January 15th, 2011 
VR 
Mircea Micu si Nae Georgescu despre Arestarea lui Eminescu from Victor Roncea on Vimeo.
Vezi si Ziaristi Online: Primul film documentar despre Mihai Eminescu, realizat de Octav Minar in 1914. VIDEO »
Posts Tagged ‘mircea micu’
In Memoriam Mircea Micu. Cu Nae Georgescu despre ziua arestarii lui Eminescu. VIDEO (I)
Posted in Documentare, Top News 
Tags: Eminescu, Mihai Eminescu, mircea micu, nae georgescu 
1 Comment »A murit si Mircea Micu. “Am sa va las si-am sa ma duc / In varful frunzelor de nuc/ Si-o sa-mi gustati rasul amar/ Poate din ce in ce mai rar…”
Scriitorul Mircea Micu a murit duminică, la vârsta de 73 de ani.
Mircea Micu s-a născut pe 31 ianuarie 1937, în localitatea Vărşand, judeţul Arad. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1970, iar după 1989 a condus revista săptămânală “Viaţa Capitalei”. Debutul său literar a avut loc în 1968, odată cu apariţia volumului “‘Nopţile risipitorului”. Au urmat alte cărţi de poezie, precum “Teama de oglinzi” (1970), “Vânătoare de seară” (1971), “Murind pentru prima oară” (1972), “Poeme pentru mama” (1973), “Cu inima în palmă” (1974). Succesul literar se datorează mai ales romanului “Patima”, apărut în 1972, dar este cunoscut şi ca realizator al unor emisiuni TV, printre care “Ateneul artelor”.
Dumnezeu sa-l ierte!
Eminescu – Voievodul stelar
Intr-o noapte de ianuarie, limpede si rece ca o sfera de cristal, am vazut coborand lin spre crestele cele mai inalte ale Muntilor Carpati o stea stralucitoare si de neatins. Cobora cu maiestatea astrala a departarii sale sclipind vederii mele. Nu stiam daca se nascuse atunci sau era doar semnul desprinderii ancestrale traversand cerul spre o tinta numai de ea stiuta.
Era trecut de miezul noptii si sub revarsarea laptoasa a luminii lunare am vazut efigia lui Eminescu stralucind peste zapezi, sculptata in granitul milenar al muntilor, cu fruntea boltita, nas puternic si barbie domoala, ca o masca de voievod incremenita spre eternitate.
Steaua aceea nespus de limpede si nespus de stralucitoare s-a oprit din lunecarea ei maiestuoasa, ramanand neclintita, insurubandu-se ca un diamant in mijlocul unei coroane nevazute. Chipul frumos raspandea o lumina secreta si veghea inaltimile cu steaua unica a geniului sau pulsand deasupra-i.
Atunci am scris aceasta litanie mica, acest murmur neinsemnat, inchipuind un dor adanc si o nesfarsita adoratie:
“In Tara Moldovei, sus/ coborand dinspre obcini spre plai,/ trece in nopti cand e luna/ Voievodul Eminescu Mihai,
Se opreste la sfinte altare/ si-n crame cu vin de un veac/ privighetorile cand il vad se usuca/ de atata iubire si tac.
Si-un cantec se face pamantul/ un cantec si-un petec de rai/ cand trece in nopti inlunate/ Voievodul Eminescu Mihai”.
Numele Lui trebuie rostit in soapta, poeziile Lui cantate in gand. Steaua Lui pusa de straja in brazii Carpatilor, in toate noptile noastre, sa straluceasca mirifica si de neatins pana-n hotarul ultimului sat…
Geniul sau este unic si irepetabil!
MIRCEA MICU
„Voievodul stelar“. Eminescu Arh-Anghel
Intr-o noapte de ianuarie, limpede si rece ca o sfera de cristal, am vazut coborand lin spre crestele cele mai inalte ale Muntilor Carpati o stea stralucitoare si de neatins. Cobora cu maiestatea astrala a departarii sale sclipind vederii mele. Nu stiam daca se nascuse atunci sau era doar semnul desprinderii ancestrale traversand cerul spre o tinta numai de ea stiuta.
Era trecut de miezul noptii si sub revarsarea laptoasa a luminii lunare am vazut efigia lui Eminescu stralucind peste zapezi, sculptata in granitul milenar al muntilor, cu fruntea boltita, nas puternic si barbie domoala, ca o masca de voievod incremenita spre eternitate.
Steaua aceea nespus de limpede si nespus de stralucitoare s-a oprit din lunecarea ei maiestuoasa, ramanand neclintita, insurubandu-se ca un diamant in mijlocul unei coroane nevazute. Chipul frumos raspandea o lumina secreta si veghea inaltimile cu steaua unica a geniului sau pulsand deasupra-i.
Atunci am scris aceasta litanie mica, acest murmur neinsemnat, inchipuind un dor adanc si o nesfarsita adoratie:
“In Tara Moldovei, sus/ coborand dinspre obcini spre plai,/ trece in nopti cand e luna/ Voievodul Eminescu Mihai,/ Se opreste la sfinte altare/ si-n crame cu vin de un veac/ privighetorile cand il vad se usuca/ de atata iubire si tac./ Si-un cantec se face pamantul/ un cantec si-un petec de rai/ cand trece in nopti inlunate/ Voievodul Eminescu Mihai”.
Numele Lui trebuie rostit in soapta, poeziile Lui cantate in gand. Steaua Lui pusa de straja in brazii Carpatilor, in toate noptile noastre, sa straluceasca mirifica si de neatins pana-n hotarul ultimului sat…
Geniul sau este unic si irepetabil!
MIRCEA MICU
MIRCEA MICU
Vezi si Mihai Eminescu, ganditorul si luptatorul ortodox pentru Romania Mare
“Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evanghelului ei”.
Eminescu la Putna
O zi din viata unui ziarist: de la Tribunal la maestrul Mircea Micu, de la ZIUA la ziua generalului Constantin Degeratu
Iar la Tribunal. Procesul cu politrucul de Mihnea Berindei (amanat pentru 8 decembrie). Maine cu impostorul si profitorul Liigheanu 🙂
Ce bine e cand incepi ziua cu o intalnire, deloc intamplatoare.
Parintele Victorin in propavaduire citadina
Cadou de la parintele Victorin: “Acuzatul ZEK – 18376 – Un Sfant al lagarelor comuniste”
La UZP cu savantul Ilie Gilbert si Tesu Solomovici (foto: gen Stan Petrescu)
Mircea Micu in actiune: lansare la “Sadoveanu” – “Secretul Doamnei de Zapada”
Dedicatie din partea maestrului Micu
Grigore Lese la coada pentru Mircea Micu
Profesorul eminescolog Nae Georgescu
Mircea Chelaru si Olimpian Ungherea, un general si un profesor de masonerie
Pranzul cu un senator…
La munca, despre alegerile din America
Ziua domnului general Constantin Degeratu
O armata de generali…
Mircea Micu in EXCUSIVITATE (impreuna cu TVR1): Vreau sa scriu o carte, ca domnul Cartarescu: “De ce iubim barbatii”…
Posted in Documentare Tags: gen constantin degeratu, ilie gilbert, mircea micu, Tesu Solomovici No Comments »Afara cu Creanga, vivat Plesu si Cartarescu
de Mircea Micu
Ministerul condus cu o vocatie de profesor suplinitor de catre un ministru cu nume de copchil din flori, si-a dat masura obtuzitatii si suficientei sale prin clientii (profesorii) consilieri pe care ii cultiva de ani de zile. Evident ca nu pe dai boje, adicatelea nu pe gratis.
O ceata zburdalnica de insi atinsi de morbul semidoctiei sau a suficientei timpe, au “elaborat”, dupa nopti de zbucium, un set de subiecte pentru bacalaureatul din acest an.Cu o inconstienta vecina cu prostia, au propus si au primit aprobarea pentru oficializarea subiectelor la limba romana stupefiind si revoltand majoritatea profesorilor de limba si literatura romana, care au protestat impotriva felului in care ele au fost “gandite” si formulate.Pe scurt, in biletele pe care le au la dispozitie absolventii din acest an, lipsesc cu desavarsire nume de prim rang ale literaturii romane.
Nici vorba de Creanga, Caragiale, Preda, Calinescu sau Nichita Stanescu, iar Eminescu este reprezentat cu indulgenta printr-un articol aparut in “Timpul”. Inventivii creatori de subiecte au introdus din prostie sau slugarnicie pasaje din Drepturile Cetatenilor din Uniunea Europeana, citate din Johnatan Scheele (!), fragmente din Raportul lui Vladimir Tismaneanu si alte elucubratii care par a se constitui intr-o gluma de prost gust.
Nici vorba de Creanga, Caragiale, Preda, Calinescu sau Nichita Stanescu, iar Eminescu este reprezentat cu indulgenta printr-un articol aparut in “Timpul”. Inventivii creatori de subiecte au introdus din prostie sau slugarnicie pasaje din Drepturile Cetatenilor din Uniunea Europeana, citate din Johnatan Scheele (!), fragmente din Raportul lui Vladimir Tismaneanu si alte elucubratii care par a se constitui intr-o gluma de prost gust.
Sunt prezenti, in schimb, filosoful Plesu si mult propulsatul Mircea Cartarescu cu texte mai mult sau mai putin reprezentative sau, in cazul Plesu, absolut ridicole. (Celor curiosi le stam la dispozitie cu citatele de rigoare!).
Pentru a ilustra superficialitatea cu care au fost concepute si selectate textele, precum si metodele de… “comunicare” a cunostintelor prin intrebari test, precizam ca poetul Spiridon Maria Casian din Iasi a fost declarat… femeie, iar asa-zisul istoric Neagu Djuvara, un om care a trait in jurul anilor 1500!
Orice comentariu este de prisos. In ciuda protestelor ferme a sute de profesori, a semnalelor din presa, cei de la Ministerul Invatamantului au ramas pe pozitii, stimulati si ocrotiti de acest ministru cu limbaj si cunostinte echivalente fostilor absolventi de facultati de la fara frecventa.
Cineva sugera ca singura solutie rezonabila este actionarea in Justitie pe motiv de… analfabetism si sabotare a literaturii nationale.
