Cine sunt acei oameni minunați care au înfăptuit Unirea Basarabiei “pentru totdeauna, cu Mama sa, România”, cine a votat contra și ce conține Actul Unirii. UPDATE la 100 de ani de la Unirea cu Țara din 27 Martie 1918. FOTO/DOCUMENT

La 27 martie 1918 (9 aprilie 1918), în prezenţa prim-ministrului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti votează actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate de voturi: 86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi.

După votare, prim-ministrul României Marghiloman da citire unei declaraţii regale: “În numele poporului român şi al Regelui său Majestatea Sa Ferdinand I, iau act de hotărîrea Sfatului Ţării şi proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una şi indivizibilă”.

Aproape toți au fost vânați de bolșevici și au sfârșit în lagărele sovietice. Ei sunt Martirii Basarabiei.

MARTIRII BASARABIEI. Ioan Pelivan, ucis de ocupanţii bolşevici ai României pentru că a înfăptuit Unirea (1 aprilie 1876 – 25 ianuarie 1954). FOTOGRAFII INEDITE, DOCUMENTE CNSAS ŞI CĂRŢI PDF

UPDATE de la 27 Martie 2018: Mai jos găsiți Declarația Parlamentului României la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă și constatați că 19 parlamentari s-au “abținut” de la vot.

Conţinutul Actului Unirii

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa, România.

Această unire se face pe următoarele baze:

  1. Sfatul Ţarii actual rămîne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărîri se vor recunoaşte de Guvernul român.
  2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, avînd un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.
  3. Competenţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.
  4. Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale.
  5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămîn în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.
  6. Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.
  7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sînul reprezentanţilor Basarabiei în parlamentul român.
  8. Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.
  9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.
  10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvîntului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.
  11. Toate călcările de legi, făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă, sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntîrziată a Constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi totdeauna.

Preşedintele Sfatului Ţării,   I. Inculeţ

Secretarul Sfatului Ţării,   I. Buzdugan

Membrii Sfatului Țării care au votat Unirea

Din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

Cei care au votat pentru Unire, pe 9 aprilie 1918 (27 martie stil vechi) (după nume, vîrstă, profesie, grup etnic, judeţ):

  1. Nicolae Alexandri, 60, ziarist, Hotin/Chişinău
  2. Elena Alistar-Romanescu, 42, medic, Cetatea Albă/Chişinău
  3. Alexandru Baltaga, 55, preot, Orhei
  4. Constantin Bivol, 33, ţăran, Chişinău
  5. Teodor Bîrcă, 24, învăţător, Chişinău
  6. Teodosie Bîrcă, 23, ţăran, Soroca
  7. Vladimir Bodescu, 50, avocat, Chişinău
  8. Vladimir Bogos, 24, student, Chişinău
  9. Nicolae Bosie-Codreanu, 32, inginer, Hotin
  10. Ştefan Botnarciuc, 43, ţăran, ucrainian, Bălţi
  11. Ignatie Budişteanu, 30, ţăran, Bălţi
  12. Ilarion Buiuc, 27, ţăran, Orhei
  13. Gheorghe Buruiană, 33, cooperatist, Chişinău
  14. Ion Buzdugan, 30, învăţător, Orhei/Bălţi
  15. Anton Caraiman, 38, ţăran, Orhei
  16. Grigore Cazacliu, 26, student, Soroca
  17. Ion Cazacliu, 48, funcţionar public, Soroca
  18. Vladimir Cazacliu, 29, student, Soroca
  19. Dimitrie Cărăuş, 25, student, Soroca
  20. Vasile Cerescu (Ciorăscu), 31, ţăran, Chişinău
  21. Nicolae Cernăuţeanu, 26, soldat, Hotin
  22. Nicolae Cernov, rus, Tighina
  23. Afanasie Chiriac, 27, ţăran, Dubăsari/Tighina
  24. Vladimir Chiorescu, 30, cooperatist, Chişinău
  25. Vasile Cijevschi, 37, ofiţer de armată, Tighina
  26. Nicolae Ciornei, 25, ţăran, Cahul
  27. Pavel Cocîrlă, 24, artizan, Orhei
  28. Ion Codreanu, 39, ţăran, Soroca
  29. Ion Costin, 35, avocat, Chişinău
  30. Ion Creangă, 24, învăţător, Dubăsari/Tighina
  31. Anton Crihan, 25, student, Bălţi
  32. Dumitru Dragomir, 28, ţăran, Cetatea Albă
  33. Dumitru Dron, 25, student, Orhei/Bălţi
  34. Felix Dutkiewicz, polonez, Lublin / Chişinău
  35. Boris Epure, 36, funcţionar public, Chişinău/Bălţi
  36. Pantelimon Erhan, 34, profesor, Tighina
  37. Vasile Gafencu, 30, ţăran, Bălţi
  38. Simion Galeţchi, Soroca
  39. Andrei Găină, 33, ţăran, Orhei
  40. Vasile Ghenzul, 35, funcţionar public, Chişinău
  41. Alexandru Groapă, 38, funcţionar public, Bălţi
  42. Nicolae Grosu, 27, student, Chişinău
  43. Pantelimon Halippa, 34, ziarist, Soroca
  44. Teodor Herţa, Orhei
  45. Ion Ignatiuc, 25, ţăran, Bălţi/Chişinău
  46. Ion Inculeţ, 35, profesor, Chişinău
  47. Teofil Ioncu, 32, funcţionar public, Orhei
  48. Vasile Lascu, 60, ziarist, Chişinău
  49. Mihail Maculeţchi, 56, ţăran, Orhei
  50. Dimitru Marchitan, 32, ţăran, Bălţi
  51. Gheorghe Mare, 36, profesor, Cahul/Cetatea Albă
  52. Nicolae Mămăligă, 38, ţăran, Chişinău
  53. Vasile Mîndrescu, 29, ţăran, Orhei
  54. Dumitru Mîrza, 23, profesor, Hotin
  55. Mihail Minciună, 32, ţăran, Orhei
  56. Alexandru Moraru, 37, ţăran, Hotin
  57. Anatolie Moraru, 23, ţăran, Hotin
  58. Zamfir Munteanu, Ismail
  59. Gheorghe Năstase, 22, învăţător, Soroca
  60. Teodor Neaga, 37, profesor, Chişinău
  61. Constantin Osoianu, 32, ţăran, Bălţi
  62. Efimie Palii, 37, ţăran, Soroca
  63. Ion Pascăluţă, 25, soldat, Bălţi
  64. Gherman Pîntea, 24, învăţător, Bălţi
  65. Ion Pelivan, 40, avocat, Chişinău/Bălţi
  66. Petru Picior-Mare, 30, funcţionar public, Bălţi
  67. Chiril Sberea, 27, inspector, Cahul
  68. Andrei Scobioală, 32, profesor, Bălţi
  69. Nicolae Secară, 24, profesor, Soroca/Chişinău
  70. Timofei Silistaru, 23, ofiţer de armată, Ismail/Tighina
  71. Elefterie Sinicliu, 22, ţăran, Orhei
  72. Nicolae Soltuz, 60, ţăran, Soroca
  73. Chiril Spinei, 34, ţăran, Soroca
  74. Gheorghe Stavrii, 35, ţăran, Cahul
  75. Constantin Stere, 54, profesor, Soroca
  76. Iacov Sucevan, Chişinău
  77. Nicolae Suruceanu, 28, ofiţer de armată, Chişinău
  78. Teodor Suruceanu, 52, ţăran, Chişinău
  79. Gheorghe Tudor, 33, învăţător, Bălţi
  80. Ion Tudose, 33, ţăran, Orhei/Bălţi
  81. Grigore Turcuman, 26, ţăran, Soroca
  82. Vasile Ţanţu, 35, profesor şcolar, Chişinău
  83. Leonida Ţurcan, 23, funcţionar public, Soroca/Chişinău
  84. Teodor Uncu, 34, funcţionar public, Orhei
  85. Ion Valuţă, 24, student, Bălţi
  86. Vitalie Zubac, 23, ofiţer, Ismail

Voturi împotriva Unirii:

  1. Ştefan Balmez, 35, funcţionar public, bulgar, Chişinău
  2. Arcadie Osmolovschi, ucrainean
  3. Mihail Starenki, ucrainian

Abţineri de la vot:

  1. Philipp Almendingher, 50, ţăran, german, Cetatea Albă
  2. Zaharia Bocşan, 49, ţăran, Bălţi
  3. Gheorghe Brinici, 30, ţăran, ucrainean, Bălţi
  4. Gavril Buciuşcan, 29, învăţător, Orhei
  5. Nichita Budnicenco (Vilnicenco), 36, ţăran, ucrainean, Bălţi
  6. Vasile Covali, ucrainean
  7. Alexei Culeva, 43, ţăran, probabil bulgar, Ismail
  8. Petre Culcev, 47, ţăran, bulgar
  9. Vasile Curdinovschi, 46, profesor, Poltava
  10. Dragomir Diaconovici
  11. Serghei Donico-Iordăchescu, Chişinău
  12. Ion Dumitraşcu, 28, ţăran, Orhei
  13. Ion Harbuz, 31, funcţionar public, Chişinău
  14. Alexandru Greculoff, rus
  15. Isac Gherman, 60, avocat, evreu, Chişinău
  16. Andrei Krupenski, ucrainean, Chişinău
  17. Constantin Iurcu, 34, ţăran, Hotin
  18. Eugen Kenigschatz, 58, avocat, evreu, Chişinău;
  19. Teodor Kiriloff, 37, avocat, bulgar, Ismail
  20. Ivan Krivorukoff, 42, muncitor, rus, Tighina
  21. Samuel Lichtmann, 60, funcţionar public, evreu
  22. Alexander von Loesch, german
  23. Vladimir Lineff, 39, profesor, rus
  24. Petre Maniţchi, 35, învăţător, rus
  25. Dimitru Maldor, bulgar
  26. Cristo Misircoff, 43, profesor, bulgar, Ismail
  27. Teodor Moldovan
  28. Iacob Nagorneac, 39, ţăran, ucrainean, Hotin
  29. Teodor Nichitiuc, 35, inspector, ucrainean, Cahul
  30. Petre Poliatenciuk, 36, funcţionar public, ucrainean, Podolia
  31. Gheorghe Ponomareff, probabil rus
  32. Ion Popa, 28, ţăran, Bălţi
  33. Mihail Savenco, ucrainean
  34. Moise Slutski, 62, doctor, evreu, Chişinău
  35. Vladimir Ţîganco, 31, inginer, rus
  36. Eftimie Vizitiu, 37, ţăran, Soroca

Absenţi de la sesiune:

  1. Bajbeuk-Melicoff, 45, inspector, armenan, Orhei
  2. Ion Ceornega, 40, ţăran, Ismail
  3. Teodor Corobcean, 37, cooperatist, Soroca
  4. Ioan Herţa, 34, ţăran, Chişinău
  5. Gutman Landau, 40, funcţionar public, evreu
  6. Anton Novacoff, bulgar
  7. Anton Rugină
  8. Kalistrat Savciuc, ucrainian
  9. Gheorghe Sîrbu
  10. Teodor Stanevici, 51, judecător, rus, Chişinău
  11. Mendel Steinberg, evreu
  12. Gheorghe Tcepciu
  13. Alexandru Ţurcan, 32, ţăran, Soroca

Bibliografie (surse):

  1. “Sfatul Ţării”, 30 martie 1918, nr.4, pag.2
  2. Istoria.md
  3. Basarabia-Bucovina.Info
  4. Arhivele Nationale ale Romaniei
  5. Foto: H. Duratzo, ANIC si D. Victor

Sigiliul de pe Actul Unirii Basarabiei cu Tara - Basarabia-Bucovina.Info

UPDATE 2018:

Presedintele Klaus Iohannis nu va participa la sedinta solemna a Camerei Deputatilor si Senatului, dedicata implinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. Desi a fost invitat, presedintele va transmite doar un mesaj scris.  Presedintele a fost invitat, dar nu va merge, a transmis Administratia Prezidentiala, la solicitarea Ziare.com. Potrivit agendei publicate pe site-ul institutiei prezidentiale, Klaus Iohannis nu are nimic programat pentru ziua de marti, 27.03.2018. La vot, 19 parlamentari s-au abtinut. Vom reveni cu lista lor. Dar banuiti de la ce partid…

Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 27 martie 2018

Prezentarea Declaraţiei Parlamentului României pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918. (adoptată) – PDF AICI

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnă prim-ministru,

Domnule preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova,

Domnule preşedinte Traian Băsescu,

Domnule preşedinte Emil Constantinescu,

Majestatea Voastră,

Preafericirea Voastră, Părintele Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române,

Înalt Preasfinţia Voastră,

Doamnă primar general,

Domnule viceprim-ministru al Guvernului Republicii Moldova,

Doamnelor şi domnilor miniştri din Bucureşti şi Chişinău,

Distinşi membri ai Corpului Diplomatic,

Dragi invitaţi,

Români din întreaga lume,

Pentru mine este o onoare deosebită să mă adresez Domniilor Voastre, astăzi, într-o zi de sărbătoare.

Şi vă spune acest lucru un tânăr care s-a născut în Basarabia şi a crescut având în faţă, în propria curte, la doar câţiva kilometri, sârma ghimpată instalată între noi şi noi de doi criminali.

Sunt unul dintre tinerii acestei ţări care a ales calea spre care a visat. Pentru că n-am avut şansa să-mi fac studiile în limba română acolo unde m-am născut, am ales să revin în propria ţară şi să mă stabilesc aici, la Bucureşti.

Sunt unul dintre tinerii României, care a avut curajul să-şi asume identitatea românească atunci când nimeni nu îndrăznea să o facă, pentru că în URSS, în veacul trecut, cuvântul român era interzis.

Am crezut în cauza dreaptă şi mi-am asumat o luptă continuă pentru acest ideal în care cred cu tărie şi astăzi.

România de acum 100 de ani a fost clădită cu multă jertfă şi cu mult curaj de toţi cetăţenii ţării noastre şi au contribuit cu toţii la înfăptuirea acestui ideal.

Prima provincie care a declanşat procesul de reîntregire în 1918 a fost Basarabia. Şi nu trebuie să uităm niciodată decizia Sfatului Ţării de la 27 martie 1918.

Dragi colegi,

Vreau să vă mulţumesc pentru că anul trecut, în această sală, în unanimitate, aţi votat pentru ca ziua de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, să fie, din acest an, zi de sărbătoare naţională. (Aplauze.)

Vă mulţumim, Preafericirea Voastră, pentru că astăzi, în toată ţara, în toate bisericile au bătut, la ora 11,00, clopotele în memoria celor care au avut curajul de a lua decizia înţeleaptă, pe 27 martie, la Chişinău, în 1918.

Nu trebuie să-i uităm în această zi nici pe românii care au avut de suferit cumplit după anexarea Basarabiei, în 1940, în urma odiosului Pact Ribbentrop-Molotov.

Milioane de români dintre Prut şi Nistru au fost supuşi unui proces diabolic de deznaţionalizare, prin teroare, deportări, asasinate în masă, înfometare şi sovietizare agresivă fără precedent, în încercarea de a elimina prin forţă identitatea românească, la est de Prut.

După 1990 am ratat o oportunitate de reîntregire, dar nu avem dreptul să mai ratăm în viitorul apropiat, pentru că destinul Republicii Moldova este să fie împreună cu România. (Aplauze.)

Avem obligaţia să facem mai mult, pentru a fi cât mai bine cunoscută România printre cetăţenii Republicii Moldova.

Şi fac aici un apel către colegii din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Dragi colegi,

Mergeţi cât de des puteţi în Republica Moldova şi vorbiţi-le despre viaţa minorităţilor din România, pentru că propaganda sovietică a semănat multă ură printre minorităţile Republicii Moldova.

Minoritatea rusă de peste Prut trebuie să ştie că niciun etnic rus din România nu se simte discriminat în ţara noastră şi că Unirea nu înseamnă decât standarde moderne de păstrare a specificului fiecăruia dintre noi.

În ultimii ani, imaginea României în Republica Moldova s-a schimbat mult. Propaganda antiromânească a eşuat.

O fac aici, o fac în prezenţa dumneavoastră, o fac din suflet şi din convingere. Vreau să-i mulţumesc, în mod special, omului care mi-a acordat şansa să promovez această cauză.

Domnul preşedinte Traian Băsescu este cel care a avut viziunea şi curajul necesar pentru a pune printre priorităţile noastre de politică externă relaţia cu Republica Moldova. (Aplauze.)

Aveam o relaţie grea… (Aplauze.)… dar prin faptul că a existat o decizie de stat prin care am deblocat procesul de redobândire a cetăţeniei române, astăzi, aproape un milion de români de peste Prut deţin şi cetăţenia română.

Faptul că a fost mărit, la 5.000 de burse, numărul de locuri acordate tinerilor din Republica Moldova, faptul că nu a lipsit niciodată de pe agenda Consiliului European situaţia din Republica Moldova, atât timp cât domnul preşedinte Traian Băsescu a fost membru în Consiliul European, este un merit uriaş al României şi al Domniei Sale, motiv pentru care vreau să-i mulţumesc în mod deosebit.

Republica Moldova a devenit astăzi mult mai cunoscută şi mai înţeleasă de noi, toţi.

Iar obiectivul trasat de domnul preşedinte Traian Băsescu, în 2013, trebuie să ne mobilizeze pe toţi pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Nu o facem pentru a mulţumi un stat sau altul, o facem pentru a oferi generaţiilor viitoare o ţară unită şi sigură în faţa oricăror ameninţări.

Dragi colegi,

Am fost despărţiţi fără voia noastră şi avem obligaţia să corectăm această nedreptate.

Pentru că ne aflăm în Parlament, vreau să mă adresez şi partidelor politice.

Vă rog să aveţi curaj şi să faceţi ceea ce noi, cei din Partidul Mişcarea Populară, am stabilit în urmă cu doi ani, printr-un congres, când am trecut în statutul nostru drept obiectiv de ţară promovarea unirii Republicii Moldova cu România.

Aşa cum partidul nostru a stabilit un parteneriat solid cu Partidul Unităţii Naţionale din Republica Moldova, pentru a avea o legătură cât mai strânsă, vă recomandăm şi dumneavoastră să faceţi la fel, pentru că doar aşa putem să ne atingem acest ideal. (Aplauze.)

Vă rog, în numele generaţiei din care fac parte, să nu mai pierdem ocazii pe care istoria ni le scoate în cale şi să avem curajul de a clădi o Românie reîntregită într-o Europă unită.

Da, locul Republicii Moldova este în Europa, iar noi nu o putem duce pe această cale singuri, avem nevoie de parteneri. Şi sunt convins, domnule ministru de externe, că avem o diplomaţie eficientă.

Şi mai avem ceva, avem instrumente date de dreptul internaţional public.

Şi aici, în această sală, putem decide, atunci când şi Parlamentul de la Chişinău va fi pregătit să dea o decizie în acest sens.

Avem un precedent, RDG adus în U.E. de RFG, dar mai avem nevoie şi de voinţă politică.

Să fie aceasta revanşa noastră pentru toţi anii în care am uitat de românii de dincolo de Prut şi am plecat capul, în loc să ne întărim vocea?

Colegi, orice ideal se împlineşte prin pasiune şi curaj, nu prin hârtii, scuze şi resemnări.

Să fie acesta idealul nostru. Să oferim şansa românilor să se pronunţe în mod liber, pentru un viitor comun într-o ţară reîntregită.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

Eugen Tomac

PS: Adaug un paragraf care până la urmă nu a mai fost introdus în această Declaraţie, şi anume art. 8 din Actul Final de la Helsinki – “Toate popoarele au mereu dreptul, în deplină libertate, să-şi hotărască când şi dacă doresc statutul politic intern şi extern, fără ingerinţe exterioare, şi să-şi urmărească, după propria voie, dezvoltarea politică, economică, socială şi culturală”. Pe baza acestui articol 8 de la Helsinki s-a reunificat Germania.

În temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Parlamentul României adoptă prezenta

Declaraţie pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918

La 27 martie 1918, Sfatul Ţării, în calitate de organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanţi ai populaţiei române majoritare şi ai minorităţilor etnice, constituit în concordanţă cu normele democratice ale timpului, în condiţiile disoluţiei Imperiului ţarist şi ale desfăşurării Primului Război Mondial, a dat expresie dorinţei colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.

Textul Actului Unirii, votat de Statul Ţării la 27 martie 1918, cuprindea într-un singur paragraf sufletul şi năzuinţele de unire ale basarabenilor.

“În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească Basarabia în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!”.

Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920 şi a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului naţional, ca moment istoric de mare importanţă pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului.

Prin revenirea Basarabiei la Ţara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la Bucureşti dintre Imperiul Otoman şi Rusia ţaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componenţa Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.

Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înţelegerilor secrete dintre Stalin şi Hitler, cunoscut ca “Pactul Ribbentrop-Molotov”, semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării şi ale Gulagului, iar pe cetăţenii români de pericolul pierderii identităţii naţionale.

Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoştinţă înaintaşilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.

Prin organizarea unei şedinţe solemne a Camerelor reunite, în prezenţa unei delegaţii a Parlamentului şi a Guvernului Republicii Moldova, venită de la Chişinău pentru acest eveniment, sărbătorim Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 şi celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia şi din Regat au dat curs năzuinţelor naţionale.

Considerăm, astăzi, drept o misiune de onoare a actualei şi viitoarelor generaţii din stânga şi dreapta Prutului să cinstească cu pioşenie memoria generaţiei de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari.

Astfel, având în vedere că:

Parlamentul României a condamnat, într-o declaraţie adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov “ca fiind ab initio nul şi neavenit”;
la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;
la 10 martie 1990, locuitorii Republicii Moldova au putut vota, în alegeri libere şi corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;
la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;
la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran;
la 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar la 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Parlamentul României, constituit în şedinţa solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, astăzi, 27 martie 2018:

consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state, ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române, şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora,
şi declară că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora.

Declaraţie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună din data de 27 martie 2018.

Sursa: Roncea.Ro

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova