October 6th, 2017 
VR 
Sursa: The New York Times
Detalii: Ultimul drum al generalului Iulian Vlad. FOTO / VIDEO
Citiţi şi: Generalul Iulian Vlad pus mort la zid în baza unor falsuri ordinare via CNSAS. DOVEZILE AICI
Posts Tagged ‘New York Times’
O fotografie de Victor Roncea în The New York Times
Posted in Documentare, Top News 
Tags: Iulian Vlad, New York Times, Securitatea, victor roncea 
1 Comment »Artistul Eugen Mihăescu, la 80! LA MULŢI ANI!
Artistul Eugen Mihăescu, membru de Onoare al Academiei Române, împlineşte azi 80 de ani. Un rebel extravagant al epocilor de aur, argint şi tinichea ale României, Eugen Mihăescu este veşnic tânăr, veşnic cu o frunză verde şi pentru noi, indiferent de anotimpul de afară, precum coperta desenată de el pentru The New Yorker. La fel îl vede de altfel şi scriitorul D.R. Popescu, celebrul academician, care îi dedică un text aniversar, apărut recent în Cotidianul, şi din care redau mai jos un fragment. Mi se pare extraordinar că aşa cum îl descrie D.R. Popescu l-am văzut şi eu pe Eugen Mihăescu (şi alţi câţiva “nebuni” pentru adevăr), într-o postare de acum vreo 10 zile, cu trei coperţi realizate de artist pentru The New Yorker, şi pe care le puteţi vedea Aici.
Graficianul-luptător Eugen Mihăescu are o serie de contribuţii remarcabile la luminarea acestei lumi din ce în ce în ce mai întunecate, pe care le puteţi citi la Ziaristi Online.
Îi doresc din toată inima La Mulţi Ani şi să ne încânte şi pe mai departe cu geniul peniţei sale!
“Don Quijote viază în orice artist adevărat – şi nu se lasă pustiit de ce întâlneşte în cale, pe cărare, în drumul său spre împlinirea binelui şi frumuseţii în lume – adică pentru toţi oamenii, în primul rând, nu doar pentru sine, cum a procedat, ca să spun aşa, Făt-Frumos, distinsul nostru fiu de rege, cel care s-a bătut cu toţi zgripţuroii, zgripţuroaicele şi zgripţuraşii de pe pământ şi din aer doar pentru propria sa veşnicie tânără, lipsită de bătrâneţe!
Păstrând proporţiile, fireşte, în arealul metaforei, putem spune că şi Eugen Mihăescu, de la tinereţea de ieri până la tinereţea de azi, nu doar a visat mori de vânt, ci s-a mai şi întâlnit cu ele – şi, fără să pretindă că poartă crucea lumii în spinare, ci doar crucea sa de artist! – s-a luptat ca să rămână el însuşi, fără să înghită săbii de mucava, prin bâlciuri politice. Şi, ce să vezi, azi, în întrecerea cu anii, Eugen Mihăescu întinereşte mereu!” – D.R. Popescu
Continuarea la Cotidianul
Mai recomand un interviu din Adevărul şi un altul, în EvZ
Site-ul artistului Aici
Posted in Documentare, Top News Tags: Academia Romana, Adevarul, Aniversare, Cotidianul, D R Popescu, eugen mihaescu, EvZ, New York Times, New Yorker, ziaristi online No Comments »Larry Watts despre Cazul Targu Mures ’90, “Bomba Nucleara” a lui Ceausescu si Dezinformarea maghiara si ruseasca impotriva Romaniei perpetuata de Pacepa si Tismaneanu. CAPITOL PDF din Revista Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române
Romanul Mihai Cofar, maltratat si batjocorit sadic la Targu Mures, in martie 1990, aproape ucis de extremistii unguri dar prezentat de televiziunile straine si de Smaranda Enache drept un “maghiar victima a pogromului romanesc”
Revista INSTITUTUL DE STIINTE POLITICE SI RELATII INTERNATIONALE AL ACADEMIEI ROMANE ne pune la dispozitie un intreg capitol, in format PDF, din lucrarea istoricului Larry Watts “Cei dintai vor fi cei din urma” (Editura Rao, 2013), a doua parte a trilogiei expertului in informatii american dedicata Războiului clandestin al blocului sovietic împotriva României. Pagina de internet Roncea.Ro, afiliata portalului Ziaristi Online, reda prima parte a acestui capitol, cu trimitere in final la site-ul ISPRI pentru descarcarea directa a documentului PDF. Revista de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale Nr. 1/2013 poate fi cumparata prin comanda electronica de la libraria ISPRI, a Institutului Academiei Romane.
ROMÂNIA GREŞIT ÎNŢELEASĂ*
LARRY L. WATTS**
Abstract. This chapter examines the origins and impact of cognitive bias, organizational pathologies such as dysfunctional secrecy and compartmentalization, and intentional disinformation on US assessments of Romanian policy and behavior during the Cold War. This excerpt analyzes US dismissals of independent behavior during the mid-1950s, and the failure to share dramatic elements of Romanian policy among key stakeholders after the Cuban Missile Crisis.
În ultimul deceniu al Războiului Rece, analizele americane susţineau că regimul comunist din România n-ar mai fi „rebelul“ care fusese cândva. Pe la mijlocul deceniului, mulţi dintre cei mai bine informaţi specialişti în problemele Europei de Est erau convinşi, de exemplu, că multe dintre analizele anterioare „bătuseră prea mult monedă pe independenţa României în cadrul Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, în contrast cu «cei cinci loiali»“, iar această atenţie exagerată faţă de aparentul diferend sovieto-român de asemenea „predispunea la exagerarea fidelităţii restului ţărilor din Pactul de la Varşovia“.1 Se credea acum că „problemele economice grave şi dependenţa de sprijinul economic sovietic“ a României permiseseră Moscovei să o „mituiască, furnizându-i energie, pentru a-I câştiga asentimentul sau măcar supunerea faţă de deciziile Pactului de la Varşovia“, transformând-o într-un „aliat ceva mai cooperant“.2
Câţiva analişti au insistat că sfidarea afişată de România faţă de Moscova a fost doar o aparenţă; că România nu a fost o „rebelă“, ci mai degrabă un „cal troian“ sovietic, iar această servitute secretă faţă deMoscova ar reprezenta caracteristica definitorie a regimului de la Bucureşti.3 Aceşti analişti au argumentat că liderii occidentali creduli (ca şi liderii de opinie) au fost duşi cu zăhărelul de docilitatea liderilor români, care ar fi lucrat neîncetat împotriva intereselor SUA şi în beneficiul Kremlinului. Conform acestei viziuni, fiecare demonstraţie a opoziţiei României faţă de URRS şi fiecare exemplu admirabil de comportament al Bucureştiului reprezentau o parte a unui complot elaborat de câştigare a unei încrederi nemeritate din partea Occidentului sau de înşelare a poporului român.4
Cu o frecvenţă crescută în perioada premergătoare Revoluţiei din decembrie 1989 din România, ţara şi liderul său au fost portretizate ca fiind responsabile de provocarea în mod deliberat a unor tensiuni internaţionale, de pe urma cărora ar fi tras foloase;5 ca promovând şi pregătind agresiuni militare în Europa6; conspirând cu state paria, cum ar fi Coreea de Nord şi Libia, împotriva SUA7; conducând programe de înarmare nucleară şi bacteriologică8 şi angajându-se într-o politică de „genocid cultural“ împotriva minorităţilor proprii9. Acuzaţiile extreme de şovinism, în special în rândurile militarilor români, au fost atât de dese în anii 1980, încât serviciile secrete din SUA au inclus conflictul etnic şi pogroamele împotriva maghiarilor din Transilvania drept scenarii probabile, în caz că s-ar ajunge la instabilitate în România10. Conform unei evaluări de la mijlocul anului 1988, o „revoltă generalizată“ ar fi dus „aproape la anarhie, lucru care ar conduce la o preluare a puterii de către forţele militare“, timp în care violenţele interne s-ar putea „transforma în violenţe etnice îndreptate împotriva minorităţii maghiare din Transilvania.“11 La doar câteva luni de la Revoluţie, acest portret sumbru părea să-şi capete confirmarea, o dată cu ciocnirile etnice din oraşul transilvănean Târgu Mureş, pe care presa internaţională le-a prezentat drept un atac furibund al şovinilor români împotriva etnicilor maghiari, lucru asimilat ulterior cu pogroamele antisemite din perioada Holocaustului12.
Descoperirile din arhivele Pactului de la Varşovia după 1989 şi investigaţiile conduse de organisme de monitorizare americane şi internaţionale au infirmat toate aceste acuzaţii anterioare anului 1989. Ele au relevat faptul că Bucureştiul a continuat să sfideze Moscova pe „aproape toate punctele de pe agendă“, în interiorul Pactului de la Varşovia13. Într-adevăr, românii intraseră atât de tare în conflict cu URSS, spre finele anilor 1970, încât ţara lor fusese transferată, în cadrul KGB-ului, de la departamentul de colaborare cu alte state socialiste surori, la cel care se ocupa de statele NATO duşmane (împreună cu Iugoslavia şi Albania).14 KGB-ul punea România în aceeaşi categorie cu SUA, Germania de Vest şi Israelul—centre ale unor operaţiuni subversive antisovietice, îndreptate împotriva populaţiilor din URSS.15
De fapt, revelaţiile postcomuniste provenite din arhive şi investigaţii nu au reuşit să confirme în nici un fel existenţa unor preparative pentru operaţiuni militare agresive din partea României, îndreptate împotriva niciunuia dintre vecinii săi – în ciuda unor schimburi de replici adesea acide, care au avut loc la sfârşitul anilor 1980 între Budapesta şi Bucureşti. Şi nu s-au descoperit nici arme de distrugere în masă, nici urme că ar fi existat vreodată astfel de arme pe teritoriul României.16 Departe de a fi militarii şovini arzând de nerăbdare să lanseze un pogrom împotriva minorităţilor etnice, ForţeleArmate Române au jucat, de fapt, după Revoluţie, un rol important de mediere între popoare şi state — un rol pe care Budapesta l-a recunoscut public.17
Filmul original al ciocnirilor etnice despre care s-a spus că au fost provocate de români la Târgu Mureş, în martie 1990 — neacceptat multă vreme de anchetatori – şi interviurile cu regizorul şi jurnalistul britanic care a relatat către Occident ce se întâmpla, au relevat că lucrurile au stat exact invers.18 Grupul mai mare de demonstranţi de etnie maghiară (majoritar în zona respectivă) i-a atacat pe cei de etnie română, iar victima confruntărilor brutale, portretizată în presa internaţională drept un etnic maghiar atacat de un şovin român era de fapt un etnic român atacat de maghiari.19 Jurnaliştilor britanici care relatau ciocnirile li s-au oferit desfăşurătoare ale evenimentului gata interpretate, pe care ei n-au avut posibilitatea de a le supune unei verificări, de vreme ce nu i-au putut intervieva pe cei implicaţi.20
Chestiunea arzătoare este aceasta: cum şi de ce au înţeles atât de greşit analiştii americani evoluţia situaţiei din România şi dinamica relaţiilor din interiorul Pactului?
————————
1 Acest citat este preluat din alocuţiunea susţinută de Robert Hutchings, în mai 1984, în cadrul conferinţei ocazionate de lansarea volumului The Warsaw Pact and the Question of Cohesion: Volume I, The Greater Socialist Army: Integration and Reliability (1983), coordonat de Teresa Rakowska-Harmstone şi Christopher D. Jones de la Departamentul Canadian alApărării. Pentru a fi corect cu Hutchings, percepţia sa a fost împărtăşită de marea majoritate a participanţilor, care a inclus 97 de specialişti de vârf şi oficiali guvernamentali din America de Nord şi Europa. Hutchings, la vremea aceea director al Radio Europei Libere, a fost curând detaşat ca ofiţer al US National Intelligence, unde a coordonat National Intelligence Estimates realizată de întreaga comunitate de intelligence a SUA pe perioada ultimilor ani ai decadei. „Remarks of Robert Hutchings“ in „Part II: The Warsaw Pact Forces: Fragmentation and Reintegration,“ The Warsaw Pact and the Question of Cohesion: A Conference Report, co-sponsored by Washington, D.C., Kennan Institute for Advanced Russian Studies and The Woodrow Wilson International Center for Scholars, 1985, 25. Singura voce din cadrul conferinţei care a subliniat cât de diferită este acum România în comportamentul său de politică externă şi de securitate a fost Christopher Jones.
2 Christian Nünlist, „Cold War Generals: The Warsaw Pact Committee of Defense Ministers, 1969-90,“ May 2001, Courtesy of Parallel History Project on European Cooperation (PHP), ww.php.isn.ethz.ch, by permission of the Center for Security Studies at ETH Zurich on behalf of the PHP network, (Hereafter: PHP), at https://www.php.isn.ethz.ch/collections/coll_cmd/introduction.cfm?navinfo=14565.
3 Vezi de exemplu „The Limits of National Independence in the Soviet Bloc: Rumania’s Foreign Policy Reconsidered,“ Orbis, vol. 20, no. 3 (Fall 1976), pp. 701-32; Anatoliy Golitsyn, New Lies for Old: An Ex-KGB Officer Warns How Communist Deception Threatens survival of the West, New York, Dodd, Mead & Co, 1984; Juliana Geran Pilon, „Why Romania No Longer Deserves to Be a Most Favored Nation“, Backgrounder #441, Heritage Foundation, 26 June 1985.
4 Din 1989 această linie interpretaţională i-a influenţat pe unii să susţină că Bucureştiul sprijină în mod explicit regimul Dubcek şi chiar că şi mai spectaculoasa denunţare a invaziei sovietice din Cehoslovacia nu a fost decât „o mascaradă politică“. Vezi Vladimir Tismăneanu and Bogdan Iacob, „Betrayed Promises: Nicolae Ceauşescu, the Romanian Communist Party, and the Crisis of 1968“ in Vladimir Tismăneanu, editor, Promises of 1968: Crisis, Illusion and Utopia, Budapest, Central European University Press, 2011, p. 257; Vladimir Tismăneanu, „Behind the Façade of the Ceauşescu Regime,“ Radio Free Europe, 28 June 2008, at https://www.rferl.org/content/Behind_Facade_Ceauşescu_Regime/1145867.html. Vezi de asemenea Tom Gallagher, Theft of a Nation: Romania Since Communism, London, Hurst & Co, 2005, p. 58.
5 Ivan Volgyes, The Reliability of the Warsaw Pact Armies, Durham, Duke University Press, 1982, pp. 94-97. Volgyes citează un document de recomandare politică al istoricului Charles Gati.
6 Henry Kamm, „Hungarian Accuses Rumania of Military Threats,“ The New York Times, 11 July 1989; Andrea Tarquini, „Ceauşescu is Buying Missiles to Aim at Hungary,“ La Repubblica, 16/17 July 1989; Douglas Clarke, „The Romanian Military Threat to Hungary,“ RAD Background Report/130, Radio Free Europe Radio (RFER), 27 July 1989, Open Society Archives (OSA), Box 143, Folder 4, Report 53.
7 Vezi de exemplu Ion Mihai Pacepa, Red Horizons,Washington DC, Regnery Gateway, 1987, pp. 99-100, 297, 300-301.
8 Vladimir Socor, „Ceauşescu Claims That Romania Could Make Nuclear Weapons,“ Romanian Situation Report/4, RFER, 4 May 1989; Jonathan Eyal, „Romania: Looking for Weapons of Mass Destruction?“ Jane’s Soviet Intelligence Review, vol. 1, no. 8 (August 1989), pp. 378-382. Douglas Clarke a obţinut acest articol înainte de a fi publicat şi îl citează cu titlul original propus de Eyal indicând modul în care Eyal a fost pe deplin convins de campania de măsuri active: „Romania: A Dictator Dreaming of New Mass Destruction Weapons.“ Clarke (1989b), p. 6.
9 Vezi Witnesses to Cultural Genocide: First-Hand Reports on Rumania’s Minority Policies Today, New York, American Transylvanian Federation, Inc and Committee for Human Rights in Romania, 1979; Volgyes (1982), pp. 82-83; Genocide in Transylvania: Nation On The Death Row, compiled by the Transylvanian World Federation and the Danubian Research and Information Center, Astor, Fl., Danubian Press, 1985.
10 Pentru presupusul şovinism al militarilor români vezi Volgyes (1982), pp. 41, 45, 47, 54-56, 58, 83, 94, 98.
11 „Romania: Impending Crisis?“ in Soviet Policy Toward Eastern Europe Under Gorbachev: National Intelligence Estimate (NIE 11/12-9-98), 26 May 1988, p. 16, CIA.
12 Vezi The Washington Post, 22 March 1990. Povestea originală a fost spusă de jurnalistul de la Sky News, Gary Lawon Honeyford. Elöd Kincses, Marosvásárhely fekete márciusa, Püski Kiadó, Budapest, 1990, disponibil în engleză ca Black Spring: Romania’s Path from Revolution to Pogrom December 1989 – March 1990, Budapest-Munich,, Present LTD, 1992, at https://www.hunsor.se/dosszie/elod_blackspring.pdf.
13 Anna Locher, „Shaping the Policies of the Alliance —The Committee of Ministers of Foreign Affairs of the Warsaw Pact, 1976-1990“, May 2002, PHP. See also Nünlist (2001), PHP.
14 Christopher Andrews and Vitalyi Mitrokhin, The World Was Going Our Way: The KGB and the Battle for the Third World, New York, Basic Books, 2005, p. 500. România a fost de asemenea transferată din grupul de cooperare al serviciilor de informaţii frăţeşti al statelor din Pactul de la Varşovia. De exemplu în compartimentul de informaţii externe est german al Stasi, România a fost transferată în grupul statelor „rebele“, „dizidente“ şi „renegate“ (grupul G) alături de China, Albania şi Iugoslavia. Georg Herbstritt şi Stejărel Olaru, Stasi şi Securitatea, Bucureşti, Humanitas, 2005, p. 102. Vezi de asemenea „Ein feindliches Bruderland. Rumänien im Blick der DDR-Staatssicherheit“, Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik (Berlin), no. 1 (May 2004).
15 Vezi documentele sovietice din arhivele Moldovei, Nos. 3, 11, 15 and 27 în Larry L.Watts, A Romanian INTERKIT? Soviet Active Measures and the Warsaw Pact „Maverick“ 1965-1989, Cold War International History Project Working Paper #65, December 2012b, Woodrow Wilson International Center for Scholars, at https://www.wilsoncenter.org
16 Vezi „Ameninţarea nucleară românească“ în capitolul 16 al cărţii.
17 Vezi Nepszabadsag (Budapest), 15 December 1990, tradus în Foreign Broadcast Information Service – East Europe (FBIS-EEU), no. 243, 18 December 1990, p. 62; Lajos Für interview by Peter Marvanyi on Budapest Kossuth Radio Network, 3 June 1992, 1830 hrs GMT in „Minister Fur on Military Agreements with Romania,“ FBIS-EEU-92-109, 5 June 1992, p. 19. Vezi de asemenea, Zoltan Barany şi Peter Deak „The Civil – Military Nexus in Hungary“ în Constantine P. Danopolous şi Daniel Zirker, eds, The Military and Society in the Former Eastern Bloc, Boulder, Westview, 1999, p. 46.
18 Vezi interviul cu directorul programului, Patrick Swain, realizat de Mihai Mincan, „Culisele manipulării conflictului româno-maghiar din 20 martie 1990“, Adevărul, 14 martie 2010, la https://adevarul.ro/ news/eveniment/exclusiv-culisele-manipularii-conflictului-romano-maghiar-20-martie-1990-1_50ad49937c42d5a663924d61/index.html. Vezi de asemenea Dorin Suciu, „Postscriptum la o manipulare“ la https://roncea.ro/2010/03/22/dupa-20-de-ani-post-scriptum-la-o-manipulare-dorin-suciu-prezinta-noi-dovezi-de-la-targu-mures-ungurii-au-reusit-sa-blocheze-pe-youtube-documentarul-despre-ororile-din-1990/. Poveşti despre pogromul românilor împotriva etnicilor maghiari în Târgu Mureş continuă să circule, cu câteva semne de întrebare: cum o „adunătură“ estimată între 500 şi maxim 3.000 indivizi ar putea lansa un pogrom împotriva unui grup estimat între 9.000 şi maxim 15.000 indivizi sau cum poate avea un pogrom ca rezultat 135 de răniţi între cei care l-au comis şi numai 33 de răniţi între presupusele victime. Ministrul de Externe maghiar Gyula Horn a fost primul care a descris evenimentele din Târgu Mureş ca un „pogrom“, la 22-24 martie 1990, în cadrul reuniunii Consiliului Europei dedicat relaţiilor cu Europa Centrală şi de Est. Vezi de asemenea „Minority Situation in Romania Seen as Worst in Central Europe“ şi „Anti-Hungarian Attacks in Mures County Discussed“ in the Foreign Broadcast Information Service’s, Joint Publications Research Service Report: Eastern Europe, JPRS-EER-90-166, 19 December 1990, U.S. Government Printing Office, pp. 1-2, 5.
19 Vezi documentarul românesc la https://www.youtube.com/watch?v=688kayw4Bq0 – ZiaristiOnlineTV. Vezi de asemenea Blaine Harden, „Hungary Protests Romanian Mob Action; Ethnic Hungarians Slain, Injured in Transylvania, Budapest Says,“ The Washington Post, 21 March 1990; „A Bitter Blood Feud: Angry Mobs Attack Ethnic Hungarians,“ The Washington Post, 22 March 1990.
20 Conform lui Swain, el a fost angajat de postul londonez de televiziune Channel 4 pentru a realiza un segment al unui program numit „Şi zidurile au căzut: vecinii răi“ dar proiectul a fost finanţat şi produs numai de Budapesta. Mai mult, imaginile filmului şi informaţiile privind identitatea grupurilor şi indivizilor ca şi natura acţiunilor ce au avut loc au fost asigurate de producătorul maghiar. Swain s-a bazat în întregime pe partenerii lui pentru interpretarea evenimentelor şi nu a intervievat niciun român ca parte a proiectului. Vezi Mincan (2010).
————————
LARRY L. WATTS
RELAŢII INTERNAŢIONALE
Rev. Şt. Pol. Rel. Int., X, 1, pp. 15–34, Bucureşti, 2013.
————————
* Extras din Capitolul 1 „România greşit înţeleasă“ din Cei dintâi vor fi cei din urmă: România şi sfârşitul războiului rece (Editura RAO), volumul II din trilogia lui Larry L. Watts, Războiul clandestin al blocului sovietic împotriva României.
** Profesor la Universitatea din Bucureşti, Masterul Studii de Securitate şi Analiza Informaţiilor al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială.
Pentru a afla raspunsul la intrebarea din incheierea extrasului de mai sus descarcati de aici Capitolul PDF ROMÂNIA GREŞIT ÎNŢELEASĂ din volumul “Cei dintai vor fi cei din urma” de Larry L. Watts disponibil de asemenea si pe site-ul ISPRI
Cititi si George Damian: Bomba atomică a lui Ceauşescu din 1989 si Replică lui Marius Mioc: Propaganda maghiară şi bomba nucleară a lui Ceauşescu
See also: Larry Watts about Disinformation: Romania and the Wartime Statute
Posted in Documentare, Top News Tags: „Culisele manipulării conflictului româno-maghiar din 20 martie 1990“, „Hungarian Accuses Rumania of Military Threats, 0110, 1940, 1941, 1944, 1989, 23 august, 23 august 1944, Academia Oamenilor de Stiinta din Romania, Academia Romana, Academia Romana – Sectia de Stiinte Istorice si Arheologie, Adrian Paunescu, afdpr, Alexandru Moraru, Alexianu, Anatoliy Golitsyn, Andreea Pop, Antonescu, ANTONESCU ALTFEL, Ardealul, Arhiva Gheorghe Buzatu, armata rosie, atrocitatile maghiarilor in transilvania, Barlad, Basarabia, Biserica “Sf. Lazăr”, Black Spring: Romania’s Path from Revolution to Pogrom December 1989 - March 1990, Bogdan Iacob, Bomba atomică a lui Ceauşescu din 1989, bomba nucleara, brucan, Bucovina, Buzatu, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei, Cei dintai vor fi cei din urma, Center for Security Studies, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana, Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana - Iasi, Christopher Andrews, Christopher Jones, Churchill, CIA, CICE - Iasi, Codreanu, cognitive bias, Cold War, Cold War International History Project, Constantin Buşe, Constantin I. Stan, Cornel Ţucǎ, Corneliu Ciucanu, Corneliu Codreanu, Corneliu Zelea Codreanu, Cristian Troncota, Cristina Nichitus Roncea, Cuban Missile Crisis, DACĂ MOR ESTE PENTRU BUCOVINA ŞI BASARABIA, dan tanasa, DIA, dinu sararu, DOCUMENTE DIN ARHIVA CORNELIU ZELEA CODREANU, dorin suciu, Dr Stela Cheptea, Echo Mosckvi, Elie Wiesel, Eminescu, Executia lui Antonescu, florin constantiniu, focsani, Fotografa Cristina Nichitus, Frontline, FrontPage Magazine, Frontul de Est, Gary Lawon Honeyford, GDS, Gen Constantin Piki Vasiliu, Genocide in Transylvania: Nation On The Death Row, George Damian, George G. Potra, george maior, George Potra, Gh Buzatu, Gheorghe Alexianu, Gheorghe Bratianu, Gheorghe Buzatu, Gheorghe Cojocaru, Gheorghe Negru, Gyula Horn, Henry Kamm, Hitler, Horia Dumitrescu, iasi, ilie badescu, In memoriam, Inmormantarea Profesorului Ghoerghe Buzatu, Institute for Advanced Russian Studies, INSTITUTUL DE STIINTE POLITICE SI RELATII INTERNATIONALE AL ACADEMIEI ROMANE, Institutul Elie Wiesel, Intelligence, intelligence analysis, Ioan Mitrea, ioan scurtu, Ion Antonescu, Ion Negrei, ISPRI, istoria nationala, istoria romaniei, Iulian Boţoghinǎ, Ivan Volgyes, Jane’s Soviet Intelligence Review, Jipa Rotaru, KGB, Larry Watts, Larry Watts about Disinformation: Romania and the Wartime Statute, Liviu Taranu, lovitura de stat, Luminiţa Giurgiu, magda ursache, Maresalul Ion Antonescu, Masterul Studii de Securitate şi Analiza Informaţiilor al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Mihai Antonescu, Mihai de Hohenzollern, Mihai Eminescu, Mihai Mincan, Mihai Roller, Miscarea Legionara, Muzeul Vrancei, National Intelligence Estimate, nationalism, New York Times, Nicolae Ceausescu, Nicolae Iorga, Nina Deşliu, Nistru, NKVD, Ovidiu Gologan, Pacepa, Pactul Hitler-Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Patrick Swain, PCR, PDF, Petre Turlea, Petru Ursache, Pogrom, post mortem, Postscriptum la o manipulare, procesul şi execuţia, Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu, Profesorul Gheorghe Buzatu, Radio Free Europe, Radio Vocea Rusiei, radu gyr, Războiului clandestin al blocului sovietic împotriva României, regele mihai, Revista de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Revista SRI, RFE, Robert Hutchings, Romania, ROMÂNIA GREŞIT ÎNŢELEASĂ, Romania Mare, România sub imperiului haosului, Romania: Looking for Weapons of Mass Destruction?, Secretele Istoriei, Serban Alexianu, sie, Silviu Moldovan, Sky News, socor, son, Sorin Damean, sri, Stalin, Stalingrad, Stela Cheptea, Targu Mures, Targu Mures '90, Targu Ocna, Targul de carte de la Barlad, Teodora Giurgiu, Testament, The Greater Socialist Army: Integration and Reliability, The Warsaw Pact and the Question of Cohesion: A Conference Report, The Warsaw Pact and the Question of Cohesion: Volume I, The Woodrow Wilson International Center for Scholars, The World Was Going Our Way: The KGB and the Battle for the Third World, Tismaneanu, Traian Basescu, Transilvania, transnistria, Transylvanian World Federation, URSS, US National Intelligence, Valentin Ciorbea, valentin mandrasescu, Valeriu Gafencu, Vasile Parvan, victor roncea, video, Vitalyi Mitrokhin, vladimir socor, Vocea Rusiei, WMD 5 Comments »Larry Watts in Adevarul: De ce are liderul maghiar Lajos Kossuth statuie în SUA (I). New York Times, rampa de lansare a extremistului. Primul episod dintr-o serie de patru despre originile conflictelor interetnice dintre români şi maghiari
Larry Watts despre: Cazul Francis Bowen * Grupuri etnice privilegiate * Românii, comparaţi cu “pieile roşii” din America
În urmă cu 165 de ani, liderul maghiar Lajos Kossuth a condus o revoluţie care a atras admiraţia lumii occidentale. Sub sloganurile „Libertate” şi „Egalitate”, Kossuth îşi dorea să creeze o republică democrată pentru ungurii din Imperiul Habsburgic, conduşi de la Viena. Eforturile maghiare au ţinut prima pagină a presei internaţionale, incluzând, în special, ziarul condus de Karl Marx şi Friedrich Engels.
Puţine au fost ţările impresionate de revoluţia lui Kossuth cum au fost SUA. Americanii au arătat o afinitate profundă pentru unguri, fără să existe vreo legătură directă cu etnia lor. Ungurii erau democraţi ca noi, americanii, şi încercau să creeze o republică, aşa cum am făcut-o şi noi. Desigur, în măsura în care America era o ţară de imigranţi şi etnicii maghiari reprezentau deja o parte din populaţia americană, ei însemnau de fapt tot „noi”, dar acelaşi lucru se poate spune practic despre aproape fiecare etnie din Europa.
Această identificare a SUA cu Kossuth şi cauza maghiară a fost puternic întărită de vulnerabilitatea Americii. În 1848, după aproape 70 de ani de democraţie americană, Statele Unite erau printre puţinele republici dintr-un sistem internaţional încă populat, în mare parte, de regate şi imperii. Într-adevăr, preşedintele SUA Zachary Taylor a văzut în Kossuth şi în Ungaria oportunitatea de a-şi consolida sprijinul intern, dar şi de a marca marea intrare a Americii pe scena politicii internaţionale.
Preşedintele SUA a trimis chiar un emisar în Europa care să recunoască Ungaria lui Kossuth, a cărei întemeiere a fost împiedicată numai printr-o combinaţie de prudenţă, spionaj austriac şi prăbuşirea rapidă a revoluţiei.
Astfel, la începutul lunii decembrie a anului 1851, cu ajutorul intervenţiei oficiale americane, Kossuth a ajuns la New York, acolo unde a avut parte de o popularitate de care puţini lideri străini s-au bucurat vreodată. Fenomenul Kossuth a fost susţinut şi de lansarea, în aceeaşi perioadă, a unui nou cotidian, New York Times, care a transformat vizita lui Kossuth în rampa pentru debutul său în faţa publicului american. New York Times l-a urmat pe Kossuth la fiecare pas făcut şi cuvânt rostit, publicând peste 600 de articole despre el. Jurnaliştii de la New York Times au descris în detaliu fiecare fel de mâncare din meniurile sale de la multele şi variatele mese la care a fost prezent, un număr ameţitor de ieşiri în public şi discursuri ţinute în toată ţara pentru el, cu scopul de a strânge bani pentru cauza maghiară.
Integral in Adevarul
Posted in Documentare, Top News Tags: Adevarul, Kossuth, kossuth lajos, Lajos Kossuth, Larry Watts, New York Times, NYT 1 Comment »Patapievici minte de stinge in NY Times. Tata si mama-Omida sinecuristilor GDS stie si ce se va intampla cu ICR: “Se va ocupa numai de diaspora, într-un spirit naţionalist, arhaic, ce nu se potriveşte vremurilor noastre”. Cornea cere “front unit”
Presedintele ICR, Horia Roman Patapievici, minte in New York Times ca a fost chestionat “dur” de membri “nationalisti” ai Senatului (care sunt aia, sa-i votez si eu? 🙂 ) la o intalnire care, in realitate, nu a avut loc! Ca sa inteleaga si tovarasii mai grei de cap de la SPP, SIE si SRI ce e cu Cazul Patapievici redau mai jos dezideratele GDS legate de ICR: “recrearea frontului unit”!
Intr-un interviu aranjat in New York Times, la sectiunea de Cultura “Larga” 🙂, Horia Roman Patapievici, inca presedintele ICR, minte de stinge. Pare incredibil pentru orice cititor cu bun simt si probabil, sinecuristii sefutului miscarii papitoilor vor contrazice si ceea ce sta scris negru pe alb, intr-unul dintre cele mai mari cotidiene ale lumii, dar chiar asa e: distinsul fizician scatofag minte opinia publica mondiala fara cea mai mica jena. Iata dovada:
New York Times Blogs: “Preşedintele ICR a mai spus că grupurile naţionaliste din Senatul român obiectează faţă de gusturile şi abordarea sa «cosmopolită». El a precizat că atunci când a fost invitat, săptămâna trecută, la Comisia de cultură din Senat pentru a prezenta situaţia activităţii ICR, a fost întâmpinat cu întrebări ostile de genul: «De ce nu vorbiţi despre valorile naţionale. De ce aveţi atitudini anti-româneşti?»”.
Mediafax: Patapievici, invitat luni la Parlament, de liderii Grupurilor Parlamentare PSD şi PNL. Întâlnirea a fost anulată
Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a fost invitat de liderii Grupurilor Parlamentare PSD şi PNL, Ilie Sârbu şi Puiu Haşotti, luni, de la ora 15.00, la Palatul Parlamentului, pentru un dialog pe tema Ordonanţei prin care institutul trece în autoritatea Senatului. Întâlnirea s-a anulat după ce aceştia nu au ajuns la un acord comun cu privire la participarea presei la şedinţă şi a numărului de invitaţi.
Mediafax: Haşotti: Patapievici crede că sunt la dispoziţia sa? L-am chemat, nu a vrut să vină, la revedere!
Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, i-a transmis, luni, preşedintelui ICR, Horia Roman Patapievici, că Senatul nu se află la dispoziţia acestuia şi i-a recomandat să fie mai reticent în atitudine, mai ales că nu a fost înlocuit din funcţie, deşi raportul Curţii de Conturi arată grave lacune.
Vai-vai-vai! 🙂
Minciuna crasa a Patapieviciului este observata prompt de Lucian Gheorghiu de la Cotidianul care o ia la bani marunti si afirma: “Totul intră în categoria tehnicilor de manipulare. Dar, atenţie, Patapievici spune că a fost săptămâna trecută la Comisia de cultură a Senatului, şi reproduce şi două întrebări ostile care i-ar fi fost spuse. În spaţiul public din România această informaţie nu a circulat. Contactat telefonic, senatorul Georgică Severin, membru în Comisia de cultură, ne-a făcut următoarele precizări: „Domnul Patapievici nu a fost săptămâna trecută la Comisia de cultură a Senatului. Şi nu a fost nici în ultimele săptămâni şi luni. Personal nu am lipsit de la niciuna din acţiunile comisiei în acest an, deci ştiu cine a fost, sau nu. Dacă nu greşesc, domnia sa a fost prezent la comisie anul trecut când s-a dezbătut bugetul ICR. Domnul Patapievici a fost invitat la o întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare PSD şi PNL, pentru o discuţie lămuritoare referitoare la trecerea ICR în subordinea Senatului, dar această întâlnire nu a avut loc”.”
Vai-vai-vai! 🙂
Intr-o alta stire, preluata ieri de Mediafax de la Digi24, Patapievici “ameninta” ca-si va da demisia, el si conducerea de sinecuristi ai tuturor regimurilor (se aude, tovarasa Tania a tovarasului Gogu?), daca Curtea Constitutionala va hotari nu-stiu-ce pe 5 iulie legat de Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind reconstituirea ICR. In acest context, Patapieviciul declara onctuos ca “prin noua ordonanta de urgenţă, atenţia cade numai pe programe care au ca obiect românii din afara ţării”. Ca un/o adevarat/o tata si mama-Omida a tocatorilor de bani din pensiile si alocatiile taiate ale romanilor (44 de milioane lei – 10 milioane euro!), Pataghiveciul “culturii romane” stie si ce se va intampla de acum incolo cu Institutul: “ICR se va ocupa numai de diaspora românească, dar într-un spirit naţionalist, arhaic, ce nu se potriveşte vremurilor noastre”.
Vai-vai-vai! 🙂
Ca sa inteleaga si tovarasii mai grei de cap de la SPP, SIE si SRI ce e cu Cazul Patapievici e suficient, cred eu, sa redau dezideratele lui Andrei Cornea, care apreciaza in organul “22” al GDS “recrearea frontului unit”:
Andrei Cornea, “22”: “Ponta a făcut totuşi o greşeală şi s-ar putea să-şi frigă degetele: s-a aşteptat, desigur, ca unii intelectuali să protesteze, dar îşi închipuia pesemne că aceştia se vor recruta numai dintre „intelectualii lui Băsescu“ şi amicii lui Patapievici – lesne de anihilat propagandistic. Nu s-a aşteptat ca, spre cinstea lor, să se solidarizeze cu ICR şi cu conducerea sa intelectuali ostili ideologic lui Patapievici, precum Vasile Ernu, sau critici vehemenţi la adresa lui Traian Băsescu, precum Cristian Pârvulescu şi Alina Mungiu. Sunt convins că nu s-a aşteptat să protesteze şi mai mulţi regizori din „noul val“, precum Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, inclusiv dublul laureat de la Cannes, Cristian Mungiu, care scrie despre ce s-a întâmplat la ICR că „este o epurare de cea mai oribilă speţă – la fel de reprobabilă ca una etnică, ideologică sau rasială“. Bineînţeles că s-au mai solidarizat şi se mai solidarizează zilele acestea şi mulţi alţii, indiferent de tendinţă ideologică. Dacă la asta mai adăugăm şi protestul lui Marius Oprea – orice în afară de „intelectual al lui Băsescu“ – împotriva demiterii lui Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naţionale, s-ar putea ca venirea la putere a USL să fi recreat un front unit, de mult dispărut.“
Cam de cand a disparut, tavaris Cornea? De cand a pus Ceausescu Unitatea “Anti-KGB” pe voi? 🙂 🙂 🙂
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: 22, andrei cornea, anti-kgb, Basescu, Cinci limbrici ai mintii - Manolescu Plesu Patapievici Liiceanu Cartarescu, Cornea, GDS, GDS - noul komintern, Horia Roman Patapievici, ICR, KGB, Neo-Komintern, neo-kominternul, New York Times, NYT, Patapievici, Paul Cornea, Revista 22, sie, SPP, sri, Tismaneanu, Traian Basescu, UM 0110, Unitatea Anti-KGB, Vladimir Tismaneanu 11 Comments »INEDIT. Mihai Eminescu: Independenta Romaniei a fost votata pe 29 aprilie nu pe 9 mai. New York Times din 1877 confirma
Un cititor mai atent al lui Mihai Eminescu transcrie din observatiile marelui jurnalist roman:
Eminescu marturiseste: „Întâmplările petrecute în parlamentul român în noaptea de ieri, 9 spre 10 mai, nu ni sunt încă aşa de cunoscute ca să putem judeca de pe acum grava lor însemnătate. După depeşele sosite din Bucureşti se vede ca d. Fleva va fi dezvoltat printr-un discurs o interpelaţie a sa, că d. ministru de esterne a răspuns printr-un alt discurs şi că Adunarea deputaţilor a votat apoi următoarea moţiune: „Camera, mulţumită de esplicaţia guvernului asupra urmărilor ce a dat votului de la 29 april, ia act: că războiul între România şi Turcia e declarat, că ruperea relaţiunilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României a primit consacrarea lor oficială şi, comptând pe dreptatea puterilor garante, trece la ordinea zilei”.
Asadar? Votul Adunarii deputatilor referitor la Independenta fusese dat in 29 aprilie, iar pe 9 mai, Camera doar a luat act de starea de razboi dintre Romania si Turcia, scrie cititorul nostru de la Almanahele Goagal.
Iar New York Times din 30 aprilie/12 mai confirma, dupa cum scot la lumina din arhive documentaristii Ziaristi Online:
Despre 9 mai 1877, pe scurt: Romania si-a proclamat independenta fata de Turcia, decizie care a fost recunoscuta prin Tratatul de la Berlin, incheiat in 13 iulie 1878. Hotararea a fost adoptata in sesiunea extraordinara a Adunarii Deputatilor, iar in urmatoarea zi Senatul a votat „Legea independentei”. Aceasta a fost promulgata imediat de catre regele Carol I. O contributie importanta la evenimentul istoric au avut-o politicienii vremii, indeosebi ministrul Mihail Kogalniceanu. Dobandirea independentei s-a produs in urma razboiului ruso-romano-turc. Atat independenta Romaniei, ca si cea a Serbiei si a Muntenegrului, precum si unirea Dobrogei cu Romania, au fost recunoscute, in Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano, din 3 martie 1878. Documentul prin care tara noastra si-a castigat independenta fata de Turcia a fost recunoscut un an mai tarziu prin Tratatul de Pace de la Berlin.Facsimil Adevarul : Marius Mioc Blog
Posted in Documentare, Top News Tags: 10 Mai, 1877, 9 Mai 1877, Eminescu, Independenta Romaniei, New York Times, ziaristi online 1 Comment »Am fost cautat de corespondentul The New York Times pentru a relata despre protestele din Romania. Cum nu m-a lasat sotia mea, fotografa Cristina Nichitus Roncea, sa apar in NYT. De la Occupy Wall Street la Ocupati Romania
Cum nu m-a lasat sotia mea, fotografa Cristina Nichitus Roncea, sa apar cu un mic comentariu in New York Times (ziarul cu un milion de exemplare vandute in intreaga lume si 30 de milioane accesari pe luna)? Simplu: cand avea timp in programul sau corespondentul NYT eu trebuia sa o ajut la instalarea expozitiei Precum in Cer de la Palatul Sutu – inca deschisa pana pe 30 ianuarie -, asa ca a trebui sa-l refuz. Oricum, relatarea redactorului de politica internationala al NYT reflecta realitatea romanesca, drept pentru care merita felicitat (de exemplu, plaseaza numar manifestantilor USL la 7000 si nu la 20.000, cat sustineau televiziunile Coalitiei anti-Basescu, Antena 3, Realitatea si Romania TV). Ce observatie interesanta face redactorul NYT, Nicholas Kulish, fata de protestele din Piata Universitatii: “Many of the same broad themes have been voiced by demonstrators in countries as diverse as Israel and India, from the “indignados,” or outraged, in Spain to the Occupy Wall Street protests that started in New York and spread around the world.“. Interesant, nu? Parca asta ziceam si eu 🙂
Iata relatarea din New York Times:
Romanian Protesters Urge Government’s Ouster
BUCHAREST, Romania — Thousands of protesters gathered in Romania’s capital on Thursday to demand the ouster of the government and new elections, as a week of demonstrations against far-reaching austerity measures and years of difficult reforms seemed to gain strength.
Economic frustrations have spilled into the streets here, as they have in Spain and Greece. Protesters in University Square downtown shouted chants calling for the resignation of President Traian Basescu and his ally, Prime Minister Emil Boc.
Continuarea in The New York Times
De ce e suparat pe soarta dl Tismaneanu: Compania a deschis “Fereastra Serviciilor Secrete”. Aurel Rogojan despre Cazul Tismaneanu. Cu o addenda de Larry Watts si documente ale Kominternului si Securitatii. Urmeaza Patapievici
Tismaneanu si Patapievici: sub zodia noilor cominformisti
“Cazul Volodea” sau Ce vor sa stie americanii despre emigrarea lui Vladimir Tismaneanu
În urmă cu un an şi mai bine am fost solicitat de “un membru al staffului tehnic” al unuia dintre cele două partide dominante ale scenei politice americane să sprijin efortul de lămurire a împrejurărilor în care Vladimir Tismăneanu, fiul militanţilor comunişti Leonte Tismăneanu și Hermina Marcushon, a “emigrat” în SUA în 1981, când doar agenţii din Securitate, Direcţia Informaţii Externe, aveau parte de asemenea privilegii. Aceştia sunt termenii în care mi-a fost adresată cererea.
Prima mea reacţie a fost aceea de a observa, nu fără maliţiozitate, că, în primul rând, respectivii agenţi trebuiau “pierduţi” într-un număr rezonabil de emigranţi adevăraţi şi, în al doilea rând, că serviciile de spionaj nu prea îşi trimiteau agenţii direct la ţintă, ci pe rute ocolite, care puteau include una sau mai multe ţări de tranzit, ideal fiind să ajungă la destinaţie ca cetăţeni ai uneia dintre aceste ţări. Remarca mi-a fost aprobata “profesionist” şi considerată ca fiind bine-venită.
Interlocutorul meu avea o listă de probleme neclare asupra împrejurarilor plecării lui Vladimir Tismăneanu din România şi m-a rugat să-i facilitez legătura cu foştii ofiţeri a căror nume au fost extrase din documentele întocmite de unităţi ale Departamentului Securităţii Statului în legătură cu eliberarea, în 1981, a paşaportului care i-a deschis Cortina de Fier.
Am reţinut lista şi i-am promis că la o viitoare revenire în România s-ar putea să am o parte din răspunsuri, dar că nu-i voi intermedia nici o legătură cu ofiţerii respectivi, dacă ei există.
Agitaţia tsunamică a personajului controversat, urmare la comentariile provocate de publicarea în cotidianul.ro a articolului Cristinei Horvat “Cartea neagră a băsismului. Tismăneanu: «Atacarea lui Băsescu duce la izolarea ţării»”, mă determină să anticipez, în parte, unele dintre clarificările posibile asupra împrejurarilor plecării sale din ţară.
Astfel, deşi în documentele identificate la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (unde se află doar ceea ce nu mai are legătură cu securitatea naţionala a României în contextul noii sale alianţe politico-militare) sunt o serie de piese care pun în evidenţă preocupările Centrului de Informaţii Externe faţă de persoana sa, avizul favorabil eliberării paşaportului, fundamentat pe câteva argumente false, l-a dat o unitate a Serviciului Intern al Securităţii, cea de contrainformaţii în sectoarele economice (vezi documentul la Ziaristi Online)
(…)
7. Refuzul lui V.T. de a reveni în ţară nu a produs nici un deranjament major până în primăvara anului 1987, când s-a simulat o anchetă internă a circumstanţelor plecării. Scandalizarea a fost la nivelul şefului Centrului de Informaţii Externe, dar “oalele sparte” s-au decontat la unitatea serviciului intern care a avizat plecarea.
8. Unul dintre ofiţerii care au avut în studiu, verificare şi pregătire obiectivul a trebuit să-şi întrerupă fortuit activitatea. Circumstanţele ar merita un studiu de caz.
9. Elementele reţelei KGB de control asupra acţiunilor Securităţii trebuie obligatoriu prezumate ca fiind mai puternice şi mult mai dificil, dacă nu imposibil, de controlat pe zonele externe ale activităţii, unde exista, la un moment dat, o adevărată inflaţie de agenţi ai Moscovei originari din Basarabia şi care treceau drept români.
10. S-a arătat că obiectivul a avut puncte de sprijin în Venezuela, aceasta fiind ultima ţară de tranzit spre SUA.
Nota bene: Spionajul României nu a folosit Venezuela sau Mexic şi, în general, ţările din America Latină pentru “acomodarea” agenţilor cu destinaţie SUA sau Canada, deoarece spaţiile respective erau fieful KGB.
Aurel I Rogojan / Fereastra Serviciilor Secrete, Editura Compania, 2011
Mosteniri imperiale in Comintern si organele de securitate sovietice
Nota: Tentative de a nega faptul ca Valter Roman si Leon Tismaneanu au fost agenti sovietici au fost facute individual de membri ai familiilor lor. In cazul lui Tismaneanu, statele de plata ale Cominternului din februarie-iunie 1944 indica faptul ca era platit cel mai bine, dintre cei 26 de agenti de pe lista, surclasand agenti semnificativi ca Vasile Luca, Iosif Chisinevschi sau Valter Roman. Numai Boris Stefanov (nume de acoperire: I. Draganov) primea la fel de mult ca el, iar acesta era titularul Partidului Comunist Roman din acea vreme. Vezi Rosiiskii Gosudarstvennyi Arkhiv Sotsial’noi i Politicheskoi Istorii [Arhiva Rusa de Stat pentru Istorie Politica si Sociala: RGASPI], fond 495, opis 286, dosar 55, f. 13
Larry L Watts / With Friends Like These, Editura Militara / Fereste-ma, Doamne, de prieteni, Editura RAO, Bucuresti, 2011
Cele doua documente si capitolul dedicat lui Tismaneanu, integral, la Ziaristi Online
Urmeaza: De la N.K.V.D. şi Gestapo la Banca Naţională a României şi Institutul Cultural Român
EXCLUSIV. Vladimir Tismaneanu: Cum am suferit sub criminala Securitate si cancerosul Partid Comunist
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: 1987, 1989, 2476, 2511 1987, 2595, Adevarul, alex mihai stoenescu, America, Analize, Aurel Rogojan, AVH, AWA Design, AWA Group, Basarabia, Biblioteca Judeteana Bistrita Nasaud, Bistrita, Bistrita Nasaud, Bistrita News, Bistrita Online, Bistrita24.ro, Carter, CIA, City News, Codul lui Oreste, Colegiul National de Aparare, Colimatorul, Cristian Florian, Cristina Nichitus Roncea, cristoiu, DIA, dinu patriciu, Documentare, dss, Editoriale, Editura Rao, emil constantinescu, Emil Radu Moldovan, Ernest Neulander, etc, eugen mihaescu, evenimentele din decembrie 89, Evenimentul Zilei, Fereste-ma Doamne de prieteni, Fereste-ma Doamne de prieteni! Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania, Foto, FSB, FSN, Gaudeamus, GDS, GRU, Hotel Metropolis, Hotel Metropolis Bistrita, ICR, Intre linii, Ioan Gaftone, Ioan Oltean, Ioan Talpes, ion cristoiu, Ion Iliescu, Ion Mihai Pacepa, Iulian Vlad, KGB, komintern, Kremlin, Lansare Cluj, Lansare de carte, Lansare Larry Watts la Bistrita, Lansare Targu Mures, Larry L Watts, Larry Watts, leonte tismaneanu, limax, Limax Tismaneanu, MAE, mapn, Metropolis, mi5, MI6, Mihail Ulsamer, Mircea Badea, NATO, new york, New York Times, New Yorker, NKVD, Oliv Mircea, Oreste Teodorescu, Ovidiu Enculescu, Pacepa, Pacepa – agent sovietic, Pacepa Ro, Pactul de la Varsovia, Patriciu, PCdR, PCR, petre roman, presedintia romaniei, Rand, RAO, Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania, Republica Moldova, sie, SIS, Sorin Rosca Stanescu, Sorin Rosca Stanescu si alti colonei Edit | Quick Edit | Trash | View Filiale ale serviciilor de informatii antiromanesti in presa din Romania: Adevarul si Evenimentul Zilei. Cazul Pacepa, Sorin Rosca Stanescu si alti colonei filiale-ale-serviciilor-de-informatii-antiromanesti-in-presa-din-romania-adevarul-si-evenimentul-zilei-cazul-pacepa-patriciu-sorin-rosca-stanescu-si-alti-colonei 1, SPP, sri, svr, TIME, Tismaneanu, Tismineţki, Top News 1987, Top News Tags: 1987, Top News Tags: 1989, Tratatul de la Varsovia, unesco, URSS, USA, USSR, Valdimir Tismaneanu, victor roncea, video, Vladimir Tismaneanu, Volodea, volodea tismaneanu, warsaw pact, Warshaw Pact, Watts, With Friends Like These, With Friends Like These… The Soviet Bloc’s Clandestine War Against Romania, ziaristi online, ziaristi online 0 17 hours ago Published 1.0https://roncea.ro/2011/12/05/larry-watts-si-ioan-talpes-despre-pacepa-kgb-si-avh-si-operatiunilor-acestora-anti-romania-video/ Filiale ale serv, ziaristi online VR Analize 1 Comment »“Intre linii”, de Eugen Mihaescu: Cornitele lui Leonte Tisminețki. Tismaneanu a intrat in SUA calare pe o cocosata. De ce a fost refuzat Volodea la New York Times. Intre “Convingeri comuniste” si “Evenimentul Zilei” Tismaneanu a schimbat doar semnul. Limacsii zilelor noastre
Incepand de azi, Ziaristi Online publica din cartea recent aparuta la Editura RAO, “Intre linii“, scrisa de Eugen Mihaescu, membru de onoare al Academiei Romane si fost ambasador al Romaniei la UNESCO, tusele portretelor unor personaje surprinse de ochiul acerb al graficianului de la Time Magazine, New York Times si New Yorker.
“Memorialişti ai istoriei recente se întâlnesc mai rar, şi, de cele mai multe ori, sunt politicieni care vor să-şi justifice eşecurile cu speranţa unei reveniri spectaculoase, după ce mulţimea, le-a citit cartea şi le-a dat dreptate”, scrie istoricul Alex Mihai Stonescu in prefata cartii, continuand: “Este şi cazul ultimelor cărţi memorialistice ale lui Ion Iliescu, o tentativă de a răspunde problemelor grave pe care le ridică acţiunile sale în istoria recentă”. Istoricul mai arata ca “in volumul Între linii, al lui Eugen Mihăescu, artist recunoscut deja în rândul valorilor internaţionale şi totodată rafinat intelectual român, am găsit exact opusul oricărui interes propagandistic. Amintirile sale din perioada regimului Iliescu au creditul preţios al obiectivităţii, pentru că nu sunt interpretări ale faptelor şi evenimentelor, ci relatări, uneori minuţioase, ale unor intâmplări la care a participat direct”. “Două sunt valorile cărţii lui Eugen Mihăescu: informaţia istorică şi stilul literar cuceritor, care face din cele mai dezolante momente de istorie recentă o lectură asimilabilă şi un episod al reflecţiei”, afirma Alex Mihai Stoenescu.
Prezentam astazi prima parte a schitei despre un fost propagandist comunist si aventurile lui uluitoare: Volodea Tismaneanu. Titlul, fotografiile si intertitlurile apartin redactiei.
Cornitele lui Leonte Tismaneanu
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: alex mihai stoenescu, CIA, DIA, Editura Rao, Ernest Neulander, eugen mihaescu, FSN, Gaudeamus, GDS, Intre linii, Ion Iliescu, KGB, komintern, leonte tismaneanu, limax, Limax Tismaneanu, New York Times, New Yorker, NKVD, Pacepa, petre roman, sie, SPP, sri, TIME, Tismineţki, unesco, Vladimir Tismaneanu, Volodea, volodea tismaneanu No Comments »
