-
George Roncea incepe sa scrie pentru Cotidianul. Cotidianul in vreme de razboi
Trist e ca romanii din Banatul sarbesc injurau guvernul de la Bucuresti pentru ca – spuneau ei – pana cand Romania nu a acordat permisiunea de survol avioanelor NATO, localitatile lor nu fusesera bombardate. Iar Banatul sarbesc nu a fost bombardat niciodata in istorie, nici macar in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Imi amintesc si acum expresia de pe fata lui Mile, cand matusa lui i-a spus la telefon: “De cand ai vostri ii lasa pe americani sa atace dinspre Romania, nu mai avem liniste noaptea din cauza avioanelor.”
-
TARGET. Cu Cristoiu pe acoperisul fierbinte. Mile Carpenisan, Sorin Bogdan si George Roncea sub bombardamentele NATO din Belgrad
“Ce-i aia ? Ce-i aia ?” ne-a intrebat Cristoiu. Am inghetat. O steluta portocalie parca inghetase pe cer, insa crestea, usor, tot mai mult. “Am belit-o !” a strigat Mile. “Tineti-va de ceva, ca asta vine spre noi !” Ca si cand nebunia de aici nu era de ajuns, la un moment dat, pe George Roncea l-au sunat din Romania, de la Radio XXI si i-au cerut sa povesteasca, in direct, ce se intampla la Belgrad. Cred ca a fost una din cele mai bune corespondente pe care le-am auzit vreodata. Nici nu putea fi altfel.
-
Pledoaria pentru violenta, moarte si razboi a “intelectualilor” GDS Liiceanu, Tismaneanu, Patapievici & Co si inclusiv a preotului-informator Iustin Marchis. Sorin Bogdan si Mile Carpenisan, scuturii vii la Televiziunea din Belgrad
Pentru a-si repara greseala si a fi iertati de cei care si-au pus sperantele in ei, ar fi absolut necesar sa-si ceara scuze. Cu siguranta insa, orgoliul nu le va permite acest lucru. Nu pot decat sa constat starea de fapt si sa insirui mai jos numele semnatarilor APELULUI LA CRIMA, spre improspatarea memoriei unora din noi si spre sublinierea, inca o data, a unei situatii triste: distanta uriasa intre intelectualii “societatii civile” si romanul de rand.
-
TARGET. Sorin Bogdan despre Mile Carpenisan, Narcisa Iorga si interviul cu Arkan: “Femeie, tu nu stii ca vila mea e pe lista tintelor NATO?!”
Pana la urma, Narcisa Iorga i-a luat un interviu lui Arkan. Acesta statea in fiecare seara in barul hotelului “Hyatt”, la care se zvonea ca ar fi actionar, si dadea oricui interviuri pe bani. Vorbea gratis doar pentru rusi, greci sau romani. Ne-am distrat foarte tare cand Mile ne-a imitat racnetul pe care l-a scos Arkan, cand Narcisa l-a rugat sa filmeze interviul la el acasa: “Femeie ! Tu nu stii ca vila mea e pe lista tintelor NATO ?”
-
TARGET: Sorin Bogdan si Mile Carpenisan la slujba de Inviere cu Patriarhul Pavle, Arkan si “tigrii” lui, sub bombele NATO
La cele doua intrari, sedeau cate doi colosi, ale caror priviri de otel te scanau din cap pana-n picioare si, cu un gest discret, dar sugestiv, le sugerau ziaristilor ca n-au ce cauta inauntru. “Sunt “tigrii” lui Arkan,” mi-a soptit Mile dupa ce am intrat in biserica.
-
Jurnalisti pe acoperisul fierbinte. Jurnal de razboi 1999. Target (7-8)
“Pentru a deschide usa negocierilor, agresiunea NATO impotriva Iugoslaviei trebuie sa fie stopata,” se spunea in comunicat. Vorba unui sarb despre vizita lui Primakov: “Apa de ploaie !”
-
Cum au doborat sarbii “avionul invizibil”. VIDEO. Target (5-6)
Dar stirea care avea sa inconjoare, instantaneu, intregul mapamond era ca aseara, antiaeriana iugoslava ar fi doborat un avion american de tip F-117 A Nighthawk, celebrul “avion invizibil”. Aparatul s-a prabusit la Budjanovci, la 20 de kilometri vest de Belgrad, in jurul orei 22:30. Nu mi-a venit sa cred
-
TARGET. Sorin Bogdan: alarma chimica la Belgrad. Jurnal de razboi 1999 – 4
In birou se mai aflau doi jurnalisti chinezi si, la un moment dat, Sanja Sarac – cum se numea tanara – a inceput sa ciripeasca. Eu cu Mile Carpenisan ne-am uitat unul la altul si ne-am abtinut cu greu sa nu izbucnim in ras. Cei doi chinezi i-au raspuns ceva si au inceput, fericiti, o lunga conversatie cu fata. In limba chineza ! Am completat formularele si am plecat. “Pe aici, nu mai calcam !” a bombanit Mile.
-
Sorin Bogdan: TARGET. Hotel “Toplice”, casa noastra pentru 3 luni. Jurnal de razboi: Iugoslavia 1999 – 3
Nu prea stiam ce sa facem, asa ca am privit in jur. Aveam impresia ca oamenii au surzit sau noi am luat-o razna, din cauza oboselii. Nimeni nu intrase in panica, doar ici-colo, cateva femei au grabit pasul, indreptandu-se spre adaposturi. Mai tarziu am auzit cateva bubuituri si nori negri de fum se ridicau dinspre aeroportul militar Batajnica. Se mai spunea ca si fabrica de medicamente “Galenika” din oraselul Zemun (o suburbie a Belgradului) ar fi in flacari.
-
Razboiul strambilor. Cum au sustinut Andrei Plesu si Zoe Petre bombardarea sarbilor de Pasti. Protestul graficianului Eugen Mihaescu. Urmeaza: Cristoiu despre “Mutantul Liiceanu” si jurnalistii romani din Belgradul in flacari
In perioada bombardamentelor asupra Iugoslaviei, intelectuali de casa ai tuturor regimurilor, ca Zoe Petre, Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu, au sustinut bombardarea civililor din Belgrad chiar si de Sfintele Pasti























