Realitatea TV: Basescu la Kiev (Da’ de unde! Romania a fost reprezentata la inscaunarea lui Viktor Ianukovici de presedintele Parlamentului, Roberta Anastase.)
Mediafax: Autorităţile de la Bucureşti doresc ca în Parlamentul ungar să fie reprezentată cât mai rapid şi comunitatea românească şi ca situaţiile de “etnobusiness”, în care o minoritate este reprezentată de persoane care nici măcar nu cunosc limba acelei comunităţi, să fie eliminate, a declarat premierul Boc.
El a precizat că aceste solicitări au fost transmise preşedintelui ungar, Laszlo Solyom, la întâlnirea pe care a avut-o cu acesta la Budapesta, cu ocazia reuniunii şefilor de stat şi de guvern din centrul şi estul Europei.
“Am discutat, inclusiv la intâlnirea pe care am avut-o cu preşedintele Republicii Ungaria, această temă de susţinere şi de sprijin instituţional al comunităţii româneşti din Ungaria . Am abordat problema unor demersuri rapide şi punctuale pentru ca reprezentarea minorităţilor naţionale să fie realizată şi în Parlamentul Ungariei, potrivit prevederilor constituţionale, decizie care trebuie să fie implementată. La nivelul discuţiei pe care am avut-o cu preşedintele Ungariei, acest lucru a fost stabilit de comun acord, că trebuie ca în perioada următoare, cât mai repede cu putinţă, să se aplice acest lucru”, a spus Boc.
Premierul a arătat totodată că, în discuţia cu oficialul ungar, a făcut referire şi la situaţii care tind să devină în Ungaria “o regulă ineficientă şi abuzivă”, în care minorităţile sunt reprezentate în instituţii locale sau centrale de către persoane care nu aparţin comunităţii respective şi nu cunosc nici măcar limba acesteia.
Raspunzand unei solicitari mai vechi,Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii s-apronuntat, in mod oficial, asupra unui caz care, de mult timp, nu armai trebui sa fie controversat. Asupra cazului meu.Am fost sau nu am fost colaborator al Securitatii? CNSAS ofera opinieipublice un verdict fara drept de apel, conform caruia nu as fi fostcolaborator al Securitatii. Si este pentru a doua oara cand institutiaprocedeaza astfel. In timp ce eu afirm contrariul. Sunt eu nebun oriavem de-a face cu o realitate rasturnata de o institutie a statului? Orealitate schimonosita. De catre o institutie care poate sa facaoricand din negru alb si din alb negru. Pe acest site, inca de la aparitia lui, mi-am postat –si orice cititor poate verifica acest lucru – propria biografie. Atatin limba romana, cat si in limba engleza. Si pentru a nu mai existaniciun fel de dubiu, capitolul colaborarii mele cu Securitatea estedestul de mult dezvoltat. Cu detalii pe care nimeni nu le-ar puteainfirma. Cu exceptia, iata, CNSAS. In urma cu circa sase ani, Consiliul de Onoare alClubului Roman de Presa, din care faceam parte, a decis cu unanimitatede voturi sa solicite CNSAS cate un verdict in privinta fiecarui membrual acestui organism. Urmand ca rezultatul sa fie facut public. Dintremembrii Consiliului de Onoare, eram singurul care, inca din 1992,recunoscuse public o colaborare cu Securitatea. Nu intru acum indetalii, pentru ca ele se gasesc din abundenta pe acest site. Solicitarea era cat se poate de legitima. Breaslagazetarilor si opinia publica aveau dreptul sa afle cine sunt membriiConsiliului de Onoare al celei mai importante organizatii de presacare, in trecut, s-au facut vinovati de o colaborare cu Securitatea.Rezultatul a fost – pentru mine, cel putin – de doua ori naucitor. Inprimul rand, pentru faptul ca eu insumi am primit un certificat denecolaborare cu Securitatea. In al doilea rand, pentru ca, incredibil,aceasta a fost situatia si in ceea ce-i priveste pe toti ceilaltimembri ai Consiliului de Onoare. In ciuda unor informatii care circulauinsistent despre unul sau despre altul. In ceea ce ma priveste, am organizat imediat oconferinta de presa la Hotelul Intercontinental, avand tema “Cum nusunt, daca sunt”. Am pus evident in discutie modul defectuos in carefunctioneaza legea dar si felul in care cei de la CNSAS o aplica. Inprealabil, avusesem o discutie cu presedintele CNSAS. Acesta mi-a spusca exista un dosar Sorin Rosca Stanescu, care este insa clasificat – eucolaborasem cu Brigada Antiterorista – si ca el, impreuna cu alticolegi, s-au uitat in acest dosar si nu au gasit nimic de natura saconduca la concluzia ca as fi participat la vreo actiune de politiepolitica. Si ca, oricum, fiind clasificat la “strict secret”, acestdosar nu poate fi luat in consideratie de nimeni. Era o aberatie. In primul rand, a legii. Atata timp cateu insumi recunoscusem, de nenumarate ori, colaborarea cu BrigadaAntiterorista a Securitatii romane, aceasta chestiune nu mai puteaconstitui un secret. In al doilea rand, incepand din momentul in caregeneralul Plesita, intre timp decedat, fusese implicat, la Paris, inprocesul intentat lui Carlos Sacalul – pana la Bin Laden considerat celmai mare terorist al lumii – am inteles, si am facut public acestlucru, ca informatiile pe care eu le ofeream Brigazii Antiteroriste nuerau, in realitate, destinate – asa cum crezusem eu pana la un momentdat – combaterii terorismului. Dimpotriva. Ele au fost utilizate pentruintensificarea colaborarii dintre Securitatea romana si organizatiileteroriste. In consecinta, ma facusem vinovat de politie politica. Simi-am exprimat, in repetate randuri, regretul. La initiativa lui Victor Roncea, pe atunci sefulDepartamentului Externe al Ziarului ZIUA, pe care eu il conduceam dinfunctia de director general, in urma cu trei ani, la CNSAS a fostdepusa o noua solicitare, vizandu-i pe toti jurnalistii. Din nou, amsustinut demersul, pentru ca, din nou, mi s-a parut important ca opiniapublica sa cunoasca trecutul formatorilor de opinie. Spre cinstea lor,cativa ziaristi de la ZIUA nu au mai asteptat cercetarea CNSAS si aurecunoscut ca au colaborat cu Securitatea. Nimeni nu i-a sanctionat invreun fel. Ei si-au continuat activiatatea la ZIUA iar ziarul apublicat declaratiile lor. Iata ca, acum, CNSAS raspunde. S-a vazut cum. Acolo nu s-a schimbatnimic. Nu vreau sa-i acuz pe membrii si functionarii CNSAS. Poate ca einu fac altceva decat sa respecte legea ad litteram. Dar legea trebuieschimbata. Si ar mai trebui sa se schimbe ceva. Si anumecomportamentul unor jurnalisti. La emisiunea “Nasul” din seara de 28ianuarie, Radu Moraru a afirmat, in mod raspicat, ca CNSAS a dat unverdict de necolaborare in ceea ce ma priveste, intrucat eu sunt incaofiter acoperit al unui serviciu de informatii. Este o acuzatie extremde grava, facuta, in cel mai rau caz, cu rea-credinta si, in cel maibun caz, cu inconstienta. Alaturi de el se afla Roncea. Pe site-ulcaruia, tot ieri, au fost lansate acuzatii grave la adresa mea. Dinperioada in care Victor Roncea lucra la ZIUA. Ca sef de departament. Saadmitem ca ele sunt adevarate. Cum se explica faptul ca Victor Roncea acontinuat, in aceste conditii, sa lucreze la ZIUA? Timp de peste 10ani? Iar fratele sau, George Roncea, care si el a lucrat la ZIUA, m-aacuzat ca l-am dat afara pentru ca a condamnat atacurile aviatieiamericane asupra Serbiei lui Milosevici. Este dreptul lui sa fiesuparat. Numai ca istoria nu poate fi schimonosita. Milosevici a fostdeclarat criminal de razboi. Nu americanii au fost condamnati deTribunalul International. Iar Romania era aliat nu al lui Milosevici,ci al Statelor Unite. Roncea nu a fost trimis pe banii ziarului laBelgrad pentru a lansa de acolo acuzatii impotriva Americii. Iarcontractul sau de munca a fost desfacut, dupa ce el a primit suficienteavertismente care ii atrageau atentia ca politica ziarului este decondamnare a regimului Milosevici. Nu a fost cenzura, ci politicaeditoriala. Roncea nu intelege ce inseamna presa, procedand asa cumprocedeaza astazi. Nici Roncea cel mare si nici Roncea cel mic. Este jalnic ca ideea aflarii adevarului prindeconspirarea dosarelor securitatii este compromisa astfel. Prin lege.Si prin modul in care oamenii, unii dintre ei jurnalisti cunoscuti,ataca aceasta tema. Sursa:www.sroscas.ro
Scris deCorneliu Vlad Se confirmă, din nou, că pentru preşedintele Traian Băsescu relaţiilecu Republica Moldova sunt prioritatea nr. 1 în politica externă aRomâniei. Ca şi în primul său mandat, cea dintâi vizită oficială pecare a făcut-o a fost peste Prut. De data aceasta, contextul este multmai favorabil, dar şi unul mai complex, mai incert. Noua conducere dela Chişinău, parcă pentru a recupera timpul pierdut, înaintează temerarpe cel puţin trei direcţii salutare: adâncirea democraţiei, relaţiifireşti cu România şi apropiere de structurile europene. În toateaceste direcţii, de altfel complementare, Preşedinţia României, dar şicelelalte instituţii ale statului român, răspund cu promptitudineiniţiativelor Chişinăului şi, element foarte important, nusupralicitează. Bilanţulvizitei şefului statului român şi a multor miniştri la Chişinău e maiconsistent decât al oricărei alte vizite la un asemenea nivel. Acordulpentru micul trafic de frontieră intră în funcţiune şi vor fi deblocatetoate cele 12 acorduri în negociere şi de la un moment dat îngheţate,acordarea cetăţeniei române celor în drept va depăşi inerţiile şitărăgănările birocratice, vor fi lansate proiecte comune prin cele 130de milioane de euro care vin de la UE, se preconizează un acord departeneriat pentru integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană şi listapoate continua. Bucureştiul a găsit, în sfârşit, cheia în relaţiilecu Chişinăul: cele două state de pe Prut se pot regăsi printr-oapartenenţă comună la Uniunea Europeană. Soluţie logică, dar nu simplă.Pentru că mai este o cheie ce trebuie să funcţioneze: relaţiilespecifice ale R. Moldova cu Federaţia Rusă. Poziţia Rusiei, dar şi aUcrainei, nu pot fi ignorate în demersurile europene şi de reglementarea problemei transnistrene ale Chişinăului. Apoi, chiar dacă, lainiţiativa României, la Bruxelles s-a creat Grupul de acţiune europeanăa R. Moldova, UE ezită încă să acorde acestui stat un tratament similarcelui aplicat ţărilor aspirante la integrare din Europa de sud-est. Drumulspre Europa Unită al R. Moldova nu este aşadar neted. Nici situaţiapolitică internă nu este pe deplin stabilizată, nici problemeleeconomice şi sociale ale republicii nu sunt uşoare. Forţeleconservatoare, deşi în regres, nu şi-au spus ultimul cuvânt. Darîncrederea reciprocă, la nivel oficial, între cele două state cevorbesc aceeaşi limbă s-a restabilit, există obiective şi proiectecomune. Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu au fost evocaţi cu evlavie şide această dată, dar, spre deosebire de perioada euforică de laînceputul anilor 1990, liderii politici ai celor două state sunt multmai pragmatici, deşi preşedintele României nu a ezitat să mărturiseascăfaptul că are cu republica vecină o „relaţie de suflet“. Legăturileemoţionale cu vecinii de peste Prut nu pot şi nu ar putea fi reprimate,dar ele trebuie dublate de înţelepciune politică în demersul delicat deapropiere firească a două state marcate în continuare de consecinţelepactului Ribbentrop-Molotov. În această chestiune, şeful statului românşi-a explicitat din nou, în modul cel mai clar, poziţia. www.curentul.ro
Traian Băsescu a spus că istoria îl va judeca pe Vladimir Voronin
Scris deNicolae Bucur Ceade-a doua zi a vizitei desfăşurate de preşedintele Traian Băsescu înRepublica Moldova s-a dorit a fi una mai puţin politică şi mai multaplecată spre partea spirituală a legăturilor dintre Bucureşti şiChişinău. Dacă în prima zi a vizitei, şeful statului s-a întâlnit cutoţi reprezentanţii forurilor de conducere de peste Prut, cu care adiscutat aspecte bilaterale politico-economice, cea de a doua zi a fostrezervată cinstirii memoriei soldaţilor români căzuţi în cel de-alDoilea Război Mondial pentru apărarea acestui teritoriu, dar şigeneraţiei tinere, în care autorităţile române s-au declarat dispuse săinvestească. Româniase va axa în cadrul strategiei pentru sprijinirea Republicii Moldova pepromovarea valorilor din tânăra generaţie de peste Prut. În acest sens,România va mobiliza din nou importante resurse financiare, dar şiumane, pentru ca elevii şi studenţii basarabeni să beneficieze deasistenţă financiară şi pedagogică în vederea finalizării studiilorpreuniversitare, dar şi a celor postuniversitare. „Cea mai mare parte adeciziilor României vizând Republica Moldova au în vedere tânărageneraţie, în sensul că tinerii din ţara vecină trebuie să aibă şanseegale cu tinerii europeni“, a declarat ieri Traian Băsescu în aulaUniversităţii „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ din Cahul. Şeful statuluiromân a mai spus că locurile pentru tinerii care doresc să înveţe înRomânia vor fi suplimentate în 2010 cu circa 1.600, pentru ca ele să seridice la 5.000, de la 3.400, atâtea câte sunt alocate în prezent.Traian Băsescu a mai adus în discuţie şi rezolvarea problemei legate desemnarea Acordului privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor deînvăţământ dintre Bucureşti şi Chişinău. După discursul ţinut laUniversitatea din Cahul, Traian Băsescu şi omologul său moldovean,Mihai Ghimpu, au mers împreună pentru a vedea în ce stadiu se aflăamenajarea Consulatului României de la Cahul, care urmează să fie datîn folosinţă după 31 martie 2010.
Omagiu militar
Încursul dimineţii zilei de ieri, şeful statului român a depus în memoriaostaşilor români căzuţi pentru apărarea Basarabiei în cel de-al DoileaRăzboi Mondial o coroană de flori la Cimitirul Românesc de Onoare de laŢiganca, judeţul Cahul. Cu acest prilej, cei adunaţi la acest evenimentau ţinut un moment de reculegere, după care au fost intonate imnurilede stat şi s-au tras salve de arme. Conform datelor oferite de OficiulNaţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), cimitirul de la Ţigancaadăposteşte osemintele a 1.020 de soldaţi români ucişi în timpulcampaniei de Est din vara lui 1941, dintr-un total de 71.000 demilitari români căzuţi la datorie între iunie 1941 şi august 1944.
Iertarea lui Voronin
TraianBăsescu a mai afirmat miercuri seară, cu ocazia unui interviu oferitpostului PRO TV Chişinău, că personal îl poate ierta pe fostulpreşedinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, darproblema reală este atitudinea sa duplicitară chiar şi în momentulîncheierii mandatului pentru care va fi judecat de istorie.Referindu-se la declaraţiile făcute de Mark Tkaciuk, sforarul ideologicdin spatele lui Voronin, care a declarat despre vizita lui TraianBăsescu că „infractorul s-a întors la locul faptei“, şeful de laCotroceni a catalogat aceste vorbe drept „propagandă bolşevică“. Înîncheierea interviului, Băsescu a mai spus că regretă faptul că Româniaa fost parte la formatul de negocieri privind situaţia dinTransnistria, dar că s-a retras dintr-o greşeală a Guvernului român din1991. În această privinţă, şeful statului a mai adăugat că nu estemulţumit de cum se implică UE în problema transnistreană în momentul defaţă.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Universitatea BogdanPetriceicu Haşdeu din Cahul, că “nimeni nu ne poate convinge că avemalt sânge decât cetăţenii din R. Moldova”. Anterior, presedintele a participa la un parastas in memoria eroilor romani cazuti la Tiganca. După ceremonia religioasă, preşedintelui TraianBăsescu i-a fost înmânată decizia Consiliului dinlocalitate prin care a fost declarat cetăţean de onoare allocalităţii. “Aţi fost înscris ca cetăţean de onoare al satului pentru căaveţi grijă de întreg neamul românesc”, i-a spus lui Traian Băsescureprezentantul autorităţilor locale, precizând că a îngheţat “cuplăcere” aşteptându-l. În drumul până la coloana oficială câteva sute de oameni carepurtau steaguri tricolore s-au îmbrâncit pentru a-i strânge mânaşefului statului român. Ei i-au strigat numele, au scandat lozinciîn favoarea unirii celor două ţări şi au cântau “Noi suntemromâni”. În drumul spre Cahul, unde preşedintele Traian Băsescu urmeazăsă susţină o alocuţiune, să semneze în “Cartea de aur” aUniversităţii de stat “Bogdan Petriceicu Haşdeu” şi să vizitezesediul viitorului consulat al României din localitate, şefulstatului a oprit coloana de maşini după ce a observat că lamarginea drumului se afla un grup de aproximativ 50 de copii carearborau două steaguri tricolore. El s-a fotografiat alături decopii şi de profesoarele acestora. Cimitirul din satul Ţiganca, raionul Cantemir, dinRepublica Moldova, a fost reamenajat şi inaugurat la 1 iunie 2006de către Regele Mihai, revenit pe teritoriul Moldovei, laacea dată, după 65 de ani. Cimitirul a fost reamenajat astfel încât să devină loc dereculegere în memoria celor peste 70 de mii de români căzuţi înCampania din Est (iunie 1941-august 1944) a celui de-al doilearăzboi mondial. La 1 iulie 2006, preşedintele Traian Băsescu declara că Româniaa oferit Republicii Moldova varianta de a intra împreună în UE şică, deşi am rămas singurul popor încă separat, reîntregirea se varealiza în interiorul UE. În replică, preşedintele moldovean de la acea dată, VladimirVoronin, declara că România nu a propus oficial Republicii Moldovasă adere împreună la UE. În acel context, cimitirul din satul Ţiganca a fost vandalizatîn iulie 2006, primarul localităţii afirmând că gestul ar puteaavea legătură cu declaraţiile preşedintelui român. “Presupunem că cel puţin două persoane au coborât drapelulRomâniei, care se afla alături de cel al Republicii Moldova, chiarla poarta cimitirului, l-au rupt în două şi l-au călcat înpicioare. Jumătate din drapelul statului român a fost furat, iarcealaltă parte a fost arborată. În ceea ce priveşte morminteleeroilor români, acestea nu au fost profanate”, declara, la aceadată, primarul localităţii. Ulterior, Ministerul român de Externe preciza că secretarul destat Adrian Vieriţa i-a solicitat o întrevedere însărcinatului cuafaceri al Republicii Moldova la Bucureşti, Larisa Pasecinic,căreia i-a adus la cunoştinţă preocuparea părţii române faţă dedispariţia drapelului României arborat la Cimitirul de laŢiganca. “Din informaţiile primite cu această ocazie, a rezultat căautorităţile Republicii Moldova regretă producerea acestui incidentnefericit, care are un caracter cu totul izolat. Autorităţilemoldovene cu competenţe în materie depun în momentul de faţăeforturi pentru soluţionarea cât mai rapidă a situaţiei, astfelîncât astfel de incidente să nu se mai repete”, informa, la aceadată, MAE român. MAE preciza şi că ambasadorul României, Filip Teodorescu, acontactat autorităţile de la Chişinău în vederea clarificăriisituaţiei. (Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX în RepublicaMoldova, Gabriel Pecheanu)
Slujbă decomemorarea la cimitirul eroilor de la Ţiganca, oficiată de un sobor depreoţi de la Mitropolia Basarabiei, în frunte cu mitropolitul PetruPăduraru Preşedintele României Traian Băsescuşi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, audepus, în prima jumătate a zilei de joi, 28 ianuarie 2010, coroane deflori la mormintele eroilor români înhumaţi la cimitirul din comunaŢiganca, raionul Cantemir. Un sobor de preoţi de la MitropoliaBasrabiei, în frunte cu ÎPS Petru Păduraru, au oficiat un serviciudivin de pomenire ale ostaşilor români, între care şi basarabeni, careîn 1941 au căzut în luptele duse în împrejurimile comunei Palancapentru eliberarea Basarabie de sub ocupaţia sovietică.
Dupăslujba de pomenire, preşedintele Traina Băsescu a discutat cu preoţiiMitropoliei Basarabiei şi i-a întrebat care sunt problemele cu care seconfruntă. Traian Băsescu i-a mai întrebat pe preoţi dacă au cetăţenieromână şi i-a asigurat că îi vor ajuta să o obţină dacă o vor solicita.ÎPS Petru Păduraru i-a mulţumit preşedintelui României pentru atenţiape care o manifestă faţă de românii din Republica Moldova şi şi-aexprimat încrederea că Mitropolia Basarabiei se va bucura şi încontinuare de sprijinul statului român. Preşedintele României a fost întâmpinat cu flori de cătreadministraţia satului Ţiganca în frunte cu primarul localităţii PetruGandrabur, care i-a decernat lui Băsescu titlul de cetăţean de onoareal comunei Ţiganca. Primarul l-a asigurat pe Băsescu că oricând estebinevenit să revină la Ţiganca. La slujba de pomenire de la cimitirul comunei Ţiganca s-au adunatcâteva mii de oameni din această localitate şi din împrejurimi care auvenit să-l vadă şi să-l salute pe Traian Băsaescu. Acesta a discutat, adat mâna cu ei şi a oferit autografe. În momentul de faţă cortegiulprezidenţial se îndreaptă spre oraşul Cahul unde delegaţiile română şimoldoveană vor vizita universitatea Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul,după care vor vizita sediul viitorului consulat român de la Cahul. Vom reveni cu alte detalii. www.Flux.md
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-un interviu acordatProTV Chişinău, că este creştin, aşa că l-a iertat pe Vladimir Voronin,apreciind totodată că a dat dovadă de naivitate crezând că fostul lidermoldovean “face ceea ce spune”.
“Problema domnului Voronin este cu istoria”, a adaugat Traian Basescu,spunand ca acesta va ramane in istoria Republicii Moldova fie ca unlider care a blocat progresul tarii sale spre Europa, fie drept “o figura luminoasa, care a spus una si a facut alta”. Basescu a spus ca nu a existat vreo intelegere intre el si Vladimir Voronin sa nu se discute subiecte sensibile: “Euintotdeauna i-am spus presedintelui Voronin ca suntem doua stateindependente, dar un singur popor. Iar acest lucru, doar daca nu vreisa recunosti realitatea istorica, nu-l recunosti.”
CURENTUL: Aproape 200.000 de basarabeni isi vor redobandi cetatenia româna în 2010
Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, în cadrul conferinţei depresă susţinute la Chişinău împreună cu omologul său de peste Prut,Mihai Ghimpu, că Executivul de la Bucureşti va lua o decizie în bazacăreia va fi înfiinţată o agenţie specială în vederea accelerăriiritmului de acordare a cetăţeniei romåne pentru locuitorii RepubliciiMoldova care doresc să posede şi această calitate. Această nouăstructură care va funcţiona pe långă Guvernul României va avea un sediucentral la Bucureşti, la care vor fi ataşate cinci unităţi teritoriale(la Iaşi, Galaţi, Cluj, Suceava şi Timişoara – n. red.), care vor aveamisiunea de a îmbunătăţi substanţial mecanismul de redobåndire acetăţeniei romåne pentru locuitorii de pe celălalt mal al Prutului. Luåndîn considerare datele oferite de preşedintele Băsescu, ziarul„Curentul“ a calculat numărul celor care şi-ar putea redobåndi, peparcursul anului 2010, cetăţenia romånă. Plecånd de la suma de 20.000de dosare, atåt cåt a declarat liderul de la Cotroceni că ar fi fostdepuse în 2009, în condiţiile în care aceste dosare nu puteau fi depusedecåt la Consulatul Romåniei de la Chişinău, în anul 2010 vor existaîncă opt astfel de centre care vor procesa asemenea de cereri, ceea cear consemna, într-o logică identică cu cea din 2009, că vor fi depuseîn 2010 circa 180.000 de astfel de dosare. În acest calcul am inclustoate centrele de primire pentru astfel de solicitări, şi anumeConsulatul Romåniei de la Chişinău, cele două consulate de la Cahul şiBălţi, care urmează să fie funcţionale din 31 martie 2010, şi Agenţiaspecială cu cele cinci unităţi teritoriale din Romånia desfăşurate încele mai mari centre universitare. În total, nouă astfel de instituţiicare vor prelua, procesa şi apoi finaliza mecanismul de redobåndire acetăţeniei romåne pentru cetăţenii de pe malul stång al Prutului. Înciuda unui an 2009 destul de dificil din punct de vederepolitico-economic pentru cetăţenii Republicii Moldova, Romånia a reuşitsă finalizeze procedurile pentru 14.000 dintre cele 20.000 de dosaredepuse la Consulat. Băsescu a dat asigurări ieri că cele 6.000 dedosare restante vor fi rezolvate pånă în luna iunie, conform unuiangajament asumat de Ministerul Justiţiei de la Bucureşti.
Redobândire în cinci luni
Şefulstatului romån a mai adăugat că un astfel de dosar întocmit „corect şicomplet“ va avea maxim cinci luni ca termen de soluţionare pentru ceicare fac parte din categoria cetăţenilor celor care au pierdut abuzivcetăţenia romånă, precum şi rudele lor pånă la gradul III. Prindeclaraţiile făcute ieri la Chişinău, Traian Băsescu a dorit săclarifice situaţia redobåndirii cetăţeniei, oferind explicaţiilenecesare unor voci din cercurile conducătoare ale Republicii Moldova,care au contestat dorinţa Bucureştilor de a realiza în practică acestdeziderat. La råndul său, preşedintele interimar al Republicii Moldova,Mihai Ghimpu, a afirmat că Romånia ar mai putea deschide încă unconsulat pe teritoriul din stånga Prutului în scopul accelerăriiprocedurilor, în cazul în care acest lucru va fi necesar. Şefulstatului a mai spus că Romånia nu va semna niciodată tratatul defrontieră care să redefinească graniţa dintre ţara noastră şi RepublicaMoldova. „Romånia nu va semna niciodată un tratat care săredefinească frontiera dintre Romånia şi Republica Moldova. Romånia arecunoscut frontierele de stat ale Republicii Moldova aşa cum erau elemoştenite de la fosta Uniune Sovietică“, a declarat Băsescu.
Interconectare economică
Romåniaa decis să acorde Republicii Moldova un credit nerambursabil de 100milioane de euro. Această sumă va fi alocată în patru tranşe anuale,pånă în 2013, banii fiind destinaţi proiectelor de infrastructurălocală, a mai anunţat şeful statului. Creditul va fi destinatproiectelor de infrastructură în educaţie, modernizarea şcolilor, cuprecădere, şi proiecte de infrastructură de importanţă locală, la nivelde administraţii locale. Totodată, preşedintele Băsescu a subliniatieri importanţa conectării infrastructurilor Romåniei şi RepubliciiMoldova, atåt în domeniul energetic, cåt şi cel feroviar. www.curentul.ro
Antena 3: Eugen Tomac, numit de Emil Boc sef al Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului Romaniei Premierul Emil Boc a semnat deciziile de numire a democrat-liberaluluiValentin Iliescu, actual secretar de stat în Departamentul pentruRelaţia cu Parlamentul, la conducerea instituţiei cu rang de ministru,şi a secretarului de stat pentru românii de pretutindeni din cadrulMAE, Eugen Tomac în fruntea Departamentului de profil din Guvern. EugenTomac a ocupat în timpul campaniei electorale şi funcţia de coordonator al organizării alegerilor pentruromânii din străinătate în noiembrie 2009, fiind acuzat în repetaterânduri că face campanie pentru Traian Băsescu pe bani publici. Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni a fost trecut, la sfârşitul anului trecut, din subordinea MAE în cadrul aparatului de lucru al primului-ministru şi a redenumit ca Departamentul pentruRomânii de Pretutindeni. Executivul a mai decis atunci ca Departamentulpentru Relaţia cu Parlamentul să fie condus de un secretar de stat curang de ministru.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIMUL-MINISTRU
DECIZIE
privind numirea domnului Eugen Tomac înfunctia de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
În temeiul art.15 lit. c) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea sifunctionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările sicompletările ulterioare,
primul-ministru emite prezenta decizie.
Articol unic. – Pe data intrării în vigoare a prezenteidecizii, domnul Eugen Tomac se numeste în functia de secretar de stat laDepartamentul pentru Românii de Pretutindeni.
In facsimil se afla cererea transpartinica a subordonatilor lui Marius Oprea catre premierul Emil Boc, pentru numirea sinecuristului PNL in aceeasi functie, chit ca acum s-a cam schimbat Guvernul (Pag 1 – original si Pag 2 – my original, bazat pe scrierile “istoricului”).
Intrebare: de ce nici un detinut politic sau luptator anticomunist, din 1947 pana in 1987, nu detine vreo functie publica, nici la acest IICCR de papat banul vaduvei si nici la CNSAS?!
Vezi aici un studiu pertinent al istoricului dr George Enache despre modus operandi de falsificat istoria reala si imprastiat otrava neokominternista in cazul Manualului GDS “O istorie a comunismului din Romania” elaborat de asa-zisul Institut de Investigare a Crimelor Comunismului în România coordonat de ciocofonistul fara ORNISS Marius Oprea, sluga umila a lui Tariceanu, Patriciu si Plesu.
Dar, in primul rand,
Un raspuns al SRI la intrebarea cine este Marius Oprea.
ROMANIA
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII
Biroul de Relatii cu Publicul
Nr. 84.414 din 16.10.2007
Asociatiei Civic Media
Urmare petitiei dumneavoastra inregistrata la Biroul deRelatii cu Publicul sub nr. PE 53062 din 17.09.2007, va informam cainstitutia noastra nu poate confirma sau infirma situatia de fapt lacare se refera intrebarea dumneavoastra, deoarece, potrivit art.17 lit.f) din Legea nr.182/2002, aceasta constituie informatie clasificata.
Informatiile de aceasta natura pot fi puse numai la dispozitiabeneficiarilor prevazuti expres si limitativ de art.11 din Legeanr.51/1991.
Cu stima,
Seful Biroului
***
Art. 11. al Legii privind siguranta nationala a Romaniei prevede:
“Informatii din domeniul sigurantei nationale pot fi comunicate:
a) presedintelui Senatului, presedintelui Adunarii Deputatilor,precum si comisiilor permanente pentru aparare si asigurarea ordiniipublice ale celor doua camere ale Parlamentului;
b) ministrilor si sefilor departamentelor din ministere, cindinformatiile privesc probleme ce au legatura cu domeniile de activitatepe care le coordoneaza sau de care raspund;
c) prefectilor, primarului general al Capitalei, precum siconducatorilor consiliilor judetene, respectiv al municipiuluiBucuresti, pentru probleme ce vizeaza competenta organelor respective;
d) organelor de urmarire penala, cind informatiile privesc savirsirea unei infractiuni.
Comunicarea informatiilor se aproba de catre conducatorii organelor cu atributii in domeniul sigurantei nationale.
Prevederile art. 10 privitoare la apararea secretului de statse aplica in mod corespunzator tuturor persoanelor prevazute la alin. 1lit. a) – d).”
Faptul ca Dosarul Oprea intra in aceasta categorie poate ducela concluzia ca este intradevar un caz “activ”. Sigur, punctul d)permite totusi intrarea intr-un circuit al legalitatii publice aacestor informatii…
Redau mai jos SESIZAREA inregistrata la SRI, SIE si CSAT in ce priveste “cazul Oprea”
Catre: Serviciul Roman de Informatii
Serviciul de Informatii Externe
Consiliul Suprem de Aparare al Tarii
SESIZARE
Prin prezenta sesizare va rugam sa cercetati in ce masuraconsilierul personal pentru probleme de securitate al premieruluiRomaniei, director al Institutului guvernamental de Investigare aCrimelor Comunismului in Romania, membru al Grupului pentru DialogSocial, membru al Comisiei Tismaneanu I, fost membru al ConsiliuluiNational al Fundatiei pentru o Societate Deschisa (parte a ReteleiDeschise Soros si a Retelei Fundatiilor Soros) Marius-Gheorghe Oprea,nascut la 22 mai 1964 in Targoviste, aflat pe lista “Voci Curate”transmisa CNSAS de catre Asociatia Civic Media inca din iulie 2006,este sau nu agent de influenta al unor puteri straine.
Facem aceasta solicitare in contextul dezvaluirilor cuprinse ininvestigatia de presa cu titlul “Agentul Victoria” publicata in ultimasaptamana intr-un cotidian central – pe care o atasam mai jos – si incare se arata ca, incepand de la relatia sa, de dinainte de 1989, cuofiterul de contraspionaj al Departamentului Securitatii Statului,colonel Nicolae Salajan, din Brasov, si pana astazi, Marius Oprea s-aaflat in contact permanent cu agenti si ofiteri de informatii care aulucrat de multe ori sub steag strain si in contra intereselor nationaleale Romaniei. Faptul ca in prezent ocupa o pozitie din careinfluenteaza decizii ce tin de securitatea nationala a Romaniei, desinici macar nu a intrunit cerintele pentru a beneficia de cerificat dinpartea Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat,va obliga sa dispuneti o investigatie de urgenta pentru a clarificaaspectele sensibile enumerate si exemplificate punctual mai jos.
Va rugam sa tineti cont de faptul ca majoritatea persoanelor cucetatenie romana sau straina cu care s-a aflat si se afla in contact dela momentul racolarii sale de care un serviciu secret strain inainte de1989 au fost monitorizate de catre Unitatea Speciala a DSS UM 0110,insarcinata cu supravegherea agentilor serviciilor de informatii aleURSS si ale altor tari comuniste din fostul bloc sovietic. DestramareaRetelei consolidate dupa 1989 de catre acesti agenti tradatori sau/side influenta, dezvoltata in prezent in societatea civila si structurilestatului– dupa cum se vede, pana la cele mai inalte nivele -, arconstitui cea mai buna dovada de sinceritate si profesionalism acomunitatii de informatii romanesti in contextul armonizarii acesteiacu cele similare ale SUA si statelor aliate din NATO si UE.
Asteptam cu incredere, in interesul Romaniei, rezultatele analizei si investigatiei dvs.
La numai o lună după ce au fost excluşi din breasla jurnaliştilor înurma dezvăluirilor ziarului „Curentul“, Bogdan Chirieac şi Sorin RoşcaStănescu au fost repuşi pe firmamentul Realitatea TV de către tovarăşullor de şantaj, SorinOvidiu Vîntu. Iată că, după modelul mogulului de Deltă, şi mogulul TVRSaşa Sassu l-a reciclat pe Bogdan Chirieac, controversatul „peşte“ alşefului ANI, Cătălin Macovei. Lăţit marţi seară pe ecranul postuluinaţional, pentru prima oară de la scandalul de şantaj care l-aconsacrat, Bogdan Chirieac a fost prezentat cu o calitate îndoielnicăde jurnalist şi analist care îi dă lecţii de românism şi diplomaţiepreşedintelui Traian Băsescu înaintea vizitei sale în RepublicaMoldova. Ieşirea lui Chirieac cu verde de la Sassu – aflat subinvestigaţia ANI – încalcă flagrant bunul-simţ şi deciziile ClubuluiRomân de Presă şi ale Asociaţiei Jurnaliştilor din România. La vremeadezvăluirilor ziarului „Curentul“ privind şantajul celor doi foştiziarişti, Comisia Media recomanda instituţiilor de presă, deci şi, maiales, TVR, „să nu-i mai prezinte pe Sorin Roşca Stănescu şi BogdanChirieac drept jurnalişti sau cu orice altă titulatură care facereferire la această meserie“. Totodată, Comisia Media considera că„instituţiile de presă care colaborează cu Sorin Roşca Stănescu şiBogdan Chirieac pentru prestaţii jurnalistice sau de managementeditorial riscă să compromită nu numai propriul prestigiu, ci şicredibilitatea profesiei“. Ceea ce mogulul de stat, Saşa Sassu, areuşit cu brio. Comisia mai afirma, despre clientul TVR, că „BogdanChirieac oferă servicii de influenţă, care sunt interzise de regulileconduitei jurnalistice“, iar Clubul Român de Presă (CRP) considera căintervenţiile celor doi sunt „un afront la adresa jurnaliştilor careîşi fac onest meseria şi trăiesc decent“.
Băsescu: „şantajişti ordinari“ ai „presei ticăloşite“
Cupuţin timp înainte de devoalarea publică a adevăratei feţe a„deontologului“ TVR, preşedintele României, Traian Băsescu, îi trântiseîn faţă ce crede despre el, într-un dialog desfăşurat în direct, laTeleviziunea Română. Vrând să-l ironizeze pe preşedinte, BogdanChirieac i s-a adresat aluziv: „Aşa scrie presa asta ticăloşită de carevă luaţi, eu fiind presa ticăloşită“. „Sunteţi, categoric“, i-areplicat prompt, dintr-o bucată, Traian Băsescu. Ulteriordezvăluirilor scandalului stenogramelor, într-o ediţie specială aemisiunii „Naşul“ de la postul B1 TV, Băsescu nu s-a sfiit să-i facă pecei doi, Roşca şi Chirieac, „şantajişti ordinari de presă“. „Domnule,ăsta a avut comportamentul unui peşte. Al unui peşte care îi ducedomnului Roşca Stănescu victima pentru şantajat. Ăsta este Chirieac“,i-a spus Băsescu lui Radu Moraru în cadrul emisiunii. „Este oorganizaţie. Nu aţi văzut că şi Roşca Stănescu nu spune «eu»: «noi,noi»… Este liga din sistemul ticăloşit, domnule Moraru, de carevorbeam în anul 2004 şi acum aveţi şansa uriaşă, toţi, români şiziarişti, să o vedeţi la suprafaţă. Uitaţi-o cât este de disperată, aajuns să utilizeze mijloacele mass-media pe care le au la dispoziţiepentru intoxicări. Deci, aceşti «noi» înseamnă instrumente de genChirieac, Roşca Stănescu“, a mai subliniat preşedintele României.Urmăriţi pe www.curentul.ro intervenţia jalnică a „invitatului special“al TVR. (V.R.)
Scris de Victor Roncea
Unul dintre eroii uitaţi ai Romåniei, Alexandru Leşco, închis de ruşi timp
de 12 ani, la Tiraspol, pentru idealurile sale naţionale, s-a aflat
cåteva zile la Bucureşti, silit să-şi efectueze mai multe consultaţii
medicale aprofundate. Cei 12 ani de temniţă rusească se resimt şi azi,
la peste cinci ani de la eliberare. Din păcate, nici măcar acum eroul
din Transnistria, arestat şi judecat barbar pentru a se da un exemplu
Romåniei, nu poate locui în ţara-mamă, pentru care a suferit umilinţe
şi o închisoare nedreaptă şi nelegală,
după cum a stabilit şi o sentinţă CEDO fără precedent, de condamnare a
Rusiei pentru acest fapt. Deşi a fost decorat de către Traian Băsescu –
preşedintele reales acum cu peste 90 de procente în Basarabia – chiar
cu Ordinul Naţional „Steaua Romåniei“, iar primăria l-a desemnat
Cetăţean de Onoare al Capitalei, alături de camarazii săi Tudor Popa şi
Andrei Ivanţoc, niciunul dintre eroi nu şi-a primit apartamentele
promise deja de fostul prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu, iar în
Parlament o lege a recunoştinţei pentru cei trei este boicotată în
permanenţă. Singurul oficial al statului care îl ajută este Eugen
Tomac, de la Departamentul pentru Romånii de Pretutindeni, care s-a
ocupat şi de internarea fostului deţinut politic romån de la Tiraspol.
Am stat de vorbă cu patriotul romån despre evoluţia situaţiei politice
din Basarabia şi aşteptările faţă de Romånia după schimbarea regimului
comunist de peste Prut, în exclusivitate pentru „Curentul“.
„Lucrurile
s-au schimbat spre bine la Chişinău. Este o cu totul altă atmosferă,
care se simte în stradă şi oriunde. Lumea răsuflă mai uşurată acum“, ne
spune Alexandru Leşco, la externarea sa din spital, într-un material
video disponibil pe www.curentul.ro. „Aşteptările au fost prea mari, şi
atunci şi cerinţele sunt mai mari din partea oamenilor“, adaugă Leşco.
În privinţa primei vizite de stat a preşedintelui reales al României,
Traian Băsescu, aleasă simbolic tot la Chişinău, ca şi în urmă cu cinci
ani, Alexandru Leşco apreciază că relaţiile cu Bucureştiul s-au
îmbunătăţit semnificativ, mai ales după căderea gardului de sârmă
ghimpată de la Prut şi semnarea acordului de mic trafic de frontieră.
În ce priveşte alte aşteptări ale fraţilor de peste Prut, Alexandru
Leşco ne spune: „Îl ştiu pe domnul preşedinte ca foarte sensibil la
chestiunea Basarabiei şi problemele basarabenilor şi cred că va face
tot posibilul ca să se urgenteze redobândirea cetăţeniei române de cât
mai mulţi români“. Planurile de viitor ale lui Alexandru Leşco, membru
de onoare al Fundaţiei Pentru România, sunt legate tot de răspândirea
românismului. El şi-a propus să înfiinţeze o asociaţie de carte la
Chişinău: „Este nevoie de carte adevărată în Basarabia“, afirmă
patriotul, după ce ne-a mărturisit gândul său cel mai fierbinte: „Eu
tare aş vrea să apuc timpurile când Prutul o să redevină un râu intern
şi nu de frontieră“.
Alexandru Leşco nu este demoralizat de faptul
că un al doilea proiect de lege pentru ajutorarea celor trei eroi şi
repunerea lor în drepturi cetăţeneşti fireşti primeşte piedici în
Parlament. „La câte am pătimit în temniţele ruseşti, aproape nimic nu
mă mai impresionează. Este normal să existe forţe potrivnice nouă şi în
Parlamentul de aici. Aşa lucrează ruşii. Eu rămân oricum un simplu
cetăţean credincios prin viaţă şi prin moarte neamului meu. Iubesc
România indiferent de aceste piedici“. La data de 21 mai 2009,
senatorul Iulian Urban a depus la Senat, împreună cu senatorul de
diaspora Viorel Badea, o Propunere legislativă privind declararea lui
Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa drept „eroi-martiri,
luptători pentru democraţie, drepturile omului şi apărători ai
valorilor spirituale şi culturale româneşti“. La data de 2 noiembrie
2009, chiar Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi din
Senat, prin semnătura UDMR-istului Gyorgy Frundo, preşedintele
acesteia, a dat raport de respingere a Proiectului de lege, la fel ca
şi PSD-istul Toni Greblă, de la Comisia Juridică. Ajunsă în plenul
Senatului, legea recunoştinţei a căzut la vot, acelaşi Greblă afirmând
că nu este normal ca aceşti eroi să beneficieze de „avantaje
financiare“, respectiv o minimă pensie sugerată de Iulian Urban. Mai
mult, PNL-istul Mircea Diaconu a trâmbiţat că cei trei nu pot fi numiţi
martiri atâta timp cât se află în viaţă, sugerând că ar trebui să
aşteptăm moartea lor. Desigur, finuţul actoraş ar mai trebui să ştie şi
puţină limbă română înainte de a vorbi în asentimentul rusoilor.
Martir, conform DEX, este o „persoană care a avut de îndurat suferinţe,
chinuri îngrozitoare sau moartea pentru ideile, convingerile sale.
Persoană care îndură persecuţii, un tratament inuman, bătăi etc. – din
fr. Martyr“. Legea se află în prezent la Camera Deputaţilor, forul
decizional, în aşteptarea unui vot decisiv.
Eugen Tomac, prietenul lui Alexandru Leşco, a făcut „contrabandă“ cu tricolorul
În
privinţa lui Eugen Tomac, singurul care îl mai ajută cu problemele sale
de simplu cetăţean român nerecunoscut, este legat de amintirile
eliberării şi venirii sale, pentru prima oară, în România, ţara-mamă
pentru care s-a luptat şi a pătimit, după cum ne-a mai mărturisit: „De
cunoscut, personal, l-am cunoscut la Televiziunea Română, alături de
Marian Voicu. Amândoi mă aşteptau pentru a realiza o emisiune dedicată
Basarabiei şi luptei noastre pentru românism. Ne-am îmbrăţişat ca şi
cum ne-am fi cunoscut de-o viaţă şi l-am simţit din primul moment ca
pe-un fiu. Dar, practic, chiar îl ştiam cu mult dinainte. Încă din
închisoare. El, cu alţi tineri inimoşi, a încercat să ajungă la mine pe
când eram în Penitenciarul Nr. 2 din Tiraspol. Nu a fost lăsat. Se afla
într-o adevărată campanie pentru eliberarea noastră, dusă în România şi
în străinătate, la Consiliul Europei, în America. Am aflat după aceea,
de la soţie, că, la plecarea din Transnistria, cei trei au fost
reţinuţi de trupele «pacificatoare» ruseşti, cu maşina rechiziţionată
şi apoi percheziţionaţi şi lăsaţi în miez de noapte pe şosea,
înconjuraţi de kalaşnikovurile militarilor ruşi. Asta pånă când, la
insistenţele unuia dintre ei că vrea să atenţioneze Ambasada SUA şi
Ambasada României de la Chişinău, au fost lăsaţi să plece. Ajunşi aici
au mers la soţia mea, a lui Ivanţoc şi la copiii lui Tudor Popa şi
le-au înmânat ajutoarele strânse în campanie, inclusiv prin intermediul
presei de la Bucureşti. Soţia a venit apoi şi mi-a povestit totul şi a
reuşit să-mi introducă şi o Ediţie Specială, în engleză şi română,
făcută de Eugen cu prietenii săi ziarişti pentru campania
internaţională. Soţiei nu-i venea să creadă că există astfel de tineri!
Şi aici trebuie să subliniez că tot ce a făcut acest tânăr, la anii la
care alţii se bucură de grija mamei şi a tatei, l-a maturizat brusc şi
profund. A fost un „copil de trupă“ pe frontul românesc, cu o memorie
încărcată cu lupte grele. Astăzi, este un adult cu înţelepciunea unui
bătrân al satului, mândru că este român şi munceşte, în fiecare clipă,
pentru România. Sunt convins că omul politic care va fi chiar de mâine
va aduce Basarabiei, basarabenilor şi, de fapt, românilor din jurul
ţării sau răspândiţi aiurea, în această robie modernă, şansa de a fi
acasă, în demnitate şi prosperitate. El a simţit pe propria-i piele
toate nedreptăţile făcute neamului nostru“, afirma Alexandru Leşco. Şi
adăuga şi o confesiune: „Vă zic o singură poveste, spusă chiar de către
preşedintele României, Traian Băsescu. Ne aflam la decorarea de la
Palatul Cotroceni, când ni s-a oferit Ordinul Naţional «Steaua
României» în grad de Cavaler pentru sacrificiul nostru, după cum scrie
chiar în Decretul Prezidenţial. După ceremonie, ne-am retras puţin.
Băsescu îl ţinea pe după umeri pe Tomac şi mi-l lăuda pentru cât a
făcut pentru grupul nostru, al deţinuţilor politici din Transnistria.
Eu i-am zis că nu-i nevoie, că ştiu de la soţie. Dar el mi-a zis: «Dar
cred că nu ştii, domnule Leşco, că erai închis, cum tânărul ăsta a
ajuns să ducă steagul României în Basarabia, la manifestaţiile
studenţilor şi elevilor pentru istoria şi limba română. Pe ascuns! Iar
steagurile erau din Primăria Capitalei, că eu eram primar! Unii fac
contrabandă cu produse peste Prut, el a trecut aceleaşi riscuri pentru
drapelul tricolor!», mi-a mai zis Băsescu. Uite, acesta-i doar un
exemplu…“, evocă acum Alexandru Leşco.
„Trei nume care înseamnă dragoste de ţară şi eroism“
Fostul
deţinut politic de la Tiraspol Alexandru Leşco, membru al Grupului
Ilaşcu, judecat şi condamnat în 1992 de către un tribunal sovietic
transnistrean la 12 ani de temniţă grea pentru „crima“ de a fi încercat
păstrarea identităţii romåneşti în Basarabia, este un romån pur sånge.
Alexandru Leşco şi-a ispăşit în întregime pedeapsa unui tribunal
ilegal, fiind eliberat la 2 iunie 2004. După ce s-a refăcut fizic şi
psihic, patriotul romån a ţinut să fie prezent în Romånia pentru a
readuce în atenţia opiniei publice romåneşti faptul că doi dintre
camarazii săi, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov Popa, sunt încă închişi
în temniţele transnistrene, fiind ultimii deţinuţi politici din Europa
secolului al XXI-lea. Totodată, el a atras atenţia asupra situaţiei
copiilor basarabeni din Transnistria, care nu pot învăţa în limba lor
maternă, regimul separatist de la Tiraspol făcånd tot posibilul pentru
desfiinţarea şcolilor romåneşti din stånga Nistrului. După alţi trei
ani, cånd au fost eliberaţi şi camarazii săi, cei trei au primit din
partea preşedintelui Traian Băsescu Ordinul Naţional „Steaua Romåniei“.
La decorarea lor, presedintele Traian Basescu
afirma, vizibil emotionat: „Trei nume care înseamnă dragoste de ţară, eroism,
dorinţa de a te sacrifica pentru poporul tău. Ei sunt oameni care, dincolo de
dragostea pentru filonul românesc al ţării lor, au săpat în zile de pace, în
patria-mamă, file de istorie, într-o ţară care, cândva, a fost parte a
României. Poate cel mai important lucru pe care aceşti oameni îl semnifică este
faptul că, deşi între România şi Moldova există o frontieră de stat, sunt
lucruri pe care frontierele nu le pot opri: filonul cultural comun, dragostea comună
pentru pământul patriei”.
„Eliberarea tuturor detinuţilor politici din Transnistria deschide, în
sfårşit, calea restituirii adevărului istoric asupra acestui episod
eroic din cronica zbuciumată a primelor decenii din viaţa statului
independent, proclamat pe ruinele «Republicii Ribbentropp-Molotov», şi
ea plăsmuită din trupul sfåşiat al Basarabiei istorice“, consemna
atunci analistul Corneliu Vlad. Din păcate, nici după alţi trei ani,
acest lucru nu este dorit de forţele ruseşti care fac parte din
politica „romånească“ de la Bucureşti. După eliberarea de la Tiraspol,
întrebat de studenţii de la Bucureşti ce ar face dacă ar fi să dea
timpul înapoi cu 12 ani, Alexandru Leşco a răspuns imediat: „Aş face
exact acelaşi lucru“.
Scris de Victor Roncea Fără îndoială, discursul de politică externă naţională al preşedinteluiTraian Băsescu, rostit ieri în faţa ambasadorilor acreditaţi laBucureşti, va enerva o întreagă pleiadă de putini şi rasputini şi vaanima din nou servitorii lor din posturile media satelit ale FSB şiSVR, ale SBU şi KGB. „A rosti numele Basarabia e una cu a protestacontra dominaţiei ruseşti“, ne învaţă Eminescu. Băsescu a menţionat-ode nu mai puţin de şapte ori în discursul său, sub diferite forme,referindu-se întâi la provincia istorică Basarabia – ceea ce trebuiesă-i fi scos din minţi pe ucraineni -, apoi la Republica Moldova şiChişinău, evocând relaţiile speciale dintre cele două state româneşti:„Ne leagă o istorie comună, avem aceeaşi limbă şi aceeaşi cultură.Românii trăiesc pe ambele maluri ale Prutului, iar această realitateface din susţinerea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldovaproiectul meu de suflet“. Introducerea elementului suflet în politicaexternă este, fără îndoială, ceva cu totul special, mai ales când faciacest enunţ amintind că anul acesta se împlinesc 700 de ani de laurcarea pe tron a domnitorului Basarab I, zis Întemeietorul. „Basarab Ieste considerat fondatorul Ţării Româneşti, el unind sub autoritatea satoate teritoriile de la sud de Carpaţi“, a menţionat Băsescu pentrudiplomaţii străini şi puterile pe care le reprezintă aceştia laBucureşti. Pentru a întări simbolistica, a adăugat că prima sa vizităva fi tot la Chişinău, ca şi la prima sa alegere ca şef al statului, în2004. Înesenţă, preşedintele care, să nu uităm, este originar din Basarabi,şi-a menţinut în discursul său aceeaşi direcţie – trebuie subliniat -patriotică, pe care a impus-o diplomaţiei româneşti în urmă cu cinciani. Diferenţa este că acum România poate spune lucrurilor pe nume, maiapăsat, ca stat membru al UE, un stat care îmbină ortodoxia culatinitatea, un apărător al Europei la Gurile Dunării, după cum ausubliniat marii noştri înaintaşi, de la Eminescu şi Iorga la Brătianuşi Eliade. Pe scurt, elementele care îmbracă politica externă cuelementul naţional sunt cuprinse sacadat şi armonios în discursul luiBăsescu, de la Marea Neagră la Parteneriatul Estic, de la interesulnaţional românesc la Serbia şi Kosovo, de la Transnistria laconflictele îngheţate din Caucaz, de la Bîstroe la platoul din zonaInsulei Şerpilor şi, poate cel mai important, drepturile românilor înacest spaţiu, inclusiv redobândirea cetăţeniei române de către toţi ceideposedaţi abuziv de ea în timpul regimului sovietic bolşevic. Evident, e bine de amintit, pentru români Basarab I a fost Întemeietorul. Pentru alţii a purtat numele de Negru Vodă.
February 25th, 2010 
VR 
Realitatea TV: Basescu la Kiev (Da’ de unde! Romania a fost reprezentata la inscaunarea lui Viktor Ianukovici de presedintele Parlamentului, Roberta Anastase.)
Posted in 
Tags: 
