Pe 29 decembrie – probabil printre primii din România – anunţam că Eduard Hellvig urmează să devină şeful unuia dintre principalele servicii de informaţii ale României. Cum la ora aceea nu se întrevedea nici un scandal la SRI am presupus, luând în considerare şi CV-ul său, că ar urma să fie propus ca şef al SIE. Am greşit, puţin. Iată că de pe-atunci, se pare, Eduard Hellvig era în cărţi pentru SRI. Confirmarea a venit după aproape două luni, prin vocea preşedintelui Klaus Iohannis. Astăzi avansez o nouă propunere: Sorin Ducaru, pentru conducerea SIE. Oare acesta să fie numele pe care l-a scos Ponta din plicul pe care l-a primit în biroul şefului CIA? Căci altfel, ce să caute acolo?
UPDATE: Verificând pe net zvonistica pe această temă am găsit că Radu Tudor l-a ochit pe Hellvig pe 27 ianuarie iar BURSA l-a propus pe Sorin Ducaru încă de pe 29 ianuarie. Cam de pe-atunci auzisem şi eu… 🙂 Bravo, BURSA! Iar Radu Tudor l-a scanat pe
“Larry Watts looks beneath the surface of events in the period up to 1978 by investigating, in particular, the activities of Romanian, Soviet, and bloc secret services. He has drawn on extensive archive materials, many unused until now, to show how, beginning in the late 1950s, the Soviet Union and its allies in the Warsaw Pact treated Romania essentially as an enemy. … In examining these stratagems in detail, Watts puts his archive sources to good use. He notes how American analysts were misled by Soviet-inspired deceptions into discounting Romania’s striving for autonomy merely as a ruse on a number of occasions, a device to secure Western benefits at little cost. On the basis of abundant evidence Watts argues just the contrary. His account of Gheorghiu-Dej’s and Ceauşescu’s opposition to the economic integration of the bloc through Comecon, and military integration within the framework of the Warsaw Pact, leaves no doubt about their determination to achieve distance from the Soviet embrace. … Besides the strains in Soviet-Romanian relations, Watts adds much to our understanding of the tense situation created by Ceauşescu’s denunciation of the intervention in Czechoslovakia in 1968, Romania’s mediation between the United States, China, and Vietnam, and growing United States-Romanian military coordination in the mid-1970s. His book in many ways, then, is an invitation to historians of Communist Romania to revisit crucial issues.” Prof. Keith Hitchens, History of Russia, East Europe and Eurasia, University of Illinois, Urbana-Champaign