Posts Tagged ‘Radu Calin Cristea’

CE A MAI FACUT Radu Calin Cristea la Muzeul Literaturii: a blocat 12 proiecte cu finanţare nerambursabilă de peste 500.000. DOVADA

Prin blocarea şi anularea a 12 proiecte cu finanţare nerambursabilă – fapt unic şi fară precedent în istoria finanţării nerambursabile din România – şi prin plecarea forţata a trei manageri de proiecte din departament şi din muzeu, Biroul Proiecte Culturale Multimedia, cel mai performant departament cu acest profil dintre muzeele din ţară, a fost complet blocat şi practic desfiinţat. O altă consecinta gravă a acestei situatii, datorată neîndeplinirii prevederilor contractuale de către muzeu, prin anularea unilaterală a acestor contracte, Administraţia Fondului Cultural Naţional a interzis muzeului, printr-o notificare oficială, să mai participe la licitaţiile de proiecte cu finanţare nerambursabilă organizate ulterior.

12 proiecte cu finanţare nerambursabilă de peste 500.000 euro blocate la Muzeul Naţional al Literaturii Române

În perioada 2005-2007, Muzeul Naţional al Literaturii Române, prin departamentul său de specialitate, Biroul Proiecte Culturale Multimedia, a câştigat la licitaţiile europene şi naţionale şi a derulat proiecte culturale de largă anvergură europeană şi naţională, cu finanţare nerambursabilă în valoare de peste 1.000.000 euro. În perioada imediat următoare, 2008-2009, Biroul Proiecte Culturale Multimedia din cadrul muzeului a elaborat şi a propus spre implementare conducerii muzeului mai multe proiecte culturale, în cea mai mare parte cu finanţare nerambursabilă sau cu finanţare asigurată în parteneriat public-privat. Toate aceste proiecte, dintre care 8 deja contractate, au fost blocate şi anulate unilateral, fară nici o justificare reală de către directorul general muzeului, Radu Calin Cristea. Astfel:

I. PROIECTE EUROPENE

Fair 4 Share
Proiect conceput, care urma a fi propus spre finanţare în cadrul programului Cultura 2007-2013, secţiunea – Măsuri de cooperare. Proiectul Fair 4 Share are ca obiectiv principal dezvoltarea cooperării, cunoaşterea reciprocă şi facilitarea schimburilor culturale dintre operatori şi instituţii de cultură europene. Atingerea obiectivului se va realiza prin organizarea unui targ al muzeelor – itinerat în Romania, Finlanda şi Olanda. Târgul va dura 3 zile şi va strange laolaltă 15 muzee cu profile diverse (arte, istorie/arheologie, etnografie, istorie naturală, ştiinţă-tehnică). Fiecare muzeu va dispune de un stand propriu în care îşi va putea prezenta oferta culturală – mai ales prin mijloace digitale. De asemenea muzeele vor desfăşura pe perioada târgului programe educaţionale destinate mai ales publicului tânăr (grupul ţintă), pliate pe specificul fiecărui muzeu şi legate de cultura ţărilor participante. Fiecare ţară va organiza la sfârşitul târgului câte o conferinţă pe tema educatie/cultura/divertisment la care vor fi invitati specialişti din sectorul muzeal, al turismului si industriei culturale, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile. Bugetul total al proiectului: cca. 294.600 euro (finanţare nerambursabilă Comisia Europeană – 147.300 euro).

Bodyfication
Proiectul conceput, care urma a fi propus pentru finanţare la licitaţia de proiecte din 2008 a Programului Uniunii Europene, Cultura 2007-2013. Proiectul are ca scop promovarea şi valorificarea în rândul publicului larg a unei tendinţe noi în discursul cultural contemporan, axat pe modul în care noile tehnologii vizuale acţionează asupra modurilor de reprezentare atât în artă, cât şi în literatură. De asemenea, proiectul intenţionează să încurajeze modilitatea tinerilor artişti şi scriitori din 3 ţări europene; să pună bazele unei viitoare reţele pentru artişti, curatori şi scriitori tineri; să promoveze activităţi interdisciplinare care să implice literatură, arte vizuale, arte performative şi new media. Proiectul constă în 3 evenimente de tip performance, care vor fi dezvoltate urmărind proiectul de curatoriat general propus de curatorul general al proiectului. Performance-urile vor fi elaborate de 3 echipe compuse din 3 artişti şi un scriitor, câte o echipă pentru fiecare ţară participantă. Toate performance-urile vor fi organizate în fiecare ţară parteneră, în sistem de mobilitate (câte un eveniment alcătuit din trei performance-uri în fiecare ţară). Bugetul total al proiectului: cca. 299.200 euro (finanţare nerambursabilă Comisia Europeană – 149.600 euro).

II. PROIECTE NAŢIONALE

57 P.H. – Probă video de reiniţializare a verbului
Proiect propus pentru finanţare la licitaţia de proiecte AFCN, sesiunea decembrie 2007, selecţionat și contractat cu finanțatorul. Proiectul consta în patru instalaţii video, prezentate ulterior la Bucureşti, Timişoara şi Arad, dezvoltate de patru artişti vizuali tineri din România. Aceste lucrări vor fi concepute pornind de la textele literare ale unor scriitori români de avangardă. Inspriat din modelul oferit de revista de avangardă 75 H.P., în care Ilarie Voronca şi Victor Brauner introduceau conceptul de picto-poezie pentru a sublinia legătura strânsă dintre text şi vizual, proiectul 57 P.H. propune readucerea în prim plan a textelor unor scriitori importanţi din avangarda românească prin intermediul mijloacelor de expresie ale artei contemporane. Tipul de prezentare va fi neconvenţional şi va include instalaţii video bazate exclusiv pe text, prin acest gen de abordare textul fiind perceput ca imagine. Proiectul revalorifică textele literare ale scriitorilor români de avangardă, prezentându-le publicului larg, în special celui tânăr, într-o formă mai atractivă şi interactivă, ca alternativă la lectura propriu-zisă din cartea tipărită. În acelaşi timp, textul utilizat va purta amprenta artistului, constituindu-se asftel într-o lucrare nouă, care redă atât mesajul transmis de textul în sine, cât şi mesajul transmis de artistul vizual prin intermediul acelui text. Toate cele 4 lucrări vor fi disponibile şi in format DVD, care va fi distribuit gratuit în oraşele partenere. Bugetul total al proiectului: 30.000 ron (finanţare nerambursabilă AFCN asigurată – 24.000 ron).

Haihui
Proiect propus pentru finanţare la licitaţia de proiecte AFCN, sesiunea decembrie 2007, selecţionat, contractat cu finantatorul. Proiectul viza promovarea Muzeului Naţional al Literaturii Române şi educarea publicului ţintă (elevi – clasa a III-a – clasa a XII-a) pentru o mai bună cunoaştere a acestuia, alături de alte obiective importante din patrimoniul cultural românesc. Proiectul Haihui propune realizarea unui joc educativ, din categoria aşa-numitelor jocuri de masă. Este vorba despre o harta a României pe care jucatorii se vor deplasa cu pioni, prin 120 de destinaţii din toata ţara (toate traseele vor porni de la Muzeul Naţional al Literaturii Române, mergând apoi spre case memoriale ale scriitorilor, alte muzee, parcuri, manastiri, cetati, locuri cu traditii si obiceiuri). Fiecărei destinaţii îi va corespunde câte un cartonaş cu imagini şi informaţii despre obiectivul respectiv. Jocul va fi folosit în cadrul programelor educaţionale întreprinse de MNLR şi muzeele partenere. Bugetul total al proiectului: 25.000 ron (finanţare nerambursabilă AFCN asigurată – 20.000 ron).

AlterText
Proiect conceput, care urma a fi propus pentru finanţare la licitaţia de proiecte din 20008 sau 2009 a programului Promocult, finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor. Proiectul consta în organizarea la Budapesta a unui performance reunind tineri scriitori şi artişti vizuali din România, prezentând, într-un alt tip de discurs şi o viziune proprie asupra relaţiei dintre literatură şi artele vizuale. Abordarea va fi una neconvenţională, iar aria de prezentare a inclus grafică, instalaţii multimedia, instalaţii de sunet, proiecţii, lectură. Scopul proiectului este de a aduce literatura şi arta contemporană pe un teren comun, promovând conceptul de reading în detrimentul aceluia de cenaclu literar clasic. Bugetul total al proiectului: 440.000 ron – finanţare nerambursabilă MCC – 400.000 ron.

Next EuroLiteraTur
Proiect conceput tehnic, care urma a fi propus pentru finanţare la licitaţia de proiecte din 20008 sau 2009 a Institutului Cultural Român, Programul Cantemir. Proiectul viza up-datarea bazei de date a proiectului EuroLiteratur cu 230 autori români şi 230 autori maghiari şi traducerea textelor în limbile româna şi maghiară şi organizarea unei expoziţii interactive multimedia la Budapesta. Proiectul urma sa fie o continuare a proiectului omonim, realizat de către muzeu în perioada 2005-2006, cu finantare de 149.950 euro de la Comisia Europeană, Programul Cultura 2000. Bugetul total al proiectului: 100.000 euro – finanţare nerambursabilă ICR – 50.000 euro.

III. PROIECTE INTERNE

Campanie publicitară de promovare a MNLR
Scopul proiectului este creşterea numărului de vizitatori ai muzeului. Proiectul are ca obiective principale dezvoltarea şi impunerea brand-ului „MNLR” pe piaţa culturală a Bucureştilor prin promovarea activă şi simultană a imaginii de: prestigioasă instituţie de educaţie şi cultură; destinaţie interesantă şi interactivă de petrecere a timpului liber; spaţiu de stimulare a imaginaţiei şi creativităţii. Proiectul va avea următoarele componente: derularea campaniei publicitare, pe cele trei concepte creative stabilite (“învaţă de la clasici”; „vezi literatura”; „converse”) – proiect în sistem “pro bono”, realizat în parteneriat public privat cu Agenţia de publicitate Ogilvy & Mather; editarea, producţia şi distribuţia pachetului complementar de materiale promoţionale (peste 20 de tipuri de materiale promoționale personalizate editate (pliante, postere, afișe, bannere, cataloage, cărți poștale, semne de carte, puzzle etc.) și distribuite prin magazinul propriu al muzeului în peste 200.000 exemplare). Valoarea proiectului: 20.000 euro (proiect realizat conceptual si tehnic, cu finanţare gratuită în sistem “pro bono” din partea agenţiei de publicitate Ogilvy & Mather).

Centrul de Creativitate şi de Studiu al Patrimoniului Literar şi Cultural Urban
Proiectul este o continuare şi un rezultat al proiectului U.R.M.E – Urban Remembrance and Memory of Europe, realizat de muzeu in 2007 si finantat cu 147.800 euro de către Comisia Europeană, Programul Cultura 2000. Centrul de Creativitate propune reactivarea memoriei urbane a oraşului Bucureşti, cu potenţial literar şi cultural, prin studii multidisciplinare care re-creează atmosfera culturală urbană din momente diferite ale dezvoltării sale istorice. Utilizând metode contemporane, acest centru va semnala locuri urbane ca parte a istoriei literare şi culturale a oraşului. Centrul va fi şi un depozitar al memoriei literare şi culturale a oraşului Bucureşti şi a celorlalte oraşe din reţea, stocată în arhive digitizate de fotografii şi texte care povestesc despre locuri, oameni, case, pieţe şi alte elemente urbane. Centrul de creativitate va oferi o varietate de publicaţii şi imagini foto arhivate digital, programe de training, suport informaţional şi pentru dezvoltarea de proiecte pe probleme de patrimoniu şi servicii de consultanţă specifice domeniilor de activitate. Centrul va funcţiona ca un spaţiu public, accesibil atât cercetătorilor şi specialiştilor, cât şi publicului larg. Centrul va funcţiona inclusiv ca un incubator de proiecte, în care cei interesaţi pot converti toate aceste iniţiative şi analize în proiecte mature şi valoroase. Valoarea proiectului: 10.000 ron – proiect cu finanţare asigurată.

Plan de comunicare si marketing al MNLR
Proiect realizat conceptual şi tehnic de către cei mai buni specialişti din ţară în domeniul marketingului cultural, împreună cu agenţia de publicitate Ogilvy & Mather. Scopul proiectului este creșterea numărului de vizitatori ai muzeului. Proiectul are ca obiective specifice: dinamizarea activităţii muzeului; mobilitatea colecţiilor; atragerea şi fidelizarea publicului; promovarea locului literaturii în societate şi a rolului său socio-cultural; promovarea creativităţii; dezvoltarea imaginii muzeului ca o instituţie de cercetare, cultură şi educaţională atractivă, dinamică, interactivă şi interdisciplinară. Valoarea proiectului: 10.000 euro – proiect cu finanţare nerambursabilă asigurată.

Muzeul copilăriei
Proiectul, realizat conceptual şi tehnic, consta în trei ateliere de concepere şi realizare a unor miniexpoziţii folosind metoda interactivă, centrată pe joc şi creativitate. Se vor folosi ca material de lucru replici după piese ce aparţin patrimoniului Muzeului Naţional al Literaturii Române (copii-replici după fotografii din copilărie ale scriitorilor, replici ale obiectelor ce le-au aparţinut scriitorilor şi replici după desenele de jucării din volumul „Cartea cu jucării“ de Tudor Arghezi). Proiectul este dedicat copiilor cu vîrste cuprinse între şapte şi paisprezece ani. Scopul principal urmărit este sensibilizarea copiilor şi atragerea lor către muzeu prin asimilarea şi înţelegera ideii de colecţie, secţiunea de bază în alcătuirea unui muzeu. Copiii vor fi actori, jucînd rolul de curatori şi muzeografi, prin alegerea pieselor şi construirea miniexpoziţiilor şi a poveştilor din spatele acestora. Le vor fi prezentate cu ajutorul videoproiecţiei colecţii deţinute de muzeu (colecţia de păpuşi de la Casa Rebreanu şi cea de jucării de la Arghezi). Cea mai reuşită dintre expoziţii va rămîne în Sala Creion, unde se vor desfăşura propriu-zis atelierele, sală special amenajată în muzeu. Iar atelierele se vor repeta în cadrul Atelierelor Educaţionale de la Muzeul Literaturii şi se vor adăuga la strategia de dezvoltare a departamentului Educaţional. De asemenea, atelierele se vor repeta la muzeele partenere care au alte tipuri de colecţii (de artă etc.). Valoarea proiectului: 10.000 ron – proiect cu finanţare asigurată.

Web site MNLR (www.mnlr.ro)
Proiect conceput tehnic, cu finantare gratuită în sistem “pro bono” din partea agenţiei de publicitate Ogilvy & Mather, care vizează reconfigurarea website-ului oficial al muzeului într-un format modern şi funcţional. Valoarea proiectului: 5.000 euro – proiect cu finanţare asigurată.

Up-date Liter@cces: Proiectul este o continuare a proiectului omonim, realizat de către muzeu cu o finanţare de 42.000 ron din partea AFCN în perioada 2005-2006. Proiectul vizează completarea periodică a bazei de date a proiectului Liter@cces si a expozitiei permanente a MNLR cu documente noi (texte, fotografii, manuscrise, fragmente audio video, cărţi electronice, citate, povestiri etc.), referitoare la 120 de scriitori români. Valoarea proiectului: 10.000 euro – proiect cu finanţare asigurată.

De menţionat faptul că proiectele Bodyfication, Fair 4 Share si Muzeul copilăriei au fost elaborate de către Ruxandra Tarca, Maria Nicolescu si Ana Maria Popescu, manageri de proiecte în cadrul departamentulului de specialitate al muzeului, care au fost obligate ulterior să parăsească instituţia din cauza blocării unilaterale a implementarii proiectelor de către directorul muzeului.

Sande Vârjoghe
Manager de proiecte
Şef Birou Proiecte Culturale Multimedia
Muzeul Naţional al Literaturii Române

CURENTUL va trimite Corpului de Control al primariei Capitalei si Curtii de Conturi Dosarul lui Radu Calin Cristea, zburatul de la Muzeul Literaturii

de George Roncea
Radu Călin Cristea a fost dat afară de la Muzeul Literaturii Naţionale, de ieri conducerea instituţiei urmånd a fi asigurată interimar. Dezvăluirile din „Curentul“ se pare că i-au cauzat, iar încălcarea sistematică a legii şi sfidarea unei hotărâri definitive a instanţei a atras până la urmă atenţia asupra sa. Instalat abuziv la conducerea unei importante instituţii de cultură, prin încălcarea legii şi printr-un simulacru de concurs girat de membrii coteriei din care face parte – Mircea Mihăieş, Ioan T. Morar etc, Radu Călin Cristea a lăsat o pată întunecată în urma sa, demolând tot ce reuşise să clădească regretatul literat Alexandru Condeescu, fostul director care reuşise să transforme MLR într-o instituţie vie, racordată la viaţa culturală a Capitalei.
Combinat în tot felul de afaceri dubioase cu Aurel Borşan, un mogul al fostului UTC, convertit în businessman „cultural“, Radu Călin Cristea a parazitat fondurile Primăriei Capitalei dedicate Muzeului Literaturii, drenând importante sume de bani – mai bine de jumătate de milion de euro – în direcţii lipsite de orice tangenţă cu literatura.
Campania „Curentul“ a fost salutată de numeroase persoane din viaţa culturală a Capitalei, care ne-au oferit date suplimentare ce completau profilul cu caracter infracţional al activităţilor fostului director, deja, Radu Călin Cristea. Vom pune la dispoziţia Curţii de Conturi şi a Corpului de Control al Primăriei Capitalei „dosarul“ Radu Călin Cristea, personaj obscur, care se va întoarce în tenebrele uteciste de unde provin legăturile sale de afaceri nu mai puţin obscure.

CATI IMPOSTORI incap pe cm patrat la ADEVARUL? Azi doi, cu bube-n cap (stiu ei la ce ma refer): Cartianu si Cristea. LUSTRATIA PRESEI DE LIMBRICI

Cartianu, un deseu “cosmic” in coada unei stele cazatoare (stie el care), isi permite sa latre, de la dimensiunile sale de pechinez, la inaltimea unor romani. Pentru aducere aminte, republic un pamflet haios al lui Catalin Mihuleac despre acest personaj cavernos si cateva citate din “filosoful” de stadion Cartianu, “bataiosul” de ieri, pana si-a luat ratia salam de la Patriciu. Si promit ca revin cu radiografia sa, in marime naturala (sa aveti pregatita o lupa).

Cartianu mi-a înspăimântat motanu’

de Cătălin Mihuleac
Bine că se mântuie campionatul europenesc de fotbal, că dacă mai dura un pic sigur mă asasinau comentatorii în direct, laolaltă cu ăia din tocşourile de după. Cred că dacă ar împrumuta, măcar din când în când, câte un almanah de la Andrei Gheorghe, comentatorii ar avea doar de câştigat şi nu şi-ar mai băga la cazne spectatorii. Ar afla astfel că nu se poate vorbi de “coregrafia tribunei”, decât dacă eventual spectatorii dansează “damen-tango”, fiindcă asta înseamnă coregrafie, “arta dansului”, nicidecum arta pancartelor spânzurate prin tribună; ar afla că “degringoladă” înseamnă prăbuşire, nicidecum derută, cum cred ei; ar afla în fine alte o mie de lucruri interesante, punând astfel bazele unei culturi personale onorabile.
Odinioară, pentru a comenta meciuri de fotbal, se apela la profesionişti ai condeiului, capabili să răspundă cu efort lingvistic transpiraţiei jucătorilor din teren. Pe când acum, zadarnic asudă pe ecran Traian Ungureanu, că vine câte un comentator dur ca un fundaş, care ologeşte limba română de nu se vede.
Aşa e Cartianu, jurnalist la prima generaţie cu pix, posesor al unui fond de cuvinte cuprinzând puţin peste 500 de bucăţi mari şi late. Deplângând neajunsul că Patriciu ori Vîntu nu-i virează fonduri lu’ Gregoar să-şi angajeze un logoped cu normă întreagă, am motive întemeiate să cred că singura lui legătură cu pixul e că-l foloseşte pentru a-şi stinge mâncărimile din ureche. În ce priveşte pasiunea sa nemărginită pentru cărţi, cu siguranţă că le întrebuinţează paginile febril în umblătoarea din sătucul oltenesc Dobriceni-Peştişani, de unde, din păcate pentru noi toţi, provine. Am acasă un motănel birmanez, pe nume Motty, care se ascunde sub pat, ori de câte ori Cartianu se exprimă la tembelizor, dezarticulat şi gutural ca o gorilă periferică. Să mă ierte gorila, n-am vrut să o jignesc!
Cu ocazia campionatului europenesc în curs de mântuire, am văzut, într-unul din cele două ziare sportive care se expun la plajă pe şezlongurile tarabelor noastre, cel mai incredibil pleonasm posibil, care afirma, într-un titlu lucitor, că Mirel Rădoi şi-a “desfigurat faţa“. Ce norocos a fost Mirel Rădoi că nu şi-a desfigurat tibia, degetul mare de la picior sau fesa dreaptă!
https://www.curentul.ro/

***

Am vazut ca si Tapa-laga intervine “civic” contra mogulilor Patriciu-Vantu-Voiculescu, pe HotNews. Si ma-ntreb si eu, ca prostul: stapanul lor, Plesu, de la cine-si primeste fisicul pentru Dilema Veche si prestatia jalnica de la Adevarul si Foreign Policy? Nu de la Patriciu-KazMunaiGas, adica Gazprom-KGB? Dar lui Patapievici, cine-i baga si lui fisicul, lunar, pentru futilele “Idei in dialog“? Nu cumva “Oligarhul” Vantu? Dar GheDeSeul, facut de Adi Nastase OMG de “utilitate publica”? De la cine si-a primit sediul la votul din Parlament (in unanimitate)? Nu de la 322?!
Haoleo!!!

***

Pazea, ne da lectii Cartianu!

In aceeasi categorie de “deontologi” scandalagii care schimba macazul dupa presiunea jetului de sus iata ca intra si Cartianu, care a anuntat azi (17 martie 2008) ca devine redactor sef la “Adevarul“. Stiti care: “Adevarul” oligarhului Patriciu! Iata doar cateva din vechile citatele lui Cartianu despre noul lui patron si pompa lui, culese absolut la intamplare:

Ranjetul hienelor
de Grigore Cartianu
Evenimentul Zilei
Miercuri, 14 februarie 2007

“Impotriva Monicai Macovei s-au coalizat ieri toti praduitorii tranzitiei – de la Iliescu la Vadim, de la Voiculescu la oamenii lui Patriciu.”
“Aceeasi vajnica liberala avea toate motivele „doctrinare” sa voteze alaturi de gasca PSD-PRM-PC, dat fiind ca in trecut si-a facut plinul la pompa lui Patriciu. Cum care Patriciu? Cel care are ceva probleme cu justitia Monicai Macovei!”


Un film de capa si spaga
de Grigore Cartianu

“Intr-o tara guvernata cinstit, primul-ministru ar fi demisionat in aceeasi secunda cu ministrul prins la furat” .
“Intr-un fel, parca am stat pe loc: starea de acum era si in toamna lui 2004. Va amintiti: Nastase, Mitrea, DIP, treburi, chestii, nenorociri… Iar acum, Tariceanu-von-Patriciu, Chiuariu-von-Fenechiu, Remes-von-Muresan, Rusanu-von-Morega… Pe scurt, o guvernare infecta, necinstita, insuportabila. Eu, unul, asa o simt. ”

Pazea, ne da lectii Iliescu!
de Grigore Cartianu


“Cum li s-o parea altoiul cu sistemul comunisto-securist, atat de bine reprezentat de Voiculescu? Ei, liberalii de rand, vor avea ultimul cuvant, pentru ca ei nu fac tranzactii pe conducta lui Patriciu, pe care se intalnesc – ce coincidenta! – si Tariceanu, si familia Voiculescu.”

Si, cel mai deliroid, tinand cont de actuala situatie:

Lustratia presei
de Grigore Cartianu
Evenimentul Zilei
Marţi, 11 aprilie 2006

“Vrem curatenie in clasa politica. Dar cu securistii din presa cum ramane?
Incet-incet, mizeria iese la suprafata. Stenogramele discutiilor purtate de Dinu Patriciu cu tovarasii sai de haiducii, in cazul manipularii Bursei, limpezesc multe dintre misterele acestei afaceri. Si arunca in ridicol smiorcaielile unor personaje care fredonau aria nevinovatiei in fata aparatelor de filmat, pe scarile Parchetului General. (…)
In plina domnie a lui Nastase a avut loc si “tunul de la Rompetrol”. Rosca Stanescu l-a sunat pe Patriciu ca sa afle ce si cum. Si a aflat: 200.000 de “coco”, repede, repede, “pentru ca e o tranzactie mare, speciala”. Pac, pac – s-a umflat contul!Dar cum s-a derulat tranzactia care l-a imbogatit pe Rosca Stanescu, la gramada cu alti tovarasi ai lui Patriciu? Ne lamureste brokerul insarcinat sa “faca treaba”, in dialogul sau telefonic cu magnatul petrolului: “Din pacate, am ceva probleme cu clientii deoarece nu am acceptat sa intre nimeni pana nu s-a finalizat operatiunea noastra”. Asadar, “operatiunea noastra”! Adica a lor. Miza justifica riscurile, caci… “S-au cam suparat cativa, dar asta e, ca nu era sa ne dam cu stangul in dreptul.” Replica lui Patriciu e graitoare: “Asta e! Bine. La revedere!”.Asta e! Un “grup de interese”, in complicitate cu oficiali ai Bursei, blocheaza accesul la tranzactionarea de actiuni pentru cei care nu sunt “de-ai nostri”. Din grup face parte si un director de ziar. Intrebare: mai poate crede cineva o iota din ceea ce publica respectivul ziar?

Sa spunem ca apare o informatie despre Rompetrol, despre Patriciu, despre Verestoy ori alti profitori ai schemei. Va scrie “Ziua” adevarul? Sa fim seriosi: interesul lui Rosca Stanescu este sa prezinte lucrurile asa cum ii convine lui, nu cum sunt in realitate.Iata de ce avem nevoie de o lege a lustratiei si in presa! Cititorii au dreptul sa fie informati corect, nu in functie de interesele rosca-stanestilor de prin redactii! Informarea e una, intoxicarea e alta! Iar experienta demonstreaza ca de la intoxicare la santaj mai e doar un pas. Unul pe care camatarii si spoitorii presei il fac voiniceste.”
HA, HA, HA!!!

RADU CALIN CRISTEA A ZBURAT! IATA UN ALT PROIECT "de criza", de "numai" 113.000 Euro, marca RCC, Aurel Borsan si revista Cuvantul

Radu Calin Cristea, ilegalul director al Muzeului Literaturii Romane, a zburat, azi, pe la pranz. Urmare a dezvaluirilor de pe acest blog si din ziarul Curentul, omul gastii Patapievici-Mihaies-ITB Morar, si-a luat adio, in lacrimi, de la fotoliul sau…

Ultima lui porcarie, dupa interzicerea manifestarii “Eminescu-120 de ani” a fost sa saboteze aniversarea “Centenarului Noica”.
Oricum va trebui sa raspunda pentru toate proiectele dubioase lasate in urma, cum ar fi acesta:

Literaturile Bucurestiului
-trasarea unei harti culturale a Bucurestiului-

Organizator: Muzeul National al Literaturii Romane

Partener: revista Cuvantul

Data: septembrie 2009

Context:
· Sunil Gupta, directorul catedrei de Marketing de la Harvard Business School, zicea ca un branding de tara in exterior, nu are forta daca nu este realizat mai intai cel din interior. Acesta vorba cu precadere despre “mandria nationala” de a apartine de un loc, de un oras, de o tara.
· Nemultumirile generale legate de starea actuala a Bucurestiului vin si pe fondul unei lipse a identitatii capitalei.
· Literatura a jucat tot timpul un rol activ in bogata viata culturala a bucurestilor (importante redactii de reviste literare, de edituri, importanti scriitori, toti au marcat intr-un fel sau altul Bucurestiul).
· In ultimii ani, discursul public, a fost dominat de construirea unui branding de tara. Din pacate formele fara fond sunt sortite esecului. Astfel, poate cel mai important mod de promovare a Bucurestiului este cel “din vorba in vorba”. Pentru a facilita acest lucru, oamenii au nevoie de povesti, istorisiri, can-can-uri despre personaje celebre care au trait, muncit in Bucuresti.

Motivatie:
· Bucurestiul are multe lipsuri. De la cele mai vizibile (infrastructura, transport public etc.) pana la cele mai putin palpabile, dar poate cele mai importante: identitate.
· Desi e un oras care a avut tot timpul o viata culturala extrem de bogata, acestuia si locuitorilor lui, le lipseste o identitate. Nu cunosc povestile locurilor prin care trec, nu cunosc unde se intalneau marii scriitori pentru a se distra, pentru a dezbate, unde au avut loc cenaclurile literare importante etc.
· Desi au fost multe initiative celei propusa in acest proiect, acestea fie nu au avut parte de vizibilitate, fie nu au fost duse la bun sfarsit, fie calitatea acestora este indoielnica.

Scop:
· Principalul scop al acestei conferinte este alcatuirea unei harti culutrale interactive care mai apoi sa fie postata pe cat mai multe sit-uri, inclusiv in sistemul electronic proaspat inaugurat la MNLR. Aceasta harta ar populariza atat cartile marilor scriitori (in afara de cei studiati in liceu) cat si locuri, localuri, muzee, case memoriale etc.

Produse:
· O carte care sa includa prelegirile ce se vor tine in cadrul acestei conferinte, care sa aiba atasata harta culturala.
· O harta culturala virtuala, a Bucurestiului, care sa fie in acelasi timp si interactiva si informativa, postata atat pe sit-ul Primariei Bucuresti, pe sit-ul MNLR cat si pe alte sit-uri cu profil cultural.
· Un cd cu prelegerile din cadrul conferintei in format video dar si cu harta virtuala care sa fie distributia ca supliment in reviste de cultura dar si in alte publicatii centrale cu tiraj mare.

Promovare:
· Astfel aceasta se va duce pe 5 coordonate:
o Presa scrisa. Vor aparea anunturi atat in presa culturala, cat si in cateva cotidiene centrale, de mare notorietate (Evenimentul Zilei, Romania Libera etc.)
o Radio. Popularizarea conferintei dar mai ales a produselor se va face in cadrul un spoturi radio pe: Radio Romania Actualitati
o Televiziune. TVR-ul prin produsele sale (TVR Cultural, TVR 3, TVR 1) este partenerul ideal pentru acest eveniment. Desi nu se mai bucura de aduiente foarte mari, publicul a ramas unul de calitate, exact celui caruia ne adresam.
o Online. Poate cel mai eficient mediu de comunicare din ultima vreme, onlineul romanesc, prin blogurile si siturile de specialitate.

Buget orientativ:
· Organizare conferinta: 30.000 euro
· Promovare: 20.000 euro
· Conceptia grafica a hartii, imprimarea ei pe cd-uri, distributia: 30.000 euro
· Implementarea hartii pe diversele sit-uri: 8.000 euro
· Productia cartii (editare, tiparire, drepturi de autor): 15.000 euro
· Comision agentie (10%): 10.000 euro
· Total: 113.000 euro

CE-SI DORESC Patapievici si Paleologu de la ICDMR: Sa moara "Foaia Romaneasca"!

Traian Basescu iar este ultimul din tara care afla ca viitorul nu-i al lui. E al lui Kelemen Hunor, viitorul presedinte al Republicii Autonome Fosta Romana (RAFR) cu capitala la Kolosvar. Apoi, normal, pentru ca e democratie, il vrem pe Versetoy Attila la SRI si pe Peter Eckstein Kovascs, sef la SIE.
“Aceasta nu este o aventura personala, ci cauza UDMR, a intregii maghiarimi din Romania”, spune Hunor, viitorul presedinte al RAFR. “Vom spune in campania aceasta ca Romania trebuie sa se schimbe si ca Romania se va schimba”, continua el, amintind apoi cererile UDMR, “de veacuri”: autonomie, autonomie si iar autonomie, vorba lui Lenin. Constitutia se incalca, pe banda, in toate actele formatiunii parapolitice maghiare.
“Vom spune ca avem nevoie de autonomie, fiindca in problemele noastre numai noi putem decide, noi stim de ce are nevoie comunitatea noastra”, mai zice Hunor, de la care nu avem decat a invata. De ce sa nu ne facem si noi, oare, o autonomie a romanilor de pretutindeni? Un “Tinut Romanesc”. Macar asa nu ar mai avea cine sa ne oblige sa ne punem cipuri.
Gogorita ungurilor nu ar trebui sa ne intereseze prea mult, daca ei, desi cetateni romani, nu ar face atata caz, peste tot prin lume, despre “discriminarea” si chiar “purificarea etnica”, la care sunt supusi in Romania. Hunor ne mai spune, ca si cum ar exista deja un “stat” maghiar in Romania, ca maghiarimea asteapta acelasi respect fata de propriile ei valori si simboluri, dupa cum si “secuii” respecta statul roman si simbolurile sale. Ca nu este asa o demonstreaza un “contribuabil tupeist”, cetateanul Dan Tanasa, care atrage atentia atat Parchetului cat si prefectului Capitalei si presedintelui Traian Basescu, ca nici un sediu al UDMR din Bucuresti nu are arborat drapelul Romaniei, conform legilor tarii in care traiesc si membrii formatiunii etnice maghiare.
Si pentru ca maghiarii se plang de subnutrire financiara in tara noastra, in timp ce insfaca halci intregi din bugetul public pentru toate zecile lor de fundatii-paravan, haideti sa va aratam, comparativ, ce primesc romanii din Ungaria. Singurului saptamanal al romanilor, “Foaia romaneasca“, i s-a taiat anul acesta 50% din suma de finantare. Cealalta jumatate a fost acordata gazetei de perete a “Autoguvernarii pe tara”, un organ cvasi-unguresc, “Cronica”, ce rezoneaza ciudat cu o publicatie de la noi, “Kronika”, a grofilor UDMR. Degeaba a lansat redactorul-sef al Foii, Eva Iova, un disperat semnal de alarma si o petitie online. Nimic nu s-a schimbat. Romanii mai striga la Tisa doar cu o jumatate de gura. Si cu un picior in groapa. Eva Iova sintetizeaza astfel mesajul Budapestei catre romani: “Bagati-va pumnul in gura si inghititi tot!”.
In vremea asta, la Bucuresti, in ciuda crizei, sume fantastice se deruleaza in lumea culturala “romaneasca”. Ministrul Culturii, Teodor Paleologu – il stiti: acela care a facut “cretin si mincinos” un jurnalist – isi plateste o cohorta sa mearga dupa el la propriile conferinte despre… “Republica si Laicitate”; Radu Calin Cristea, aflat, inca, la Muzeul Literaturii Romane acorda, din banii nostri, 105.000 euro (ati citit bine!) pentru o conferinta de trei zile despre… “Turism si literatura”; iar la Institutul Cultural Roman e sponsorizata, printre altele, traducerea in poloneza a volumului “The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceausescu’s Romania”, de… Gail Kligman. Sa moara “Foaia Romaneasca”!
Victor RONCEA / Vezi ZIUA

SALVATI MUZEUL LITERATURII de directorul inchipuit Radu Calin Cristea. Stie Oprescu despre ilegalitatile din curtea sa?

Continuăm să primim date şi comentarii pe adresa redacţiei ca urmare a materialului publicat în „Curentul“ despre modul abordării de către conducerea Muzeului Literaturii Române a aniversării lui Mihai Eminescu, interzis de către directorul Radu Călin Cristea (foto stânga). Date şocante scot în evidenţă impostura, abuzul, frauda, precum şi situaţia cu totul ilegală a acestui culturnic aflat la conducerea Muzeului, deşi o hotărâre definitivă a instanţei a calificat drept ilegală decizia Primăriei Capitalei de instalare pe post a acestuia. Primăria Municipiului Bucureşti este obligată printr-o hotărâre de instanţă definitivă şi irevocabilă, să-l revoce din funcţie pe Radu Călin Cristea, instalat în fruntea Muzeului Literaturii Române prin impostură şi fraudă. Luna trecută, în data de 21 mai, prin decizia nr. 1405, Curtea de Apel Bucuresti – secţia contencios administrativ şi fiscal – a susţinut hotărârea instanţei de fond care a considerat că proiectul de management declarat câştigător de un juriu format din amicii lui Radu Călin Cristea, respectiv din Mircea Mihăieş, Ioan T. Morar şi Romeo Pop, nu îndeplinea condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
Instanţa a apreciat şi faptul că membrii Comisiei de concurs, formată din Mircea Mihăieş, Ioan T. Morar şi Romeo Pop, nu au întrunit condiţiile legale şi profesionale necesare evaluării unui proiect de management pentru Muzeul Literaturii şi au evaluat abuziv şi incorect proiectele de management prezentate de către candidaţi.
Candidatul câştigător este de fapt cu totul alt concurent – Sande Vârjoghe, cel care a şi contestat încă din 25 iunie 2008 decizia abuzivă a Primăriei şi rezultatele aşa-zisului concurs.
Concursul pentru ocuparea postului de director general al MNLR, post rămas vacant în urma decesului fostului director Alexandru Condeescu, a avut loc între 9 şi 23 ianuarie 2008. Cei trei candidaţi înscrişi au fost Lucian Chişu (cercetător ştiinţific – Muzeul Naţional al Literaturii Române), Radu Călin Cristea (jurnalist) şi Sande Vârjoghe (manager de proiecte – Muzeul Naţional al Literaturii Române). Câştigător a fost declarat Radu Călin Cristea, însă Sande Vârjoghe a depus o contestaţie cu privire la rezultatul concursului.

„Abuzuri de drept şi interese obscure“

Primăria Municipiului Bucureşti, ordonatorul de credite al Muzeului, a admis ilegal în concursul de ocupare a postului de director un proiect de management depus de către Radu Călin Cristea, care nu întrunea condiţiile legale pentru participarea la acest concurs. Cât despre proiect în sine – acesta era de fapt un articol sumar de gazetă despre Muzeul Naţional al Literaturii Române.
Tribunalul Municipiului Bucureşti a constatat ilegalităţile şi abuzurile de drept care au stat la baza desfăşurării Concursului, admiţând, în consecinţă, cererea de chemare în judecată formulată de Sande Vârjoghe şi anulând concursul pentru ocuparea postului de Director General al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Curtea de Apel Bucureşti a confirmat hotărârea Tribunalului şi a respins recursul declarat de Primăria Municipiului Bucureşti împotriva hotărârii de fond, prin care Sande Vårjoghe a obţinut invalidarea concursului pentru ocuparea postului de director al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Procesul intentat de Dl. Sande Vârjoghe împotriva Primăriei Municipiului Bucureşti a restabilit astfel adevărul într-un concurs care, prin modul ilegal de desfăşurare, s-a dovedit a fi contrafăcut şi dominat de interese obscure.
„Interesele obscure“ vor fi scoase la lumină de „Curentul“, în materialele care urmează. Radu Călin Cristea face parte dintr-o combinaţie care serveşte interese fără nicio legătură cu literatura sau cu proiectele de management cultural. Cea mai bună dovadă este chiar faptul că acesta a pierdut procesul de contestare a concursului prin care a ocupat fraudulos acest post.

Sute de mii de euro tocaţi din banii bucureştenilor

Ilegalul director al Muzeului Literaturii şi-a atacat şi defăimat public propria instituţie în interviuri penibile, afirmând că Muzeul este „un cămin cultural“, iar în contrapondere a desfăşurat recent, în data de 8 iunie, o acţiune cu caracter turistic – intitulată de altfel „Turism şi literatură“, unde a pretins cheltuirea a 105.000 euro la… Sinaia. Cu o asemenea sumă de bani se putea organiza o călătorie în jurul lumii, d’apoi la două ore de mers cu maşina din faţa Primăriei Bucureştiului. În toamna anului trecut a mai avut loc un traseu asemănător, tot la Sinaia. De data aceasta ne-a parvenit proiectul şi mai ales bugetul fantasmagoric alocat de generosul director pe ultima sută de metri a mandatului său ilegal.
În proiectul manifestării „muzeale“ se specifică utilizarea sumei de 105.000 euro în scopul: „promovării locurilor, obiectivelor turistice antropice sau naturale cu poveşti bine articulate“ şi mai departe se afirmă că această gogoriţă bine articulată ar bate chiar şi spre consolidarea brandului de ţară!
Fostul jurnalist, director prin fraudă, grăieşte astfel pentru a justifica tocarea banilor: „În ultimii ani, discursul public a fost dominat de construirea unui branding de ţară. Ştim, formele fără fond sunt sortite eşecului. Demarăm, astfel, un proiect ambiţios, care va necesita multă muncă“. Munca îl face pe om, dar mai ales banii aflaţi în vizorul lui Radu Călin Cristea care tot îi dă înainte cu gargara şi „povestirile“ puse pe hârtie într-un limbaj greoi, de muzeu al limbii de lemn: „În urma unei dezbateri ce se va întinde pe durata a 3 zile, aceste povestiri vor fi adaptate conform concluziilor dezbaterii. Rezultatul acestui seminar, o serie de povestiri asumate de către organizatori, vor fi editate, apoi multiplicate în broşuri, iar apoi împărţite către primării, consilii judeţene, muzee, oficii de turism, agenţii de turism etc. Tot din aceste povestiri va putea fi extrasă informaţia necesară pentru un branding de comunitate coerent“.
Ca să fie extrasă cât mai din adâncuri „informaţia necesară“, în cele trei zile, Radu Călin Cristea bagă şi preţul: „coffe-break-uri, hotel, masă, transport: 40.000 euro“. 13.330 de euro pe zi. Să tot dezbaţi pe banii ăştia „brandingul de comunitate“.

Partenerul Literaturii – mogulul UTC

Restul sumei de până la 105.000 de euro care ar acoperi „mediatizarea“ ar însemna promovarea asigurată de revista „Vacanţe & Călătorii“ desemnată drept „partener media“. Revista respectivă face parte dintr-un buchet cultural, turistic, monden, aflat la butoniera unui controversat business-man – Aurel Borşan.
Ejectat pe orbita capitalismului din praştia Uniunii Tineretului Comunist, „schimbul de mâine al partidului comunist“, cum bine zicea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovărăşelul Aurică Borşan a avut pe mână imensul patrimoniu al BTT, nu întâmplător, ci pentru că era unul dintre discipolii de frunte ai lui Nicu Ceauşescu şi, totodată, un fel de Brutus modern, deoarece imediat după înjunghierea lui Nicu, Borşan a devenit un feroce utecist-capitalist, fondând imediat după 1989 nu mai puţin de şapte companii: Dragon Medical Complex (1991), Business Afairs (1992), Rombulg, Citadela (1992), Dacia Felix Tour (1992), Casino Est (1993) şi Victoria Entreprise Holding Corporation (1993).
De aici încolo este cale lungă de povestit, „povestiri bine articulate“ – vorba „ziaristului“ Radu Călin Cristea, care ilustrează pe deplin ideea sa centrală de „îmbunătăţire a brandului de ţară“. Partea proastă e că, în timp ce astfel de personaje tot trudesc la brandul de ţară, prosperând, ţara se duce de râpă şi devine un adevărat Muzeu de ceară al uteciştilor capitalişti, mari amatori de literatură, mai nou, din specia bunului partener Aurel Borşan, comilitonul lui Radu Călin Cristea ex-vajnicul luptător împotriva comunismului de la Europa Liberă.
George RONCEA – CURENTUL
Comentarii interesante la

ILEGALUL Radu Calin Cristea: Eminescu, nu – Tismaneanu, da. PARAZITII MUZEULUI si ai LITERATURII ROMANE

Dupa cum poate stiti, ilegalul director al Muzeului Literaturii a interzis o manifestare de omagierea a lui Eminescu, la 120 de ani de la moartea sa. Nu acelasi lucru se poate spune despre Tismaneanu…

“STIMATI COLEGI,

VENIND IN INTIMPINAREA MAI MULTOR SOLICITARI EXPRIMATE DE ANGAJATI AI MNLR VA INFORMEZ CA SUNT DE ACORD CA PERSONALUL MUZEULUI SA SE PREZINTE LA SERVICIU IN ZILELE DE LUNI 22 IUNIE SI MIERCURI 24 IUNIE LA ORA12 PENTRU A PUTEA LUA PARTE LA CELE 2 MANIFESTARI CE VOR AVEA LOC IN ROTONDA 13 (80 DE ANI DE LA PUBLICAREA CRAILOR DE CURTE VECHE DE MATEIU CARAGIALE SI CONFERINTA REVOLTA IINTELECTUALILOR SI SFARSITUL UTOPIEI MARXISTE).

CU CONSIDERATIE,

RADU CALIN CRISTEA
(inca) DIRECTOR GENERAL AL MNLR

INVITAT: VLADIMIR TISMANEANU
Profesor de stiinte politice la University of Maryland (S.U.A.)
Presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania
CONFERINTA CU TEMA: “Revolta intelectualilor si sfarsitul utopiei marxiste”
Intalnirea va avea loc miercuri, 24 iunie 2009, ora 18.30, in Rotonda Muzeului National al Literaturii Romane din Bd. Dacia nr. 12.”

Gura pacatosului adevar graieste – R.C. Cristea se autodenunta! Noii „colaboratori” si profitori ai Muzeului Literaturii: secta neo-kulturnicilor rosii!

„Am renuntat la diverse programe si am tot pus bani deoparte pentru onorariile acordate scriitorilor” („Radu Calin Cristea” – Revista Flacara, nr. 5/mai 2009):
https://www.revistaflacara.ro/index.php?an=2009&luna=mai&nr=5&articol=Radu_Calin_Cristea.xml

Impostorul vorbeste despre Secta

Ceea ce va spuneam aici: https://victor-roncea.blogspot.com/2009/06/jaful-de-la-muzeul-literaturii-peste.html si aici: https://victor-roncea.blogspot.com/2009/06/presedintele-ospatarii-filosofi-si.html se adevereste, fiind confirmat fara nici o jena, chiar de catre pacatos, impostorul Radu Calin Cristea, intr-un recent interviu din Revista Flacara (nr. 5/mai 2009): „S-au strans atunci impreuna, la invitatia muzeului, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, H. R. Patapievici, Livius Ciocarlie, Ion Pop, Eugen Negrici si altii. Muzeul comunica, e parte dintr-un dialog select. Colaboratorii permanenti ai MNLR fac parte din elita scriitorimii romane. Editura a iesit din convalescenta, dupa ce multi ani titlurile atractive alternau cu aparitii submediocre. Ultima carte editata este un lung dialog purtat de Virgil Nemoianu cu Sorin Antohi. Cenaclul merge struna. Rotondele inca se mai cauta. Am renuntat la diverse programe ce transformasera MNLR intr-o casa de cultura mai spalata si am tot pus bani deoparte pentru onorariile acordate scriitorilor. Desfid ideea ca un scriitor trebuie sa traiasca din expediente, dimpotriva, el trebuie respectat, inclusiv din punct de vedere pecuniar, pentru ceea ce face”.

Muzeul Literaturii, altadata o institutie de cultura respectabila, a devenit peste noapte, o data cu „ungerea” frauduloasa ca director a impostorului Radu Calin Cristea, un canal de scurgere a fondurilor publice ale muzeului in buzunarele unor cunoscuti impostori si o anexa a unei gasti pseudoeliteiste de pretini scriitori, aflati pe statele generoase de plata ale muzeului. Astfel, cum spuneam, pe statele mult prea generoase ale Muzeului Literaturii gasim, cu sume exorbitante, pentru diverse pretinse servicii sau prestatii „culturale” acordate muzeului, dar fara nici o finalitate practica ori utilitate publica, prietenii ilegalului si fraudulosului R.C. Cristea, reprezentanti de „marca” ai sectei neo-kulturnicilor rosii, care a parazitat in ultimii 20 de ani cultura romaneasca: Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, H. R. Patapievici, Sorin Antohi & Coop. Sumele uriase platite acestora din bani publici, provenind din bugetul muzeului alocat de catre Primaria Capitalei, se ridica la peste 2 miliarde de lei (actele muzeului sunt publice, se pot verifica!).

Toata „floarea cea vestita” a pseudoelitei culturale romanesti: cunoscuti „interpreti” media si „degustatori” de prin pre-puturile petrolifere patriciene, „turnatori” la masa lui Felix, „s-au strans atunci impreuna” sa ciordeasca din cutia milei publice si sa cante in cor prohodul de ingropaciune al Muzeului si al Literaturii Romane. Asa se face ca, noile “cocote” culturale sunt platite ca “dame de lux”, pentru prestatii culturale de “centuriste” sau „borfete” de cartier. De-o pilda, “celebrul” poet Varujan Vosganian este stimulat cu suma de 1500 lei noi pentru o prestatie orala scurta, necum scrisa, de 15 minute in concursul de mare nivel cultural utecist numit „Romania pitoreasca”. Ne imaginam care ar fi „tariful” pe ora! Afacerea „merge struna”, vorba lui R.C. Cristea. Avem, asadar, dovada clara ca Muzeul Literaturii, sub conducerea impostorului Radu Calin Cristea, a devenit orice, numai muzeu nu: bordel ideologic pentru Tismaneanu SRL, pravalie culturala capusa, casa de (maxima) toleranta pentru drenarea banilor publici in buzunarele unor cunoscuti impostori, casa de pensii si stipendii suplimentare sau agentie publica de plata cu ora pentru o gasca privilegiata din „elita scriitorimii romane”, cu stomacul tare, pielea tabacita si obrazul gros.

EMINESCU – interzis la Muzeul Literaturii Române!

Poetul „născut nepregătit“, Varujan Vosganian, recompensat generos de conducerea muzeului

Ieri s-au împlinit 120 de ani de la moartea jurnalistului, poetului şi omului politic Mihai Eminescu. Indiferent de unghiul de receptare, Eminescu este – voit sau nu – o valoare, un „brand“ al României. Dacă până la receptarea integrală a lui Eminescu va mai trece apă pe Dâmboviţa, măcar în plan literar ne-am fi aşteptat, ieri, să vedem fie şi o minimă consemnare a reperului acestei date de 15 iunie, pe care până şi elevii de liceu o au în agenda programei şcolare. Instituţia plătită de cetăţenii Capitalei, Muzeul Literaturii Române – locul unde se află o parte dintre manuscrisele Eminescu – are rolul şi atribuţia gestionării reperelor culturii şi literaturii române. Firesc, această instituţie ar fi fost de aşteptat să aloce atenţie datei de 15 iunie.
Ieri, însă, Muzeul Literaturii Române şi-a închis porţile pentru Eminescu. Am sunat la secretariatul Muzeului şi la biroul de relaţii publice, încercând să aflăm care e motivul pentru care în programul Muzeului din ziua de 15 iunie nu există nici o menţiune şi nici un fel de activitate. Ca şi când această zi nu ar avea nici un fel de semnificaţie pentru culturnicii MLR. Site-ul Muzeului nu precizează nimic, iar de la angajaţii instituţiei am aflat că de fapt pagina web nu mai este de actualitate şi că nu am ce afla de aici.
Diversele doamne sau domnişoare care au răspuns întrebărilor ziarului „Curentul“ au dat din colţ în colţ precizând în final că numai directorul instituţiei, Radu Călin Cristea (foto medalion), ştie de ce ziua de 15 iunie este o zi moartă pentru Muzeul Literaturii. Am pregătit o serie de întrebări pentru director, le-am comunicat distinselor „comunica-toare“ şi am aşteptat să fim contactaţi, aşa cum ni s-a promis, în vederea bunei informări a publicului, a cetăţenilor Capitalei care plătesc salariul directorului şi contribuie la bugetul Muzeului Literaturii Române. Până la închiderea ediţiei nu am avut parte de vreun răspuns.

Eminescu ba – Vosganian da

În schimb, tot sunând, spre marea noastră surpriză, am aflat că muzeografii pregătiseră un proiect de expoziţie de fotografii şi documente, însoţită de o evocare a poetului Mihai Eminescu, care a fost refuzată fără explicaţii de directorul Radu Călin Cristea, deşi suma propusă pentru acest proiect se plasa la o cotă minimală de 1.000 lei. Pentru Eminescu 1.000 de lei a fost prea mult, nu însă şi pentru poetul de renume mondial, savantul şi scriitorul de largă respiraţie şi recunoaştere universală – Varujan Vosganian, cel „născut nepregătit“, care a fost recompensat cu 1.500 lei pentru o prestaţie de o jumătate de oră la muzeu. În data de 1 iunie s-a organizat un concurs de eseuri pentru elevii de liceu – ceva de nivel de inspectorat şcolar, eveniment la care Vosganian a „muncit“ cam juma’ de oră, prestând în juriu, fără îndoială deoarece este cu adevărat foarte competent la nivel de liceu. Suma încasată de Vosganian este cu 50% mai mare decât suma care i-a fost refuzată lui Eminescu.
Manifestarea, cu aer de festin utecist la care a jurizat pe 1.500 de lei ex-ministrul Finanţelor, intitulată „România pitorească“, nu avea nicio legătură cu valorificarea patrimoniului muzeal – ce conţine 300.000 de piese, manuscrise, fotografii, documente, obiecte, acte ce au aparţinut scriitorilor, acumulate în cei peste 40 de ani de existenţă a acestei instituţii de cultură de rang naţional.
În schimb, manuscrisele valoroase ale lui Eminescu şi alte materiale arhivistice aflate în păstrarea muzeului ar fi putut constitui baza unei manifestări proprii şi specifice „fişei instituţionale“ – manifestare refuzată lui Eminescu.

Cezar Ivănescu – încă un refuzat al Muzeului Literaturii

Nu doar Eminescu este un refuzat al Muzeului Literaturii. Şi marele poet Cezar Ivănescu a fost unul dintre „excluşii“ acestei instituţii. Cezar Ivănescu a fost unul dintre puţinii membri autentici ai breslei scriitoriceşti neatins de virusul comunist care s-a încuibat adânc în Uniunea Scriitorilor. A fost un personaj rectiliniu şi cu totul aparte în mediul literar românesc, motiv pentru care a fost ţinta unor atacuri devastatoare ale culturnicilor din vechea reţea kominternistă. A avut parte de o moarte cu totul suspectă, care este cercetată în momentul de faţă de Parchet. La cererea familiei acestuia de a-i omagia memoria la Muzeul unde a avut atâtea manifestari culturale, Radu Călin Cristea a refuzat brutal cu vorbele: „Muzeul nu e capelă!“.
Cinismul său a şocat opinia publică cu atât mai mult cu cât mulţi alţi scriitori au fost omagiaţi, la moarte, în holul Muzeului sau au primit onoruri naţionale chiar la Ateneul Romån.
Pe lângă dispreţul arătat de actualul director Radu Călin Cristea faţă de marii poeţi ai României – excluşi şi după moarte din chiar instituţia care gestionează valorile literare ale ţării, am luat la cunoştinţă despre un adevărat scandal care mocneşte în interiorul Muzeului, determinat de gestionarea aberantă şi discreţionară a resurselor financiare şi a „programelor culturale“.
Întrucât aceste programe au ca sursă de finanţare bani publici, provenind exclusiv din bugetul Muzeului Literaturii alocat de către Primăria Capitalei, şi deoarece Muzeul este, conform definiţiei, o instituţie publică, „Curentul“ îşi va asuma în perioada următoare rolul informării publicului cu privire la modul în care au fost cheltuiţi banii cetăţenilor Capitalei. Dacă tot i-a refuzat lui Eminescu comemorarea la Muzeul Literaturii, ne angajăm să-i asigurăm şi noi directorului Radu Călin Cristea un loc la vedere în panteonul nemuritoarelor licheluţe care au tot parazitat cultura română.
George RONCEA

Curentul

Comentarii (19)
1. 15-06-2009 20:35
Ivanescu este continuatorul lui Eminescu
Radu Calin Cristea este un din oamenii lui Nicolae Manolescu (mason!) care au ca scop desfiintarea culturii romanilor. Cezar Ivanescu a suportat urmarile faptul ca s-a declarat (si chiar este!) urmasul lui Eminescu. Cezar Ivanescu este singurul poet (care a facut si presa si a scris consecvent articole pro-Romania, pro-Unire samd) care continua linia sfanta a literaturii romane, bazata pe credinta in Dumnezeu si iubirea de tara, mai presus de viata proprie si chiar de opera sa. Posteritatea o va dovedi!Scris de paul2. 15-06-2009 22:16
Presa aservita sectei culturnicilor
Presa aservita sectei neo-culturniclilor rosii ascunde sub pres abuzurile si fraudele evidente ale lui R. C. Cristea dovedite de cativa ziaristi vericali. E o tacere de mormant pe marginea subiectului. S-a primit ordin de tacere totala. Intelegem solidaritatea de breasla jurnalistica, dar atunci cand ea devine sindicalism ieftin si spirit de gasca, acoperind fraudele si ilegalitatile unor colegi din presa, ea se transforma in complicitate la hotie. Dar, se pare ca hotii lor sunt mai buni decat ai altora. Deh, o mica gainarie acolo…Scris de COSTIN3. 15-06-2009 22:56
Gasca lui Manolescu…
Nicolae Manolescu, acest satrap al culturii romane se crede atotputernic si nemuritor. In calitatea lui de instanta absoluta taie si spanzura, afuriseste si ameninta cu excomunicarea pe orice pacatos cartitor, publica pe cine vrea el la Cartea Romaneasca (pe care o considera fieful sau), la Muzeul Literaturii (unde-si exercita hegemonia Radu Calin Cristea, ciracul si sluga lui devotata) si la alte edituri sau reviste pe care le tine sub un control strict. Si-n tot acest timp isi umple haznaua proprie cu banet. Daca fidelii lui Manolescu sunt rasplatiti cu ciolane suculente – burse scriitoricesti, publicarea si traducerea excrementelor lor literare in editii luxoase, plimbari in strainatate pe banii Uniunii etc.- contestatarii sai sunt in pericol de moarte. Asa s-a intamplat cu genialul poet Cezar Ivanescu – si el un vechi adversar al lui Manolescu. La fel si cu poetul Liviu Ioan Stoiciu. „Poetul” ministru de finante Vosganian aduna si el acum gloganii si peschesul… de pe unde mai apuca.Scris de Marcus4. 15-06-2009 23:15
R.C. Cristea e un dobitoc solemn!
People, pai la ce mama supararii va asteptati de la asta? R.C. Cristea nu e decat un dobitoc, dar un dobitoc solemn, drept ii… IQ-ul lui arata vaste disponibilitati cognitive, adica mintea lui e ca un urias hangar pustiu, nu v-ati prins?.. In plus, fiind in lesa lui Patriciu si Manolescu nu poate decit aport. Ei… facand parte din gasca kulturnicilor de acelasi soi, Patapievici, Liiceanu, Tismaneanu, IT Morar, Mihaies si alti „ganditori” de top – si astia ciupiti binsor de molia grandorii personale – el contrazice gravitatia fix in punctul de reflux al gandirii. “Ce Eminescu? Pentru astia, Eminescu nu exista, e un poet minor, bag sama. “Celebrul” poet-vistiernic Varujan Vosganian e bardul lor… pereche! Se spune ca prostu’ solemn are mintea hodinita. Da’ mintea odihnita e pereche cu sufletul viclean…Scris de maxwell5. 15-06-2009 23:18
N. Manolescu: Realism. Realism socialist
https://in-memoriam-cezar-ivanescu.blogspot.com/.
Accesati! Veti descoperi fata cenzorului comunist N. Manolescu, copil de suflet al lui Gogu Radulescu si al lui Gh. Ivascu, mancator de kkt comunist si omagist ceausit. De altfel si N. Manolescu a facut, vreme de ani de zile, critica marxist-leninista! V. seria articolelor semnate de el in Contemporanul (genul Relism. Realism socialist, Omul Nou, Oda muncitorilor comunisti si tot asa).
Cat despre Vosganian poetul-securist, ce sa mai spun? Amintiti-va de scandalul Vosganian-ofiter al Securitatii… ca tot au fost recent alegerile pentru Parlamentul Europei!

POVESTILE, Vacantele si Calatoriile de "Literatura si Turism" ale lui Radu Calin Cristea: 105.000 Euro. RCC ATACA blogul meu "de moravuri" in Adevarul

Turismul si literatura

Locul de desfasurare al conferintei:
· Sinaia

Data de desfasurare: 8-10 iunie, 2009

Buget orientativ:
· Organizare conferinta (sala de conferinte, hotel, sceno-tehnica, coffe-break-uri, hotel, masa, transport): 40.000 euro
· Promovare: 50.000 euro
· Productia editoriala (carti, cd-uri): 15.000 euro
· Total: 105.000 euro”

Iata si confirmarea ca cele scrise aici, in exlusivitate – SCANDAL marca Radu Calin Cristea: TARA MOARE DE FOAME si MUZEUL LITERATURII se piaptana de 105.000 Euro in “Vacante&Calatorii”. EXCLUSIV – sunt cat se poate de reale. “Evenimentul” de 105.000 Euro s-a consumat, la Casa de Cultura din Busteni. Ati simtit ceva de banii astia? Ati aflat ceva nou? Care este impactul chermezei de la Sinaia si Busteni? La cea mai simpla cautare pe Google, dupa numele conferintei de 105.000 Euro si a organizatorului (vezi foto dreapta), aflam ca promovarea de 50.000 de euro a fost extrem de eficienta pentru publicarea aceluiasi anunt pe… trei siteuri, pe langa cel al partenerului “Vacante & Calatorii”. Nu-i vorba, proiectul e generos, se ruleaza de-a dreptul intelectual pe serpentinele patriei. Dar oare, de 105.000 euro, Muzeul Literaturii nu mai avea nimic de facut la… Muzeu, pentru scriitorii Romaniei si valorile lor extraordinare peste care se asterne praful, la propriu, dar si al uitarii?
Cititi dupa descrierea proiectului de pe unul dintre site-urile turistice si cat de lamentabil ataca scriitorul unei singure carti acest blog si pe cei care-i reclama impostura si ilegalitatea crasa in care se scalda, cu sprijinul mafiei din “cultura” si Primarie.

Fara indoiala, in curand va primi la Muzeu vizita unor cadre specializate in “Fraude & Calatorii”.

Conferinta “Literatura si turism – povestile Romaniei profunde”
Scris de Deepfreez Alessandro
8 iunie, Casa de Cultura, Busteni, ora 9:00 – 18:30

Stimata Doamna, Stimate Domn,

Avem placerea de a va invita la o conferinta al carei principal scop este “standardizarea” biografiilor alternative ale localitailor si obiectivelor turistice, astfel incat un ghid, de exemplu, sa stie ce sa le povesteasca turistilor, iar toti turistii sa afle aceeasi poveste.Turismul se sprijina pe povesti, imagini, pe descoperirea altor identitati decit cele natale. Tarile cu traditie turistica isi promoveaza locurile, obiectivele turistice antropice sau naturale cu povesti bine articulate, care ofera o intelegere foarte clara asupra identiatatii(care face si diferenta) locului/zonei/tarii respective.

Din alta perspectiva, privind tema anuntata, literatura a avut tot timpul rolul central in viata culturala a localitatilor, deci a influentat insasi formarea identitaii locului/orasului/tarii.

In ultimii ani, discursul public a fost dominat de construirea unui branding de tara. Stim, formele fara fond sunt sortite esecului. Demaram, astfel, un proiect ambitios, care presupune multa munca, dar foarte necesar deopotriva muzeelor, Ministerului Turismului si calatorilor insisi.

MNLR este o institutie care, datorita prestigiului sau, poate impune niste “standarde” niste “istorii” alternative “oficiale”. Tocmai de aceea, in urma lucrarilor acestei conferinte, dar si pe baza altor texte, va fi editata si tiparita o carte (in mai multe volume) de istorii alternative. Localitatile incluse in acest proiect sunt: Breaza, Busteni, Sinaia, Comarnic, Plopeni, Valenii de Munte, Campina.
Totodata, rezultatele acestor dezbateri vor fi publicate in principalele reviste de cultura si turism.

La aceasta conferinta vor fi invitati Ministrul Turismului doamna Elena Udrea si Ministrul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National domnul Theodor Paleologu.”
Turist Club Carpatic.org

Evident, cei doi ministri au uitat sa apara la conferinta de trei zile.

“Radu Calin Cristea si prietenii lui de la MIRA: Alături de lături
Adevarul
Autor: Radu Calin Cristea
Data: 9 iun 2009

Sunt de o vreme ţinta unor atacuri josnice purtate fie prin e-mail-uri, fie pe câteva bloguri de moravuri uşoare. Toate aceste mesaje sunt expediate la adăpostul unor identităţi false, cu „nick names“-uri, adică sub nişte supranume pe care un amator în computere le poate fabrica în câteva minute. Nu sunt, desigur, singur în această aventură involuntară.
Horia-Roman Patapievici sau Cristian Tudor Popescu au scris în mai multe rânduri despre această cultură hidoasă care creditează un spectru larg de infirmităţi de ordin psihologic.
Autorii acestor împroşcări cu mizerii şi-ar declina identitatea dacă ar acorda polemicii, fie ea şi coborâtă în cele mai fetide medii, o minimă şansă de cavalerism. Pe sol autohton, mentorul şi practicantul cel mai experimentat al acestui tip de ticăloşie mediatică este Alcibiade, porecla sub care, de aproape 20 de ani încoace, „România Mare” insultă, calomniază, terfeleşte. Puieţii spiritului lui Alcibiade, procreaţi şi activând în aceleaşi straturi de bălegar vâscos, se lăbărţează şi îşi fac mendrele în imperiul internetului. Dacă C.V. Tudor, deşi în continuare în stare de libertate, a fost şi este inculpat în zeci (sute?) de procese, progeniturile sale internaute sunt inexpugnabile. Lovesc însă din acelaşi întuneric, sub aceleaşi deghizări, cu aceeaşi mişelească dexteritate. Asistăm neputincioşi la erupţiile unui munte de excremente.
Aşa cum scriam mai sus, o ploaie de e-mail-uri imunde a fost proiectată în direcţia mea de vreo câteva luni. M-am decis să alertez organele. I-am dat toate datele unui amabil ofiţer din cadrul unui departament de criminalitate informatică din MIRA. Din vorbă în vorbă, acesta mi-a mărturisit că, dacă „băieţii sunt deştepţi”, nu vor fi identificaţi niciodată. „Deşteptăc iunea” lor însemnând, de exemplu, ca, înainte de a-şi lovi ţintele din România, mârşavele e-mail-uri să fie trecute prin nişte servere din Singapore, China, Canada şamd. Băieţii şi-ar şterge astfel definitiv urmele. Aveam să primesc între timp şi răspunsul oficial din partea MIRA: cazurile depăşeau aria de competenţă a respectivului compartiment. Pentru ca, totuşi, să am unele şanse de a-i depista pe defăimători mi-au fost descrise nişte proceduri sofisticate până dincolo de limita absurdului şi care ar fi durat ani de zile. Am renunţat.
Rămâne problema de principiu: ce se poate face pentru ca spaţiul larg al comunicării publice să fie cât de cât curăţat de asemenea becisnice apariţii? Se pare că aproape nimic. Legile şi instituţiile sunt, pe bună dreptate, foarte severe în apărarea secretului emitenţilor corespondenţei, dar devin visătoare, laxe în interpretări şi încâlcite în soluţii când vine vorba despre destinatarii-victime ale acestui dialog împotriva firii. Ce-i de făcut?
Dacă te amesteci cu porcii, sfârşeşti prin a mânca din aceleaşi lături. Mai poţi înfrunta fiara în instanţă şi chiar s-o îngenunchezi: poţi claca însă pe parcurs, aşa cum i s-a întâmplat jurnalistei Rodica Chelaru de la BBC, care, după un proces câştigat în faţa lui C.V. Tudor, şi-a luat lumea în cap şi va mai fi trăind departe, prin Noua Zeelandă. În fine, poţi să rămâi străin şi rece. La urma urmelor, flegmele îndreptate în direcţia ta au o traiectorie foarte scurtă atâta vreme cât emiţătorii lor nu pot renunţa tocmai la ceea ce-i face şi puternici, dar şi vulnerabili: la mască. “

Ce “uita” RCC:

ELIBERATI MUZEUL LITERATURII! Radu Calin Cristea nu vrea sa cedeze scaunul ocupat ilegal prin aranjamentele sectei intelectualilor rosii

Ceea ca va spuneam aici – ILEGAL – DIRECTORUL Muzeului National al Literaturii Romane, Radu Calin Cristea, instalat prin frauda. Justitia a demonstrat sforariile sectei. BOMBA – inca din urma cu o saptamana, a devenit, in sfarsit, stire pe Agentii

IN NUMELE LUI ALEXANDRU CONDEESCU: Radu Calin Cristea fata cu reactiunea! OPINIE A UNUI CITITOR-SCRIITOR

Motto: „Reactiunea a prins iar la limba. Ca un strigoi in intunerec, ea sta la panda ascutindu-si ghearele si asteptand momentul oportun pentru poftele ei antinationale… Natiune, fii desteapta!” (Leonida)

Urmaresc cu amuzament de ceva vreme „lupta” crancena a fostului coleg Radu Calin Cristea pentru instaurarea unei noi „revulutii” muzeale si culturale la Muzeul Literaturii, anume a neostalinismului de tip elitist. Citesc recent, oarecum iritat dar fara uimire, cum R. C. Cristea, un scriitor si ziarist ratat, bantuit de frustrari sangeroase, deverseaza in “elitista” revista “22”, suplimentul cultural (20.03.2009) o galeata de acuze grave, jigniri si calomnii grosolane, de o marlanie incalificabila, impotriva fostului director si a majoritatii angajatilor muzeului. A mai facut-o acum cateva luni in acaelasi mod in suplimentul din “Ziarul financiar” (13.06.2008) si foarte recent in “Revista Flacara” (nr. 5/mai 2009). Dincolo de eventualele neregularitati si inertii care ar putea exista intr-o institutie culturala de stat, exhibarea publica exacerbata a unor asemenea mizerii umorale nu este decat expresia patologica a unor frustrari refulate, a imposturii impotentei manageriale a autorului ei. Spuneam „fara uimire” pentru ca il stiu de-o viata pe acest „imbecil autentic” si pot emite cateva consideratii pertinente, in cunostinta de cauza si de subiect.

Cine este asadar R. C. Cristea? Modus operandi clasic. R. C. Cristea face ceea ce a facut toata viata: minte si calomniaza! Uneori santajeaza. Cu oarece profit, as zice! Dupa cum se stie – si faptul e cunoscut si dovedit in justitie – R. C. Cristea a ajuns director la Muzeul Literaturii prin fraudarea concursului si santajarea conducerii PD-iste de atunci a Primariei Capitalei de catre pretinii banateni Ioan T Morar si Mircea Mihaies, de aceeasi teapa si „calibru” moral ca si el. Acum, bantuit de fantomele incompetentei si imposturii in care se afla de mai bine de un an de zile, primit si privit „ca o naluca” de proprii anagajati, dupa cum singur graieste, directorul R. C. Cristea „vaneaza” cu inversunare „recalcitranti” marsavi, „reclamagii” fantomatici sau „obraznicaturi” malefice, pititi prin ungherele nevazute ale muzeului.

Asa se face ca “omul, bunioara, de par egzamplu, dintr-un nu-stiu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intra la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! si dupa aia din fandacsie cade in ipohondrie.” Si pana la ticneala… nu e decat un pas! De fapt, „fantomaticul” director R. C. Cristea a carui scranteala a socat mai multi scriitori si fosti prieteni, poarta singur un razboi imaginar, pornit doar din umori refulate, de natura patologica, fara nici un alt combatant decat pr0pria paranoie, incompetenta si impostura. Angajatii muzeului si muzeul insusi nu sunt decat “victimele colaterale”, dupa cum cinic marturiseste… Dedulcirea la canistra lui Patriciu de la “Scanteia” la care se adapa din greu si alti confrati si obedienta pe din dosul lui Tariceanu pot fi si ele motive ale smintelii lui R.C. Cristea. Cert este ca omul, se pare, s-a ticnit complet… Daca n-o fi fost asa de mult si unii nu si-au dat seama!

Inteleg din interviul mai sus citat ca „razbelul” vajnicului si ilegalului director R. C. Cristea cu presupusii „reactionari” si „uneltirile” machiavelnice ale „supusilor” sai a „infrant” victorios si „raporteaza” cu mandrie nedisimulata mari „succesuri” si pe plan cultural. Care „succesuri”…. sunt doar in mintea ingusta si paranoia totala ale lui R. C. Cristea, care nu prea stie ce este ala un muzeu si cu ce se „mananca” el. Personajul nu are asadar nici o treaba cu muzeologia, darmite cu managementul. Falsa reputatie de „bun gospodar” sau „ardelean serios”, pretinse de catre cei care l-au „recomandat” (persoane importante, becheri, nu spui cine!), nu e decat o forma gaunoasa fara fond, care ascunde in fapt reflexe pseudoelitiste de tip comunist si complicitati de stiuta „gasca”. Prietenii stiu de ce… Si cine stie, cunoaste!

Carevasazica, „manifestarile cultural-artistice” promovate de directorul impostor R. C. Cristea nu au nici un public sau in cel mai bun caz un public extrem de ingust: cateva babe chioare si niste mosi piscotari. Am avut curiozitatea sa asist la cateva dintre ele, unde trei sferturi din public era format din angajatii muzeului, obligati de falsul director R. C. Cristea sa participe la zisele susanele si paranghelii cu pretentii de evenimente culturale de „nivel planetar”. Realitatea e un pic diferita aici: publicul unui muzeu e altul! Sau publicul acestui muzeu pur si simplu nu mai exista sau trebuie cautat in alta parte. Ori, tipul de viziune cenaclista, pseudoelitista si festivist megalomanica al acestui biet politruc incremenit in timp a apus de mult, pe lumea asta cel putin… Ceea ce nu pricepe R. C. Cristea este un lucru elementar: muzeul este o institutie publica. Adica „treaba” lui primara este cu publicul, care este ratiunea lui de a exista. In lipsa lui nu e nimic… Poate doar niscaiva interese personale si de gasca…

In finalului retoricii belicoase din interviul publicat in revista „22”, tras la indigo si comandat, la fel cu celelalte, care s-a vrut mai mult o executie publica in cel mai pur stil stalinist, obosit pana peste masura de batalia cu umbra regretatului Alexandru Condeescu si „reactiunea”, dibaci dibuitita si rapusa, ambetat pana peste poate de „succesurile” marete de „nivel planetar”, daca nu chiar „cosmic” dobandite in campul culturii si muzeologiei, sub consilierea „pretioasa” a informatorului falsificator Sorin Antohi, „naluca” pseudo directoriala R. C. Cristea cade adanc intr-o oboseala metafizica si cere celui de sus un „time out” binemeritat. Atunci, hai sa-i spunem simplu: Out!

In numele lui Alexandru Condeescu,
Leonida Calinescu (apud Caragiale)
Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova