Intr-un interviu acordat publicaţiei ruse Nezavisimaia Gazeta liderul tiraspolean Igor Smirnov a declarat că problema transnistreană va fi examinată in cadrul apropiatei şedinţe a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. “Atunci multe se vor clarifica”, a adăugat Smirnov, fără a preciza ce anume, transmite Intrelic.md. Intrebat dacă Transnistria doreşte să devină a doua regiune Kaliningrad, Smirnov a răspuns: “De ce să devenim regiunea Kaliningrad? Noi vom fi o regiune transnistreană a Rusiei”. Referindu-se la recenta intrevedere trilaterală de la Moscova, Smirnov a spus că, in prezent, Chişinăul şi Tiraspolul examinează posibilitatea normalizării relaţiilor dintre două “state” vecine, nu posibilitatea unirii celor două maluri ale Nistrului. In ceea ce priveşte relaţiile regiunii transnistrene cu Rusia, potrivit lui Smirnov, acestea se află intr-o perioadă de “renaştere”. Asta deoarece Moscova, practic, garantează viabilitatea economică şi politică a regiunii, unde fiecare al treilea locuitor este cetăţean al Federaţiei Ruse. Potrivit liderului tiraspolean, relaţiile cu Rusia sunt mai bune acum decat pe timpul lui Putin. “Acum, in plină criză, Rusia şi-a luat angajamentul să achite toate plăţile sociale, inclusiv pensiile. Sistemul nostru bancar este legat de cel rusesc”, a spus Smirnov. De asemenea, el a menţionat că Rusia examinează posibilitatea acordării un credit in valoare de 200 de milioane de dolari. ZiuaOnline
Delegatia oficiala condusa de seful diplomatiei romane a fost primita pe pamant ucrainean cu paine si sare de 1000 de dolari
O politica pragmatica pe spatiul rasaritean, relatii bazate pe pragmatism, o viziune pragmatica asupra viitorului, sunt cateva dintre enunturile ministrului de Externe Cristian Diaconescu, la Kiev, unde se afla in a doua vizita oficiala de la instalarea sa, dupa cea de la Chisinau. Expresia, ca directiva, ii apartine presedintelui Traian Basescu – care este asteptat in februarie in Ucraina – si a tot fost repetata in ultimul timp, inca de dinainte de recentele sale convorbiri cu premierul intregii Rusii, Vladimir Putin. Se pare insa ca ucrainenii au inteles-o mai bine decat romanii, pentru ca primul lor gest la intampinarea delegatiei oficiale a Romaniei a fost sa zeciuiasca la intrarea in tara membrii acesteia, in cap cu ministrul. Practic, de la ziarist si sepepist la sef al diplomatiei, am fost obligati sa platim 50 de dolari (americani) de caciula pentru a putea trece de granita, desi aceasta taxa este practic ilegala, nefiind introdusa in niciun acord bilateral, ba chiar fiind contrara uzantelor internationale si diplomatice. Mai mult, in cazul unei delegatii oficiale o astfel de jecmaneala constituie un afront care se traduce din limbajul diplomatic printr-o injuratura. Nu este singura primita de Romania ieri, aici, in Ucraina. In cursul conferintei de presa comune Cristian Diaconescu – Volodimir Ohrizko, seful diplomatiei fostei republici sovietice, acesta si-a permis sa minta in fata ziaristii si oficialii prezenti. La o intrebare a corpului ziaristilor romani privind drepturile minoritatilor nationale, nerespectate, respectiv a celei romane, Ohrizko a replicat ca in timp ce invatamantul romanesc este asigurat in Ucraina in 90 de scoli, in Romania ucrainenii beneficiaza doar de o singura scoala cu predare in ucraineana. Raspunsul ministrului de Externe este total fals. Ucraina argumenteaza, in interminabilele negocieri pe principiul paritatii si nu al proportionalitatii, numarul romanilor din spatiul romanesc aflat sub administratie ucraineana fiind de sute de ori mai mare decat numarul ucrainenilor din Romania. Apoi, si cifra este inexacta. In realitate este vorba de 77 de scoli din Ucraina in care ar trebui sa se predea in limba romana, dar, conform plangerilor disperate ale comunitatilor romanesti din sudul Basarabiei si nordul Bucovinei, adresate atat MAE cat si Presedintiei Romaniei, limba romana a devenit in scolile de aici o limba moarta. Ohrizko a mai sustinut ca va fi reluata monitorizarea situatiei minoritatilor de catre autoritatile ucrainene, lucru pe care insa Romania ar trebui sa-l solicite Consiliului Europei si Uniunii Europene, ca o conditie a acceptarii Ucrainei la vreo masa a negocierilor. In rest, reprezentantul Kievului a tinut sa ne reaminteasca faptul ca 80% din gazele Rusiei catre Europa trec prin Ucraina si ca Insula Serpilor e “insula” si nu “roca”, dupa cum o va considera Tribunalul de la Haga pe 3 februarie. Daca la Chisinau, presedintele Vladimir Voronin l-a lasat pe Diaconescu sa astepte 10 minute in picioare sosirea sa, in schimb, la Kiev, conferinta de presa comuna a inceput cu 10 minute mai devreme decat era anuntat, in fata unei audiente din care lipseau jurnalistii romani, care au apucat sa ajunga pe final. Cu alte cuvinte, “relatiile pragmatice” ale Romaniei cu Rasaritul ex-sovietic au inceput bine: si injurati si cu banii luati. Victor RONCEA, Kiev Diaconescu a fost jecmanit in Ucraina
Autoritatile de la Kiev au inventat o taxa de 50 de dolari pentru romanii care intra in Ucraina. (Nota autorului: voi scrie “ucraina” cu “u” mic in semn de protest fata de jaful comis de liderii de la Kiev).
Dupa ce la Chisinau “fratii” basarabeni ne-au raportat succesele plenare pe drumul spre integrarea europeana, desi situatia reala a regimului comunistului Vladimir Voronin este catastrofala, a venit randul ucrainenilor sa se joace cu nervii nostri. Vizita la Kiev a ministrului Cristian Diaconescu a inceput sub zodia dolarului. Nestiind cum sa mai irite autoritatile romane, ucrainenii au inventat o taxa de 50 de dolari americani pentru “onoarea” de a le vizita tara. «Taxa de fraier» Oficialii din Ministerul roman de Externe ne avertizasera inca de la plecarea in turneul diplomatic de la Chisinau si Kiev sa avem pregatiti 50 de dolari pentru o taxa, insa nu au putut explica pentru ce anume. “Taxa de fraier”, a scrasnit din dinti un ziarist. Taxa e cu atat mai ciudata, cu cat delegatia oficiala si ziaristii au coborat din avion si au urcat in masinile care i-au transportat la Ambasada Romaniei, fara sa beneficieze de vreun serviciu care sa motiveze solicitarea acelor bani. Badaranii à la Kiev Surprizele nu s-au oprit aici. Dorind sa testeze si mai mult rezistenta nervilor romanilor, ucrainenii au schimbat joi seara, unilateral, de trei ori, programul oficial al intalnirilor ministrului Diaconescu cu liderii ucrainei. Fara nicio explicatie, din nou! Astfel, intalnirea cu presedintele Viktor Iuscenko, programata initial pentru vineri, la ora 10, fusese mutata la ora 14, cand, in mod normal, delegatia romana ar fi trebuit sa decoleze spre Bucuresti. Ministrii de externe Cristian Diaconescu si Volodimir Ogrizko au repetat ieri ca tarile lor vor respecta decizia Curtii de la Haga in procesul pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagra si au refuzat sa faca supozitii. “Vom astepta decizia finala a Curtii de la Haga si o vom respecta. Azi suntem vecini, in viitor poate vom fi membri ai aceleiasi Uniuni”, a spus Ogrizko. “Incercam sa propunem ucrainei exploatarea economica in comun a zonei partajate de Curtea de la Haga, lucru ce ar putea aduce avantaje ambelor tari”, a promis Diaconescu. Sa fi aflat deja ca facem jumi-juma cu Kievul platoul ce ne apartine? Expertii sustin ca resursele platoului continental din jurul Insulei Serpilor s-ar ridica la 100 de miliarde de metri cubi de gaz metan si 10 milioane de tone de petrol, ceea ce ar conferi Romaniei o independenta energetica pe o durata de 18 ani. Diaconescu a spus ca Romania a finalizat negocierile cu UE pentru micul trafic de frontiera romano-ucrainean, iar acordul, dupa ce va primi avizul Comisiei Europene, va fi semnat probabil cu prilejul unei viitoare vizite a lui Traian Basescu la Kiev. Ministrul ucrainean de externe a avertizat ca in 2009 se va relua monitorizarea interguvernamentala privind respectarea drepturilor minoritatilor din Ucraina si Romania. “Noi suntem deschisi si transparenti in acest sens si vom face tot ce este posibil pentru ca drepturile minoritatilor nationale in ucraina sa fie respectate. In ucraina exista 90 de scoli in sistemul invatamântului de stat, in care se predau toate materiile in limba romana, iar in Romania, o singura scoala”, a spus seful diplomatiei ucrainene, care uita ca romanii sunt adevaratii autohtoni din teritoriile cotropite de Stalin si oferite apoi ucrainei. Ogrizko l-a plesnit si pe Vladimir Putin, care ii propusese public lui Traian Basescu sa ofere Romaniei tot gazul pe care apoi tara noastra sa-l revanda ucrainei. “80% din volumul gazelor care se livreaza in Europa trece prin ucraina si in viitorul apropiat situatia nu se va schimba radical”. Cetatenia româna Dorin Chirtoaca, primarul Chisinaului, i-a cerut lui Cristian Diaconescu sa faciliteze obtinerea cetateniei romane pentru basarabeni. Cei doi s-au intalnit joi dupa-amiaza. Chirtoaca a subliniat ca vede in Diaconescu un partener sincer, corect si foarte serios, care-si asuma obiectivele, fara sa exagereze. Chisinaul dezvolta deja relatii de cooperare cu municipiile Bucuresti si Iasi. Ministrul Diaconescu a promis ca va sustine initiativa lui Dorin Chirtoaca pentru atragerea finantarilor la nivelul administratiilor locale, dar R. Moldova trebuie sa avanseze in procesul de aderare si sa incheie un acord de asociere. Emil Neacsu
Zinaida Greceanii: Dear Mr Putin, dear friends, ladies and gentlemen, I want to greet the Russian delegation in Moldova and thank Mr Putin for his kind acceptance of our invitation. I am sure that his visit will honourably contribute to the cause of the all-round extension of Russian-Moldovan partnership and open a new page in consolidating our mutual confidence. Dear friends, We have discussed the most topical aspects of bilateral and multilateral relations in our outspoken and constructive talks. I am glad to say that we have come to complete understanding on all questions on the agenda to prove once again that Russian-Moldovan confidence has grown to become the decisive factor of the development of our partnership. The talks naturally started with the development of our trade and economic relations and the ways of their further expansion. I want to stress that we have a major unused potential in that field despite the steady development of bilateral trade. We see such a potential in interregional cooperation, direct corporate contacts, the range of commodities, and the removal of artificial customs and fiscal barriers, to name but few. I am sure that the long-term economic cooperation programme for 2009-2020, which we have signed today, will help to solve those problems, and charter new effective ways and introduce new methods of developing our partnership. As we have agreed, concerted efforts are necessary to improve the structure of our bilateral trade and diversify it. This is also true of investment, agriculture, energy, transport, communications, tourism and many other fields. We have also agreed to promote financial and banking teamwork to withstand the global financial crisis and fight its impact on our national economies. We have also discussed cultural contacts and human ties. I am sure that the visit of the Russian governmental delegation to Moldova is another manifestation of our shared desire to strengthen centuries-old friendship between our nations and develop all-round mutually beneficial partnership. We have spotlighted the effective work of our Intergovernmental Commission and the solution of all problems that might arise in our partnership. Thank you for your visit, Mr Putin! We are grateful to you and your colleagues. Vladimir Putin: Dear Ms Greceanii, dear ladies and gentlemen, I would like to start with thanking Ms Greceanii and all our Moldovan colleagues for our hearty reception and smoothly organised work. It was also very well organised along the lines of the Council of the CIS Heads of Government. Moldova is an interested participant of collective Commonwealth efforts, which is essential for promoting integration. Moldova will chair the Commonwealth in 2009. This is a trying time for the world economy and finances. The CIS countries should protect their interests and pool their efforts to overcome the global economic and financial crisis. The Russian leadership is willing to offer the greatest possible assistance to its Moldovan partners in solving those problems. Today’s talks proceeded in an atmosphere of understanding and sincere desire to further develop trade, economic and cultural contacts. We had a profound discussion on topical aspects of our bilateral cooperation and on regional and certain international problems of shared interest. I am glad to see positive trends in Russian-Moldovan relations, which open good prospects for the formation of long-term strategies of our partnership. We confirm the noteworthy progress of our contacts. Bilateral trade reached $1.3-1.4 billion in 2007, and hit the billion dollar mark in the last eight months of this year. As my colleagues and I have said, we have every reason to expect a $2 billion turnover for the whole year despite global economic problems. Much more remains to be done, however. Our economic contacts should be modernised and become more diversified. There are relevant initiatives concerning trade, investment and promotion of interregional contacts, and we would provide their implementation. The Intergovernmental Commission on Economic Cooperation is spectacularly contributing to the elaboration and implementation of those plans. One of its principal achievements is the elaboration of the Russian-Moldovan economic cooperation programme up to 2020. Its signing today gives a start to more effective teamwork to improve the instruments of our business partnership. As you know, Russia has recently adopted a programme of its economic development up to 2020, and I think coordination with our partners in the basic fields is highly valuable. I would also like to stress our progress in the cultural sphere. We have made a conclusion again on the necessity of permanent attention to beneficial conditions for the survival and development of ethnic minorities’ languages and culture. We should generally pay greater attention to cultural links. It is pleasant to see Moldova’s rising interest in multilateral cultural contacts within the CIS and in CIS projects. In particular, it is considering prospects for taking part in the CIS Council and Interstate Fund for Humanitarian Cooperation. More than that, our Moldovan partners have proposed Chisinau as the venue for the 4th forum of the CIS scientific and cultural intelligentsia. We greet this initiative and shall offer it every support. I shall meet with the Moldovan President tonight, and so have an opportunity for a more detailed talk on the problems of Transdniester settlement. We have mentioned it in passing today-in its trade and economic aspect. Thank you.
Vladimir Putin: Good evening, dear Mr Voronin. I would like to start by complimenting the host party on its unprecedented tactics. You first took us to the Cricova wine cellars and only later to the Government House-the best way to get your ends. Vladimir Voronin: That’s our old trick. Vladimir Putin: Joking aside, I must say that our experts have well prepared to the meeting. Generally, we and our Moldovan colleagues have quickly and efficiently come at mutually acceptable decisions of late in the key points of our partnership-energy, trade and agriculture. Certain issues still demand more detailed analyses, but they all can be settled. Progress has been made on the energy issue you have posed many times-on hydrocarbon material, our joint venture and electricity. Progress has been reported to us just now. As for agriculture, Moldovan wine exports to Russia are on. A mere 25 out of 34 authorised exporter companies are presently supplying wine to Russia, so you have ample elbowroom and we expect more wine coming. Vladimir Voronin: Thank you, Mr Putin. It is a great honour to receive you and host a summit of the CIS heads of government. It is good training as Moldova will preside the CIS next year on an unprecedented arrangement-in all its agencies. So today’s summit and its preparation, and the essential documents we approved today are all of tremendous importance for us to lead the CIS no worse than the previous chair country or even better. I fully agree with you that our relations are making good progress, and have a considerable potential, as always. For instance, we have a large amount of animal products to offer for export. We can also offer vegetable products and other commodities to the Russian market, so our trade is dynamically developing. I, too, approve the work of our Intergovernmental Commission headed by Andrei Fursenko and our First Deputy Prime Minister Igor Dodon. They are working very constructively. What I like about their work most is that they don’t ask us for help-they have learned to make decisions and do not give us more headaches.
Comunicat al Oficiului National pentru Cultul Eroilor
Revenirea în actualitate a unui caz flagrant de încălcare a dreptului umanitar internaţional (Convenţiile de la Geneva din 1949 privind victimele de război şi Protocoalele adiţionale la acestea), precum cel de la Tighina, prin inaugurarea „oficială“, zilele trecute, a aşa-zisului „Complex memorial istorico-militar al Ostaşului Rus“ este mai mult decât regretabilă. Schimbarea identităţii unui „cimitir aflat în paragină“ – de fapt, lăsat în paragină –, nu va putea şterge paginile adevăratei istorii a regiunii şi locuitorilor acesteia, indiferent cât de complexe şi grandioase vor fi amenajările de azi. Nu credem că demnitatea celor îngropaţi acolo, în Cimitirul militar „G-ral Dragalina” din Tighina – români, ruşi, germani, francezi ş.a., – va fi mai respectată dacă noua configuraţie a necropolei a fost, iată, în anul 2008, dedicată doar unuia dintre ostaşi, ci dimpotrivă. În ceea ce priveşte ONCE, şi în viitoarele noastre proiecte de reamenajare a cimitirelor militare, în ţară sau peste hotare, vom trata cu acelaşi respect pe cei căzuţi pentru ţara lor, indiferent dacă ne-au fost aliaţi sau inamici, într-o etapă istorică sau alta. Nu în ultimul rând, aşteptăm în continuare reacţia autorităţilor competente din Republica Moldova, pe teritoriul căreia a avut loc anacronica ceremonie.
In urma sesizarii US MediaSind, AZEC si Civic Media, Aidan White, secretarul general al Federatiei Internationale a Jurnalistilor (FIJ), si Oliver Vujovic, de la Organizatia de Media a Sud Estului Europei (SEEMO – la care este fondatoare si Civic Media), intervin in apararea ziaristilor si editorilor basarabeni
Efectele inaspririi cenzurii de catre regimul de la Chisinau au inceput sa se resimta. Primele efecte sunt deja evidente: un lot de carte romaneasca, donat de municipalitatea orasului Calarasi din Romania Bibliotecii publice din orasul de peste Prut cu acelasi nume, a fost retras de autoritatile basarabene pentru ca in titlu aparea si cuvantul “roman”. Reamintim ca, in vara, Guvernul de la Chisinau a introdus o Lege privind activitatea editoriala, act normativ ce vine in contradictie cu normele Consiliului Europei si ale ONU. Astfel, o prevedere a acestui act normativ este aceea prin care “se interzice editarea literaturii care contine contestarea si defaimarea statului si a poporului”. Chisinaul pregateste si legea privind “prevenirea si combaterea infractiunilor savarsite prin intermediul sistemelor informationale”, care prezinta numeroase elemente cu potential negativ. US MediaSind si Asociatia Ziaristilor si Editorilor Crestini (AZEC) au protestat deja fata de aceste incalcari flagrante ale unor drepturi si libertati fundamentale, sesizand organismele europene. Prezentam mai jos interviul acordat in exclusivitate ziarului ZIUA, pe aceasta tema, de Aidan White, secretar general al Federatiei Internationale a Jurnalistilor.
Cum apreciati recentele masuri legislative initiate de regimul din Republica Moldova pentru inasprirea cenzurii?
Suntem foarte ingrijorati in ce priveste modificarile propuse, asta pentru ca anunta posibilitatea de reintoarcere la cel putin o formula de interventie a statului daca nu chiar la cenzura. Se pune problema inregistrarii si controlului tuturor celor care lucreaza in domeniul mass-media sau al editurilor. Toate astea, normal, starnesc profunde ingrijorari, iar intentia noastra este sa cerem colegilor nostri, Asociatia jurnalistilor din Republica Moldova, sa investigheze aceasta situatie si sa ia legatura cu autoritatile pentru a ne lamuri asupra implicatiilor pe care le pot avea aceste schimbari. Ceea ce ne ingrijoreaza cel mai mult este ca schimbarile propuse in legislatie vor scoate Republica Moldova din drumul spre UE, din lipsa de acord intre legislatia si normele europene si cele nationale, tocmai prin aceasta incercare de a impune un control asupra presei si informatiei. In mod special, ne ingrijoreaza ca legea respectiva, cu amendamentele ei, va fi una impotriva Conventiei europene asupra drepturilor omului. Din punctul nostru de vedere, aceasta situatie trebuie sa fie urmarita cu toata atentia la nivelul OSCE. Impartasim punctul de vedere si ingrijorarile semnalate de semnatarii comunicatului si de colegii nostri de la MediaSind, organizatia noastra afiliata din Romania, colegii nostri romani avand stranse relatii cu jurnalistii din Republica Moldova, incercand sa stabileasca aliante tocmai pentru a face fata acestui tip de probleme. Suntem foarte ingrijorati de situatia creata si speranta noastra este ca Guvernul Republicii Moldova si Parlamentul vor analiza aceste lucruri si-si vor schimba tipul de abordare. Credem ca este absolut esential ca Republica Moldova sa revada aceste propuneri si sa interzica orice tip de alte prevederi care sa restranga libertatea de actiune din mass-media.
Cum comentati propunerea privind masurile indreptate impotriva celor care, prin activitatea lor jurnalistica, “ar putea compromite regimul constitutional”?
Asta ne da impresia ca legiuitorii din Republica Moldova se intorc in timp, in perioada intunecata a controlului absolut exercitat de stat si a cenzurii. Mi se pare ca atunci cand societatea ar trebui sa se deschida, sa recunoasca beneficiile transparentei si pluralismului, ale democratiei bazate pe schimbul reciproc intre toate opiniile existente la nivelul opiniei publice, introducerea unor legi sau reglementari care interzic sau constrang libertatea de exprimare merge complet intr-o directie gresita. Cristian UNTEANU, Bruxelles
ZIUA
SEEMO PRESS RELEASE MOLDOVA
SEEMO Expresses Concern at Several Recent Legal Developments in Moldova
Vienna, 22 September 2008 The Vienna-based South East Europe Media Organisation (SEEMO), a network of editors, media executives and leading journalists from South East Europe and an affiliate of the International Press Institute (IPI), is concerned about several recent legal developments in Moldova that contain threats to press freedom, freedom of expression, and the right of access to information. According to information before SEEMO, Moldova’s Parliament has passed an amendment to the Law on Editorial Activity that came into effect on 26 June 2008. The Law on Editorial Activity now includes a ban on printing material that challenges or defames the state and the people, incites war, aggression, national, racial or religious hatred, discrimination, territorial separatism, public violence or in any other way that threatens the constitutional regime. SEEMO supports the Publishers’ Union of Moldova in their claim that this amendment could result in self-censorship. SEEMO is also alarmed by the recently adopted restrictive regulations concerning the assessment, selection and publication of textbooks for pre-university education, which favour the state publishing houses subordinated to the Ministry of Culture and Tourism over other publishing houses. In recent years, several Moldovan publishing houses invested money and human resources in projects concerning textbooks and created a complex editorial system. The government, however, has discounted these efforts by introducing the new regulations, which could negatively affect the education system in Moldova. Furthermore, SEEMO would like to express its concern at a worrisome draft law, the Law on Preventing and Fighting Crimes Committed by Means of the Information System, which is soon to be passed by Parliament. According to the draft law, internet service providers will be required to store the personal data of users and provide this information to the authorities upon request. Moreover, the draft Law on State Secrets, which is soon to be adopted by Parliament, would result in a limitation of public access to official information. The draft would provide far-reaching powers to public authorities and the Security and Information Service by enabling them to declare as classified any information they consider to be a state secret. SEEMO Secretary General Oliver Vujovic expressed concern about these recent legal developments in Moldova. He emphasized that “a free and independent media is a crucial component of a modern democratic society” and that “it is important to ensure a pluralist media environment, since it contributes to an educated and informed public.” ——————————————————————— SEEMO is a regional network of editors, media executives and leading journalists in South East Europe. **** SEEMO – IPI, Spiegelgasse 2/29, 1010 Vienna, Austria,
Rompetrol Holding, actionarul majoritar al companiei media Adevarul Holding, a preluat tabloidul ucrainian Blic, informeaza publicatia rusa Kommersant, citata de portalul mediabusiness.com.Tabloidul a fost cumparat de la trustul Ringier. Elvetienii au renuntat la acest ziar, cu care si-au facut intrarea pe piata ucrainiana, deoarece a fost un esec.In Romania, dincolo de afacerile din domeniul energetic, omul de afaceri detine si un trust de presa. In portofoliul Adevarul Holding se afla publicatiile Adevarul, Click!, Dilema Veche, Dilemateca si Romania Literara, precum si cateva societati de distributie a presei si de monitorizare.Despre posibila extindere a trustului peste hotare se vorbeste in Romania inca din primavara acestui an. Primele vesti au aparut in martie, in urma unei intalniri la varf a top-managementului trustului. La vremea respectiva, Razvan Corneteanu, directorul general al trustului, a refuzat sa precizeze care sunt publicatiile sau tarile vizate.
12 August, 2008 „Noua Generaţie” a Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) a organizat astăzi un marş de protest îndreptat împotriva agresiunii militare din Georgia, manifestându-şi, în felul acesta, solidaritatea cu poporul georgian, supus în prezent unei agresiuni militare fără precedent din partea armatei Federaţiei Ruse. Tinerii creştin-democraţi au cerut ultimativ Rusiei să-şi retragă necondiţionat armata de pe teritoriul Georgiei şi au îndemnat comunitatea internaţională să se implice activ pentru a ajuta Georgia în eforturile sale de afirmare a libertăţii şi integrităţii teritoriale, în aceste clipe dificile. Cele câteva sute de manifestaţi ţineau în mâni steagurile Georgiei, NATO, UE, RM, precum şi steagurile oranj ale PPCD şi au mărşăluit pe străzile capitalei, de la sediul PPCD din Chişinău, strada Nicolae Iorga 5, prin faţa Parlamentului şi Preşedinţiei până în faţa Ambasadei Federaţiei din capitala moldoveană unde au protestat aproximativ două ore. Tinerii au condamnat zgomotos Rusia pentru acţiunile sale în Georgia dar şi în celelalte republici exsovietice, inclusiv Republica Moldova, care continuă, până în prezent, să fie ocupate de trupe militare ale Federaţiei Ruse. “Dumnezeu să-i ocrotească pe fraţii noştri georgieni” „Afară armata rusă!”, „Moscova nu uita, Georgia nu este-a ta!”, Russian army, go home”, „Libertate Georgiei!”, „Armata rusă afară, din Georgia şi de la noi din ţară!”, „Jos imperialismul rus!” sunt câteva din sloganele care au răsunat în amiaza de astăzi pe străzile Chişinăului. Manifestul tinerilor a fost încurajat de oamenii din stradă, mulţi dintre care s-au şi alăturat protestatarilor, scandând alături de ei împotriva agresiunii şi imperialismului rusesc. Solicitat de reprezentanţii presei, vicepreşedintele şi liderul filialei Chişinău a „Noii Generaţii”, Sergiu Rabei, a declarat că această acţiune reprezintă o manifestare firească de solidaritate cu poporul georgian şi preşedintele acestuia, Mihail Saakaşvili, întrucât şi Georgia, ca şi Republica Moldova, se confruntă problema expansionismului rusesc, în procesul de democratizare, integrare europeană şi euroatlantică a ţării. „Georgienii trec acum prin nişte momente extrem de dificile şi este obligaţia noastră morală să le arătăm că suntem alături de ei, mai ales că PPCD, alături de Mişcarea Democratică Unită, condusă de preşedintele Saakaşvili, face parte din aceeaşi familie politică europeană, Partidul Popular European”, a spus Sergiu Rabei. La rândul său, preşedintele organizaţiei de tineret a PPCD, Victor Ciobanu, a menţionat, în luarea de cuvânt, ţinută în faţa manifestanţilor, că Rusia este o ţară agresoare, care continuă să-şi manifeste aceleaşi tendinţe imperialiste ca şi pe vremea imperiului sovietic. „Nu putem să stăm şi să privim indiferent cum armata rusă de ocupaţie omoară fraţii noştri georgieni doar pentru faptul că Georgia, ca şi Republica Moldova, vrea să se alăture ţărilor libere şi democratice şi să-şi restabilească ordinea constituţională pe teritoriul său, recunoscut internaţional. Cerem tuturor ţărilor democratice să fie alături de poporul georgian şi să determine Rusia să renunţe la agresiune şi să-şi scoată armată de pe teritoriul Gergiei. Dumnezeu să-i ocrotească pe fraţii noştri georgieni”, a declarat liderul „Noii Generaţii”, Victor Ciobanu. Amintim că ieri, conducerea PPCD a făcut publică o declaraţie prin care condamnă invazia armatei ruse în Georgia şi califică acţiunile Federaţiei Ruse ca fiind o violare brutală a normelor de drept internaţional şi un act de ostilitate comis contra unui stat suveran şi independent. Declaraţia PPCD a fost preluată de mai multe agenţii de presă internaţionale şi a fost difuzată integral de mai multe posturi TV importante din Georgia. Nicolae FEDERIUC, AP FLUX
In timp ce asa-zisa “comunitate a moldovenilor” ne da in judecata la CEDO (vezi mai jos), Romania demareaza procedura juridica finala pentru incredintarea platoului continental din apropierea Insulei Serpilor. Procesul de la Haga dintre Romania si Ucraina privind delimitarea maritima in Marea Neagra intra in etapa pledoariilor orale, a anuntat ieri Curtea Internationala de Justitie.
“Moldovenii” reclama Romania la CEDO Reprezentantii asa-zisei “Comunitati a Moldovenilor din Romania-Originari din Republica Moldova” (CMR-ORM) au anuntat saptamana trecuta ca vor da in judecata statul roman la CEDO, acuzand Justitia romanac a blocheaza inregistrarea sa ca asociatie.
CMR-ORM a decis sa actioneze statul roman in judecata la CEDO, dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis respingerea unei cereri de stramutare a unui dosar solutionat definitiv de Tribunalul Iasi. Organizatia considera ca instantele romanesti au interpretat gresit solicitarea CMR-ORM de acordare a personalitatii juridice din cauza unei pretinse “vrajmasii locale”. Tribunalul Iasi a respins ca nefondat, in 27 februarie, recursul declarat de Marian Russo (foto), presedintele organizatiei, mentinand o decizie similara din noiembrie 2007 a Judecatoriei Pascani. Reprezentantul legal al CMR – ORM arata in motivatia recursului ca “ideea de baza a Asociatiei nu contravine ordinii de drept din Romania”. Acesta mai precizeaza ca “ideea ca s-ar urmari recunoasterea unei comunitati etnice, a unei minoritati nationale moldovenesti, motivata prin scrierea cu majuscule a prescurtarii denumirii Asociatiei – Comunitate, este aberanta. Printre motivele de recurs CMR – OMR a indicat si cazul altei asociatii pentru care instantele romanesti au admis cererile de acordare a personalitatii juridice, cum este Asociatia Comunitatea Aromanilor din Romania. (M.I.)
Priviti aici cine este Canacheu deputatul-derbedeu care a inregistrat o noua minoritate artificiala scuipand pe Romania sub obladuirea PDL!
Astazi se implinesc 68 de ani de la raptul teritorial din 28 iunie 1940, cand in urma ultimatumurilor din 26 si 27 iunie 1940 armatele sovietice au ocupat vechile teritorii ale Basarabiei, nordului Bucuvinei si Tinutului Hertei, o suprafata de 50.762 km2 cu aproximativ 4 milioane de locuitori, majoritatea etnici romani. Soarta acestor teritorii a fost pecetluita anterior prin semnarea de catre URSS si Germania nazista la 23 august 1939 a Protocolului Aditional Secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, Berlinul acceptand pretentiile absurde ale Moscovei pe fondul declansarii conflictului mondial. La 26 iunie 1940 este remis guvernului de la Bucuresti primul ultimatum sovietic, prin care Moscova solicita imperativ “rezolvarea imediata a chestiunii inapoierii Basarabiei catre Uniunea Sovietica”. Cererile guvernului URSS catre guvernul regal al Romaniei cuprindeau doua puncte: sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia si sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit unei harti anexate. In fata sovaielilor autoritatilor romane, Moscova inainteaza cel de al doilea ultimatumul din 27 iunie, guvernul roman fiind somat sa cedeze teritoriile disputate in 4 zile (1 iulie-n.r.), fiind stipulat ca trupele sovietice vor ocupa inca din 28 iunie Chisinaul, Cernautii si Cetatea Alba. Evacuarea din perioada 28 iunie-3 iulie s-a facut in graba, cu mari dezordini, intr-un cadru psihologic de panica generala in randul autoritatilor si a populatiei civile, impreuna cu armata evacuandu-se institutiile administrative, judiciare, bisericesti, o parte a institutiilor de invatamant. Documentele romanesti, sovietice si occidentale atesta numeroase atrocitati comise impotriva armatei si populatiei civile romanesti de catre soldati sovietici si grupuri de partizani comunisti. Imediat dupa aceasta data a inceput calvarul pentru populatia din aceste teritorii, fiind confiscate si nationalizate principalele mijloace de productie, bancile, transportul feroviar, mijloacele de telecomunicatii, spitalele, institutiile de invatamant, depozitele, hotelurile, imobilele, casele celor refugiati. Proprietatile funciare au fost confiscate, taranii fiind obligati sa adere la sistemul colhoznic. Organele de represiune sovietica au declansat ofensiva impotriva simbolurilor romanismului in regiunile ocupate, fiind lichidate peste 21 de manastiri, 623 de biserici si fiind executati sau deportati in gulagurile siberiene sute de preoti. La 13 iunie 1941, 4517 familii cu peste 27 de mii de membri au fost deportate in Siberia, cu doar cateva zile inaintea declansarii operatiunilor de eliberare a Basarabiei de catre armata romana la 22 iunie 1941. Mihai ISAC/ZIUA Cititi mai mult accesand Ziua invaziei vazuta de Antonescu
Mi se pare semnificativ ca astazi, 28 iunie, la 68 de ani dupa raptul Basarabiei si Bucovinei de Nord de catre Uniunea Sovietica, apare in librarii primul volum din “Jurnalul maresalului Ion Antonescu”.
Scrie Ion Antonescu: “Pierderea Bucovinei si a Basarabiei nu ne poate indreptati sa cedam lupta“. Si mai departe: “Orice popor are o vitalitate inepuizabila, datorita careia poate sa reinceapa lupta dupa erori comise si infrangeri suferite… Destinul nostru m-a aruncat in mijlocul unei fatale . Luam drumul de la cap si cu Bucovina si cu Basarabia. Depinde de noi sa ajungem repede la capul lui. Va depinde tot de noi sa transformam intr-o opera istorica temeinica ceea ce a fost atat de fragil“.
Alte recomandari din ZIUA
Moldova saboteaza Romania Un deputat comunist apropiat presedintelui Vladimir Voronin reclama statul roman la Consiliul Europei pentru neinregistrarea “Comunitatii Moldovenilor din Romania” Regimul de la Chisinau acuza Bucurestiul de discriminarea etnicilor “moldoveni” din Romania, urmarind deteriorarea iremediabila a relatiilor moldo-romane cu cateva zile inaintea vizitei la Chisinau a ministrului de Externe roman, Lazar Comanescu.
“Kazacioc Land” pe Insula Serpilor In incercarea de a influenta Curtea de la Haga, Ucraina apeleaza la metode de propaganda sovietice, care cel mult pot sa o arunce in ridicol in ochii judecatorilor Curtii. Practic, Kievul isi inchipuie ca poate transforma statutul international de stanca al insulei intr-unul de insula locuita.
March 23rd, 2009 
VR 
Intr-un interviu acordat publicaţiei ruse Nezavisimaia Gazeta liderul tiraspolean Igor Smirnov a declarat că problema transnistreană va fi examinată in cadrul apropiatei şedinţe a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. “Atunci multe se vor clarifica”, a adăugat Smirnov, fără a preciza ce anume, transmite Intrelic.md. Intrebat dacă Transnistria doreşte să devină a doua regiune Kaliningrad, Smirnov a răspuns: “De ce să devenim regiunea Kaliningrad? Noi vom fi o regiune transnistreană a Rusiei”.
Posted in Uncategorized 
Tags: 
