Portretul murdarit al luptatorului la tinerete. Reeducarea in forma maximala: prelucrarea trecutului, rescrierea istoriei si mutilarea sufletului natiunii. Vergangenheitsbewältigung. Ogoranu, haituit de Popescu, Mungiu si Tismaneanu


Prelucrarea trecutului propriu sau a celui colectiv –Vergangenheitsbewältigung -, nu poate fi facuta fara un cadru teoretic clar si adaptat la mentalitatea unei culturi, fara cunostinte, ipoteze, clarificarea sensului pentru care o faci si a finalitatii. Ea trebuie legata de scopul obtinerii unei constiinte largite de sine sau colective, de schimbare a erorilor de gîndire si a premizelor care au determinat problemele, chiar de restabilirea reperelor morale ale unei traditii. Nu am în vedere aspectul religios sau îngust al moralitatii, ci o atitudine deschisa, cinstita si corecta fata de greselile trecutului. Prelucrarea trecutului colectiv a început la noi abia dupa decembrie 2006 prin atitudinea oficiala a statului român de condamnare a comunismului si a Raportului Tismaneanu. Ea trebuie continuata si completata prin analize efectuate în cadrul fiecarei bresle profesionale sau institutii.(…) Personal sînt pentru o vina colectiva si nu pentru judecatile de tipul “numai individul X a facut infractiunea Y”.” – Psihoterapie.net

Mai pe intelesul tuturor, sinteza operatiunii de “prelucrare a istoriei” aplicata poporului roman – “vina colectiva” -, indiferent de perioada istorica, de la cea interbelica la dictatura comunista, este: “Romanii au ucis, au ucis, au ucis”, dupa cum spunea cineva, un domn care uitase ca a fost trimis de unguri la Auschwitz, din Ardealul ocupat de amiralul de  Balaton, Miklos Horthy. O astfel de “prelucrare a trecutului” realizeaza si Constantin Popescu cu filmul sau “Portretul luptatorului la tinerete”, sponsorizat de CNC si HBO, prin grija fratelui “evanghelistei” Alina Tatiana Mungiu, Cristian Mungiu. Difuzat prin compania de distributie a aceluiasi Mungiu – foarte “inspirat” denumita Voodoo Films – filmul, primul dintr-o serie de trei, a fost elogiat rapid de nostalgici si naivi, mai ales dupa ce, cu abilitate diversionista, a fost contestat de mai multi intelectuali evrei (protest reprodus la indigo acum si in cazul Cristoiu – Eugenia Voda). In realitate, rezistenta anticomunista prezentata edulcorat in film tinteste tocmai rescrierea istoriei, prelucrarea trecutului, conform directivelor lui Tismaneanu si ai lui: dezbracati de credinta si cauza, partizanii sunt niste golani de cartier, ahtiati dupa sange, bautura si femei, niste aventurieri de duzina, fara neam si fara tara (in lipsa unei identitati nationale si a apartenentei la o ideologie clara a participantilor la rezistenta armata anticomunista din munti, intreaga poveste poate fi transbordata bine-mersi, pentru un ochi strain, in orice alt colt al Europei – vezi exemplul video de mai jos).

Pretinzand ca reproduce anii indelungati de rezistenta in munti ai lui Ion Gavrila Ogoranu, Constantin Popescu reuseste sa-si bata joc tocmai de esenta luptei anticomuniste a badiei: credinta in Iisus Hristos si in mantuirea poporului roman eliberat de comunismul impus de agentii Moscovei si hoardele bolsevice, aspecte “minore” ignorate total in film. De asemenea, azi, cand se cunoaste foarte clar, statistic, ca marea majoritate a luptatorilor din munti era formata din legionari si tineri din Fratiile de Cruce, absenta cu desavarsire a acestei mentionari contribuie la edificarea teoriilor neo-roller-iste ale gastii Tismaneanu. De altfel, unul dintre pudelii lui Tismaneanu, membru al Comisiei de trista amintire si redactor principal la revista “22” a GDS, Armand Gosu, scolit, in buna traditie a inaintasilor sai, tot la Moscova, avea sa proclame in Evenimentul Zilei esenta “prelucrarii trecutului” in acest caz: „Rezistenţa n-a fost o mişcare a legionarilor”. Milioanele de file ale Securitatii sustin insa exact contrariul: “banditii” din munti erau legionari. Asa cum era si badia Ion Gavrila Ogoranu. Fapt ascuns ca o rusine in Portretul falsificat al luptatorului la tinerete.

Daca pe la proiectiile din Romania regizorul Popescu, teleghidat de Mungiu, cauta sa castige simpatia batranilor, pentru a-si asigura baza urmatoarelor episoade scose din laboratorul de prelucrare a trecutului, nu la fel de mult ii pasa de acestia in strainatate. “Adevarurile” lui Popescu despre luptatoriii anticomunisti din munti sunt exprimate negru pe alb in catalogul Festivalului de la Berlin: “many of the fighters were common thieves, hot-headed young men driven by nationalist impulses and/or ideas – socialists, liberals, all sorts of party members”

Pentru saracii luptatori in rezistenta care au stat cu zecile de ani cu arma in mana, fugariti ca niste caini, degerand in timpul iernilor in bordeie sub pamant sau infundand puscariile bolsevice, le traduc aici adevarata opinie a regizorului Popescu despre ei: “multi dintre luptatori erau hoti de buzunare, tineri exaltati manati de impulsuri sau/si idei nationaliste, socialisti (?! – nota mea), liberali si tot felul de membri de partid“.

Criticul de film Bernd Buder trage concluzia filmului in acelasi Catalog al Festivalului de la Berlin: “The everyday life of a hunt that was far from the heroism attributed to the glorified anticommunist resistance today“. Adica: “Viata de zi cu zi a unei haituiri care a fost departe de eroismul atribuit azi glorificatei rezistente anticomuniste“. Adevarat, foarte adevarat. Nu este exclus ca in episoadele urmatoare sa aflam cum tot “romanii au ucis, au ucis, au ucis” si dupa 1945 pentru ca Securitatea care urmarea “glorificata rezistenta anticomunista” si mutila detinutii politici in lagarele de munca fortata si inchisori, era formata, nu-i asa, numai din “romani” neaosi…

Iata si opinia unuia dintre cei care au mers la una dintre prezentarile propagandistice ale filmului:

“Am fost la premierea filmului de la Fagaras, unde au participat rudele luptatorilor din munti si fosti detinuti politici. A fost o dezamagire totala. Unii urmasi ai luptatorilor au parasit sala, in semn de protest. Desi regizorul isi adusese o gasca de aplaudaci, n-au reusit sa-i mobilzeze pe cei prezenti. In urma discutiilor cu cativa veterani ai luptei anticomuniste, au reiesit urmatoarele concluzii:
– filmului ii lipseste dimensiunea spirituala
– este o opera de falsificare si diluare a mesajului generatiei interbelice (lipseste orice referire semnificativa la dimensiunea nationala si crestina a fenomenului rezistentei anticomuniste)
– filmul prezinta o lupta continua a doua grupari, fara a explica motivatiile acestei lupte (fugind de referirile legionare, regizorul pica in penibil, totul semanand cu lupta a doua gasti de cartier; prezentarea repetata a partizanilor cu tigara in gura si tragand cate o dusca. Impotriva adevarului, intareste aceasta imagine).
In scenariul filmului, regizorul a folosit, pe langa memoriile lui Ion Gavrila Ogoranu, documente ale Securitatii, trecute prin filtrul neoprotestantului Dorin Dobrincu, ajuns director al Arhivelor Nationale la interventia lui Tismaneanu, care tinde sa dea credit relatarilor securitatii bolsevice, in detrimentul marturiilor luptatorilor.”

Cum ar fi filmul lui Mel Gibson, Patimile lui Hristos, lipsit complet de partea spirituala, de cruce, de Inviere: doar o continua haituiala a lui Iisus, prezentat ca un predicator oarecare al vremurilor sale inconjurat de niste alti pletosi si barbosi pusi pe distractie si aventuri.

Eu unul, din cate l-am cunoscut pe Badia, daca ar fi vazut mizeria de “portret” pe care i l-a facut cuplul Popescu-Mungiu, i-ar fi luat pe sus pe amandoi, cu mainele lui mari si, in ciuda anilor de pe umeri, i-ar fi trantit de pamant de nu s-ar fi vazut.

Stiu, alte proiecte de acelasi tip, iesite din atelierele de “prelucrarea trecutului” ale tovaraselei de la Comana si Sighet Ana Blandiana si a baietasului de Primaverii Volodea Tismaneanu vor mai urma, curand. Aiudul se pregateste sa fie confiscat de puricii ortodoxiei. Experimentul Pitesti este si el pe lista. Urmeaza desavarsirea lui: Reeducarea Romaniei.

Cititi mai jos si extrase dintr-o cronica scrisa pe marginea Portretului murdarit al luptatorului la tinerete, aparuta pe liternet.ro, si vizionati in incheiere un “trailer” al unui film similar, in care, de data aceasta, partizanii sunt… evrei. Poate si socialisti, poate si liberali, cine mai stie?

Calea maximei rezistenţe – Portretul luptătorului la tinereţe

Filmul Portretul luptătorului la tinereţe, regizat de Constantin Popescu, este primul din istoria cinema-ului autohton, care recuperează evenimente extrem de controversate şi de neclare din istoria rezistenţei luptătorilor din munţi. Acest film vine după o lungă, nefericită şi inutilă serie de filme istorice care au mistificat faptele istorice autohtone şi contextul socio-politic mondial şi au agresat conştiinţa naţională, mai tot timpul ameţită de succesiunea ameţitoare de dominaţii. (…) Ce dăunează, însă, acestei opţiuni este omiterea oricăror implicaţii, remarci, comentarii, replici care au legătură cu situaţia politică. Abandonarea politicului reduce personajele la un portret colectiv monocolor şi infantil, pe alocuri. Filmul, cel puţin în ultima parte, în care se diluează antagonismul partizani/securişti, rămîne doar un exerciţiu de supravieţuire în munţi, fără obstacolele ideologice, extrem de necesare într-o astfel de recuperare a unor evenimente din istoria recentă.

Filmul ar fi trebuit să fie mai mult decît un jurnal de supravieţuire. Sigur că, spre sfîrşitul perioadei de hăituială, foarte bine pusă la punct de Securitate, toată lupta lor se transformă într-o continuă luptă de supravieţuire, motorul ideologic (şi nu mă refer aici doar la Mişcarea Legionară) şi substanţa umană sînt prea puţin chestionate. Dacă filmul este structurat, cel puţin în prima parte, pe antagonismul partizani/securişti, fuga permanentă şi supravieţuirea dificilă ale partizanilor ar fi trebuit secondate ideologic, aşa cum, de altfel, pentru comunişti se întîmplă, în lungile şi extrem de bine închegatele şedinţe conduse de Bodnarenko (Mihai Constantin, cu o interpretare echilibrată, însă cu cîteva accente cabotine, generate mai degrabă de replică). Pentru spectatorii care nu au nici o idee despre aceste grupări de rezistenţă, încrîncenarea şi motivele pentru care tinerii se află în luptă nu se întrevăd clar, aceştia părînd, de multe ori, nişte idealişti imaturi şi trişti.

Ileana Barsan /Integral la LiterNet.ro


Defiance e povestea a trei fraţi evrei, scăpaţi din Polonia ocupată de nazişti, care se ascund în pădurile din Belarus, acolo unde se joacă de-a partizanii.

Print Friendly, PDF & Email
You can leave a response, or trackback from your own site.

35 Responses to “Portretul murdarit al luptatorului la tinerete. Reeducarea in forma maximala: prelucrarea trecutului, rescrierea istoriei si mutilarea sufletului natiunii. Vergangenheitsbewältigung. Ogoranu, haituit de Popescu, Mungiu si Tismaneanu”

  1. Rares says:

    ala nu e trailerul oficial al filmului “portretul luptatorului la tinerete”.cel oficial difera mult ca prezentare, sunt curios ce nu v-a placut (ca asta inteleg, ca nu v-a placut filmul).Am citit primele volume din “brazii se frang dar nu se indoiesc” si pot sa spun ca singurele lucruri inexacte din film au fost faptul ca luptatorii fumau, si moartea unora dintre partizani prin sinucidere(au fost tradati si omorati, nu s-au sinucis), in rest filmul mi-s-a parut bun, poate cel mai bine realizat film de la noi, asta mai ales ca nu e usor sa pui 7 volume de carti intr-un film de aproape 3 ore.

  2. VR says:

    1. este unul dintre trailerele filmului
    2. pai scrie aici
    3. ce nu este clar?

  3. Rares says:

    Da, am mai uitat sa mentionez, a fost mult prea putin accent pus in film pe lupta interioara a partizanilor(credinta) si pe lupta ideologica (toti erau legionari), credeti ca toate astea au fost facute intentionat? daca da, va propun sa faceti o conferinta publica in care sa-l invitati pe regizor, sa-i invitati si pe legionarii care inca traiesc (ex: domnul Purcarea, sau chiar pe domnul Ilioi care a facut parte din rezistenta si care inca traieste) sa-si spuna si ei parerea, sa spuna adeavarul despre film si bineinteles despre legiune.Asa ati face un mare serviciu adevarului in sine, ati deschide multi ochi(si zic eu e si o ocazie nemaipomenita sa-i dati “sah mat” adversarului “paduche”, care isi tot face reclama pe spatele marilor duhovnici sau a celor progoniti in timpul comunismului).
    Nu uitati ca un ostas al lui Hristos e curajos, si lupta fara sa stea pe ganduri.

    Doamne ajuta!

  4. VR says:

    Sunteti idealist. Adevarul arde ca aghiazma dracii

  5. Rares says:

    pe draci ii arde adevarul, pe pureci si pe oameni nu, sau cel putin nu in viata asta.Deci?ii ardem noi, sau ii lasam sa ne ia si ultima picatura de aghiazma(adevar)?partizanii au plecat in munti(atat puteau face) imediat, ca niste adevarati ostasi ai lui Hristos.Deci sunteti sau nu un ostas al lui Hristos?Daca vreti, puteti(aveti puterea) sa faceti ceva de amploare in care sa aratati adevarul, pe site e un numar limitat de oameni care se uita la aceste articole.

    Doamne ajuta!

  6. Rares says:

    daca va place ideea, puteti pune un banner cu linkul catre http://www.arhiva-ortodoxa.info sper sa va placa site-ul.

  7. K*X says:

    Roller n-a murit, urmași lui trăiesc!
    Am intales ca la fel, aceeași situație e la Sighet- Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistentei – falsificare ordinara a istoriei? Istoria astăzi este scrisa de urmași bolsevicului Roller.
    Totul este o bătaie de joc sunt publicate ,documente,marturi, etc. numai despre cele trei partide Naţional-Tărănesc(PNT), Naţional-Liberal şi Social-Democrat)legionari nu au existat în România??
    Ana Blandiana și Romulus Rusan sunt urmașii lui Roller banditul comunist! Documentație,marturi despre luptători anticomuniști membri și simpatizanți ai Mișcări Legionare nu știu dacă exista…Legea Tăceri!

    Ocupanții rusi ne-au falsificat istoria prin trimișii : Pauker, Chişinevschi, Răutu, Roller,Tismensky,etc… – de unde termenul: rollerizare iar acum aceasta Lepra ordinara comunista demna urmașă a Annei Pauker ne falsifica istoria și nimeni nu protestează lucrul cel mai grav???
    rollerizare=arbagizare(blandanizare).

  8. Camelia says:

    Nu e rea ideea asta cu organizarea unei conferinte, dezbateri publice pentru clarificarea aspectelor esentiale. In interviurile care i s-au luat in cadrul Memorialului durerii, Gavrila Ogoranu spune raspicat ca n-a ucis niciun securist iar din filmul domnului Popescu rezulta altceva. Dincolo de asta, filmul mi-a placut. Mai ales interpretarea lui Constantin Dita. Are un fior, o nostalgie, o neputinta, e expresia unei dureri atroce (pe care o simti arzandu-ti stomacul si atunci cand ii citesti pe Steinhardt, Monica Lovinescu, Herta Muller). Eu l-am urmarit cu lacrimi in ochi si raman la aceeasi parere chiar daca citindu-ti textul, imi dau seama ca are, intr-adevar, mari lacune…

  9. jan dinu says:

    Ce ne trebuie patrioti
    Cind avem atitzia hoti ..?
    Aciuati prin Carpati …
    Cu shortulete de frati …

    Asta este rostul lor
    S-a dispara un popor
    Cu istorie cu tot …
    Mai rau ca la potop !

    Shi biserica e muta
    Cu lichele – umpluta …
    Fara gind de liberare …
    Crestinii zac pe picioare !

    JD-USA
    La Multi Ani

  10. cineva says:

    Raspunsul cel mai clar vine din solutionarea expresiei: “Follow the money.”
    Cine le da bani sa faca asemenea filme in Romania ?

  11. VR says:

    @ cineva
    Exact! Punctul pe i. HBO a devenit un post… crestin si nu stiam noi?!!! Poate a intrat in reteau Trinitas! :)))

  12. VR says:

    @ Camelia
    Asta se si urmareste: emotia, empatia, atingerea sufletului. Si asa neadevarul ramane implantat prin mijloace “tehnice” de reeducare si spalare pe creier.

  13. Iustina says:

    @ Camelia

    Eu nu am avut deloc lacrimi in ochi cand am urmarit filmul. Ma asteptam sa vad adevarata fata a luptatorului anti-comunist si am urmarit filmul cu sufletul la gura poate,poate se va vorbi si despre Dumnezeu, credinta, onoare, unitate nationala, vreun “Tatal nostru” etc. Dezamagire totala. Niste razvratiti impotriva sistemului, hai-hui prin muntii patriei, ingroziti de foame si de pustile securistilor. Atat! Astia chiar ne cred tampiti. De ce nu se face un film dupa marturisirile parintelui Iustin Parvu? Sau mai bine sa taca decat sa ne minta.

  14. paulbacosca says:

    O critica voalata , fara sa atinga fondul problemei, punctul nevralgic. Un mod de a se invarti in jurul cozii. Asa fac si literatii, poetii, ziaristii si bufonii de curte, care aparent critica sau sunt impotriva sistemului , dar doar atat cat sa nu supere sistemul. Exemple sunt: Puric, Dinescu, Cartarescu, Tanase Stelian, Patapievici, Mircea Diaconu s.a.m.d. Ambele tabere au de castigat. Un fel de a supraviatui care nu are nici o legatura cu ADEVARUL.

  15. MARIA PETRASCU says:

    Ai dreptate Victor, “adevarul arde ca aghiasma dracii”, dar pentru dracii asstia, draci de draci, ar trebui un ocean de agheasma ca sa arda! Si cred ca nici acela n-ar fi de ajuns! Trazni-i-ar Cel de Sus de nevolnici si de nimurici, cum se zice pe la Fagaras!O, de-ar mai trai Badia,cum i-ar lua el la “chisat” marunt,marunt.Da nici noi nu stam cu mainle in san, nu-i asa?

  16. Fanu says:

    de ce nu scrieţi ceva şi despre legea învăţământului recent promulgată care arogă drepturi maghiarilor cot la cot cu cetăţenia în Ardeal?

    chiar alesul ala care face ce poate, adică le dă ungurilor tot ce vor, o promulgat o azi…

  17. Mihai says:

    Putin exagerata cronica Dumneavoastra. Sunt convins ca exista lacune fata de evenimentele traite de Badia Ogoranu, dar va spun cu mana pe inima ca din acest film, 99% din cei care nu stiau sau stiau prea putin despre legionari, vor pleca cu o impresie buna despre Miscare.

    Acele elemente pe care le spuneti Dumneavoastra sunt aproape insesizabile fata de ochiul unui tanar indobitocit de 20 de ani de ignoranta. Lui i se va parea normal sa se fumeze, ca oamenii mai trageau o dusca sau ca mai impuscau securisti, pentru ca se va gandi ca e greu sa rezisti altfel. Cu alte cuvinte, acestea nu vor fi percepute ca aspecte negative ale eroilor.

    Va spun, nu credeam ca se va ajunge la nivelul in care s-a ajuns sa se vorbeasca despre legionari in acest film: practic, se intelege ca toti partizanii erau legionari. Aceasta referinta este facuta de mai multe ori.

    Doar personajul lui Razvan Vasilescu spune odata ca e posibil sa fie si taranisti printre luptatorii din munti…

    Credeti-ma, pentru nivelul tanarului de 18-19 ani, care a auzit in treacat despre legionari( numai lucruri rele, bineinteles), acest film ii va crea impresia ca legionarii erau luptatorii pana la moarte impotriva comunismului.

    Pe de alta parte, pentru un cunoscator al istoriei, al educatiei legionare, e clar ca sunt multe aspecte care nu se potrivesc. Dar cati astfel de oameni sunt in societate?

    Priviti lucrurile si altfel: daca macar 1 din 10 spectatori vor da o cautare pe google cu “Ion Gavrila Ogoranu” si vor citi ce a scris acesta( macar partial), e un om castigat fata din masa de ignoranta existenta in societate.

  18. VR says:

    @ Mihai
    Ar fi bine! Sa vedem ce o sa urmeze. Citatele lui Constantin Popescu de la Berlin si gasca care il foloseste spun destule….

  19. VR says:

    @ Iustina
    Adevarat!

  20. Fanu says:

    nu, doar să spuneţi că marinarul împreună cu actuala “clasă politică” ESTE VIONVATĂ DE STAREA ROMÂNIEI…

    sunt curios ce ar spune Părintele Justin Pârvu la ceea ce s a săvârşit azi împotriva ROMÂNIEI, prima cetăţenia şi acum a doua învăţământul în maghiară

  21. VR says:

    Toata “clasa politica” este vinovata!

  22. Fanu says:

    aşa mai mere. mulţumesc

  23. eu says:

    care-i treaba cu Pitestiul? el cum va fi murdarit?

  24. VR says:

    Face brigada lui Tismaneanu doua filme (nu, unul!)

  25. expa says:

    Dincolo de continutul filmului(care m-a bucurat dar si dezamgit), ramane ce-a zis nenea ala la Berlin. Nu pot sa cred ca a zis asa ceva!!!!! Hoti de buzunare!? In vremurile acelea hotii de buzunare erau facuti activisti de partid dom popescu, nu alegeau moartea, aproape sigura, ca luptatori anticomunisti in munti.

  26. Mihai says:

    @VR

    Cati stiu ce a declarat regizorul? Cred ca majoritatea spectatorilor nu stie nici cine e regizorul, dar ce a spus acesta…

  27. VR says:

    @ Mihai
    Tocmai: asta este problema. Noi stim ce gandeste si deja vedem rezultatul: deja a fost “diluata” credinta luptatorilor. Ar putea fi bine mersi niste chevaristi… Mi-e groaza de ce va urma!

  28. VR says:

    @ expa
    Exact!

  29. eu says:

    Bre, eu am fost implicat in acest film, ceata de pitigoi a lui Tismaneanu nu are de-a face cu acesta. O sa vezi un film documentar la care nu ai ce sa reprosezi. Poate doar, si asta e o chestiune delicata, ca apare stema IICMER. Atat!
    cei implicati au coloana vertebrala, asa cum imi place sa cred ca ai si tu.
    te rog sa nu mai raspandesti zvonuri aiurea. Poti face mult rau si iti poti bate joc de munca foarte mare a unor tineri si a unui regizor de calibru.

  30. VR says:

    Bre, n-ai nume? La care film te referi? La Portretul murdarit, la Pitesti 1 sau la Pitesti 2, al lui Iliesiu, iubitul lui Tismaneanu?

  31. expa says:

    Bre eu! Un regizor ´´de calibru´´, in demersul sau cu caracter documentaristic declarat, axat chiar pe un document(filmarea facuta chiar de luptatori) nu putea sa excluda exact esenta luptatorilor anticomunisti romani: majoritatea luptatorilor erau legionari, profund credinciosi Bisericii lui Hristos, iubitori ai neamului romanesc pana la sacrificiul suprem. Ori, unicul aspect redat cu fidelitate de film, este ca toti erau tineri. Celelalte aspecte nu apar. Cat despre calitatea profesionala a actorilor si a regizorului, nu cred ca a fost contestata pe aici.

  32. eu says:

    http://www.fenomenulpitesti.ro, vezi acolo 🙂
    Iliesiu e dus demult :))

    deci de Pitesti 1 vorbesc, caci despre asta am discutat pana aici.
    sa ne traiesti!

  33. VR says:

    Iliesiu nu e dus deloc. Lucreaza din greu la “Experimentul Pitesti”!
    Ramane sa demonstrati ce si cum. Pana una alta, “partenerii” vostri put rau. Stii proverbul: spune-mi cu cine te insotesti…

Leave a Reply

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova