitate: statul este acţionar în compania de exploatare si parte la împărţirea profitului, spre deosebire de contractul cu Sterling, unde urmează să încaseze doar redevenţele.
Cum se fac afacerile pe Bursă
Este deja o certitudine că în acţionariatul Gabriel Resources au intrat John Paulson, Thomas Kaplan si George Soros, acesta din urmă fiind acţionar indirect. Interesant este că, în urmă cu doar un an, George Soros era acuzat de conducerea RMGC că ar face presiuni pentru blocarea exploatării de la Rosia Montană. Iată că situaţia actuală schimbă radical lucrurile. John Paulson, administratorul fondului Paulson & Co, a câstigat numai anul trecut 3,7 miliarde de dolari, situându-se de partea opusă curentului subprime si fiind primul pe lista managerilor de top în acest tip de fonduri. Pe locul doi s-a situat nimeni altul decât George Soros, devenit între timp aliat cu John Paulson la Gabriel Resources. Cel de-al treilea miliardar american implicat în compania canadiană este Thomas Kaplan, un fost partener al lui George Soros în compania de minerit Apex Silver, deţinătoarea unor mine de argint din Bolivia. Soros nu este acţionar direct la Gabriel Resources, ci prin intermediul Newmont Mining, care deţi-ne circa 20% din acţiuni, aceasta ocupând poziţia a doua la nivel mondial în rândul companiilor de exploatare a aurului. Facem precizarea că operaţiunea de cumpărare de acţiuni la Gabriel Resources s-a desfăsurat în strânsă legătură cu deciziile Ministerului Mediului de la Bucuresti privind exploatarea de la Rosia Montană, altfel spus, exact în momentul în care aceste decizii au dus la căderea preţului acţiunilor Gabriel Resources (la Bursa din Toronto) de la circa 6 dolari la sub 2 dolari/ acţiune. Nimic nu este întâmplător.
Cine decide?
Attila Korodi, fostul ministru al mediului în perioada în care se făceau achiziţiile de acţiuni la Gabriel Resources, s-a arătat, cel puţin în aparenţă, împotriva proiectului de la Rosia Montană. El a suspendat evaluarea EIM si a refuzat emiterea acordului de funcţionare în condiţii de siguranţă pentru barajele proiectului Rosia Montană, în ciuda avizării favorabile, de două ori consecutiv, a Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor din cadrul Direcţiei Amenajare Bazine Hidrografice. În paralel, în Parlamentul României a fost depus un proiect de lege (ini-ţiatori au fost senatorii Kovacs Eckstein Peter – UDMR si Gheorghe Funar – PRM) care prevedea interzicerea folosirii cianurilor pentru exploatarea zăcămintelor de minerit de aur si argint, lege care, dacă s-ar fi aprobat, bloca în totalitate proiectul de la Rosia Montană. Numai că proiectul de lege a fost respins de Senat si s-a blocat ulterior la Comisia de industrie a Camerei Deputaţilor. Cine credeţi că a votat împotriva proiectului de lege? Reprezentanţii PSD si ai PD-L, care tocmai formează coaliţia ce guvernează azi România. Actualul ministru al mediului, Nicolae Nemirschi, nu prea are loc de întors. El trebuie să ia o decizie clară în privinţa evaluării EIM si a suspendării Comitetului de Analiză Tehnică, în funcţie de care va continua procedura de punere în exploatare a zăcămintelor de la Rosia Montană. Între timp, cei de la Rosia Montană Gold Corporation si-au redus numărul de angajaţi la jumătate (în jur de 250 de oameni), dar au achiziţionat 80% din proprietăţile de la Rosia Montană, pentru a putea trece la faza de exploatare. De asemenea, reprezentanţii companiei susţin că au investit deja circa 400 de milioane de dolari la Rosia Montană, pentru lucrări de explorare, despăgubiri, achiziţii etc. Mai mult, au fost comandate o parte din echipamentele industriale necesare tratării minereului, unele dintre ele fiind deja realizate. Costurile de exploatare ale zăcămintelor aurifere de la Rosia Montană sunt evaluate la circa 1,5 miliarde de dolari.
Ce vrea să spună Soros?
După dezvăluirile din presă privind participarea sa indirectă, prin intermediul fondului Newmont, la Gabriel Resources, George Soros a dat o declaraţie cel puţin ciudată. Desi iniţial a negat faptul că s-a întâlnit cu un reprezentant al companiei canadiene, recunoaste totusi că a avut o asemenea discuţie cu Joel Bell, consultant al Gabriel Resources. Poziţia lui Soros privind proiectul de la Rosia Montană este mult mai atenuată, în sensul că nu se împotriveste realizării lui, ci este pentru o „poziţie constructivă“. În acelasi timp, George Soros se delimitează de acţiunile Fundaţiei lui din România, despre care spune ar acţiona „autonom“. Declaraţia miliardarului american poate avea însă si o „oarecare“ influenţă asupra cotaţiei acţiunilor Gabriel Resources la bursă, după un model deja consacrat de George Soros. Redăm în continuare declaraţia:
„Numele meu a fost menţionat recent în legătură cu proiectul minier din Rosia Montană, România. Pentru a clarifica lucrurile, doresc să declar următoarele: nu am niciun interes financiar în proiectul minier de exploatare a aurului de la Rosia Montană, nici prin firma Gabriel Resources si nici prin intermediul companiei Newmont, si nici nu intenţionez să am vreun asemenea interes în viitor. Precizez că am purtat o conversaţie cu Joel Bell, un reprezentant al companiei Gabriel Resources, în cursul căreia l-am încurajat să caute o soluţie constructivă pentru Rosia Montană, care să vină în întâmpinarea solicitărilor legitime ale oponenţilor proiectului minier. Pe de altă parte, nu am nicio opinie fermă asupra a ceea ce ar fi o soluţie corectă si în niciun caz nu-mi impun părerile personale asupra Fundaţiei Soros România, care are propriul consiliu director si acţionează autonom. Respect activitatea fundaţiei de promovare a transparenţei, bunei guvernări si susţinere a statului de drept“.
Simplă coincidenţă?
Compania canadiană de petrol si gaze Sterling Resources are un acţionar comun cu firma Gabriel Resources, tot din Canada. Fondul canadian de investiţii Sprott Asset Management are participaţii atât la Sterling Resources, cât si la Gabriel Resources. Sprott Asset Management deţine 23,6% din acţiunile Sterling Resources, iar Trapeze Capital are o participaţie de 14,9% din capitalul companiei, potrivit datelor Sterling. Totodată, Sprott Asset Management are acţiuni si la Carpathian Gold, care are ca obiect de activitate extragerea aurului, si are concesiuni în România si Ungaria. Concesiunea din România este situată în Munţii Apuseni, la circa 20 de kilometri de Rosia Montană.
Zăcăminte sărace, dar profitabile
Se estimează că de la Rosia Montană s-ar putea extrage 330 de tone de aur si peste 1.600 de tone de argint. Aceasta presupune exploatarea aurului în cariere de suprafaţă, anticipându-se extracţia a circa 13-16 milioane de tone de minereu anual, pe o perioadă de 17 ani. Studiile făcute arată că la o tonă de minereu excavat se obţin în jur de 1-1,5 grame de aur si 7,5 grame de argint. Costurile totale ale proiectului se vor ridica la 2,1 miliarde de dolari, în condiţiile în care veniturile totale generate vor fi de peste 7 miliarde de dolari. Mai jos prezentăm investiţiile preconizate de Rosia Montană Gold Corporation, în faza iniţială a proiectului, cu precizarea că doar valoarea finală a veniturilor va fi alta, datorită evoluţiei preţului internaţional la aur.
*Investiţie totală 605 milioane dolari
*Investiţii în faza de construcţie 437 milioane dolari
*Investiţii în faza operaţională 123 milioane dolari
*Costuri de operare 1,4 milioane dolari
*Venituri totale 3,2 miliarde dolari
*Costuri totale 2,1 miliarde dolari
de Alexandru Moldovan
Posted in Uncategorized Tags: Alina Mungiu, GDS, renate weber, Rosia Montana, soros, Ungaria No Comments »ROMANIA – UNGARIA. Basescu catre unguri la Budapesta: veti avea autonomia Tinutului Secuiesc cand va veti vedea ceafa
Basescu declara la Budapesta ca Tinutul Secuiesc nu va capata autonomie niciodataPresedintele Traian Basescu a declarat, azi, la Budapesta, ca Romania nu va acorda niciodata autonomie Tinutului Secuiesc deoarece, prin Constitutie, este definita ca un stat unitar suveran, in schimb sustine drepturile individuale ale minoritatilor, potrivit NewsIn.
Intrebat de un jurnalist maghiar cand va fi conferita autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc, presedintele Traian Basescu a raspuns ca termenul cand acest lucru s-ar putea intampla este niciodata. “Acesta este niciodata, pentru ca Romania este definita ca stat unitar suveran si nu cred ca vreun politician roman ar avea o alta abordare decat Constitutia”, a declarat presedintele Traian Basescu la finalul unei intrevederi cu omologul sau maghiar la Palatul prezidential din Budapesta.
Seful statului a subliniat faptul ca Romania nu va accepta conceptul de drepturi colective pentru minoritati, dar, in schimb, Romania sustine fara rezerve drepturile individuale. Basescu a aratat ca minoritatile recunoscute oficial in Romania au dreptul de a studia in limba materna, de a-si pastra cultura si de a fi reprezentata politic in Parlament.
Pe de alta parte, presedintele Basescu a declarat ca este un “sustinator fervent” al sporirii autonomiei locale in mod egal pentru toti cetatenii Romaniei. “Eu consider ca, in mod egal, toti cetatenii Romaniei, indiferent de nationalitate, au nevoie de un grad ridicat de autonomie”, a declarat presedintele.
La randul sau, presedintele Ungariei a sustinut ca relatiile dintre Romania si Ungaria sunt bune, dar acest fapt nu inseamna ca cele doua state nu pot avea opinii diferite. Solyom a aratat ca Ungaria nu pune la indoiala faptul ca politica Romaniei in privinta minoritatilor corespunde normelor europene. Presedintele ungar a aratat ca unele state europene precum Finlanda sau Spania recunosc drepturi colective pentru minoritati, iar altele, ca si Romania, sustin drepturile individuale. “In mod practic, autonomia culturala este recunoscuta si de Romania, diferenta este ca Romania nu o recunoaste ca un drept colectiv, ci ca un drept individual”, a aratat Solyom. Acesta a spus ca este dreptul suveran al fiecarui stat de a recunoaste sau nu principiul drepturilor colective, ceea ce nu inseamna ca Ungaria nu va continua sa sustina autonomia teritoriala a minoritatii maghiare din Romania in cadrul limitelor impuse de Constitutia romana.
ZIUA Online
Posted in Uncategorized Tags: "Tinutul Secuiesc", Basescu, Budapesta, Romania, Solyom Laszlo, Ungaria No Comments »Romanii din jurul granitelor, congenerii nostri, isi pot trimite problemele la o adresa noua: [email protected] . Din Basarabia, pentru Romania
Premierul Emil Boc l-a numit pe Eugen Tomac, pana ieri consilier pentru relatia cu romanii de pretutindeni de la Cotroceni, in functia de secretar de stat la Departamentul cu acelasi domeniu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Eugen Tomac a fost si candidat din partea PDL la alegerile parlamentare din toamna, intr-un colegiu uninominal din diaspora. El a obtinut cele mai multe voturi din colegiul 2, respectiv 44,59% in total, si peste 50% in Republica Moldova, dar a pierdut mandatul in urma redistribuirii. Eugen Tomac a fost consilier pentru relatia cu romanii de pretutindeni la Cotroceni. Noul secretar de stat s-a nascut in sudul Basarabiei, in acelasi sat cu Maresalul Averescu, si este doctorand al Facultatii de Istorie, Universitatea din Bucuresti. (M.N./ZIUA)
Vezi si https://www.eugentomac.ro/
Posted in Uncategorized Tags: Basarabia, Bucovina, Bulgaria, eugen tomac, Insula Serpilor, Republica Moldova, serbia, Ucraina, Ungaria No Comments »Presedintele Traian Basescu a promulgat legea pentru respingerea ordonantei Gojdu
Presedintele Traian Basescu a semnat, marti, decretul de promulgare a legii de respingere a ordonantei Gojdu, informeaza Administratia Prezidentiala.
Astfel, seful statului a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.183/2005 pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare “Gojdu”, semnat la Bucuresti, la 20 octombrie 2005.
Ordonanta a fost respinsa de Senat la inceputul lunii martie, parlamentarii primind multumirile mitropolitului Ardealului, Laurentiu Streza, pentru decizia luata. Criticii acestui acord au contestat faptul ca cele doua guverne au dorit sa se substituie fundatiei legal infiintate la Sibiu, in 1996, care a facut numeroase demersuri sa recupereze fondurile imense lasate mostenire statului roman de Emanoil Gojdu.
Fundatia ar trebui sa administreze aproape noua miliarde de dolari, asta daca ar fi repusa in posesia bunurilor din Ungaria. Contestatarii sustineau ca ordonanta incalca dreptul la proprietate, la mostenire si la libertatea cultelor religioase de care ar trebui sa se bucure Fundatia “Emanoil Gojdu” din Sibiu.
Legislatia ungara nu are, in prezent, nici o prevedere cu privire la bunurile detinute de fundatiile private, ceea ce va face imposibila orice fel de recuperare a bunurilor lasate romanilor de Emanoil Gojdu. O parte din cladirile din centrul Budapestei, care au apartinut celebrului avocat de origine romana Emanoil Gojdu, au fost transformate in sedii de birouri, intr-un complex comercial si o parcare subterana.
BOR – unicul mostenitor
Fundatia Gojdu de la Sibiu, patronata de Biserica Ortodoxa Romana, se considera insa singurul mostenitor al bunurilor lasate de marele mecena pentru asigurarea studiilor “tinerilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria care doresc sa invete”. In numele fundatiei de la Sibiu, mitropolitul ortodox de Sibiu, Laurentiu Streza, a anuntat recent ca impreuna cu statul roman, sau chiar si fara, va incepe un proces impotriva Ungariei, pretinzand restituirea averii lui Gojdu, “in valoare de mai multe miliarde de euro”, mostenitorului legal.
Partea ungara sustine ca prin acordul financiar din 1953, semnat de cele doua state, partile au renuntat la astfel de pretentii – deci si partea romana a renuntat la Fundatia Gojdu, nationalizata de partea ungara in anul 1952. Mitropolitul de la Sibiu sustine ca acel acord nu a fost nici pe departe legal.
Mitropolitul Laurentiu Streza este de parere ca Fundatia Gojdu reprezenta o avere privata, la care statul roman nu avea niciun drept sa renunte. Mitropolitul este gata sa mearga cu procesul pana la Curtea Europeana de la Strasbourg si asteapta ca birouri de avocatura sa se angajeze la proces, fiind platite apoi din averea Gojdu recuperata de Fundatia Gojdu de la Sibiu.
M.N.-Z.O.
