Crucea de lemn ridicata in memoria presedintelui Lech Kaczynski, ucis pe 10 aprilie impreuna cu sotia sa Maria si intreaga delegatie oficiala care se deplasa la Katyn, va ramane in Piata centrala din fata Palatului Prezidential in ciuda cererii noului presedinte, Bronislav Komorovski, de a fi indepartata. Credinciosii polonezi aparatori ai memoriei conservatorului Kaczynski au reusit, azi, sa oblige autoritatile Varsoviei sa abandoneze astfel de planuri anticrestine si sa respecte cum se cuvine locul comemorarii presedintelui disparut in urma accidentului de avion produs din cauze inca neelucidate. Ieri, cand urma sa fie pusa in aplicare decizia de daramare a Crucii, au avut loc proteste masive, dupa cum puteti vedea din scenele de aici, nedifuzate de canalul finantat de UE EuroNews, desi, cred, se intampla in Europa:
Anchetatorii care investigheaza cauzele accidentului in care a murit presedintele polonez Lech Kaczynski au restrans ancheta la patru posibile cauze ale prabusirii avionului, transmite Ziare.com.
Astfel, Parchetul general polonez crede ca avionul Tupolev 154 s-ar fi prabusit fie din cauza unei probleme tehnice, a greselilor facute de echipaj, din cauza personalului de la sol sau din cauza unor actiuni a unei terte persoane, relateaza AFP.
Aceasta ultima ipoteza implica un act terorist, sugestii sau presiuni la adresa echipajului, se arata intr-un comunicat al Parchetului, informeaza Le Figaro.
Intre timp, zvonul privind asasinarea martorului incomod care a filmat cu telefonul mobil primele minute de dupa accidentul de la Smolensk, timp in care se aud clar impuscatori (vezi Video mai jos), par sa se adevereasca. Desi am vazut ca stirea circula pe bloguri inca din 22 aprilie, am asteptat o minima confirmare, care exista si nu prea, dar oricum merita mentionata. ConservativeMonster citeaza o agentie, APA, care citeaza CNN Turc. Conform acestora, Andrei Mendierej, autorul filmarii ar fi fost injunghiat intr-un bar din Kiev. Transportat inca in viata la un spital, acolo ar fi fost decuplat de la aparate. Stirea poate fi reala sau nu. Dar ce e absolut clar este ca nici pana acum un martor atat de important ca Andrei Mendierej nu a aparut la nici o televiziune si nici Parchetul polonez sau Comisia de ancheta ruseasca nu sufla un cuvant despre el. Unde este Andrei Mendierej, pentru care, in mod normal, CNN s-ar fi batut cu BBC ca sa-i prezinte marturia? Si de ce filmarea de mai jos, care a facut deja inconjorul lumii, dar doar pe internet, nu este dezbatuta de specialisti in securitate ai marilor trusturi media internationale?
Mai mult: la o zi dupa aparitia pe blogurile din spatiul slav a zvonului privind uciderea lui Andrei Mendierej, a survenit o stire menita sa o surclaseze pe aceasta, prin incarcatura sa emotionala. Este vorba de descoperirea cadavrului vanatorului de pedofili supranumit “eroul Lituaniei”, Drasius Kedys. Un blogger titra simplu: Coincidenta?
Jaroslaw Kaczynski, fratele geaman al fostului presedinte al Poloniei, Lech Kaczynski, va candida in alegerile prezidentiale din 20 iunie din partea Partidului Dreptate si Justitie (PiS), relateaza agentia de stiri PAP, citata de Karadeniz Press. „Polonia este marea noastra responsabilitate comuna. Trebuie sa trecem peste suferinta personala si sa actionam, in ciuda tragediei. De aceea am decis sa candidez”, a declarat Jaroslaw, citat de mass-media poloneza. Jaroslaw Kaczynski a ocupat functia de prim-ministru al Poloniei in perioada iulie 2006 – noiembrie 2007.
Candidati pe banda rulanta
Alianta Stangii Democrate poloneze (SLD, de opozitie), l-a desemnat, la sfarsitul saptamanii trecute, pe liderul sau Grzegorz Napieralski drept candidat la alegerile prezidentiale anticipate de la 20 iunie 2010. Napieralski, 36 de ani, se alatura celor doi candidati care au fost anuntati deja, favoritul scrutinului, presedintele interimar, liberalul Bronislaw Komorowski (Platforma Civica, la putere) si seful partidului taranesc PSL, aliat al liberalilor, Waldemar Pawlak. Scrutinul, care urma initial sa aiba loc la toamna, a fost devansat din cauza mortii presedintelui Lech Kacynski intr-un accident aviatic, la 10 aprilie 2010, in apropiere de Smolensk, in Rusia.
Dragi Doamne si Domni, in iunie anul trecut am negociat un Tratat bun pentru tara noastra, pentru reforma Uniunii Europene. In ciuda presiunilor tarilor europene mai mari pentru a accepta “solutiile” propuse anterior, noi am reusit sa obtinem toate punctele importante pentru Polonia: un sistem de vot mai bun in Tratatul de la Nisa, pana in 2017, compromisul de la Ioannina, care permite blocarea deciziilor proaste pentru tara noastra, solidaritatea energetica, pentru a ne proteja de santaj, si pastrarea prioritatii si suveranitatii legilor Poloniei peste cele UE.
Costa sa fii hotarit in apararea interesului national al Poloniei.
Multumita acestei atitudini, guvernul anterior a reusit sa primeasca 67,5 miliarde euro de la UE. Astazi, aceste fonduri, impreuna cu contributiile Poloniei, schimba fata tarii noastre. Polonia iese din colapsul de civilizatie al erei comunismului
si prinde sansa de a avansa civilizatia noastra.
Dar nu tot ce este in UE este neaparat bun pentru Polonia.
Conform expertilor, unele articole din asa-zisa Declaratie a Drepturilor Fundamentale, ar putea genera, prin deciziile imprevizibile ale Curtii Europene de Justitie, mai multe pretentii germane impotriva cetatenilor polonezi, privind retrocedari sau compensatii pentru proprietati situate in teritoriile de vest si de nord, care au revenit Poloniei dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele american Barack Obama sau Prinţul Charles au anuntat de ieri că nu pot asista la ceremoniile funerare ale presedintelui Lech Kaczynski si ale sotiei sale, Maria. Absent de la funeraliile de la Cracovia a fost şi preşedintelui Comisiei Europene, fostul maoist José Manuel Barroso. Nici preşedintele francez Nicolas Sarkozy sau preşedintele austriac Heinz Fischer nu au participat la funeralii, invocand perturbarea traficului aerian de către norul de cenuşă degajat în urma erupţiei vulcanice din Islanda. De asemenea, preşedintele camerei superioare a Dietei Japoniei, Satsuki Eda, prinţul Albert al II-lea de Monaco, premierul Jose Luis Rodríguez Zapatero şi regele Juan Carlos şi regina Sofia. Practic, principalii lideri ai Trilateralei, organizatia care patroneaza Grupul Bilderberg si Clubul de la Roma, reprezentantii Statelor Unite, Uniunii Europene si ai Asiei, s-au eschivat folosind acest pretext al norului vulcanic, desi unii dintre ei puteau sa foloseasca bine-mersi elicoptere. De abia ieri, companiile aeriene au anuntat ca, de fapt, se poate zbura prin norul de cenusa, dupa un test efectuat de Lufthansa. Presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a mers, de altfel, cu avionul la ceremonie.
Preşedintele Traian Băsescu s-a deplasat cu elicopterul până la Oradea, de unde şi-a continuat drumul cu maşina pe traseul Ungaria – Slovacia – Polonia.
UPDATE: Presedintele ceh, Vaclav Klaus, cunoscut pentru pozitiile sale eurosceptice, a criticat duminica absenta liderilor UE la funeraliile presedintelui polonez Lech Kaczynski si ale sotiei acestuia, Maria, care au avut loc la Cracovia: “Mi se pare impardonabil!”
Tragedia poloneza din padurea rusa trimite gandul la istoria popoarelor si la soarta popoarelor. Trimitere patetica, dar explicabila.
Patetica, pentru ca mia de ani de istorie a polonezilor sunt un mileniu de incercari existentiale, cu clipe glorioase de apogeu si prabusiri abisale. Geografia statului polon a fost variabila, istoria zbuciumata, dar natiunea nu si-a pierdut identitatea si s-a pastrat mereu nealterata.Tara a cunoscut si momente de Finis Poloniae, si momente de Polonia redivivus si imi place sa cred ca pasarea din heraldica tarii prinde chipul unui Phoenix supravietuitor intre imperii.
Explicabila, pentru ca imputinarea napraznica a elitei poloneze intr-un stupid accident aviatic justifica, punctual, recursul la istoria relativ recenta, de acum 70 de ani, cand, si atunci, elita poloneza a cazut a masacrelor lui Stalin si alor sai. Catastrofa aeriana intarzie inchiderea ranii istorice de acum sapte decenii, dar o face si mai imperioasa. Si Varsovia, si Moscova, par hotarate sa gestioneze pentru totdeauna acest episod dureros, spre binele ambelor popoare. Istoria, par sa fi invatat si unii, si altii, nu mai trebuie politizata, ci doar asezata in adevarul ei. Din istorie nu sunt de extras la nesfarsit sange si venin, ci lectii de intelepciune.
Prăbuşirea aeronavei prezidenţiale poloneze, la finele săptămânii trecute, tragedie care s-a soldat cu 96 de morţi de la cel mai înalt nivel al ierarhiei statului polonez, la o distanţă de 70 de ani de evenimentele de la Katyn, a trezit un real interes la nivel mondial pentru aflarea cauzelor acestui accident. Multe ziare şi televiziuni din întreaga lume au prezentat diverse păreri, ipoteze şi scenarii legate de producerea accidentului. Ziarul „Curentul“ l-a contactat pe comandorul Nicolae Cârligeanu, până în urmă cu câţiva ani specialist în securitatea zborurilor la divizia militară 70 de la Aeroportul Otopeni . Domnia sa ne-a declarat că există o serie de elemente contradictorii care nu sunt conforme cu cele prezentate mass-mediei internaţionale. Câteva dintre acestea ar putea fi legate de limbajul special universal dintre piloţi şi turnurile de control, care nu necesită neapărat cunoaşterea limbii engleze.
De asemenea, distanţa dintre locul producerii accidentului şi pista aerodromului de la Smolensk este suspect de mare, chiar şi în condiţii de vizibilitate redusă din cauza factorilor meteorologici. Comandorul Cårligeanu ne-a mai spus că la fel de incertă este şi explicaţia dată de autorităţi vizavi de raza de circa 2 kilometri pe care au fost împrăştiate resturile avionului, în condiţiile în care s-a afirmat că au fost trei-patru încercări de aterizare. Acest lucru ar fi presupus un consum mare de cherosen, iar din puterea exploziei rezultă că avionul avea în rezervoare destul de mult combustibil, factorul determinant al exploziei. Mai trebuie luate în calcul şi variantele unor bruiaje din satelit ale aparaturii de la bordul unor astfel de avioane, precum şi sistemele de apărare antiaeriană amplasate lângă un astfel de aeroport militar. Vă prezentăm în continuare discuţia avută de ziarul „Curentul“ cu specialistul român în securitatea zborurilor civile şi militare, domnul comandor Nicolae Carligeanu.
Domnule comandor, ce ne puteţi spune despre concluziile preliminare trase vizavi de accidentul aviatic de la Smolensk, care a condus la moartea delegaţiei poloneze? Stau în picioare afirmaţiile autorităţilor ruse?
Ele stau în picioare până se definitivează ancheta, noi nu putem face decât nişte supoziţii, dar ele trebuie să fie cât de cât pertinente în funcţie de context, pentru că acest lucru este cel mai interesant. În primul rând, cine ar putea să intre aici: factorii umani şi cei tehnici. Haideţi să luăm întâi piloţii, care sunt cei mai importanţi, pentru că se spune că ei îşi iau în mâini soarta echipajului şi a pasagerilor. Vorbind de echipaj, trebuie să ţinem cont că este o aeronavă prezidenţială, deci nu este vorba de orice aeronavă. Vârsta piloţilor nu are nicio relevanţa, iar criteriu principal este cel calitativ, deci se face numai pe baza numărului orelor de zbor. De obicei, piloţii unor astfel de aeronave sunt foarte buni pentru că nimeni nu merge pe mâna unora mai puţin experimentaţi. Noi să nu uităm că piloţii de luptă sunt toţi tineri şi sunt cei mai buni piloţi, în special cei militari. Vârsta cea mai bună este cuprinsă între 25 şi 35 de ani. Nu putea fi unul de, să zicem, 50 de ani, cum se obişnuieşte în cursele civile TAROM, spre exemplu. Revenind, pilotul când pleacă în misiune îşi face o pregătire prealabilă foarte bună. El ştie de unde pleacă, cu coordonate cu tot, pe ce aerodrom vrea să ajungă, care este aerodromul de rezervă, condiţiile meteo şi staţiile de radiorelee sau pentru dirijare. Din punctul ăsta de vedere, nu pot exista semne de întrebare. Atunci nu rămâne decât partea tehnică. Să nu omitem, totuşi, că acele condiţii tehnice au favorizat accidentul. Dacă era un timp bun, se putea uita pe parbriz şi ar fi putut să vadă că nu este în zona respectivă. Putea să vadă „ochimetric“ că este departe de pistă, că nu este pe ax şi că nu are înălţimea optimă şi aşa mai departe. Viteza respectivă este una de aterizare, orice avion de genul acela aterizează cu o viteză în jur de 320 de kilometri la oră, poate chiar spre 360. Înălţimea unde se presupune că ar fi trebuit să aterizeze este de 8 metri, deci cât înălţimea pragului de aterizare. Lateralul de 150 de metri este un mare semn de întrebare. Să nu uităm ca aerodromurile militare, dar şi cele civile au şi pistă naturală alături.
Paranormalii KGB si GRU despre moartea lui Lech Kaczynski Încarcat de VRTV Paranormalii rusi afiliati KGB si GRU sunt interesati de accidentul aviatic de la Smolensk in care a murit Lech Kaczynski si elita poloneza. Cel putin asa sustine Fonareff Dmitry Nicolaevici, fost ofiter superior al KGB, responsabil in SPP-ul rusesc cu protectia unor demnitari ca Eltin si Gorbaciov sau Reagan si Ceausescu, care a lansat joi, 15 aprilie 2010, la sala de expozitii a Casei Armatei din Bucuresti, lucrarea METACONTACT, despre tehnicile speciale extrasenzoriale ale KGB. El mai afirma ca echipa sa va contribui la cercetarile privind moartea presedintelui polonez.
Cel mai mare pericol la adresa Gazprom, exploatarea intensa a imenselor rezerve de gaze naturale recent descoperite in Polonia, a disparut odata cu moartea lui Lech Kaczynski.
In timpul presedintiei lui Vladimir Putin, Katyn a devenit principalul obstacol in relatiile ruso-poloneze, comenteaza jurnalista Iulia Latinina in The Moscow Times.
In 2006, rude ale ofiterilor polonezi ucisi in masacrul de la Katyn din 1940 au intentat un proces pentru a forta guvernul rus sa elibereze arhivele cu privire la tragedie, insa procurorul general a respins cazul. Acelasi lucru s-a intamplat si in 2008 si in 2009.
In acelasi timp, presa controlata de guvernul de la Kremlin a sustinut ofensiva pe doua fronturi. In primul rand, a scris ca germanii au fost cei care i-au impuscat pe polonezi, iar apoi a scris ca impuscaturile de la Katyn au fost razbunare pentru soldatii Armatei Rosii, care au fost ucisi in lagarele de prizonieri in urma razboiului cu polonezii.
Un interviu cu istoricul Natalya Narochnitskaya publicat in “Komsomolskaia Pravda” chiar inainte de vizita prim-ministrului Vladimir Putin, in Polonia, in luna august, a provocat un mare scandal in Polonia prin sugerarea faptului ca taberele prizonierilor de razboi polonezi au servit drept prototip pentru lagarele de concentrare germane.
Apoi, tot acest scandal s-a terminat brusc. Putin a calatorit saptamana trecuta la Katyn, impreuna cu prim-ministrul polonez Donald Tusk. El a decis sa faca gestul fara precedent de a comemora crimele comise de URSS la Katyn.
August 4th, 2010 
VR 
Posted in 
Tags: 
