Posts Tagged ‘marghiloman’

Cine sunt acei oameni minunați care au înfăptuit Unirea Basarabiei “pentru totdeauna, cu Mama sa, România”, cine a votat contra și ce conține Actul Unirii. UPDATE la 100 de ani de la Unirea cu Țara din 27 Martie 1918. FOTO/DOCUMENT

La 27 martie 1918 (9 aprilie 1918), în prezenţa prim-ministrului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti votează actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate de voturi: 86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi.

După votare, prim-ministrul României Marghiloman da citire unei declaraţii regale: “În numele poporului român şi al Regelui său Majestatea Sa Ferdinand I, iau act de hotărîrea Sfatului Ţării şi proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una şi indivizibilă”.

Aproape toți au fost vânați de bolșevici și au sfârșit în lagărele sovietice. Ei sunt Martirii Basarabiei.

MARTIRII BASARABIEI. Ioan Pelivan, ucis de ocupanţii bolşevici ai României pentru că a înfăptuit Unirea (1 aprilie 1876 – 25 ianuarie 1954). FOTOGRAFII INEDITE, DOCUMENTE CNSAS ŞI CĂRŢI PDF

UPDATE de la 27 Martie 2018: Mai jos găsiți Declarația Parlamentului României la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă și constatați că 19 parlamentari s-au “abținut” de la vot.

Conţinutul Actului Unirii

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa, România.

Această unire se face pe următoarele baze:

  1. Sfatul Ţarii actual rămîne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărîri se vor recunoaşte de Guvernul român.
  2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, avînd un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.
  3. Competenţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.
  4. Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale.
  5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămîn în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.
  6. Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.
  7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sînul reprezentanţilor Basarabiei în parlamentul român.
  8. Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.
  9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.
  10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvîntului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.
  11. Toate călcările de legi, făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă, sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntîrziată a Constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi totdeauna.

Preşedintele Sfatului Ţării,   I. Inculeţ

Secretarul Sfatului Ţării,   I. Buzdugan

Membrii Sfatului Țării care au votat Unirea

Din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

Cei care au votat pentru Unire, pe 9 aprilie 1918 (27 martie stil vechi) (după nume, vîrstă, profesie, grup etnic, judeţ):

(more…)

Bunica mea implineste 88 de ani! La Multi Ani!

Bunica mea, Victoria, face maine 88 de ani. Sa o tina si apere Bunul Dumnezeu si Maica Domnului intru multi ani, fericiti!

Munteanca, din satul Habud, judetul Prahova, unde bunicul ei, Ion, era preot, s-a casatorit de tanara cu Traian, moldovean verde din Odobesti (aflat in dreapta acestei fotografii, pe care am descoperit-o foarte recent). Tatal ei, Dumitru, strabunicul meu, proprietar de fabrici (la stanga, cu o privire de dur), a crescut-o la Sinaia, in vila Adina, care le apartinea, numita asa de Steliana, mama ei, dupa numele surorii mai mici.
Unchiul dinspre mama al lui Dumitru era nimeni altul decat Alexandru Margiloman, (cu care, pare-mi-se, si aduce putin), fauritor al curentului conservator, fost prim ministru al Romaniei in perioada Unirii Basarabiei cu Tara. Stra-unchiul Marghiloman, declara atunci oficial: “In numele poporului roman si al Regelui Romaniei, cu adanca emotie si falnica mandrie, iau act de hotararea cvasi-unanima a Sfatului Tarii si, la randul meu, declar ca de azi inainte Basarabia este pe veci unita cu Romania”.
Tatal bunicii ii povestea cand era mica cum unchiul lui, Alexandru, cand statea la Paris, isi trimitea rufele la curatat la Londra, pentru ca nu-i placea cum spalau francezii…
Fotografia de aici este facuta in Ploiesti, la Statuia Libertatii – Minerva, in preajma uciderii Capitanului, pe cand inca facea parte din Cetatui. In ’42 a nascuta-o pe mama, Georgeta Agapia. In ’44, venita de la Cernauti, unde avea o casa, in urma bombardamentelor aliate asupra Bucurestiului – de Pasti! -, si-a pierdut cel de-al doilea copil in timp ce-l nastea, pe masa de operatie de la Filantropia, dupa ce o bomba a cazut chiar deasupra Spitalului. Dupa ’45, ca sa-si stearga trecutul “burghezo-mosieresc” – deja li se confiscase intreaga avere -, s-a angajat ca muncitoare necalificata. Georgeta Agapia l-a intalnit intr-o zi pe Alesandru Anghel Gheorghe Constantin (mama, Elena), din neam de tarani si militari olteni. Dupa care am iesit noi, astia raii. De altfel, traditia s-a pastrat: la o mica cercetare pe internet, gasim multi Roncea preoti sau militari (sau si una si alta :-). Cred ca daca m-as ocupa mai mult de neamul nostru ar iesi o armata bunicica. Doamne ajuta!


Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova