Victor Roncea Blog

Ieri, 21 martie a.c., ziua Procesului Kossuth privind denumirea ilegala a unei strazi din Targu Mures cu numele responsabilului de uciderea salbatica a peste 40.000 de romani ardeleni, am depus la Guvern SCRISOAREA DESCHISA adresata premierului Emil Boc: Pana unde va decadea demnitatea nationala in fata UDMR si a intereselor Ungariei asupra Romaniei? (foto). Astept, curios, raspunsul Cancelariei Primului Ministru, “conform legii”.

Scrisoarea Deschisa, publicata de Roncea.ro si Ziaristi Online, si preluata de numerosi alti romani activi pe internet – carora le multumim din suflet -, a strans in cateva zile peste 100 de semnaturi ale unor personalitati, jurnalisti, scriitori, avocati, profesori, cercetatori, istorici si militari, activi si in rezerva, dar si ale unor semnatari cu profesiunea simpla de romani (vedeti aici).

Sedinta procesului, stramutat de la Targu Mures la Craiova – pe unde Tokes Laszlo ar fi gasit la europarlamentare 3000 de votanti invizibili, “unguri sub acoperire”, vorba unui comentator inspirat de pe blog – , s-a tinut incepand cu ora 12.00, intr-o atmosfera de “alerta militara”. Salile Curtii de Apel din Craiova au fost impanzite de trupe de jandarmi si politie. Pana si profesorul Ioan Pop Sabau, avocatul cauzei, a fost perchezitionat la intrarea in sala. Un participant craiovean la proces ne-a relatat ca nu a intalnit niciodata un asemenea dispozitiv de forta in cladirea Curtii, nici macar cand mafiotii de culoare ai zonei isi faceau aparitia in catuse. Conform surselor noastre din randurile romanilor care mai exista in structurile de informatii romanesti, organele locale au fost alertate cu zvonul ca la proces se vor prezenta sute de romani “veniti cu autocarele” – celebrele “autocare cu romani” – care se vor uni cu nationalistii locali chemati de “activistii online” pentru a face presiuni asupra Instantei. Ceea ce, evident, nu a fost real, sedinta desfasurandu-se intr-o atmosfera solemna de sobrietate pe masura gravitatii subiectului judecat. Dar ce sa intelegem de la “organele locale”: ca Politia Craiova si Jandarmeria Romana se temeau de proprii romani, ai lui Mihai Viteazu, si de cei lui Avram Iancu?! Sau poate de ungurii asa-zisei “Garzi Secuiesti”? Preferam varianta din urma…

Sustinerea aberatiei cu schimbarea denumirii strazii Calarasilor – eroicul corp de armată care a fost decimat în 1877 în luptele pentru independenţa României – cu numele ucigasului de romani Lajos Kossuth a fost facuta, ilegal, de deputatul UDMR Kerekes Karoly, aflat in evident conflict de interese – un caz care ar trebui sa intre in atentia ANI -, in plus prezent la proces fara imputernicire din partea Primariei Targu Mures.

În pledoarie sa, profesorul Ioan Pop Sabau, după argumentația juridică, a explicat oroarea de a avea în Targu Mureș o stradă cu numele de Lajos Kossuth: “pentru maghiari, el este un simbol al revoluției ungare de la 1848, dar pentru români este cel care a transformat Transilvania într-o Bosnia Herțegovina avant la lettre“, a spus avocatul romanilor ardeleni. Concluzia: Kossuth rămâne girantul moral al etnocidului in urma căruia au murit 40.000 de civili de naționalitate română, fiecare al patrulea fiind cap de familie. Instanta a ramas in pronuntare, hotararea definitiva urmand sa fie prezentata peste o saptamana, a doua zi dupa aniversarea Unirii Basarabiei cu Tara.

In seara zilei de ieri, intr-o emisiune de la Realitatea TV, senatorul UDMR Gyorgy Frunda, după ce a comentat gestul conationalului sau Csibi Barna, a declarat că în procesul de la Craiova „niște extremiști din Târgu-Mureș îl contestă pe Kossuth ca fiind extremist”.  Vorbeste de “extremism” aparatorul extremistului ungur care l-a mutilat pe viata pe Mihaila Cofar, la Targu Mures, in 1990, avocatul “de succes” al criminalilor unguri care l-au ucis bestial pe ofiterul Aurel Agache, in 1989, si cel care a incercat reabilitarea criminalului de razboi antisemit si antiroman Wass Albert, poetul preferat al familiei Baconsky –  Fuzes.

In mod simbolic pentru soarta Romaniei si a presei romane de azi, despre Scrisoarea Deschisa catre Emil Boc si Procesul Kossuth au scris doar doua ziare romanesti din intreaga tara, independent unul de celalalt. Un ziar din inima Ardealului romanesc si celalalt din Cetatea Baniei. Numele lor spun totul: Cuvantul Liber si Cuvantul Libertatii, carora le multumim pe aceasta cale. Aportul lor va ramane in istorie legat de decizia instantei de la Craiova, indiferent care va fi ea: pro sau anti Romania.

Cititi si Dorin Suciu – Ziaristi Online: Lumină şi pace pentru victimele etnocidului românilor »