Parintele prof dr Mihai Valica despre Catedrala Mântuirii Neamului, între împlinire, dileme şi deziluzie. Are nevoie BOR sa se imprumute 200 de milioane de Euro de la banci? Cine isi permite sa amaneteze Sfanta Biserica Ortodoxa Romana?

Parintele prof dr Mihai Valica chestioneaza propunerea lui PF Daniel ca Biserica sa se imprumute de 200 de milioane de Euro de la banci pentru Catedrala Mantuirii Neamului. Eu amintesc ca regretatul Patriarh Teoctist a pus piatra de temelie a Catedralei in 1999 si mi-a marturisit, mie personal, ca s-au strans deja banii pentru zidirea ei, de la credinciosi. Cum se face ca in 1999 Biserica avea sumele necesare ridicarii Catedralei si, dupa 11 ani, in ciuda fabricii de bani in care s-a transformat BOR, nu se mai gasesc fonduri? Ce smecherie mai este si asta si cum isi permite un patriarh vremelnic – recunoscut doar prin faptul ca e versat in afacereza si noctambuleza cu iz de SOHO –  sa gajeze, sa amaneteze Sfanta Biserica Ortodoxa Romana? (V.R.)

Catedrala Mântuirii Neamului între împlinire, dileme morale şi deziluzie

1. Soluţia hristică – atitudine duhovnicească împotriva crizei

Comunicatul de presă al Patriarhiei Române, referitor la mulţumirile aduse credincioşilor pentru susţinerea financiară a Bisericilor în construcţie[1] arată clar că principalii contribuabili sunt credincioşii, iar Statul susţine, pe alocuri, cu sume simbolice  comparativ cu contribuţia filantropică proprie a BOR[2] pentru cetăţenii acestei ţări, precum şi prin parteneriatul social-diaconal încheiat cu Statul, conform art. 29 din Constituţie şi a Legii nr. 489/2006.

Potrivit legilor în vigoare  Biserica Ortodoxă Română nu se substituie Statului, ci, prin mijloace specifice contribuie la coeziunea şi pacea socială, la identificarea de soluţii concrete şi realiste spre a depăşi grava criză economică şi finaciară. În acest context Patriarhia Română propune ca soluţie anticriză, următoarele mijloace spirituale, care, din punct de vedere duhovnicesc, pot depăşi “orice fel de criză”[3]:

1. predicarea permanentă a Evangheliei păcii şi a iubirii faţă de aproapele;

2. îndreptarea morală a celor ce ne conduc[4];

3. o “credinţă tare şi cooperare cu scop sfânt” prin contrucţia de Biserici[5];

4. “prin sporirea credinţei, a rugăciunii şi cooperării pentru a finaliza un lăcaş de cult care adună oameni, care sunt învăţaţi să se respecte şi să se ajute reciproc”, etc[6].

Aceste îndemnuri şi sfaturi părinteşti de profundă spiritualitate şi duhovnicie au adus în sufletul multor preoţi şi credincioşi speranţă, o motivaţie de unitate şi împreună lucrare ecclesială deosebită  şi o şansă reală pentru a întări solidaritatea şi cooperarea dintre credincioşi, inclusiv întărirea vieţii spirituale, care permite oamenilor să depăşească criza, fără să se “autodemoleze”, sau să ajungă “la deznădejde sau la dezumanizare”.[7]

Cred că Bisericile vor salva sufletul românului prin harul peste har, care va prisosi în inima lui prin dumnezeieştile Liturghii şi Sf. Taine săvârşite în ele.

Cine priveşte doar la “aspectul că se cheltuie bani” repetă gestul lui Iuda, care îngrijorat că s-a risipit mirul de nard de mare preţ  pledează pentru săraci, fără să-i pese de ei (Ioan 12, 4-6).

Omul are o latură morală care, dacă se degradează, poate afecta şi distruge mult mai mult decât partea materială a lumii. De aceea spaţiul bisericilor poate constitui spaţii de reabilitare morală şi duhovnicească, care vor genera adevărate “laboratoare spirituale” de ajutorare a omului şi de refacere a societăţii. În acest sens Sf. Ioan Gură de Aur scria: “contrucţia de Biserici este mai bună decât milostenia”[8] întrucât ele sunt locuri care dau un puternic impuls pentru acţiunile filantropice şi de îndumnezeire a omului[9].

Astfel se combate individualismul, cultivând spiritul comunitar prin construcţia de Biserici şi aşezăminte filantropice de slujire diaconlă a proapelui; se evită “consacrarea eşecului” unui lucru bine început, cu speranţă, dar nefinalizat, în cazul celor în construcţie; se poate preveni fatalismul şi eşecul economic, financiar şi social, cauzat în general de criza morală şi spirituală a societăţii la toate nivelurile, şi reprezintă o alternativă reală şi viabilă pentru clasa politică, guvern şi societatea civilă, care din păcate duc lipsă nu numai de soluţii economice viabile, ci şi de acţiune şi de viziune duhovnicească şi de credinţă suficientă pentru rezolvarea crizei actuale…

2. De la soluţia hristică la dileme morale şi deziluzie

Soluţia hristică de excepţie propusă de Patriarhia Română s-a spulberat în parte la vestea că Patriarhia va împrumuta în primă fază suma de 200 de milioane de euro de la o bancă, pentru începerea contrucţiei.

Credincioşii din Vatra Dornei şi din împrejurimi, cu vocaţie de ctitori de biserici în Bucovina, Transilvania, Maramureş şi nu numai, aşteptau cu mare nerăbdare semnalul începerii Catedralei patriarhale pentru a contribui cu bani, masă lemnoasă şi alte donaţii, însă şocul lor a fost atât de mare la anunţul făcut despre împrumut, încât unii nu doresc să mai facă nici măcar o donaţie de un leu.

Din discuţiile pastorale avute cu unii din cei decepţionaţi am identificat următoarele nedumeriri, întrebări şi dileme din partea lor:

–          Cum e posibil ca o Patriarhie cu un număr aşa de mare de credincioşi să apeleze la ajutorul unei banci, oricare ar fi aceasta, întrucât nici una nu are un nume prea bun, având în vedere lăcomia şi imoralitatea lor din ultima vreme?

–          Nu doresc să diabolizez băncile, întrucât au un rol deosebit în economia unei ţări, dacă respectă principiile deontologice, benefice dezvoltării economiei reale, însă ar fi timpul să-şi reconsidere metodele de lucru pentru ca să-şi recapete demnitatea iniţială.

–          “Catedrala Mântuirii Neamului” trebuie însă să fie un simbol al credinţei, speranţei, al iubirii, al comuniunii, unităţii şi cooperării dintre toţi românii în mod direct prin trupul tainic a lui Hristos, adică direct cu Patriarhia şi nu prin intermediari şi instituţii bancare civile imorale, care nu urmăresc decât profitul cu orice preţ.

–          D-l Mugur Isărescu în articolul. “Nu mai vorbiţi de moralitate în cazul băncilor, căci e o iluzie” ne atenţionează “să nu trăim cu iluzia că putem vorbi sau că are vreun efect dacă tot menţionăm de etică în cazul băncilor. Să fim realişti! Băncile îşi urmăresc, până la urmă, interesul şi profitul lor. E cât se poate de potrivită zicala care spune că “banca îţi dă umbrela pe timp de soare şi ţi-o ia când plouă”.[10]

–          Păreri similare găsim şi la laureatul premiului Nobel în economie Joseph Stiglitz[11] care spune despre “experienţa aproape mortală prin care a trecut economia mondială, generată de practicile incorecte de creditare, care au scos la iveală depravarea morală a bancherilor“. “Depravarea morală a bancherilor trebuie combătută”, susţine mai departe autorul “prin reglementări stricte” şi chiar prin refuzul creditărilor”.[12]

–          „Instituţiile bancare sunt mult mai periculoase pentru libertatea noastră decât armatele” – Thomas Jefferson. Dacă ne gândim că orice bancă execută silit pe debitorii ei, atunci când se află în imposibilitate de plată şi unii dintre ei se sinucid şi blesteamă clipa şi ceasul când au făcut împrumutul, se pune întrebarea cum poate să accepte cineva construcţia unei Biserici a Mântuirii Neamului din astfel de surse finaciare?

–          Doreşte oare Patriarhia Română să subvenţioneze, prin dobânzile datorate acelei bănci, „imoralitatea, practicile incorecte, depravarea morală a bancherilor” şi înrobirea noastră?

–          A apela la ajutorul  celor lipsiţi de „moralitate”, respectiv banca, ar putea reprezenta o jignire şi o lipsă de încredere faţă de donatorul direct (creştinul) şi faţă de Dumnezeu, care poate inspira prin Duhul Sfânt inima şi sufletul credinciosului, ca să doneze din puţinul sau multul lui[13];

–          Creştinul donator, ca mădular viu al Bisericii lui Hristos constată că în relaţia sa firească cu Biserica, intervine un element străin, un intermediar, banca, care din păcate practică acţiuni „imorale şi incorecte” aşa cum recunosc chiar bancherii. Dilema donatorului este următoarea: odată cu donaţia pentru Catedrală nu finanţează el oare indirect în acelaşi timp şi imoralitatea şi comportamentul incorect al băncilor şi nu contribuie, astfel, la degradarea vieţii sociale şi comunitare? Pentru a evita o astfel de dilemă, unele Biserici naţionale şi confesionale şi-au făcut propria bancă, cu reguli corecte şi principii deontologice bancare clare[14].

–          În timp ce Banca Naţională Română face presiuni morale asupra băncilor prin diferite instrumente de reglementare şi supraveghere bancară[15], Patriarhia Română creditează moral, prin acel împrumut, acţiunile imorale ale băncilor şi adaugă costuri suplimentare fără rost şi greu de suportat de credincioşi!

–          Conform regulilor bancare un imobil creditat de bancă rămâne grevat de sarcini în favoarea băncii până se va plăti ultimul leu. Nu se „transferă” în acest caz, Catedrala, din proprietatea Bisericii la discreţia băncilor? Chiar dacă nu se creditează cu Catedrala în sine, se garantează totuşi cu averea Bisericii, care are un statut canonic aparte. Canoanele condamnă pe episcop cu caterisirea dacă  pune în pericol averea Bisercii şi trebuie să administreze  „ca şi când  Dumnezeu i-ar sta de veghe”[16].

–          „Când un Guvern este dependent de banii bancherilor, aceştia sunt cei care controlează de fapt ţara, şi nu conducătorii Guvernului, pentru că atunci mâna care dă este deasupra mâinii care primeşte, iar cei care finanţează nu sunt patrioţi şi nu au bună cuviinţă.” Napoleon Bonaparte. Nu s-ar putea aplica aceste remarci şi în cazul Bisercii, care ar depinde de bancheri?[17] Nu ar exista riscul unor compromisuri morale din partea Bisercii?

–          Psihologic vorbind, mai poate oare suporta românul, pe lângă enormele datorii şi împrumuturi făcute de puterea politică pentru supravieţuirea materială, fără consultarea populaţiei şi o datorie şi obligaţie finaciară pentru finanţarea unei cauze spirituale, făcută la fel ca puterea politică, fără consultarea credincioşilor contribuabili?

–          În 1791, Thomas Jefferson (cel de-al treilea preşedinte al SUA) a spus: „Pentru a ne păstra independenţa, nu trebuie să le permitem conducătorilor noştri să ne împovăreze continuu cu datorii. Dacă acceptăm asemenea datorii, vom fi taxaţi pentru mâncare şi băutură, pentru nevoile noastre… Dacă putem împiedica Guvernul să risipească munca oamenilor, sub pretextul că le pasă de ei, atunci aceştia (oamenii) vor fi fericiţi.” În cazul în care Patriarhia imită comportamentul oamenilor politici, care se împrumută mereu de la bănci fără să găsească soluţii economice viabile, nu riscă Patriarhia să fie catalogată împreună asupritoare şi chinuitoare cu statul consumist şi să stârnească astfel adversitate faţă de Biserica lui Hristos?

–          În contextul actual şi al celor expuse mai sus, consider că această abordare de a se împrumuta la bănci pentru a construi Catedrala Mântuirii Neamului este pripită, seculară, deci neortodoxă, lipsită de înţelepciune şi tact pastoral şi reprezintă o răsturnare de valori ale moaralei creştine, fără precedent în Istoria Bisericii. Nu se cunoaşte încă în istorie vreo Biserică Ortodoxă construită din împrumuturi bancare.

–          Revelaţia divină şi istoria Bisericii ne dau suficiente modele şi exemple de a construi o lucrare sfântă. Iată câteva repere.

3. Repere biblice şi pastorale

3.1. Altarele din vremea Patriarhilor

Drepţii Vechiului Testament au înălţat mai întâi altare pe care să aducă jertfă Domnului în urma unei teofanii sau mulţumiri aduse pentru ajutorul primit[18]. Aceasta exprimă ,,dorinţa de a imortaliza momentul la locul descoperirii lui Dumnezeu[19] şi de a-şi manifesta recunoştinţa faţă de El pentru binefacerile pe care le-a pimit’’[20].

Momentul independenţei de la 1877, de când a început ideea unei Catedrale a Mântuirii Neamului[21] poate fi considerat un moment de recunoştinţă adus lui Dumnezeu de către poporul român, după atâţia ani de jug turcesc, continuat apoi de un jug hortist, hitlerist, comunist şi în final culminând cu un jug de tranziţie năucitoare şi halucinantă. Acum cred că se justifică din plin denumirea de Catedrala Mântuirii  neamului, că slavă Domnului are de ce ne mântui…!

3.2. Cortul întâlnirii

Mai târziu, la construirea Cortului Sfânt se precizează foarte clar că prinoasele necesare pentru construirea sanctuarului trebuiau aduse de popor, de bunăvoie: ,,Atunci a grăit Dumnezeu cu Moise şi a zis: spune fiilor lui Israel să-mi aducă prinoase: de la tot omul, pe care-l lasă inima să dea, să primeşti prinoase pentru Mine’’ (Ieşire 25, 2). Aşadar sanctuarul a fost indicat de Dumnezeu, nu de oameni, de aici, importanţa respectării poruncilor divine înainte de construire şi raportarea vremurilor actuale la Dumnezeu şi nu invers.

A doua idee, la fel de importantă, este voluntariatul poporului pentru asigurarea materialelor necesare. Ideea este reluată la Ieşire cap. 35. În cap. 36 este menţionat şi ajutorul concret al unor israeliţi la construcţia cortului sfânt, cu menţiunea ,,de bună voie’’: „Iar Moise a chemat pe Beţaleel, pe Oholiab şi pe toţi cei cu minte iscusită, cărora le dăduse Domnul iscusinţă şi pe toţi cei ce-i trăgea inima să vină la lucru de bună voie, ca să ajute la acestea”  (Ieşire 36, 2).

Este scoasă în evidenţă oferta liberă şi spontană a poporului care nu se oprea din a aduce daruri până când Moise a dat poruncă fermă ,,şi s-a strigat în tabără ca nici bărbat, nici femeie să nu mai facă nimic pentru a dărui la locaşul sfânt. Şi a încetat poporul de a mai aduce. Căci material adunat era destul pentru toate bunurile ce trebuiau făcute, ba mai şi prisosea (Ieşire 36, 6-7)[22].

3.3. Templul lui Solomon

Templul era cel mai important edificiu din vastul program de construcţii al lui Solomon. David, tatăl său, a plănuit cu grijă Casa lui Dumnezeu. A iniţiat un recensământ al străinilor din ţară şi i-a organizat imediat pentru lucrările în piatră, metal şi lemn. Cedrii necesari pentru proiectul de construcţie au fost luaţi de la Hiram regele Tirului (II Samuel 5, 11)[23].

Se vede clar mobilizarea întregului neam în mod direct şi o bună organizare în cele mai mici amănunte. Niciunde nu scrie în Sf. Scriptură că ar fi apelat cineva în istoria mântuirii, la cămătari să le împrumute bani pentru contrucţia unui altar sau pentru templul sfânt.

4. Soluţii şi propuneri

4.1. Consideraţii istorice, ecclesiologice şi patristice

Întrucât „cele mai multe biserici şi mănăstiri de o valoare cultică şi artistică deosebită – care reprezintă o mare parte din patrimoniul cultural naţional, unele fiind incluse şi în patrimoniul UNESCO, au fost construite în vremuri dificile din istoria poporului român, care au urmat războaielor[24], calamităţilor naturale sau tulburărilor sociale, tocmai pentru a fi simbol de biruinţă asupra răului, de speranţă, reconciliere şi comuniune între contemporani şi între generaţii”[25] au fost construite din donaţiile şi contribuţiile directe ale credincioşilor, mult mai săraci decât cei de azi, propun Sf. Sinod să pună în dezbatere sinodală aspectele, dezavantajele şi dilemele morale cauzate de un împrumut bancar şi să găsească soluţii economice şi pastorale concrete pentru finanţarea construirii Catedralei patriarhale.

Cred că Sf. Sinod nu va agreea ideea unui împrumut bancar sau loterie publică aşa cum s-a propus, luând ca model strângerea de fonduri pentru Ateneul Român[26]. Comparaţia nu se justifică din punct de vedere teologic, întrucât o biserică în construcţie este imaginea trupului tainic al lui Hristos, care trebuie să se nască „fără de păcat”.

În caz contrar construirea Catedralei va cădea în derizoriu şi va ieşi din sfera ctitoriilor cu destinaţie sacră, întrucât ea este Biserica lui Hristos şi sfântă chiar din momentul contruirii, aşa cum un prunc este om deplin din momentul  conceperii.

Sfinţirea finală a unei Biserici de către episcop este de fapt o con-sfinţire, o con-sacrare, adică con-simţim şi ne sfinţim ca membri ai Bisericii din sfinţenia-sacralitatea ei iniţială, din voinţa şi lucrarea lui Dumnezeu, pe care o dă Iisus Hristos încă de la începutul lucrării[27] iar noi dedicăm exclusiv folosirea ei, în scopul mântuirii şi îndumnezeirii omului, pentru care Dumnezeu la sfinţire adaugă „har peste har”.

Înţelegem din Sf. Scriptură şi din învăţătura Sf. Părinţi că ridicarea unei Biserici este o lucrare teandrică (Dumnezeu şi om) şi sinergică sfântă (conclucrare harică Dumnezeu şi om) şi de aceea construirea ei face parte integrantă din teologia ecclesiologică şi pastorală şi nu trebuie să se conducă după regulile economiei de piaţă sau ale  fundraising-ului[28].

De aceea nu avem voie sa luăm bani de la oricine si oricum. Dacă, Constituţiile Apostolice ne opresc să luăm bani, ca milostenie, de la „păcatoşii nepocăiţi, care irită (supără) pe Dumnezeu prin darurile lor… şi de aceea donaţia acestora trebuie refuzată, aruncată sau arsă…[29] cu atât mai mult trebuie avut grijă, de la cine şi de unde primim bani, atunci când este vorba de construcţia unei Biserici. Dacă gândim altfel atunci putem lua bani şi de la traficanţii de arme, de droguri, din prostituţie, contrabandă, din  economia subterană, etc.

Construcţia unui sfânt locaş trebuie să fie un eveniment duhovnicesc; lucrarea aceasta trebuie săvârşită de oameni duhovniceşti, cu mijloace duhovniceşti şi cu un scop duhovnicesc[30] şi nu din mândrie naţională şi ecclesială sau din motive concurenţiale cu alte Biserici naţionale.

4.2. Propuneri

  1. 1. Personal propun recuperarea şi adminstrarea Fondului Bisericesc al Bucovinei cu cele 160.000 de hectare de pădure din mâna mafiei politice a lemnului şi a celor 1561 de clădiri[31] din mâna mafiei imobiliare, care ar constitui o sursă financiară şi economică reală şi viabilă,  precum şi un demers  canonic firesc pentru redobândirea a ceea ce ne-au lăsat moşii şi strămoşii noştri pentru activitatea filantropică, pentru construcţia de Biserici, şi pentru bunul mers al ei.
  2. Colectarea fondurilor să fie făcută cu motivaţie hristică, în Duhul întăririi unităţii şi a dragostei faţă de Biserică, a neamului românesc, care nu exclude celelalte naţii sau etnii şi cu scop soteriologic şi eshatologic, dându-le astfel donatorilor o şansă deosebită, de a face o faptă mântuitoare şi de a fi pururea pomeniţi, deci cât va exista neamul românesc şi veşnicia.
  3. 3. Din experienţa pastorală personală a construirii unei Catedrale în Vatra Dornei, a două Biserici de cimitir, refacerea şi renovarea a altor trei locaşuri de cult, toate pictate şi dotate corespunzător[32], cu ajutorul lui Dumnezeu şi păstrând, desigur proporţiile, am convingerea fermă că această Catedrală  a Mântuirii Neamului va fi realizată doar cu efortul, dărnicia şi ajutorul credincioşilor, într-o manieră decentă şi în duh de rugăciune şi jertfă personală.
  4. 4. Credincioşii BOR au nevoie să fie îndrumaţi pastoral cu smerenie şi motivaţi duhovniceşte în acest sens şi atunci vor dona şi vor conlucra de bună voie, cu bucurie şi pace, fără presiunea achitării dobânzilor usturătoare faţă de bănci sau alte obligaţii fiscale impuse parohiilor.
  5. 5. „Dumnezeu iubeşte pe dătătorul de bunăvoie”[33] şi să nu se uite, că de n-ar zidi Domnul Casa Sa, în zadar se ostenesc cei ce cred sau îşi închipuie că ei o zidesc…!

Pr. prof. dr. Mihai Valică

10. 06. 2010

Catedrala Ortodoxă Sf. Treime,

Vatra Dornei


[1] Vezi art. Patriarhia Română mulţumeşte credincioşilor, pe banii cărora sunt contruite Bisericile, în Viaţa Cultelor, nr. 843-844, pp. 19-20; Vezi şi apelul BOR din 12 mai 2010 din ziarul Lumina.

[2] Vezi pe larg art. Biserica Ortodoxă Română îndemnă la coresponsabilitate şi cooperare socială, în Viaţa Cultelor, nr. 843-844, p 19.

[3] Ibidem.

[4] Ibidem.

[5] Vezi pe larg „Credinţa tare şi cooperarea cu scop sfânt vor învinge criza economică”,  Ziarul Lumina din 13. 05. 2010.

[6] Ibidem.

[7] Ibidem.

[8] Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 18,3 la Faptele Apostolilor, în PG., 60,147.

[9] Vezi Mihai Valică, Eine heutige Philanthropiewissenschaft und Diakonietheologie im Kontext der Orthodoxen Lehre und der Tradition der Rumänisch-Orthodoxen Kirche, lucrare de doctorat, Editura Christiana, București, 2008, pp. 141-142. Lucrarea este publicată în limba germană, în format PDF, și pe site-ul Universitätsbibliothek Freiburg, la adresa http://www.freidok.uni-freiburg.de/volltexte/5713/

[10] http://www.baniinostri.ro/Afaceri/Isarescu-Nu-mai-vorbiti-de-moralitate-in-cazul-bancilor-caci-e-o-iluzie–a2234.html

[11] Stiglitz este professor la Universitatea Columbia din New York si fost consilier la Casa Albă, în administraţia Bill Clinton.

[12] Vezi “Depravarea morală a bancherilor trebuie combătută” în: http://www.bloombiz.ro/international/depravarea-morala-a-bancherilor-trebuie-combatuta

[13] Ieşire 35, 21: A adus fiecare cât l-a lăsat inima sa şi cât l-a îndemnat cugetul să aducă dar Domnului, pentru facerea cortului adunării şi a tuturor lucrurilor lui şi pentru toate veşmintele sfinte.

[14] Vei Grecia, Cipru, Vatican, etc.

[15] Vezi conf. univ. dr. LUCIAN-ION MEDAR, prep.univ. IRINA-ELENA VOICA, SUPRAVEGHEREA BANCARĂ, O FUNCŢIE IMPORTANTĂ A BĂNCII NAŢIONALE, Universitatea „Constantin Brâncusi”, Tg-Jiu, Facultatea de Stiinţe Economice; Vezi şi Pintea P. ‘Băncile în economia românească’, Editura Economică, Bucuresti, 1995; Basno C. ‘Operaţiuni bancare’, Editura Didactică si Pedagogică R.A., Bucureşti, 1995.

[16] Canonul 38 apostolic: „Episcopul să poarte grija tuturor bunurilor (lucrurilor) bisericeşti şi să le rânduiască (chivernisească, administreze) pe ele ca şi când Dumnezeu i-ar sta de veghe; dar să nu-i fie îngăduit lui să-şi însuşească ceva din acestea, sau să dăruiască rudelor proprii cele ale lui Dumnezeu; iar dacă ar fi sărace, să le facă parte ca săracilor, dar să nu vândă din pricina acestora (sub pretextul ajutorării acestora) cele ce sunt ale Bisericii”; vezi şi: 41 ap, 26 sin.IV ec.; 11, 12 sin.VII ec.; 35 Trul.; 15 Anc.; 7, 8, Gang.; 24, 25 Antioh.; 26, 33 Cartag.; 7 sin. I-II; 10 Teofil Alex.; 2 Chiril Alex.

[17] Daniel Petrescu, http://www.badpolitics.ro/conspiratiile-si-crimele-care-au-pus-temeliile-bancilor-americane/

[18] Spre exemplu patriarhul Iacov a ţinut să marcheze întâlnirile lui cutremurătoare cu Dumnezeu, ridicând mai multe altare (Facere 33, 8-20; Facere 35, 6-7; 28, 13-22). Prin aceasta el s-a arătat un om credincios bunei tradiţii a părinţilor săi şi a bunicului său Avraam. Vezi pe larg Pr. prof. dr. Vasile Mihoc, Meditaţii la Evangheliile Duminicilor Triodului şi Penticostarului, Sibiu, 2003, p. 143.

[19] Noe (Facere 8, 20) şi Moise (Ieşire 17, 15) au ridicat de asemenea altare. Înaintaşii noştrii au avut şi ei această conştiinţă de a ridica altare însă nu oriunde şi oricum şi de oricine. Patriarhii din vechime trebuie să ne fie pildă în această privinţă.

[20] Pr. prof. dr. Petre Semen, Învăţătura despre Sfânt şi Sfinţenie în cărţile Vechiului Testament, Iaşi, 1993, p. 170

[21] Denumirea este inspirată după versurile lui M. Eminescu (1850-1880) din poezia Doina: „…Doar s-a-ndura Dumnezeu, Ca să-ţi mântui neamul tău!”.

[22] A se vedea O.W. Gooding, art. Cortul, în Dicţionar Biblic, Oradea, 1995, p. 267-271; Şef rabin dr. Moses Rosen, Învăţături biblice, Bucureşti, 1978, p. 104-105 ; Xavier Leon-Dufour, art. Casă, în Vocabular de teologie biblică, Bucureşti, 2001, p. 98-100

[23] Pentru ajutorul calificat şi pentru livrarea lemnului din Liban, Solomon a plătit în grâne, untdelemn şi vin  (II Cronici 2, 10).În vederea pregătirii cedrilor din Liban au fost selecţionaţi 30.000 de israeliţi. În fiecare lună, lucrau sub conducerea lui Adoniram, însărcinat cu această recrutare, doar 10.000 de bărbaţi, care se întorceau apoi timp de două luni la casele lor. Dintre străinii care trăiau în Israel, un total de 150.000 de bărbaţi erau folosiţi, ca purtători de poveri (70.000) şi cioplitori în piatră (80.000) la care se adăugau 3.600 supraveghetori care erau israeliţi. O menţiune interesantă o găsim la II Cronici 8, 9 unde se spune că ,,pe fiii lui Israel, Solomon nu i-a făcut oameni de corvoadă pentru lucrările lui; pe ei însă îi avea pentru oştire şi căpetenii pentru gărzi şi căpetenii pentru carele şi călăreţii lui’’ (II Cronici 8, 9); Vezi şi Samuel J. Schultz, Călătorie prin Vechiul Testament, Oradea, 2001.

[24] Vezi atitudinea lui Ştefan cel Mare.

[25] Citat din ziarul Lumina din 13.05.2010.

[26] Vezi Catedrala Mantuirii Neamului este idealul romanilor de peste 125 de ani – interviu cu domnul prof. ing. Nicolae Noica, Comisia speciala pentru Catedrala Mantuirii Neamului a Patriarhiei Romane, în: http://www.noutati-ortodoxe.ro/catedrala-mantuirii-neamului-este-idealul-romanilor-de-peste-125-de-ani-interviu-cu-domnul-prof-ing-nicolae-noica-comisia-speciala-pentru-catedrala-mantuirii-neamului-a-patriarhiei-romane_l4752_p0.html

[27] Vezi rugăciunea care o face episcopul la sfinţirea locului pentru viitoarea Biserică, care „se zideşte pe temelia Hristos” şi din acel moment locul, lucrarea şi acţiunea în sine sunt sacre, deci sfinţite şi sfinte.

[28] Tehnica stângerii de fonduri băneşti.

[29] Constituţiile Apostolice, VII-VIII. P. G. 1, 1002 C, 1156. Vezi şi Mihai Valică, Eine heutige Philanthropiewissenschaft und Diakonietheologie im Kontext der Orthodoxen Lehre und der Tradition der Rumänisch-Orthodoxen Kirche, lucrare de doctorat, ed. Christiana, București, 2008, pp. 127-129.

[30] Pr. prof. dr. Vasile Mihoc, Meditaţii la Evangheliile Duminicilor Triodului şi Penticostarului, Sibiu, 2003, p.. 144

[31] Din numărul acestora au fost retrocedate doar 13 clădiri şi acelea aproape în ruină.

[32] Nu le menţionez spre slavă deşartă, ci aduc  personal o mărturie a experienţei mele pastorale, că privind lucrurile duhovniceşte şi din perspectiva teologiei ecclesiale, am acţionat ca atare şi cred că de aceea am simţit şi am primit concret ajutorul şi intervenţia lui Dumnezeu permanent.

[33]2 Corinteni, 9,7: Fiecare să dea cum socoteşte cu inima sa, nu cu părere de rău, sau de silă, căci Dumnezeu

iubeşte pe cel care dă cu voie bună; 2 Corinteni, 8, 12: Căci dacă este bunăvoinţă, bine primit este darul,

după cât are cineva, nu după cât nu are.

Print Friendly, PDF & Email
You can leave a response, or trackback from your own site.

15 Responses to “Parintele prof dr Mihai Valica despre Catedrala Mântuirii Neamului, între împlinire, dileme şi deziluzie. Are nevoie BOR sa se imprumute 200 de milioane de Euro de la banci? Cine isi permite sa amaneteze Sfanta Biserica Ortodoxa Romana?”

  1. Aparatorul Ortodoxiei says:

    Am citit articolul acesta si vreau sa va atrag atentia asupra faptului ca se duce un razboi de discreditare a Bisericii Crestin Ortodoxe, sub aparenta unui “protest al societatii civile” fata de asa-zisa
    “cheltuire inutila si iresponsabila a banului public, rupt de la gura saracului”, de catre Biserica Ortodoxa “cea rea si cea lacoma” pt a ridica un “proiect faraonic si megaloman”, de care Romania
    “nu are nevoie”.

    ONG-urile lui Soros si alte organizatii anti-romanesti,maghiare secuiesti, “verzii” lui Remus Cernea (alt produs soroist frumos ambalat) si-au unit fortele intr-un grup aparut pe facebook, pt a calomnia mai eficient si mai bine Biserica Ortodoxa Romana in spatiul online.
    Aceste ONG-uri sustin ca Biserica primeste prea multi bani de la bugetul de Stat si ca nu ar trebui sa primeasca banii acestia pe timp de criza, “din solidaritate” fata de popor.

    Din acest motiv, Biserica Ortodoxa este fortata sa dea garantii in fata opiniei publice ca nu va “lua bani de la buget si de la gura saracului”.

    ONG-urile acestea si-au pregatit foarte bine atacatul si strategia, iar pt ca romanii nu sunt experti in arta comunicarii si manipularii, nu isi dau seama ce se intampla si de jocul psihologic dus de acesti ong-isti.

    Pasii acestui joc psihologic dus de ONG-uri

    Pasul 1
    Biserica e acuzata ca ia bani de la “gura saracului” pt a construi un “moft”, o “chestie inutila si care mai poate astepta”.
    Rezultatul este ca opinia publica este revoltata fata de “lipsa de bun simt a Bisericii, care intr-un moment de criza este atat de lacoma si hulpava” etc, etc, etc.

    Pasul 2, are mai multe variante:
    2a. Biserica raspunde prin a zice ca are suficiente foduri,
    Acest raspuns da prilej ONG-urilor de a pune presiune pe politicieni si pe opinia publica, pt ca Statul sa nu mai finanteze Biserica, dar si pt a discredita in continuare Biserica in fata opiniei publice, pt ca,

    uite, domle, ca Biserica are de fapt bani, ca “popii astia sunt cei mai bogati, si cu toate astea in lacomia lor vor si mai multi bani de la buget, rupti de la gura saracului, bani care ar putea fi investiti in construirea de scoli si spitale, autostrazi, locuinte, fabrici, vapoare, tractoare,nave interstelare si colonii spatiale”!!!!!! etc, etc, etc

    2b. Biserica raspunde ca “va imprumuta banii necesari contructiei respective”.
    Rezultat- de data aceasta crestinii se revolta pt ca “Biserica amaneteaza bunurile Bisericii”, iar ONG-istii lui Soros vor striga ca din gura de sarpe, ca uite, “patrimoniul Bisericii este rispit si pus in pericol de Patriarhul cel rau”, desi, evident ca ong-istii lui Soros nu sunt interesati absolut deloc de patrimoniul Romaniei, ci doar de discreditarea Bisericii Ortodoxe.

    Profesorul Mihai Valica, face parte din randul crestinilor de buna credinta care au cazut EXACT in cursa intinsa de ONG-istii lui Soros.

    EXISTA INSA SI O A TREIA MODALITATE DE A RASPUNDE ATACURILOR venite din partea ONG-urilor, o varianta inteligenta si constienta de razboiul psihologic dus contra Bisericii.

    Raspunsul este:
    1.discreditarea ONG-istilor lui Soros si informarea opiniei publice asupra intentiilor acestora de a face rau Bisericii Crestin Ortodoxe.
    ONG-istii lui Soros ce se opun construirii Catedralei sunt cei care sustin legalizarea homosexualitatii si a prostitutiei, sustin dezmembrarea Romaniei si acesti ONG-isti sunt finantati de afaceristi din domeniul imobiliar interesati sa obtina in mod fraudulos si pe preturi de nimic terenul Bisericii.

    2. Prezentarea beneficiilor pe care aceasta catedrala le va aduce societatii romanesti:
    -locuri de munca create pe timp de criza si investirea unei sume de bani in economia romaneasca, pt a se depasi criza economica.
    -catedrala va deveni un simbol al Romaniei si milioane de pelerini si turisti vor veni in Romania ca sa o viziteze, acest lucru va insemna ca tursimul religios va aduce in tara sute de milioane dolari sau chiar miliarde dolari, toti banii investiti in construirea catedralei fiind foarte repede amortizati,iar dupa aceea chiar aducand profit financiar si de imagine Romaniei pt o perioada foarte lunga de timp de acum inainte.
    -asptecte morale ale construirii unei catedrale

    3. Prezentarea Bisericii Ortodoxe ca fiind o victima a afaceristilor verosi si a fortelor oculte.
    In acest context trebuie amintit faptul ca Guvernul a facut cadou Ungariei Mostenirea Gojdu, estimata la peste 2 miliarde $, bani ce ar fi putut fi folositi de BOR pt ajutorarea a sute de mii de romani, pt construirea Catedralei, construirea de spitale etc, etc.
    Prezentarea istoricului acestei catedrale si a opozitiei venite in permanenta din parte fortelor oculte, a afaceristilor neromani din perioada interbelica, interesati sa obtina ei in mod fraudulos terenul Bisericii, a rechinilor de azi de la Esplanada si alte companii ale bancherilor Rothschild etc interesati de asemenea sa obtina ei in mod fraudulos terenul Bisericii.
    Daramarea Bisericilor Crestin Ortodoxe din Ardeal de catre unguri, in perioada hortysta, dar si in perioada generalului Bucow 1760, pt a arata ca ungurii intotdeauna au vrut raul Bisericii Ortodoxe si ca ingrijorarea lor fata de “cheltuirea banilor de la buget” este de fapt falsa etc.

  2. MM says:

    @Aparatorul Ortodoxiei:
    Ati dori dvs sa fiti aparatorul Ortodoxiei, dar nu va iese. Vreti doar sa parati cu orice pret pe Patriarh. Si aluncati din Ortodoxie. Parintele Valica, ortodox cu adevarat, arata tocmai modul neortodox (ne-biblic, ne-patristic, ne-canonic) de a pune problema al celor care vor sa faca imprumut la banci (camatari) pentru a construi a sfanta catedrala. Am senzatia ca nu ati citit ceea ce spune parintele. Oricum, comentati pe langa problematica ridicata de articol si nu veniti cu un raspuns la aceasta.

  3. MM says:

    * sa aparati cu orice pret pe Patriarh (de parca ar fi infailibil; ori lucruile in Biserica se fac bisericesti, deci comunitar-comunional)
    *alunecati
    *o sfanta catedrala

  4. mihai valica says:

    Stimate Domn “Aparator al Ortodoxiei”,

    Eu personal imi doresc sa se faca aceasta Catedrala dar nu oricum. De aceea am scris acel articol, dar se apre ca nu ati citit decat titlul.

    Argumetele aduse de Dv. ca aceasta catedrala va produce bani prin turism religios arata ca sunteti departe de duhul ortodox.

    Scopul unei Bisercii este sa mantuiasca si sa indumnezeiasca pe om si nu sa faca bani, sa genereze profituri banesti sau de imagine, sau sa satisfaca orgolii personale, nationale sau eclesiale…

    De aceea am venit cu argumente teologice biblice si patristice, referitor la cerintele duhovnciesti pentru astfel de obiective spirituale.

    Va reamintesc doar cateva:

    “Colectarea fondurilor să fie făcută cu motivaţie hristică, în Duhul întăririi unităţii şi a dragostei faţă de Biserică, a neamului românesc, care nu exclude celelalte naţii sau etnii şi cu scop soteriologic şi eshatologic, dându-le astfel donatorilor o şansă deosebită, de a face o faptă mântuitoare şi de a fi pururea pomeniţi, deci cât va exista neamul românesc şi veşnicia…”

    “De aceea nu avem voie sa luăm bani de la oricine si oricum. Dacă, Constituţiile Apostolice ne opresc să luăm bani, ca milostenie, de la „păcatoşii nepocăiţi, care irită (supără) pe Dumnezeu prin darurile lor… şi de aceea donaţia acestora trebuie refuzată, aruncată sau arsă…” cu atât mai mult trebuie avut grijă, de la cine şi de unde primim bani, atunci când este vorba de construcţia unei Biserici. Dacă gândim altfel atunci putem lua bani şi de la traficanţii de arme, de droguri, din prostituţie, contrabandă, din economia subterană, etc…”

    “Construcţia unui sfânt locaş trebuie să fie un eveniment duhovnicesc; lucrarea aceasta trebuie săvârşită de oameni duhovniceşti, cu mijloace duhovniceşti şi cu un scop duhovnicesc şi nu din mândrie naţională şi ecclesială sau din motive concurenţiale cu alte Biserici naţionale”.

    Aveti dreptate cand spuneti, ca sunt multi care doresc sa nu se faca acasta constructie si se fac multe manipulari. In cursa manipularilor nu am cazut eu, care doresc sa se faca, repet insa nu oricum, ci cei care se incurca in ezitari si alte atitudini nu tocmai ortodoxe.

    Va multumesc pentru rabdare si iertati daca v-am suparat. Este o dezbatere in Duh de dragoste si dialog crestin.

    Cu stima,

    Pr. Mihai Valica

  5. MM says:

    PS: *lucrurile…
    era tarziu, mi-era rau.
    Reiau: desi ceea ce spune “Aparatorul Ortodoxiei” este in foarte mare parte real, raspunsul sau nu are legatura cu obiectiile ridicate de par. Mihai Valica. Poate reusiti sa ne dati un raspuns teologic la ele, domnule “Aparator”. SI sa ne spuneti de ce este asa graba cu acest proiect, care este, din pacate, urat si nu vad cu ce va atrage turistii. Numai pentru ca e mare? Cantitate si nu calitate? Amortizarea costurilor prin turism? Dar ca sa vina cineva si sa plateasca intrarea trebuie sa si fie o capodopera. Ceea ce nu este cazul. Ar mai fi varianta ca unii oameni ar veni pentru sfitenia locului, nu pentru calitatile sale artisitce. Dar care este sfintenia locului? E vreun loc biblic, martiric? Nu! Sa fim realisti, domnule!

  6. MM says:

    *Si
    *sfintenia
    *artistice

  7. […] comentator mai din Deal a provocat o discutie in baza articolului Parintele prof dr Mihai Valica despre Catedrala Mântuirii Neamului, între împlinire, dileme şi d…. Parintele Mihai Valica ii […]

  8. alinp says:

    Adevarat ce spun Sfintii Parinti despre vremurile din urma.. Vor fi biserici aurite, dar Duhul Sfant nu va mai fi in ele….

    Sf. Lavrentie de Cernigov: “Cei credincioşi îşi vor vărsa sângele pentru credinţă şi atunci ei vor trece în rândul mucenicilor, iar cei necredincioşi vor merge direct în iad. Până când nu se vor completa rândurile îngerilor căzuţi, Dumnezeu nu va veni la judecată. În timpurile cele de apoi, Dumnezeu şi pe cei vii înscrişi în cartea vieţii îi va trece în rândurile îngerilor, completând astfel rândurile.

    Restaurarea bisericilor se va face până la venirea antihristului şi în toate va fi o bunăstare materială nemaipomenită. Iar voi, cu reparaţiile în biserica noastră să mai îngăduiţi, fiţi modeşti şi cu măsură în aspectul ei exterior, ci mai bine să vă rugaţi mai mult şi să umblaţi la biserică atâta timp cât încă se mai poate, şi mai ales să veniţi la Sfânta Liturghie unde se aduce Jertfa fără de sânge a Mântuitorului pentru păcatele întregii lumi. Să vă spovediţi cât mai des şi să vă împărtăşiţi cu trupul şi sângele lui Hristos, şi Dumnezeu vă va întări.”

    sursa: http://www.razbointrucuvant.ro/2007/08/04/sf-lavrentie-de-cernigov-vor-fi-multi-surzi-si-multi-orbi/

  9. NeverMind says:

    Eu personal nu doresc sa se faca acea catedrala ci 1000 de biserici normale (in care sa intre 100 de enoriasi) la care sa fie angajati 2000-4000 de preoti (plus diaconi si dascali), ce ar catehiza, ar spovedi si ar impartasi sute de mii – milioane de crestini, ar face cat nmai des Sfanta Liturghie si cat mai des Sfantul Maslu.

    Gresesc? Altfel sunt doar ziduri!

  10. Roxie says:

    Mi se pare mie sau catedrala aia din imagine are 5 TURNURI??? Ca in acest caz tare imi pare a fi o constructie de tip masonic … mai lipseste sa-i puna o pentagrama in frunte

  11. Ela says:

    Acum totul este posibil, se pare ca are 5 turnuri, masoneria s-a infiltrat peste tot, nu este de mirare, daca se unesc toate religiile, poate aici la noi o sa fie sediul cel mare. Nu ati observat ca s-a inceput rugaciunea comuna, ce este asa de greu de inteles. Si reprezentantii BOR sunt la ordinele marilor puteri, cred ca chiar li se impun sa grabeasca constructia catedralei. Daca nu se tine cont de nenorocirea prin care trece tara acum, de inundatiile, de criza, micsorarea pensiilor, a salariilor, praful s-a ales de tarisoara noastra, si se da din pinteni sa se construiasca Catedrala Mintuirii Neamului. Care neam, oare mai face cineva ce a facut Brincoveanu? din contra acum toti sunt de acord cu cipurile, in curind cu buletinele biometrice si pina la pecetluire mai este un singur pas. In 10 ani gata. Atunci sa vedem noi adevaratii pastori care sa se impotrivreasca. In afara de pr Iustin Pirvu nu am mai auzit pe nimeni dintre pastori sa ne instiinteze, sa fim cu mare bagare de seama ca vin vremuri grele. Ar mai fi vrut si pr. Ioanichie Balan sa scrie o carte despre vremurile apocaliptice pe care le traim, da saracul nu a mai apucat. Se stie prea bine ce s-a intimplat cu Sf. sa. Mare minune ca pr Iustin Pirvu nu a patit nimic pina acum, sa ne rugam sa il tina Bunul Dumnezeu sanatos, ca avem mare nevoie de sf sa.

  12. claudiu says:

    felicitari Parinte Mihai Valica.

  13. claudiu says:

    Sunt cu totul de acord cu Pr.Mihai Valica si ma mir ca mai sunt astfel de suflete care sa propovaduiasca Adevarul fara a se teme de ierarhia bisericeasca. Greu sa gasesti astazi astfel de oameni in Romania, tuturor le este frica de administratia BOR si de “masurile” noului patriarh al BOR. Sunt multi preoti care gandesc normal precum Pr.Mihai Valica. Preoti care nu au curaj sa propovaduiasca oamenilor normalitatea nu numai a Scripturii ci si a unei vieti sociale corespunzatoare Scripturii atat in viata personala cat si in cea sociala, normalitate distrusa de unele hotarari ale BOR cu privire la Catedrala Neamului si la monopolul asupra obiectelor de cult si a cartilor religioase- vezi legea si mai ales “faptele” administratiei BOR pentru a aplica aceasta lege.

  14. donati bani lu videanu says:

    religiosi suntem, doar ca uitam sa mai fim si credinciosi.banul, ochiul dracului, bor cere oamenilor s doneze bani pentru caatedrala iar ei inchiriaza teren pe 99 ani lu nea videanu pe o suma… nerusinata. 🙂

  15. cristina says:

    Epistola catre Romani a Sf. Apostol Pavel, 8:13

    Nimanui cu nimic nu fiti datori decat cu iubirea unuia fata de altul; ca cel care iubeste pe aproapele a implinit legea.

Leave a Reply

Powered by WordPress

Stiri

customizable counter
toateBlogurile.ro Blog din Moldova