Şeful administraţiei Prezidenţiale de la Moscova, Serghei Narîşkin (foto) va sosi în această seară la Chişinău, relatează ProTv Chişinău si Unimedia.md. Deocamdată însă, nu se cunosc mai multe detalii despre programul vizitei înaltului oficial de la Kremlin.
Informatia a fost confirmată de Ambasada Rusiei de la Chişinău. Narîşkin va avea întrevederi cu liderii partidelor care au intrat în Parlament, “cu excepţia liderului PLDM, Vlad Filat”, chipurile – o foarte simpatica nota ruseasca de dezinformare strategica. De fapt, Filat stie deja ce sa faca :). Vizita are loc în contextul în care partidele de la Chişinău, care au acces în Parlament, poartă discuţii cu privire la situaţia post-electorală şi pe marginea creării unor coaliţii de guvernare, transmite ca pentru prosti Unimedia. De amintit ca pupilul lui Voronin, “democratul” Marian Lupu, a intemeiat in luna septembrie o alianta de colaborare intre PDM si partidul lui Putin, “Rusia Unita”.
“Eu am aflat că Narîşkin vine la Chişinău abia ieri seara. Avem o întâlnire programată pentru mâine, în jurul orei 12:00. Nu ştiu despre ce anume vom discuta, nu cunosc nici un fel de detalii. Eu cred că totul va fi bine. Eu am încredere în colegii mei de Alianţă”. Declaraţia îi aparţine preşedintelui Partidului Liberal, Mihai Ghimpu.
Seful administratiei prezidentiale ruse, Serghiei Narîșkin, a mai fost la Chişinău în perioada 24-25 septembrie 2009, cu ocazia participării la Forul intelectualităţii de creaţie al cercetătorilor din CSI, ediţia a IV-a. Atunci Narîşkin a avut întrevederi cu preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu şi cu premierul Vlad Filat. Discuţiile au vizat organizarea summit-ului CSI de pe 8-9 octombrie. De asemenea, liderul PCRM Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu Serghei Narîșkin în luna august 2010, când s-a aflat într-o vizită la Moscova. Totodată,cei doi s-au mai întâlnit şi în august 2009, atunci când a fost creată Alianța pentru Integrare Europeană, mai aminteste Unimedia.
Le Monde-ul de ieri publica un articol care s-ar vrea “bomba”, privind o noua dezvaluire WikiLeaks, de data aceasta venita via Ambasada SUA de la Chisinau, din care aflam cum in toamna anului trecut Volodea Voronin i-ar fi oferit lui Marian Lupu o mita de 10 milioane de euro pentru a-l intoarce pe “liderul democrat” la sanul sau de comunist. Lipsita de componenta analizei, informatia face valuri deja, in media romanesti si internationale. Cum sa explici insa unor necunoscatori ca sunt “victime colaterale” ale unei operatiuni perfecte? Poate amintind ca rusii sunt cei care au inventat conceptul si chiar cuvantul DEZINFORMARE!
Din nota “secreta” a Ambasadei SUA aflam cum “insusi Lupu” i-ar fi relatat aceasta situatie “infioratoare” ambasadorului american. Iar Voronin, cand a fost intrebat despre poveste, “nu ar fi negat”. Ba chiar ar fi dat de inteles ca Lupu este in slujba unor servicii secrete straine, poate chiar a celor romanesti! Sa mori de ras, nu alta!
Desigur, este interesant ca – ce coincidenta – nota apare chiar acum, cand alegerea presedintelui de la Chisinau depinde (iarasi) de doar doua voturi in Parlament (respectiv 61, iar asa zisa alianta cu PD-ul lui Lupu, PL-ul lui Ghimpu si PLDM-ul lui Filat are doar 59 din totalul de 101). Dar, in realitate, situatia este mult mai simpla: Lupu este pupilul lui Voronin si al serviciilor de informatii rusesti (asa cum este si Filat). Practic vorbim de capra Filat, varza Voronin si Lupu. Care chipurile n-ar incapea in aceeasi barca dar toate apartin ciobanului de Putin. Deci, despre ce “mita” vorbim? Discutia este mult mai clara, acolo: faci ce ti se ordona sau mori.
Asa-zisul PD al “euro-comunistului” Lupu este doar o alta matrioska, colorata evropeneste, care, iata, decide azi fundamental cum va arata viitorul Republicii Moldova. Adica exact ce si-au propus rusii. De fapt, pe scurt, realitatea e mult mai simpla (asta poate ca sa inteleaga si amatorii lui Ungureanu, care ar trebui sa raspunda pentru “succesul” de 9% la atatea milioane aruncate): in orice directie ar lua-o Moldova este directia pe care o va dori Rusia. Fie ca merge spre UE, si actioneaza ca cal troian, fie ca ramane in CSI. Din aceasta perspectiva, “dezvaluirea” WikiLeaks, care reda naivitatea si amatorismul emisarilor americani in spatiul de influenta rusesc, transformati in colportori de duzina, foloseste iata, azi, ca o incununare a dezinformarii, pentru a-i intari pozitia lui Lupu in negocierile din aceste zile, aratand cum el nu a cedat “diavolului rosu” de Voronin. Dar de cel brun nu ne zice nimic? Ca doar l-a vizitat la Moscova, pentru “debriefing”, dupa cum aminteste Unimedia:
“Din cele relatate ambasadorului american, Lupu a plecat la 12 august la Moscova, tranzitând în secret Budapesta, unde a fost supus unei testări psihologice, într-o cameră de hotel. Liderul PD a relatat că a fost supus unui interviu de două ore, fiind întrebat de poziția sa față de imunitatea lui Voronin, neutralitatea Moldovei și școlile rusofone din Moldova. Potrivit documentelor și spuselor ambasadorului american, Lupu s-ar fi întâlnit în Frankfurt la 5 septembrie 2009 cu un reprezentant al președintelui rus, Dmitri Medvedev. Lupu a declarat că rușii sunt îngrijorați că Ghimpu ar deveni președinte al Parlamentului și președinte interimar și au dat de înțeles că așteaptă alegerile repetate din 2010.”
Partea amuzanta acum urmeaza (aviz tot “profesionistilor”): “Totodată, liderul democrat le-a spus rușilor că nu trebuie să-și facă griji în privința “unionismului” lui Ghimpu. Lupu le-a spus că va avea grijă de poziția publică a liderului PL, pentru ca acesta să nu facă declarații “nepotrivite”.”
In nota se mai aminteste ca la intalnirea cu “tentativa de mita”, comunistul Voronin i-ar fi propus “democratului” sau formarea unei coalitii de centru-stanga, avandu-l ca presedinte pe Marian Lupu, lui Voronin urmand sa-i revina sefia Parlamentului. Un alt efect, asa zis pozitiv, al dezvaluirii WikiLeaks, este ca aceasta varianta cade acum, automat, in cazul negocierilor care se poarta chiar zilele acestea. Dar Lupu ramane in barca…
300 de fisiere video redau 16 ore de proteste filmate de 13 camere de supraveghere si documenteaza intreaga asa-numita “Revolutie Twitter” din Moldova, anunta CRJI.
In Aprilie 2009 aproape 15 mii de persoane au iesit sa protesteze pe strazile din Chisinau. Protestele au inceput cu un flashmob pe 6 Aprilie si s-au extins a doua zi. Media internationala a botezat miscarea “Revolutia Twitter” iar comunistii au etichetat-o drept o “provocare romaneasca”. Protestatarii au considerat ca alegerile au fost falsificate si au cerut demisia guvernului comunist si renumararea voturilor. In scurt timp, lucrurile au scapat de sub control. Continuarea la Ziaristi Online
“Dacă este posibilă o colaborare cu comuniştii după alegeriledin această toamnă? Consider raţională colaborarea cu orice forţă cu viziuni sănătoase asupra viitorului acestei ţări. Pentru comunişti uşa mai rămâne a fi deschisă, dar cu anumite condiţii, pe care, la fel, le-am enunţat cu mai multe ocazii. Dar spectrul potenţialelor parteneriate e mult mai larg.”
Dacă îi urmăreşti evoluţia de la o parte, îi scoţi în evidenţă o schimbare de atitudine. Este cald, calm şi, totuşi, supărat pe disonanţa din Alianţă, fapt care îl face să fie mai şfichiuitor în mesaj. Anul acesta a demonstrat că nu aleargă după posturi înalte în stat (luaţi-o ca pe o concesie, dacă vreţi), şi a aşteptat aceeaşi dispoziţie pentru mici sacrificii şi de la colegii săi. O lecţie poate că nu a reuşit să însuşească Marian Lupu – ca să nu rămâi dezamăgit, nu trebuie să ai aşteptări. De la nimeni.
În alt plan, puterea, influenţa şi notorietatea pe care le are l-au privat (pentru o vreme, speră) de lucruri pe care le consideră mult mai importante. Adică, de micile libertăţi şi plăceri de fiecare zi, între care cina în familie, privitul televizorului şi comentariile asupra lucrurilor care li s-au întâmplat copiilor la şcoală, în fond, o mulţime de chestiuţe simple, pentru mulţi banale şi plicticoase, pe care şi le permit personajele neimplicate politic şi nici electoral… Evenimentele şi ritmurile ultimelor luni îl depăşesc de multe ori, are aerul omului obosit, dar care ştie încotro merge.
În tinereţe Clinton fuma marihuana, iar Medvedev asculta „Deep Purple” şi nu ascund asta… Mă întrebaţi de ce am o imagine atât de cuminte? Sunt aşa cum sunt – nici mai bun, nici mai rău, cu slăbiciunile şi virtuţile cu care m-a înzestrat Dumnezeu. Or, cred că un politician este obligat să se îngrijească de propria imagine, altminteri ar manifesta lipsă de respect faţă de societate. Dar trebuie să recunosc că altădată am purtat păr lung „a la Beatles” şi am ascultat „The Prodigy”… Dar asta a fost altădată.
„Va felicit calduros cu ocazia acestei aniversari glorioase din istoria Patriei, aniversarea organizatiei CeKa-KGB-FSB, sarbatoarea noastra comuna. Fiecare dintre noi si-a definit sensul vietii ca patriot al acestei tari, continuand glorioasele traditii ale generatiilor anterioare, credinciosi traditiilor de lupta ale Patriei Noastre” (din Mesajul trimis pe 20 decembrie 2002 de generalul Vladimir Antiufeiev, seful Securitatii din Transnistria, cu ocazia sarbatoririi oficiale a politiei secrete Ceka, devenita KGB, din care provine FSB)
A discuta numai despre „chestiunea transnistreana” este o cursa. Nu exista un conflict transnistrean in sine – iar odata acreditata aceasta perspectiva trimite problema intre granitele R. Moldova lasand acest stat sa se zbata neputincios in mlastina „solutiilor” interne si ocultand, concomitent, adevaratele mize si adevaratii responsabili. De pe scena sau din spatele ei. in realitate, esenta conflictului transnistrean – geopolitic, politic, ideologie etc., indiferent cum il evaluam in final – este redata perfect de scena semnarii documentului care a pus capat conflictului militar. „Conventia” din 21 iulie 1992 referitoare la incetarea ostilitatilor a fost parafata de reprezentantii Moldovei (presedintele Snegur) si cel al Federatiei Ruse (presedintele Boris Eltin), asistati de Igor Smirnov, liderul transnistrean, plasat unde in randul al doilea[1t.
In realitate, miza disputei este confruntarea dintre Federatia Rusa si R. Moldova – sau confruntarea pentru controlul R. Moldova -, dupa s-a pronuntat Curtea Europeana a Drepturilor Omului in data de 08.07.2004 in cazul Ilascu si altii c. Moldova si Rusia[2t. „Conflictul din Transnistria” este doar un episod in aceasta confruntare geopolitica (in primul rand). Tot ce a urmat ulterior, proiecte de federalizare, Memorandumul Kozak, Episodul Belkovski etc. sunt parte a acestei dispute inca neostoite.