“În politică, nimic nu se întâmplă accidental. Dacă se întâmplă, puteţi paria ca a fost planificat sa aiba loc în acest fel.” – Franklin Roosevelt. Intrebarea unui cititor: Deci, ce spui atunci când o bună parte a unui guvern european este ştearsa într-un singur accident de avion?
Eliminat de Trilaterala
Stelian Octavian Andronic, ofiterul DSS care a supravegheat activitatea societatilor secrete internationale, ne-a oferit, anul trecut, in exclusivitate, o informatie bomba: Bilderberg a incercat recrutarea lui Ceausescu inca din 1971. “In 1971, inainte de constituirea Trilateralei, in 1973, cineva care facea parte si din serviciile secrete, si membru al Grupului Bilderberg, a incercat sa-l racoleze pe Ceausescu. Nu pot sa dezvalui identitatea acestuia, dar este o persoana foarte cunoscuta pe plan mondial”, ne spune fostul spion. “Reactia lui Ceausescu a fost categoric impotriva. Daca ar fi fost de acord soarta lui si a Romaniei, poate, ar fi fost cu totul alta. El a fost lichidat, exclus de pe scena istoriei, chiar de catre Trilaterala. Informatiile noastre au fost clare: in ianuarie 1989, reprezentantii Trilateralei, America – Henry Kissinger, Europa – Valery Giscard d’Estaing, si Asia – Yasuhiro Nakasone, s-au intalnit la Moscova cu Mihail Gorbaciov. Dupa care Gorbaciov, la ultima intanire cu Ceausescu, i-a spus: ‘ne vedem in decembrie… daca ne mai vedem!’“ Informatia a fost publicata anul trecut in Ziua (care acum are Arhiva stearsa de pe net) si pe acest blog, sub titlul: CEA– USESCU a refuzat Grupul Bilderberg. Altii s-au asezat cuminti in anticamerele lui, Trilaterala, Clubul de la Roma, ARCOR, etc…
Jurnalista Miruna Munteanu a intregit aceasta informatie intr-o sinteza publicata in suplimentul Jurnalului National – 1989. Soarta lui Ceausescu, pe care acum, Gorbaciov, il plange cu lacrimi de crocodil la Bucuresti, s-a decis de catre Trilaterala, la Moscova, in ianuarie 1989 si a fost parafata de Gorgaciov si Bush tatal in decembrie 1989, la Malta. Oare opozantul “noii ordini mondiale”, Lech Kaczynski, sa fi avut aceeasi soarta?
Întâlnirea de taină între Gorbaciov şi reprezentanţii Noii Ordini Mondiale
În ziua de 17 ianuarie 1989, soseau discret la Moscova trei personaje politice de primă mărime: fostul secretar de stat american Henry Kissinger, fostul preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing şi fostul premier nipon Yasuhiro Nakasone.
Află rețeta secretă a capitalismului din cel mai recent film documentar al lui Alexandru Solomon!
De vineri, 23 aprilie, varianta integrală şi inedită a filmului documentar “Kapitalism-reţeta noastră secretă“ (80 minute), în regia lui Alexandru Solomon, va putea fi urmărită, pentru început, în cinematografele din București, Cluj şi Constanţa. Înainte de a intra în cinematografe, filmul va avea și o premieră de gală – miercuri, 21 aprilie, ora 20.00, la cinema Studio, în capitală.
În seara premierei de gală, filmul va fi proiectat în prezența realizatorilor, coproducătorului francez și, sperăm, în prezența „actorilor”. Într-o distribuție de milioane, îi veți regăsi pe: Dinu Patriciu, George Becali, George Copos, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Pădure și Dan Voiculescu.
Alexandru Solomon este unul dintre cei mai importanţi regizori de film documentar din România. În ultimii ani, a semnat regia a peste zece documentare de lung şi scurt metraj. Dintre acestea, amintim: “Marele jaf comunist”, “Război pe calea undelor”, “Apocalipsa după şoferi”.
Documentarul de lung metraj “Kapitalism-reţeta noastră secretă“ este o coproducţie Hi Film Productions şi Seppia, în colaborare cu Arte, RTBF şi Neon Rouge Production, realizată cu spriinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Centre National de la Cinematographie (Franța), Region Alsace şi al Programului Media al Uniunii Europene. La realizarea filmului au participat şi: TVR, HBO România, Zenith Media şi City Cinema Management. Programul detaliat al filmului în cinematografe poate fi găsit pe site-ul filmului, www.kapitalism.ro.
Pana la urma, tartorul crimelor din decembrie 1989 (pe langa Ion Iliescu), Mihail Gorbaciov, se va afla, iata, in Romania, se pare ca tot in contul celor 200.000 de euro livrati de Sorin Ovidiu Vintu anul trecut, pentru show-ul ratat cu instalarea “prostanacului”. In cursul vizitei de lucru a fostului secretar general al PCUS se va lansa si o noua tribuna de presa, “libera si independenta”, creata din necesitatea acoperirii spatiului lasat gol de disparitia unor ziare ca Ziua, Gardianul si Cotidianul, si dupa decredibilizarea totala a posturilor Realitatea TV plus Antenele: “Puterea”. Pe parcursul primei sale vizite in Romania dupa 21 de ani, Gorbaciov se va intalni si cu sclavii sai mai mici, Iliescu si Constantinescu, ambii agenti de influenta ai intereselor rusesti cat timp s-au aflat la presedintie, si dupa (sa nu uitam marile “merite” ale celor doi: ultimul Tratat cu URSS si odiosul Tratat cu Ucraina). Numarul persoanelor care vor participa la “masa privata” cu Gorbaciov este fix 22 (interesant!).
In postarea de acum doua saptamani Ziua veche sta din nou la poarta noua a Puterii. A “puterii” din strada Paris spuneam ca fostii sclavi ai lui Vintu de la Ziua veche – altfel foarte “patrioti”, ba chiar, mai nou, si “ortodocsi” – se muta cu cortul, momentan saptamanal, in curtea “Puterii” private a “fratilor” care asteapta Lumina de la Rasarit. Iata ca s-a bifat. Mai aminteam ca este vorba de o a doua tentativa de aducere a lui Gorbaciov in Romania, dupa cea ratata, de la show-ul din decembrie al lui Vintu, Geoana si Iliescu, “10 anti-Romania”, cand mogulul filo-rus spera sa sarbatoreasca pe scena de la Ateneu plasarea pe tronul de la Cotroceni a “prostanacului” PSD. Basescu si romanii le-au dejucat planurile. Desigur, este de adaugat ca si Vintulica este doar o interfata a intereselor rusesti, dupa cum se vede. Banii pe care-i plimba, de la Bucuresti la Chisinau, sau chiar Tiraspol, nu sunt ai lui. Ca dovada ca angajatii de la Bucuresti mor de foame, ancorati in sinergia faptelor Realitatii TV, in timp ce Hurezeanu se da in barci la Chisinau sucind mintile fatucelor si baieteilor de la Pu(b)lika TV. Cel mai probabil fondurile de milioane sunt ale “fratelui mai mare”, care l-a recrutat inca de cand facea puscarie pentru furt de merdenele. Asta ca sa stim cine baga banul in “putere”, in general. In cazul de fata, unii spun ca, pe langa mustata mogulului de Delta si Dunare ar fi si barba magnatului KGB-ist de Tamisa, Alexander Lebedev.
Administratorul afacerii, Adrian Thiess, se jura insa ca nu fura de la Vintu, desi e prins cu toate ratustele lui in gura. Dan Andronic, un bun cunoscator al produselor SOV, il contrazice si mai afirma ca in noul maglavais de presa s-ar afla amestecat si Mihai Craiu. Craiu ca Craiu, dar cine este Adrian Tiş (Adrian Ragnar Thiess), majordomul amabilul ghid al lui Gorbaciov la Bucuresti?
Alexandru Sassuva pleca de la conducerea TVR. Raportul de activitate al televiziunii publice a fost respins astazi de Parlament, ceea ce echivaleaza cu demiterea întregului Consiliu de Administratie al institutiei. Rodica Culcer si Robert Turcescu au cele mai mari sanse sa-l inlocuiasca pe Sassu. (Nici nu stiu ce sa zic – nota mea)
Râmnicu Vâlcea, un oras cu 110.000 de locuitori, este campion la ziare locale: 17 publicatii apar în orasul vâlcean. Aici apar ai publicatii cu periodicitate mai rar întâlnita: trisaptamânale.
Diana Singer ne explica cu argumente de ce Lucian Mandruta este un “Circar fara talent”. Jurnalista il stie pe Mândruta de pe vremea cand prezenta la SOTI stirile.
Ziarul “Puterea” anunta ca face angajari si ca prefera jurnalisti de la Gardianul, Ziua, Cotidianul si Business Standard. Publicatia nu are preferinte pe domenii si asteapta CV-urile la [email protected] dar se lauda ca il aduce pe Gorbaciov in tara la lansarea de pe 14 aprilie.
Nota mea: Aici, dincolo de amuzament, trebuie subliniat ca este vorba de o a doua tentativa de aducere a lui Gorbaciov in Romania, dupa cea ratata, de la show-ul din decembrie al lui Vintu, Geoana si Iliescu, “10 anti-Romania”, cand mogulul filo-rus spera sa sarbatoreasca pe scena de la Ateneu instalarea pe tronul de la Cotroceni a “prostanacului”. Basescu si romanii le-au dejucat planurile. Acum, daca va veni, o va face pe barba aceluiasi angajament. Asta ca sa stim cine baga banul in “Putere”. Dar parerea mea e ca daca tov Gorbaciov tine “calendarul” stilistilor, 14 aprilie e, de fapt, un alt 1 aprilie pentru el… 🙂
Motto: “Conducătorii politici nu vor să ştie că ziarele sunt bune numai la împachetat şi că pădurea de antene de deasupra Bucureştiului e îndreptată spre Sofia şi Moscova.”
Liberation: Se vorbeşte tot mai des despre o casă comună a Europei (proiect al Trilateralei promovat de Mihail Gorbaciov – Nota mea). Ce părere aveţi despre aceasta? Mircea Dinescu: Când la Paris, ca şi în îndepărtata Moscovă, arhitecţii politici schiţează o eventuală casă comună a Europei, putem paria de pe acum că acestei case îi va lipsi cu siguranţă una din ferestre: România.(…) O insulă scăldată de jur- împrejur de valurile neliniştite ale reformismului politic, cu băştinaşii dornici să guste măcar o picătură din miraculosul elixir cu eticheta de perestroika şi glasnost, capabil, pare-se, să învie cadavrul socialismului, dar de care sunt păziţi cu străşnicie, cum eram pe vremea copilăriei feriţi de diabolicul Coca-Cola, prezentat drept drog american. (…)
L: Este Gorbaciov o speranţă pentru România? MD: (…) “Ani de zile ni s-a spus, mai pe şoptite, mai pe ocolite, că sistemul din România s-ar liberaliza, dar nu poate din cauza ursului din răsărit. Şi populaţia a crezut. Trupele sovietice fac manevre la graniţa României. Aceasta este fraza pe care ne-o fentau oficialităţile la ureche, ori de câte ori încercam să ne mişcăm puţin. Apariţia lui Gorbaciov, cu uluitoarele sale reforme, a scos la lumină faptul că pretextul bau-bau-ului moscovit convenea de minune conducătorilor dogmatici din celelalte ţări socialiste, pentru ţinerea în frâu a oricărei opoziţii şi conservarea propriului lor stalinism. Nu ştiu dacă Gorbaciov e sau nu considerat un ţar bun de către popoarele de dincolo de Prut (Care “popoare” tovarase? Peste Prut e tot poporul roman! Poate peste Nistru – Nota mea), dar pentru milioanele de oameni care au tăcut în umilinţă, zeci de ani, în Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.G. şi România, el este un vestitor de bine, un Mesia al socialismului. Dacă va ţine cont de teoria acelui fizician care spunea că un ou nu fierbe în zece tone de apă călduţă, ci într-un ibric cu apă clocotită, adică va avea curajul să-şi ducă până la capăt ardenta sa viziune asupra istoriei, vom vedea.lumi renăscând, oameni reînviind.(…) L: Ce credeţi despre acei oameni, unguri sau nu, care părăsesc ţara de câteva luni încoace? MD:(…) Tocmai faptul că, alături de români, populaţiile maghiare şi germane şi-au păstrat nealterate propriile valori şi culoarea specifică, într-o înmănunchiere armonioasă a diverselor structuri, vocaţii şi temperamente, dădea o mireasmă de sâmbure al Europei acestui teritoriu cuprins între Dunăre şi Carpaţi. Vântul naţionalismului usucă tot ce întâlneşte în cale. (…)
Liberation, 17 martie 1989 Autor: Gilles Schiller, alias Jean Noel Stern
Scris deVictor Roncea Cred că doar puţini oameni din România, atunci când se gândesc la 21decembrie, au în cap, în loc de jertfa tinerilor români din 1989,aniversarea zilei de naştere a „generalissimului“ Stalin. Printreaceştia, cu siguranţă, se află şi Sorin Ovidiu Vîntu, braţ la braţ cuIliescu-KGB. Aflatla final abrupt de carieră ca speculant financiar înbătrânit în rele,mogulul de Deltă s-a auto-deconspirat la ultima sa Gală „Zece pentruRomânia“ sărbătorită în libertate. An de an, fostul puşcăriaş şi-apropus să-şi spele trecutul lipindu-se, pentru „onorabilitate“, de câteo figură mai notabilă, de la generali de Securitate la foşti şefi destat, de la personalităţi reale la făcături de scenă, cu toţii supuşislăbiciunii banului, alimentat cu sârg din rezervoarele fraudelorcomise, de zeci şi sute de milioane de euro. Anul acesta, obsesia sapentru obţinerea de „respect“ la kilogram i-a depăşit limiteleconspirativităţii, devoalându-i cras filiaţia pro-sovietică şianti-românească. Invitarea la Bucureşti a lui Mihail Gorbaciov,tartorul asasinatelor din decembrie 1989, chiar la locul crimei de acum20 de ani, este o insultă nemăsurată la adresa tuturor românilor. Dacăne gândim că evenimentul urma să fie asezonat cu instalareapreşedintelui de paie al Kremlinului, Mircea Geoană, prea-desnavetistul de pe centura Moscovei şi „prostănacul“ lui Iliescu-KGB,care ar fi primit pe gură sărutul ţarului roşu „live“ pe scenaAteneului Român – alt afront ordinar – avem o viziune asupramegalomaniei care-i animă pe duşmanii României. Dar planul nu le-aieşit. Geoană nu este preşedinte, Iliescu e gata arestabil şi Gorbaciovn-a mai venit. I-a fost frică să nu ajungă şi el la Târgovişte…Şampania pregătită pentru aniversarea lui Stalin la vila oligarhuluiroşu a rămas nedeschisă. Guşă a fugit în Austria cu platourile desaleuri, Freciu a fost reţinut pe Otopeni şi Popa e după gratii laJakarta. Numai Tatulici a rămas la datorie, zdrăngănind la balalaikă.În faţa lui, pe scenă sau lafăindu-se în fotoliile de la Ateneu,conferindu-i o ultimă „onorabilitate“ mult visată devalizatorului FNI,o mulţime pestriţă se prostitua în direct lustruind la poleialaRealitatea TV. La aceeaşi oră, în stradă, părinţii, fraţii şiprietenii tinerilor ucişi pe 21 decembrie 1989 plângeau, cuminţi,nebăgaţi în seamă de reflectoarele fabricii de minciuni a miculuiStalin de Deltă. Câţiva anticomunişti îngânau la Baricadă din imnulPieţii Universităţii: „Şi nici nu vă pasă, de cei ce nu mai sunt/ Decei ce vă acuză, de-acolo din mormânt…“. Anul 20 ar trebui sădemonstreze că, dacă nu prostituatelor publice, măcar statului român îipasă de cei ce nu mai sunt. Şi vinovaţii de crimele din decembrie suntpedepsiţi. Nu în ultimul rând, în lumina recentelor dezvăluiri ale unorgenerali aflaţi în focul evenimentelor, în boxa acuzaţilor ar trebui săse afle, alături de Iliescu, şi invitatul „de onoare“ al lui Vîntu,tovarăşul Gorbaciov. Asta dacă vom mai avea un stat român…
PS: Ce “glumite” au mai facut sclavii lui Vintu: “Basescu si Badea premiati la Zece pentru Romania”. De ce nu “Vintu si Popa, miss Jilava 2010”?
Gorbaciov nu mai vine astăzi la sindrofia de vitrină a lui Vîntu de lafalimentara Realitatea TV – aşa zisa Gala „Zece pentru România“.Sursele noastre – confirmate apoi şi de un comunicat oficial – neanunţaseră încă de acum câteva zile că venirea lui Gorbaciov pe 21decembrie este pe cale să se anuleze, din cauza situaţiei precare acelui care i-a plătit deplasarea, Sorin Ovidiu Vîntu. „Aş fi vrut săvin în România, dar nu pot; este cu adevărat un caz de forţă majoră.Vă spun asta pentru a înţelege că nu a fost o decizie uşoară, dar afost SINGURA POSIBILĂ ÎN CIRCUMSTANŢELE ACTUALE“, se afirmă încomunicatul ultimului lider al URSS. „Circumstanţele actuale“ pe carele menţionează Gorbaciov nu au de-a face cu scuzele clasice invocate,de ordin medical, ci sunt acele „circumstanţe“ care i-au răcit şiraspinării fostului puşcăriaş, care simte probabil din nou, cu simţulspecific foştilor deţinuţi de drept comun, adierea rece a celulei. Surselenoastre ne-au declarat că e posibil ca Ambasada Rusiei la Bucureştisă-l fi avertizat pe Gorbaciov că Vîntu urmează a fi arestat, dupădeclaraţia recentă a procurorului general Laura Codruţa Kovesi, care aafirmat că „hotărârea de condamnare în dosarul FNI poate fi revizuitădacă apar fapte care nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionareacauzei“. Or, după cum se ştie, Parchetul strånge din ce în ce maimulte probe după evenimentele recente legate de arestarea lui NicolaePopa şi reţinerea lui Sorin Ovidiu Freciu (SOF), måna dreaptă a luiSOV, pe Otopeni, care conduc la ideea că laţul se va strånge în jurulmogulului şi pentru faptul că acesta este cercetat în dosarul privindfavorizarea infractorului Nicolae Popa, interpusul său în jaful FNI.Gorbaciov nu putea risca să sufere un astfel de deficit de imagineasociindu-şi numele cu un personaj ca SOV, care încearcă disperat săachiziţioneze resurse de onorabilitate şi respect, cheltuind sumeenorme din banii furaţi de la sutele de mii de oameni păcăliţi. Gorbaciovavea în program şi o vizită acasă la Vîntu, cum s-a întâmplat şi încazul unui alt invitat al mogulului, Henry Kissinger, care a primit120.000 de dolari pentru a-i lustrui imaginea fostului expert înbrânzoaice, pozându-se cu excrocul neprins încă (la vremea aceea).Conform surselor noastre, Cozmin Guşă urma să se ocupe de tăvile cusaleuri, iar Mihai Tatulici de artificii şi acompaniament la mandolină.În cazul de faţă, sutele de mii de euro nu au mai fost suficientepentru a-l convinge pe Gorbaciov să meargă pe urmele „prostănacului“Mircea Geoană, la „relaxare“, în „circumstanţele actuale“, menţionatemai sus, care consacră înfrångerea pe toate liniile, inclusiv politică,a clanului mogulilor filo-ruşi şi anti-Romånia. Fără îndoială, dacăcircumstanţele nu erau cele actuale, cu Traian Băsescu din nou laCotroceni, astăzi, pe scena Ateneului Romån s-ar fi jucat kazacioc înformat de troikă la dublu, cu Vîntu, Voiculescu şi Patriciu, pe de-oparte, în tandem cu proaspăt juratul Geoană, Iliescu-KGB şi stăpånullor de la Răsărit, Gorbaciov în persoană. Dar afrontul lui Vîntu laadresa Romåniei nu s-a împlinit prin aducerea celui mai importantresponsabil de crimele din decembrie 1989 chiar la locul faptelor sale.Criminalul sadic, rece şi calculat din spatele loviturii de stat din1989, Mihail Gorbaciov, cel care a regizat cu ajutorul „turiştilor“ GRUşi KGB asasinarea controlată şi rănirea a mii de tineri romåni pentru alegitima dictatura lui Ion Ilici Iliescu, nu va mai „onora“ Gala celor„10 contra Romåniei“. Conform scenariului, prezenţa lui MihailGorbaciov era programată să legitimeze „ungerea“ marionetei Geoanădrept „ales“ al înaltei porţi a Kremlinului. Troika de moguli aroganţiera atåt de convinsă că îl va instala pe prostănac preşedinte încåtaranjase pånă şi detaliul simbolic al vizitei lui Gorbaciov, care ar fitrebuit să se îmbrătişeze cu Iliescu şi Geoană pe scenă pentru a primisărutul ţarului roşu direct pe gură. Scris de George Roncea
Notele secrete despre evoluţia loviturii de stat din decembrie 1989
Documentestrict secrete, realizate de Departamentul Securităţii Statului şi,personal, de şeful DSS, general-colonel Iulian Vlad, în exemplarolograf unic,doar pentru ochii lui Nicolae Ceauşescu, văd pentru prima oară luminatiparului, după 20 de ani, în formatul lor original. În exclusivitatepentru cititorii „Curentul“, publicăm integral aceste informări -disponibile în format electronic pe site-ul ziarului – din care reiesecåt se poate de clar că Ceauşescu şi-a cunoscut sfårşitul, prevăzut dealtfel de specialiştii serviciului de informaţii romåneşti. Astăzi, dince în ce mai multe mărturii şi documente confirmă sută la sutăanalizele secrete. Inclusiv „generalul cu piciorul în ghips“ spune,după 20 de ani, ceea ce şefii DSS afirmau încă din 1989: Securitatea nua tras niciun foc de armă; au fost agenţii speciali ai GRU şi KGB.Totodată, publicăm în oglindă mărturia făcută în premieră de unjurnalist, Sorin Bogdan, despre revolta de la Timişoara care masca lovitura de stat dela Bucureşti. Pornindde la întâlnirea pe care Bush şi Gorbaciov urmau să o aibă la Malta,generalul Vlad – ulterior arestat şi încarcerat de ruşi prinintermediul agentului GRU Nicolae Militaru la ordinul lui „Iliescu-KGB“- îi explică lui Ceauşescu, pe 1 decembrie 1989, evoluţia pe care o vaavea lumea, după unificarea Germaniei, spre o Uniune Europeană aflatăîntr-un echilibru între Rusia şi Statele Unite. Din notele remise chiarpe 18 decembrie 1989, reiese că principalele state care vor acţionapentru îndepărtarea sa vor fi URSS, care va prelua puterea prin agenţiisăi, şi Ungaria, care doreşte „autonomia“ Transilvaniei, ceea ce s-aadeverit ulterior cu prisosinţă.
18 decembrie 1989
Buletinde informare întocmit pentru şeful statului, Nicolae Ceauşescu, deServiciul de Cercetare Analiză şi Sinteză din Centrul de Informatică şiDocumentare (unitate a Departamentului Securităţii Statului), pus ladispoziţie de istoricul Cristian Troncotă. STRICT SECRET Exemplar unic REZUMAT Informaţii mai deosebite din telegrame R. S. România
1. Acţiunea „ORIENT ‘89“ (…) – Vizita în Iran (n.r.) 2.Agenţia France Presse şi posturi de radio occidentale cu emisiuni înlimba română au relatat că sute de manifestanţi au împiedicat forţelede ordine din Timişoara să-l evacueze pe Tokes Laszlo din sediulBisericii Reformate unde se adăpostise. – Ziarul „Die Welt“ scriecă celor 300-700 de persoane care s-au adunat în faţa bisericii dinTimişoara li s-au alăturat şi alţi simpatizanţi, ajungând la circa5000. Potrivit altor ştiri, la manifestaţie ar fi participat circa10.000 de persoane. – Se susţine că au avut loc confruntări sângeroase, sute de manifestanţi au fost bătuţi şi mulţi dintre ei au fost arestaţi. -Duminică dimineaţa, România ar fi închis graniţa cu Ungaria prinpunctul de trecere a frontierei la Nădlag, iar zona în care se aflăoraşele Timişoara şi Arad ar fi fost încercuită de forţele desecuritate. – Duminică seara, în faţa Ambasadei R. S. România dinBudapesta a avut loc o demonstraţie antiromânească de susţinere a luiTokes Laszlo, la care au participat circa 150 persoane, membri aiForumului Democratic Ungar, care au purtat lozinci ostile ţării noastreşi care a durat 30 de minute. La încheierea manifestaţiei, fărăincidente, s-a precizat că se va organiza una şi luni seara la orele21.30, ora locală. – Gyozo Modvay, secretar al „Mişcăriiinternaţionale Tokes Laszlo“, a anunţat că gruparea sa va organiza la19 decembrie a.c. în oraşul Hotvan „prima demonstraţie naţională“ înfavoarea minorităţii maghiare, la care vor participa Matyas Szuros,preşedintele interimar al Ungariei, Kalman Kulcsar, ministrulJustiţiei, Istvan Palgy din partea colegiului pentru minorităţi etniceşi Erno Raffy, istoric, deputat în Parlament. – Zoltan Sido,preşedintele „CSEMADOK“ (organizaţie oficială a maghiarilorcehoslovaci), într-un interviu acordat cotidianului ungar „MagyarHirlop“ şi-a exprimat „protestul împotriva politicii naţionale aRomâniei“, adăugând că organizaţia pe care o conduce „îşi ridică glasulîn favoarea lui Tokes Laszlo şi Suto Andras“ (telegramă Budapesta). 3.Postul de radio „B.B.C.“ relatează că la Braşov ar fi avut loc odemonstraţie, la 8 decembrie, de 30 de minute în faţa uzinei „SteagulRoşu“, la care au participat 200-300 muncitori care au cerut „hrană,căldură şi libertate“. Demonstraţia a fost dispersată de miliţie. 4. Factori de decizie argentiniană apreciază: -În perioada următoare, Guvernul Român va fi supus la presiunipsihologice în scopul înlocuirii lui cu altul, în care P.C.R. să nu maiaibă rolul conducător. – U.R.S.S. şi Ungaria, prin intermediulradioteleviziunii vor incita populaţia Transilvaniei la revoltăîmpotriva guvernului de la Bucureşti. – U.R.S.S. va acţiona pentrua obţine sprijin în România în direcţia „reactivării“ unor români careau studiat în Uniunea Sovietică şi simpatizează cursul politic dinaceastă ţară. – U.R.S.S., S.U.A. şi unele ţări vest-europene vor acţiona pentru limitarea schimburilor economice cu ţara noastră. – S.U.A. intenţionează să întrerupă livrarea de uraniu către România. -U.R.S.S. şi S.U.A. fac puternice presiuni asupra unor statesudamericane, inclusiv Argentina, pentru ca acestea să nu mai întreţinălegături economice cu România „până ce această ţară nu sedemocratizează“. – Directoratele ziarelor argentiniene au primitindicaţia precisă de a nu mai publica articole favorabile despreRomânia şi tovarăşul Comandant suprem (telegramă Buenos Aires).
Generalul Iulian Vlad a previzionat viitorul Europei după Malta pe 1.12.1989
1 decembrie 1989
Raportolograf, exemplar unic, semnat şi parafat de generalul colonel IulianVlad – şeful DSS -, adresat preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu,privind problemele ce urmau a fi abordate, în cadrul întâlnirii de laMalta, între Mihail Gorbaciov şi George Bush.
Nr. 0075/989 STRICT SECRET
Raportăm următoarele informaţii obţinute pe mai multe linii, cu privire la întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov: 1.În cadrul noilor convorbiri la nivel înalt dintre SUA şi URSS,organizate la iniţiativa sovieticilor, cele două părţi vor aborda cuprioritate probleme privind redefinirea sferelor de influenţă şielaborarea unei noi strategii comune care să le asigure, în continuare,un rol dominant în toate problemele internaţionale. – Este deaşteptat să se ajungă la noi înţelegeri de restrângere a zonelor deconfruntare directă în favoarea celor de convergenţă a intereselor. – Sunt date că URSS va face noi concesii în favoarea americanilor în schimbul obţinerii de ajutoare economice şi financiare. -Se urmăreşte stabilirea unui nou echilibru pe continentul european caresă permită atenuarea treptată a diferenţelor de sistem politic şieconomic între ţările socialiste şi cele capitaliste şi asigurareatranspunerii în practică a conceptelor privind „dezideologizarearelaţiilor internaţionale“ şi crearea aşa-numitei „case comuneeuropene“. – În acest context, se va aborda şi problema existenţeicelor două blocuri militare, în sensul menţinerii acestora încă oanumită perioadă, cel puţin până la stabilizarea situaţiei din Europade Est. – În ceea ce priveşte intensificarea preocupărilorguvernului de la Bonn pentru reunificarea Germaniei, se va conveni săfie sprijinite, dar pentru o perioadă temporizate spre a fi încadrateîn „procesul de integrare europeană“. – Ambele părţi se vorpronunţa pentru accelerarea negocierilor bilaterale de reducere aarmamentelor şi cheltuielilor militare, URSS fiind interesată să alocemai multe fonduri pentru satisfacerea unor necesităţi interne, iar SUAsă diminueze deficitul mare al balanţei de plăţi. Este posibil ca,în timpul întâlnirii, Bush să facă publică intenţia de a reduceefectivele americane staţionate în Europa, ca un răspuns la măsurilesimilare adoptate unilateral de URSS. – Pe planul relaţiilorbilaterale, preşedintele SUA va manifesta disponibilitate pentrusprijinirea economică a URSS, condiţionat de extinderea reformelorsovietice prin luarea în considerare în şi mai mare măsură amecanismelor economiei de piaţă. – Pe lângă solicitarea expresă deajutoare financiare, Gorbaciov va insista pentru obţinerea de cătreURSS a clauzei naţiunii celei mai favorizate din partea SUA, precum şipentru reducerea restricţiilor pe linia transferului de tehnologie. Notă: -Din datele de care dispunem rezultă că la întâlnirea dintre Bush şiGorbaciov ar urma să se discute şi problema exercitării de noi presiunicoordonate asupra acelor ţări socialiste care nu au trecut la aplicareade „reforme reale“, fiind avute în vedere îndeosebi RP Chineză, Cuba şiRomânia. – Cu privire la ţara noastră, Bush va releva că statelemembre ale NATO vor continua aplicarea de restricţii în relaţiile lorcu România şi va solicita ca şi URSS să procedeze în mod similar, maiales prin reducerea livrărilor sovietice de ţiţei, gaz metan şi minereude fier. 2. În cadrul consultărilor din ultimele zile cuAdministraţia de la Washington, guvernele Angliei, Franţei, RF Germaniaşi Italia au insistat pentru: – evitarea adoptării de către SUA şiURSS a unor hotărâri definitive referitoare la modificarea echilibruluimilitar din Europa, fără consultarea prealabilă şi consimţământulţărilor vest-europene; – realizarea treptată a reduceriiarmamentelor şi efectivelor dislocate în Europa, urmând ca problemaunor diminuări semnificative să fie analizată numai după ce vor existagaranţii certe că URSS este dispusă să renunţe la forţa sa militară; -respectarea de către SUA a înţelegerilor convenite anterior cu statelevest-europene ca fiecare dintre acestea să aibă un rol sporit îninfluenţarea situaţiei din Europa de Est, astfel încât să-şi asigurepromovarea propriilor interese pe termen lung în această zonă. Franţaşi Anglia au solicitat totodată ca, în perspectiva construirii uneiconfederaţii a celor două state germane, să se prevină deplasareacentrului de putere din Europa către Germania unificată, precum şi opolarizare politico-economică şi chiar militară între aceasta şi URSSde genul celei existente înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.
General-colonel (ss) I. Vlad Arhiva Civic Media – Cele doua seturi de documente sunt disponibile aici – in Arhiva Curentul
Jurnalistul Sorin Bogdan a trăit evenimentele din 1989 pe propria-i piele
Unuldin momentele care mi-au marcat viaţa a fost Revoluţia din decembrie1989, pe care am trăit-o din plin la Timişoara. Aveam 25 de ani şi eramfericitul posesor al unui atestat de artist liber profesionist,deoarece cåntam jazz, la contrabas. (…) Ignoram cu toţii regimulcomunist, care ne ignora, la råndul său, considerånd artiştii ca noinişte paria. În decembrie 1989, începuseră să apară zvonurile despreproblemele unui preot maghiar. Am aflat amănunte de la Radio EuropaLiberă. Era 16 decembrie 1989, såmbătă, pe la prånz. Ştiam casa dinPiaţa Maria în care locuia Laszlo Tokes şi am vrut să văd cu ochii meice se întâmpla acolo. Am luat tramvaiul de långă Catedrală şi n-amcoboråt la prima staţie, pentru că voiam să mă asigur întåi privind pegeam că nu sunt pericole. Am zărit cåţiva oameni adunaţi pe străduţadin faţa Bisericii Reformate Maghiare, cu faţa către ferestrelepastorului. Din Piaţa Sinaia, m-am întors pe jos şi m-am oprit la colţ.Nu erau mai mult de 30 de persoane. Mi s-a părut ciudat că sunt lăsaţisă stea acolo. Erau, însă, bine supravegheaţi. (…) Seara,am trecut prin faţa comitetului judeţean de partid Timiş şi am fostşocaţi să vedem clădirea înconjurată de poliţişti şi soldaţi dintrupele de securitate. Nu mai exista un geam întreg, iar trotuareleerau pline de cioburi, resturi de cărţi de-ale lui Ceauşescu, sticle dewhisky sparte şi bucăţi de mobilier. Mariana, mama lui Gabi, ne-apovestit că timişorenii au ieşit în stradă, în sprijinul enoriaşilorlui Laszlo Tokes. Am aflat apoi ce s-a întåmplat. La căderea serii,tot mai mulţi oameni s-au adunat în faţa Parohiei Reformate din PiaţaMaria, cu lumånări în måini. Tensiunile au izbucnit cånd poetul IonMonoran a blocat un tramvai aflat în staţia din apropiere, trăgånd defunia pantografului. De aici, pånă la „Jos Ceauşescu!“ nu a fost decåtun pas. Oamenii s-au mobilizat şi au plecat în marş spre comitetuljudeţean de partid. În faţa clădirii, îi aştepta un cordon de soldaţidin trupele de miliţie. Mulţimea a spart cordonul şi cei mai curajoşiau pătruns în sediu. Furia devastatoare a mulţimii a întors pe dostotul. Au spart birourile şi au aruncat pe geam, în uralele celor deafară, portretele şi cărţile lui Ceauşescu, sticle de băutură găsiteprin dulapuri, tot ce le-a căzut în månă. (…) În complexul studenţescam găsit un nucleu de vreo 40-50 de oameni, care încercau să-i scoatăpe studenţi în stradă. Era un fel de disperare a unor oameni caresimţeau că acesta putea fi sfårşitul epocii comuniste, dar teamacelorlalţi părea greu de înfrånt. Se scanda „Jos Ceauşescu!“, „Joscomunismul!“, „Studenţi, veniţi cu noi!“, „Nu staţi în balcoane, cămuriţi de foame!“. Cineva s-a urcat pe un transformator electric şi aîncercat să mobilizeze lumea, însă puţini studenţi au coborât să ni sealăture. Mulţi erau plecaţi deja acasă, iar cei rămaşi n-au preaîndrăznit să iasă din cămine.
Miliţienii au fost atacaţi cu sticle incendiare
Am plecat cu maşina spre casa lui Tokes, însă un cordon de miliţieni blocacirculaţia în dreptul restaurantului „Flora“, de pe Splaiul TudorVladimirescu. Ne-am întors, am ocolit prin Piaţa Bălcescu şi am ajunslångă liceul de filologie-istorie, unde am parcat. În permanenţă neluam măsuri de precauţie, să avem străzi pe care să ne putem retrage,în cazul unei intervenţii în forţă a miliţienilor. Ne-am apropiat deBiserica Ortodoxă din Piaţa Sinaia, unde erau adunaţi vreo 30-40 deoameni, majoritatea tineri din Calea Şagului, întăråtaţi de ideea uneibătălii cu miliţia. Trupele erau masate în dreptul librăriei de peBulevardul 6 martie (actualul 16 decembrie), blocånd accesul spreBiserica Reformată. Erau tineri care îşi făceau stagiul militar înforţele de miliţie, dar aveau căşti albe, scuturi mari de plexiglas şibastoane de cauciuc. La ordinul unui gradat, au început să înaintezespre noi, lovind ritmic cu bastoanele în scuturi. Noi ne-am retras unpic, dar am văzut, uluiţi, că tinerii adunaţi acolo nu dădeau înapoi.Dimpotrivă! Au alcătuit ad-hoc un cordon perpendicular pe bulevard şiau început să înainteze către cordonul de miliţie. Aveau şi ei båte şicåteva răngi, pe care le tårau cu zgomot pe asfalt. Un tip solid,căruia îi spuneau Semaca, zăngănea un lanţ în måna dreaptă şi părea săfie un fel de lider. Momentul culminant s-a petrecut cånd cele douătabere au ajuns faţă în faţă, la vreo 20 de metri una de alta: la unsemn, cåţiva tineri au scos nişte sticle incendiare pregătite dinainte,le-au dat foc şi le-au aruncat între miliţieni. „Pe ei!“, a strigatSemaca, şi toţi au năvălit către miliţienii care fugeau capotårnichile. În cåteva minute, bătălia a fost cåştigată. Tinerii auspart vitrinele magazinelor şi au încins un foc în mijlocul liniei detramvai, din volumele de omagii şi cărţile lui Ceauşescu scoase dinvitrina unei librării. În uralele lor, Semaca defila pe bulevard, cu ocască de miliţian pe cap şi un guler imens de blană, luat dintr-unmagazin. (…)
La Catedrală eram 4-500 de oameni
Cinevaa spus să mergem în centru. Era deja trecut de miezul nopţii şi amajuns la Catedrală. Eram vreo 4-500 de oameni. Un cordon de miliţieniînconjurase primăria şi o parte dintre manifestanţi voiau să-i atace.Din mulţime au apărut nişte lideri ad-hoc, care vorbeau oamenilor de petreptele Catedralei şi încercau să-i oprească pe cei ce voiau să sebată cu miliţienii de la primărie. Povestea a durat vreo oră, în caremulţimea pendula între Catedrală şi primărie, unde îi înjurau pemiliţieni şi le reproşau că nu sunt romåni, dacă apără regimulcomunist. (…) Prea puţini oameni au ieşit în stradă să li se alăture.În dreptul antenelor de radio de långă cimitirul din Calea Lipovei, aavut loc prima intervenţie în forţă a unor masive trupe de miliţie,care a reuşit să împrăştie manifestanţii şi să aresteze o parte dintreei. Cånd am ajuns acasă şi am intrat, surescitat, pe uşă, strigånd„Gata cu Ceauşescu! A început revoluţia!“, maică-mea a început săplångă.
Decembrie, ziua a 17-a
Duminică,evenimentele au continuat în cursul dimineţii. Liviu Butoi mi-apovestit ce s-a întåmplat. Pe la ora 10:00, nişte tåmpiţi dinconducerea garnizoanei Timişoara au avut neinspiraţia să scoată unpluton de soldaţi în stradă, care au defilat cu steagul de luptă înfrunte. Liviu i-a întålnit cånd treceau podul, dinspre Piaţa Mariacătre Catedrală. Timişorenii au coboråt de pe trotuare, fără să scoatăun cuvånt, cu privirile îndårjite, şi au început să păşească în tăcereîn spatele soldaţilor. Tot mai mulţi. Speriaţi, militarii au grăbitpasul şi s-au retras în garnizoana din Piaţa Libertăţii. Prea tårziu.Se adunaseră în zona Operei vreo 2.000 de oameni, care s-au hotăråt săplece în marş către comitetul judeţean PCR. Era o manifestaţie paşnică,mulţi tineri, femei, bărbaţi cu copii pe umeri, cum văzuseră lajurnalele de ştiri de la televiziunile sårbeşti că se întåmplase înalte ţări. Ajunşi în faţa sediului judeţenei de partid, deşi strigau„fără violenţă!“, demonstranţii au fost întåmpinaţi de trupele demiliţie şi alungaţi cu jeturi de apă proiectate din maşini de pompieri.A fost scånteia care a declanşat ostilităţile. Oamenii au atacatcordonul de miliţieni, i-au smuls pe cei doi pompieri dintr-o maşină şii-au dat foc. A început o bătălie fără milă. O altă prietenă, Olivia,mi-a descris ciocnirea violentă din jurul prånzului. Ea scăpase, udăleoarcă, după ce s-a ascuns pe treptele hotelului „continental“. Dupăora 14:00, totul o luase razna. Tot mai multe grupuri de manifestanţiveneau în centrul oraşului. Pe la 16:00, s-au auzit primele împuşcăturiîn Piaţa Libertăţii. Zvonurile vorbeau de focuri de armă trase în plin,de morţi şi răniţi. Fascinant era că efectul obţinut a fost exact pedos! Teama parcă se evaporase, făcånd loc furiei şi unei hotăråri deneclintit. „Libertate!“, „Acum ori niciodată!“, „Jos comunismul!“, „JosCeauşescu!“, „Azi în Timişoara, måine-n toată ţara!“ răsunau din toatecolţurile oraşului. Veştile circulau cu viteza fulgerului şi nu maiştiai care sunt adevărate sau care sunt zvonuri şi dezinformări.
Indivizi solizi spărgeau vitrinele
Dupăora 17:00, cånd a căzut întunericul, situaţia a scăpat de sub controltotal. La un moment dat, am ajuns în Piaţa Operei, care era subcontrolul demonstranţilor. Vitrinele magazinelor erau sparte cu o furiedementă de nişte indivizi dubioşi, înalţi, solizi, cu alura de sportivide performanţă. În urma lor, năvăleau cete de ţigani care furau tot cele cădea în månă. Cineva a incendiat parfumeria de vis-a-vis deCofetăria „Violeta“ şi flăcările ameninţau să cuprindă primul etaj alblocului. Oamenii şi-au inundat apartamentele, sperånd să scape de foc.Era o confuzie generală, demonstranţii adevăraţi ferindu-se să seamestece cu provocatorii. M-am întors la studioul lui Liviu Butoi, dindemisolul vilei de långă Liceul „C.D. Loga“, exact cu cåteva minuteînainte să intervină trupele de miliţie, care au deschis focul din nou.(…) Eram înnebunit să merg şi eu în locurile unde se duceaubătăliile cu forţele de represiune. (…) Între scandări, lumea vorbeade arestaţi, de morţi şi răniţi, însă nimeni nu se temea. Era oatmosferă electrizantă care te molipsea. Am trecut prin faţaUniversităţii şi am ajuns la Podul Mihai Viteazul. În timp ce primelerånduri ale demonstranţilor trecuseră de pod şi se îndreptau spreCatedrală, eu ajunsesem în dreptul unui chioşc de ziare din tablă,chiar înainte de pod. Mărturisesc că, pånă în acel moment, nu mi-avenit să cred că se trage în oameni cu gloanţe adevărate. Mă gåndeam cătrag cu gloanţe oarbe, să ne sperie, sau cu gloanţe de cauciuc, cumauzisem că se face în Occident, cånd vor să împrăştie manifestaţiileviolente. Cei din faţă scandau „Armata e cu noi!“ şi înaintau cătreCinema „Capitol“, în momentul în care militarii au deschis focul. Dinreflex, m-am aruncat la pămånt, ascunzåndu-mă după chioşcul de ziare.Am auzit gloanţele lovind crengile copacilor şi am văzut scåntei peasfalt, de la ricoşeuri. Atunci am realizat că sunt gloanţe adevărate.
Eram invincibili, printre gloanţe
Ceiaflaţi pe pod se tråntiseră pe jos şi cåţiva gemeau şi se zvårcoleau,loviţi de gloanţe. Ciudat, dar nimeni nu s-a speriat. Dimpotrivă!Ghemuiţi, i-au scos pe răniţi din bătaia gloanţelor şi au oprit cåtevamaşini, rugånd şoferii să-i ducă la spital. Nimeni nu i-a refuzat, deşiîşi murdăreau banchetele automobilelor cu sånge. Mai tårziu am aflat cămilitarii care au tras au fost comandaţi de generalul Chiţac. Mulţi autras în aer sau în pămånt, evitånd să ţintească spre demonstranţi, însăcåteva gloanţe au nimerit în plin. Fantastic era că, pe măsură cerealizam că se trage în noi, ne dispărea orice urmă de teamă. La fels-a întåmplat cu o coloană de manifestanţi care au încercat să treacăPodul „Decebal“ către comitetul judeţean PCR au fost întåmpinaţi cugloanţe. (…) Nimeni nu poate descrie cu adevărat ce s-a întåmplatîn noaptea de 17/18 decembrie în Timişoara. Atitudinea oamenilor,curajul pe care ţi-l extrăgeai parcă din curajul celui de långă tine,exaltarea, sentimentul că trăim un moment magic, credinţa că împlinimun destin al cărui final urma să fie unul singur… Eram invincibili,gloanţele nu existau, eram liberi şi nimeni nu ne mai putea furalibertatea. Nu voi uita niciodată flacăra din privirile celor din jur,zåmbetul de pe faţa lor, aura de îngeri care iradia de pe chipuriletuturor. Nu-l cunoşteam pe cel de långă mine, dar îl simţeam fratelemeu şi ştiam că nu mai au ce să ne facă. În orice direcţie te uitai,cerul era brăzdat de trasoare, dar rafalele de mitralieră erauacoperite de glasul răzvrătiţilor. Toată Timişoara vibra. Pe la3:00, Dumnezeu a vărsat o lacrimă pentru cei ce au murit atunci. Oploaie torenţială a spălat păcatul celor care au ridicat arma asuprafraţilor lor şi s-a aşternut liniştea. Peste oraş şi peste sufletelenoastre. Atunci am ştiut ca i-am învins. Sorin Bogdan Integral pe www.sorinbogdan.ro
Scris deVictor Roncea Renumitul luptător anticomunist, scriitorul rus Vladimir Bukovski, refugiat în Marea Britanie, pune la îndoială, prin intermediul ziarului „Curentul“, probitatea profesională şi morală a şefului propus să conducă politica externă a UE, uniune asemuită de cercetătorul antisovietic cu o nouă URSS. Este vorba de baroneasa Catherine Ashton, nominalizată arbitrar în funcţie, ca şi conducătorul formal al UE, Herman Van Rampuy, supranumit de jurnalişti „preşedintele Bilderberg“ pentru faptul că singura sa recomandare pentru acest post este cea de membru al grupului elitist secret. Săptămâna trecută, surse politice din Londra au furnizat pentru corespondentul HotNews o scrisoare trimisă preşedintelui Comisiei Europene, Manuel Barroso, în care europarlamentarul britanic Gerard Batten pune sub semnul întrebării reputaţia noului ministru de externe al UE, baroneasa Catherine Ashton. În scrisoare, informează HotNews, Batten îi cere lui Barroso analizarea trecutului lui Catherine Ashton, acuzată de legături cu URSS la începutul anilor ‘80, pe când era trezorier al unui ONG „anti-dezarmare“, tipic celor înfiinţate de KGB pe tot cuprinsul Occidentului. Acum, după părerea mea, nici adresantul nu este mai breaz decât persoana reclamată, dacă ţinem seama că Barroso şi-a început cariera ca lider al mişcării maoiste a „proletariatului revoluţionar portughez“ devenită ulterior Partidul Comunist al Muncitorilor Portughezi. Europarlamentarul Gerard Batten face trimitere în scrisoarea sa la celebrul scriitor Vladimir Bukovski, care este şi preşedinte de onoare al Centrului Rezistenţei Anticomuniste din România şi care a avut ocazia să scotoceasă prin arhivele KGB, din care a şi extras, pentru cercetare, un fond impresionant, care poate ajuta la scrierea adevăratei istorii a comunismului. Vladimir Bukovski, care a efectuat mai multe vizite în România, ne-a demonstrat de altfel şi legăturile lui Ion Iliescu cu structurile sovietice ale KGB în aceiaşi ani ‘80. Bukovski ne-a oferit stenograme secrete ale KGB, din care reieşea că Ion Iliescu era considerat de Mihail Gorbaciov drept preferatul lui pentru a prelua puterea la Bucureşti după îndepărtarea violentă a lui Ceauşescu în urma loviturii de stat dirijate de KGB şi GRU în România. Aşa se explică probabil şi plăcerea lui Vîntu de a-l invita pe Gorbaciov să viziteze, după 20 de ani, locul crimelor din decembrie 1989. Fără îndoială, Vîntu speră ca la „Gala“ sa, a celor „10 Anti-România“, programată după alegeri, pe 10 decembrie, să se consacre de faţă cu patronul de la Răsărit, instalarea succesorului lui Iliescu-KGB peste „noile domenii ale imperiului roşu“. Cu speranţa că visurile mogulilor vor rămâne deşarte, până atunci vă oferim, în exclusivitate, poziţia scriitorului Vladimir Bukovsky faţă de instalarea baronesei Catherine Ashton: „Lenin a dat-o în bară, Stalin a dat-o în bară, Hruşciov a dat-o în bară, Andropov a dat-o în bară, chiar şi Gorbaciov a dat-o în bară. Dar Comisarii de Bruxelles acum au reuşit“.
A cincea coloana a URSS conduce Europa
Numirea baronesei Ashton ca ministru de Externe al UE a fost făcută în spatele uşilor închise, în cele mai bune tradiţii ale Biroului Politic sovietic. Parlamentele naţionale, presa şi publicul nu au avut nicio şansă să discute meritele candidaturii ei în avans – ne-au fost prezentate ca un fapt împlinit. Şi, bineînţeles, viitoarea aprobare a Sovietului Suprem European este văzută ca o concluzie anticipată – după cum nu au întârziat nici felicitările în cor de la liderii mondiali. În orice caz, după mine, şi nu numai, există mari probleme care se ridică faţă de ea în Marea Britanie. Între 1980-1983, Cathy Ashton a fost trezorier şi apoi vicepreşedinte al Campaniei pentru Dezarmarea Nucleară (CND). La vremea aceea, CND a fost un pivot al „campaniei de pace“ sponsorizate de sovietici în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord. Cu bună ştiinţă sau nu, activiştii CND au fost coloana a cincea sovietică. Mai mult, la acel moment CND a acceptat donaţii uriaşe din partea unor binefăcători neindentificaţi, pe care a refuzat ferm să-i numească, aceştia rămânând anonimi până în ziua de azi. Am demonstrat cu sute de documente strict secrete din arhivele sovietice (a se vedea „Judecata în Moscova“) că acea campanie de dezarmare nucleară de la începutul anilor ‘80 a fost orchestrată pe ascuns de la Moscova. Într-o măsură substanţială, a fost, de asemenea, finanţată de către Blocul Sovietic. Banii au fost direcţionaţi prin intermediul partidelor comuniste şi a altor organizaţii pro-sovietice sau individuale, cu scopul de a le creşte influenţa în „mişcarea de pace“. Cu Cathy Ashton ca trezorier, conturile CND nu au făcut obiectul unui audit independent. Sub presiunea publică, ele au fost supuse auditului pentru prima dată în 1982-1983 şi s-a descoperit că suma de 176,197 lire sterline – 38 la sută din venitul anual al CND – nu a putut fi urmărită până la donatorii săi originali. Auditorii Godfrey, Lord&Co au raportat că banii au provenit din „donaţii voluntare care nu pot fi controlate în totalitate până când aceştia nu intră în registrele contabile. Veniturile complete provenite din astfel de încasări nu sunt, prin urmare, susceptibile pentru verificările independente de audit“. După cum a fost cunoscut, fără îndoială, pentru Ashton, cel însărcinat cu strângerea de fonduri în CND era un membru al Partidului Comunist, Will Howard. Apropo, cariera lui ulterioară nu a fost mai puţin amuzantă decât cea a lui Ashton. El a părăsit Partidul Comunist şi CND-ul la sfârşitul lui 1980 şi şi-a petrecut restul vieţii ca om de afaceri şi militant al „schimbărilor climatice“ – până la moartea sa în 2008. Dacă eşti trezorier al unei organizaţii anti-NATO, şi un comunist făţiş îţi aduce 176 de mii de lire sterline de la donatori anonimi, nu ai nevoie de prea multe variante pentru a ghici de unde vin banii – Rothschild, regele Saudit sau chiar Biroul Politic Sovietic. Dacă ea nu a putut pune doi şi doi împreună, nu avea nicio treabă cu a fi trezorier. Sau, dacă putea, ea acoperea cu bună ştiinţă pentru agenţii sovietici plătiţi pentru subversiune. Ea era fie o conştiincioasă membră a Coloanei a V-a, fie unul dintre cei pe care Lenin îi numea „idioţii folositori“. Tertium non datum. Dacă pot specula, nu cred că a fost o idioată. În conformitate cu dosarul ei MI5, strecurat prin presa britanică săptămâna trecută, ea se afla sub supraveghere ca un „simpatizant comunist“. Ea reprezenta CND la întâlnirile Partidului Comunist. Împreună cu tovarăşii ei din CND, avea legături apropiate cu Partidul Comunist Francez. În 1980, ea şi două comuniste britanice au alcătuit delegaţia CND până la organizaţia olandeză controlată de comunişti „Opriţi bomba cu neutron“ (Stop the Neutron Bomb). Când s-a întors în Marea Britanie, la sugestia olandezilor, Ashton a aranjat pentru grupurile CND să se unească cu perechile lor din Olanda. La conferinţa anuală a CND din 1 decembrie 1983, împlinind un an ca vicepreşedinte al CND, ea a prezidat o întâlnire organizată de „Marxism Today“, jurnalul oficial teoretic al Partidului Comunist. Cu un asemenea trecut, cum ar putea ea să fie de încredere pentru a reprezenta Europa pe scena lumii, de exemplu, în relaţiile cu Rusia? Ea nu ar fi obţinut niciodată o asemenea poziţie într-un guvern democratic. Asemenea numiri sunt posibile doar în EUSSR. Aşadar, tovarăşi, ar trebui să ne felicităm pe noi înşine: avem în cele din urmă o grămadă de sovietici din a cincea coloană care conduc Europa. Lenin a dat-o în bară, Stalin a dat-o în bară, Hruşciov a dat-o în bară, Andropov a dat-o în bară, chiar şi Gorbaciov a dat-o în bară. Dar Comisarii de Bruxelles acum au reuşit. Vladimir Bukovski
Reputatul luptător anticomunist afirma tranşant că regimul Iliescu a fost instaurat de Moscova
Scriitorul anticomunist rus Vladimir Bukovski a fost prezent de mai multe ori în România, la reuniunea Rezistenţei Româneşti Anticomuniste de la Braşov, ca invitat special al Asociaţiilor Civic Media şi „15 Noiembrie 1987“, el devenind de altfel preşedinte de onoare al Centrului Rezistenţei Anticomuniste. La una dintre aceste întâlniri, reputatul cercetător a făcut declaraţii care l-au scos din minţi pe „Iliescu-KGB“, mai ales după ce Bukovski a reiterat public că deţine documente care dovedesc clar că planurile revoluţiilor din estul Europei au fost întocmite la Moscova. Socotim necesar să facem o recapitulare a acestora, într-un moment critic, când ţara risca să încapă din nou pe mâinile celor care au înfăptuit lovitura de stat din 1989.
Gorbaciov: „Iliescu e bun pentru România“
Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a apreciat chiar că „Ion Iliescu este bun pentru România!“, a spus public Bukovski, explicând: „Într-unul din documente, Gorbaciov li se adresează liderilor bulgari. Unul din liderii bulgari, Mladenov (Petăr Mladenov, care l-a înlocuit pe Todor Jivkov în 1989), spune: «Iliescu este foarte bun pentru noi, în România». Gorbaciov spune: «Da, dar să nu vorbim despre asta în public. I-am face un mare rău, să păstrăm tăcerea!»“. „În octombrie 1988, Mihail Gorbaciov a ordonat Biroului politic al PCUS să pregătească planul pentru schimbările din estul Europei, am aceste documente. Întreaga idee a revoluţiilor aparţine planului sovietic. Am găsit decizia Biroului Politic al PCUS în acest sens“, a declarat Bukovski. Scriitorul rus a mai apreciat că România ar trebui să facă ceea ce alte ţări foste comuniste nu au reuşit: să treacă la curăţarea ţării de postcomunism. „Cred că este un moment foarte important, există un singur lucru pe care România poate să-l facă acum, un lucru pe care alţii nu l-au făcut. Se poate trece la curăţarea ţării de postcomunism. Lustraţia, condamnarea Partidului Comunist sunt foarte importante. Multe ţări au încercat, dar niciuna nu a încheiat acest proces. România are acum şansa de a rezolva această problemă“, a spus Bukovski la Braşov.
Petrolul românesc să nu ajungă la mafia KGB
O altă temă a discursului lui Bukovski a fost cea a resurselor energetice ale României. Bukovski considera că „singura şansă de supravieţuire a poporului român este organizarea unui proces public în care să se dezbată modul în care sistemul energetic românesc a ajuns pe mâna străinilor“. În opinia lui Bukovski, „străinii“ care au acaparat resursele energetice ale României sunt organizaţii mafiote de tip kaghebisto-securiste sau de partid. Procesul public este singurul mod pe care disidentul îl vede pentru ca românii să-şi recâştige resursele energetice. De asemenea, Bukovski a denunţat contractele frauduloase făcute în deserviciul statului român. El a afirmat că Lukoil-ul este o instituţie care aparţine KGB şi că există multe alte domenii industriale în România în care urmaşi ai KGB îşi fac simţită prezenţa.
România, „ţara în care tot timpul se întâmplă ceva“
Bukovski a susţinut că, în opinia sa, poporul român este unul dintre puţinele popoare, alături de polonezi şi israelieni, înzestrat cu putere interioară şi dinamism şi că trebuie ca oamenii să facă eforturi pentru a se scutura de acest angrenaj securisto-comunist care secătuieşte ţara. Bukovski a salutat atunci intenţia creării la Braşov a unui Centru al Rezistenţei Anticomuniste şi şi-a manifestat intenţia de a ajuta prin toate mijloacele sale orice fel de grup care îşi asumă sarcina realizării Procesului Comunismului. În finalul discursului său, disidentul rus a precizat că „se întoarce oricând cu interes în România pentru că această ţară a rămas una dintre puţinele interesante, în contextul în care aici se întâmplă tot timpul ceva“.
Românii riscă să dispară ca naţie
„Dacă România nu reuşeşte să scoată comuniştii din spaţiul public pentru 5-6 ani, o să dispară ca naţie. Comuniştii oricum nu vor muri dacă se retrag o perioadă în afacerile private. Dacă nu reuşim să împiedicăm reorganizarea comuniştilor într-o Mafie în fostul bloc sovietic, şansele de supravieţuire sunt foarte mici“, a declarat Vladimir Bukovski. Disidentul rus a mai subliniat: „La ora actuală, în Rusia, la conducere se află eşalonul al doilea al KGB, care încearcă să refacă Uniunea Sovietică. Aceasta nu se poate întâmpla deoarece URSS a putut supravieţui doar într-un vid informaţional, iar în ziua de azi, Internetul reprezintă cea mai importantă piedică pentru refacerea URSS“.
„Să ia aminte Iliescu: poporul român merită să afle adevărul“
„Iliescu trebuie să aibă curajul de a recunoaşte că a participat la o conspiraţie prin care se intenţiona doar reformarea sistemului comunist. Poporul român merită acest lucru: să afle adevărul“, a afirmat cu fermitate Vladimir Bukovski, la una dintre aceste vizite ale sale din România. „Tot aşa cum esenţial pentru democraţia românească este începerea unui proces real al comunismului. Un Nurnberg atât de aşteptat. Lucrez de 14 ani la acest proiect şi nu voi înceta să o fac până când dreptatea nu va triumfa. Am strâns tone de materiale, din arhivele KGB şi ale PCUS. Doi Gb în format zip. Printre aceşti bytes se află şi Iliescu şi conspiraţiile sale. Să ia aminte Iliescu: adevărul întotdeauna – dar întotdeauna – va ieşi la lumină. Voi aveţi misiunea asta şi ştiu că o veţi îndeplini, în numele dreptăţii, a milioanelor de victime ale comunismului. Îl provoc pe Iliescu să-mi răspundă!“, i-a transmis prin noi Vladimir Bukovski lui Ion Iliescu, cel care îl ameninţa pe reputatul scriitor anticomunist că îl va da în judecată împreună cu semnatarul acestor rânduri. Motivul? Bukovski nu s-a sfiit să spună adevărul despre conspiraţia KGB-GRU din decembrie 1989, soldată cu peste 1.100 de români ucişi în busculada „revoluţiei“.
Iliescu a dat Basarabia pe tavă Rusiei
Iată o parte din declaraţiile care l-au scos din minţi pe Ion Iliescu: „Ştiţi foarte bine jocurile pe care le-a făcut Moscova în Basarabia şi Transnistria cu Armata a 14-a. Iar acum ştiu clar din documente că au existat discuţii între Gorbaciov şi Iliescu pe acest subiect, menite să împiedice Moldova să îşi câştige independenţa, lucru care le-ar fi creat probleme amândurora. Deci au hotărât între ei să menţină statu-quo-ul Moldovei“, afirma scriitorul anticomunist. „Că a «vândut» Republica Moldova nu e cuvântul potrivit, Ion Iliescu nu a fost plătit pentru asta. E vorba despre un aranjament prietenesc între doi comunişti, foşti colegi la Moscova. Nu, Ion Iliescu nu a vândut-o. Pur şi simplu a cedat-o ieftin, aş putea spune că a fost un cadou frăţesc, aşa cum o arată documentele.“ „Acum doar puneau pe hârtie roadele acestei prietenii, în urma căreia Iliescu i-a făcut lui Gorbaciov cadou Moldova. Nimic nou, dacă stai să te gândeşti cum funcţionează relaţiile între tovarăşii comunişti. Deşi, să fim drepţi, şi celelalte state foste comuniste se purtau frumos cu Moscova – mulţi dintre liderii lor erau, ca şi Iliescu, oameni aduşi în faţă de Gorbaciov, pe teritoriile lor staţionau încă armate sovietice. Dar e şi o deosebire majoră, chiar dacă Iliescu a făcut ce făceau şi alţii în Europa de Est. Iliescu voia să continue să aparţină Estului, nu dorea să se îndrepte spre Vest. Deci nu poţi să-l învinovăţeşti pentru tratat în sine, dar, pe de altă parte, e foarte interesantă problema în ceea ce priveşte Moldova. De pildă, nici polonezii nu i-au oferit Rusiei o parte din teritoriul său şi nici cehii n-au făcut asta. Doar Iliescu a fost mai «generos».“, spune Bukovski, completând: „Iliescu a hotărât cu Gorbaciov ca Moldova să rămână în Blocul Sovietic, iar România nu va pretinde în veci vreun drept asupra acestui teritoriu“. Iliescu „făcea parte dintr-o nouă generaţie de tineri lideri pro-sovietici şi a fost educat în acest spirit la Moscova. Bănuiesc că a fost un moscovit dintotdeauna. A fost mai apropiat de Moscova decât oricine altcineva dintre liderii comunişti din România şi de aceea bănuiesc că in ‘89, când se plănuiau revoluţiile din Europa, l-au ales pe el pentru România. Trebuie să existe un motiv pentru asta, nu se poate să fie doar pentru că e atât de cumsecade, cum pozează astăzi“.
Iliescu şi Militaru erau agenţii Moscovei
„Nu pot decât să presupun (că Iliescu a colaborat cu KGB-ul – nota red). Adică, oricine a studiat la Moscova în anii ‘50 a fost recrutat într-un fel sau altul… nu neapărat de KGB, putea să fie Departamentul Internaţional al CC al PCUS sau aşa-numitul Departament Est-European al CC. Cu siguranţă a avut relaţii speciale cu Moscova – dacă pe linie politică sau de poliţie secretă, nu ştiu deocamdată. Dar nu contează, de fapt nici nu contează ce fel de relaţii a avut, atât timp cât aceste relaţii erau «speciale». (…) Da, cred că aşa stau lucrurile. Adică, toţi cei care studiau acolo erau o ţintă pentru recrutare, nu neapărat de către KGB – putea fi o recrutare politică. Şi a rămas prieten cu Moscova în toţi anii carierei sale în aparatul comunist.“, declara disidentul rus refugiat în Marea Britanie. „E drept că mai era o facţiune, relativ mică, de indivizi în interiorul partidului care aleseseră să fie agenţii Moscovei – printre care şi Iliescu, dar odată cu accesele de megalomanie ale lui Ceauşescu şi de sfidare a Moscovei, aceştia au fost izolaţi, marginalizaţi“, adăuga Bukovski. „Iliescu, Militaru şi ceilalţi erau de fapt implicaţi într-o manevră a Moscovei. E foarte simplu. N-are sens să intrăm în toate detaliile. Nu contează cine era şi în ce poziţie în acel moment. Faptul că agenţi cunoscuţi ai Moscovei au preluat puterea, schimbând pur şi simplu Consiliul anterior în «Front» al Salvării Naţionale dovedeşte că aceasta era în sine una din operaţiunile Moscovei. Nu putea fi altceva. Deci Moscova pregătise schimbarea regimului Ceauşescu. Iar Iliescu a fost unul din liderii Comitetului Salvării Naţionale, ajungând după decembrie liderul suprem al operaţiunii.“, spune răspicat anticomunistul rus. „E foarte important să ştii în cine poţi avea încredere. Şi se pare că Gorbaciov avea toate motivele să aibă încredere în Iliescu. Îl cunoscuse cu 40 de ani în urmă şi ştia că fusese recrutat de Moscova, aşa că Iliescu a fost în mare măsură alegerea lui Gorbaciov. Am o serie de documente, de dovezi, acum am trecut la analizarea tuturor hârtiilor pe care am reuşit să le scot din arhivele CC al PCUS în 1991-1992. O să le fac publice cât de curând“, ne asigură prietenul românilor, Vladimir Bukovski. VEZI AICI CURENTUL PDF
Astazi s-a desfasurat la Inalta Curte de Casatie si Justitie un nou termen al procesului generalului Victor Stanculescu, acum din nou incarcerat dupa circul cu “pacanelele”. Urmatorul va fi pe 11 noiembrie si va avea loc cu usile inchise, in sedinta secreta, din motive… diverse. Cand am intrat in sala, generalul se afla singur pe o bancheta lunga pe care s-au mai asezat dupa inceperea sedintei o duzina de incatusati. Era tras la fata, adus de spate si cu o oarecare barba, aproape sa nu-l recunosc. La plecare s-a intors printre gardieni la mine si m-a salutat, cu o privire de disperare. Cu exceptia companioanei sale, nimeni nu mai era alaturi de el. Avocatul si doi ziaristi. Si n-a trecut mult de cand era in prima linie a oficialilor, alaturi de Basescu… (foto) Ciudata chestie: Gorbaciov va fi invitatul de onoare la gala “10 contra Romania” iar Stanculescu sta la Jilava. Stanculescu poate fi vinovat, dar Gorbaciov de ce n-ar fi arestat la aterizarea in Romania, pentru razboiul si mortii din decembrie 1989?
April 14th, 2010 
VR 
Posted in 
Tags: 
