Nota: Din pacate reproducerea pe YouTube a redus automat din film. Documentarul are 24 de minute.
Posts Tagged ‘Romania Mare’
EROII ROMANI din Transnistria si Basarabia. DOCUMENTAR TVR
MEMORIILE UNUI DIPLOMAT ROMAN PATRIOT, RENEGAT DE MAE. Declaratia de independenta a Republicii Moldova, primul pas spre reintregirea nationala
Casa “Nicolae Titulescu” din Bucuresti a gazduit pe 19 mai prezentarea unei carti atipice: “Memoriile unui diplomat oarecare”, semnata de ambasadorul Aurel Preda Matasaru. Dupa o cariera complexa in diplomatie si dupa ce a scris mai multe studii de drept international, autorul nu mai este “un diplomat oarecare”. “Am trait si am supravietuit intr-o perioada de foc pentru istoria tarii”, spune Aurel Preda. Destinul lui este marcat de o ereditate puternica si de o educatie spartana in cultul valorilor nationale. Tatal diplomatului a luptat in ambele razboaie de reintregire nationala (1916-1918 si 1941-1944). Era adjunctul comandantului Diviziei de care de lupta “Romania Mare”.
Casa “Nicolae Titulescu” din Bucuresti a gazduit pe 19 mai prezentarea unei carti atipice: “Memoriile unui diplomat oarecare”, semnata de ambasadorul Aurel Preda Matasaru. Dupa o cariera complexa in diplomatie si dupa ce a scris mai multe studii de drept international, autorul nu mai este “un diplomat oarecare”. “Am trait si am supravietuit intr-o perioada de foc pentru istoria tarii”, spune Aurel Preda. Destinul lui este marcat de o ereditate puternica si de o educatie spartana in cultul valorilor nationale. Tatal diplomatului a luptat in ambele razboaie de reintregire nationala (1916-1918 si 1941-1944). Era adjunctul comandantului Diviziei de care de lupta “Romania Mare”. In al Doilea Razboi Mondial, a fost pe ambele fronturi, de la Cotul Donului pana aproape de Viena. O familie de romani, care a dat 12 ofiteri eroi pe campurile de lupta. Asa se face ca Aurel Preda a dus mai departe acelasi cult fata de tara lui. A pilotat un avion MiG 21 si a reusit performanta sa strabata un front de furtuna cu trasnete, salvand aparatul printr-o apuntare controlata pe portavionul sovietic “Kirov”.
„Ne aliem si cu dracul, numai sa realizam Unirea!“
Afirmatia apartine diplomatului Gheorghe Lupes, care considera ca romanii au instinctul reintregirii nationale ca pe o obsesie in genomul lor. “Romanii s-au aliat si cu Hitler, si cu Stalin pentru reunificarea teritoriilor. Am fi in stare sa ne aliem si cu dracul, numai sa realizam unirea. La fel i-am scris si lui Voronin: Ne aliem si cu Smirnov, si cu dumneavoastra, numai sa se faca unirea”, relata Gheorghe Lupes. Aceeasi preocupare permanenta a avut Aurel Preda in toata cariera. General in retragere, profesor de drept international, Aurel Preda a acceptat invitatia lui Vasile Nedelciuc sa mearga la Chisinau, unde a redactat Declaratia de independenta de la 27 iulie 1991. A conceput-o ca un prim pas spre reunificarea celor doua state romanesti. La fel ca Marcel Dinu, a sustinut introducerea in Constitutia Romaniei o prevedere clara, referitoare la acest obiectiv national. In acest sens, trebuia rezervat un post de vicepresedinte al Romaniei, care sa ramana vacant pana cand se va realiza unirea. Apropiatii lui Ion Iliescu nu au acceptat. Aurel Preda a lucrat in Subcomitetul ONU pentru definirea agresiunii si a participat la negocieri bilaterale dificile. Cel mai mult l-a marcat insa “diplomatia in genunchi”, pe care politicienii de la Bucuresti au impus-o specialistilor de talie din Ministerul de Externe pentru incheierea Tratatului cu Ucraina. Ca sef al delegatiei romane la tratative, el nu a facut concesii Kievului in detrimentul interesului national si a fost nevoit sa se retraga. “In acordul conex, incheiat de dl. A. Severin si ortacii sai, se stipuleaza clar, in context: ‘’Insula Serpilor apartine Ucrainei’’. Propunerea ii apartine chiar domnului Severin. Astfel, dintr-un condei, negociatorii romani scoliti (atentie!) nu la Moscova, ci la Geneva, la Institutul de Inalte Studii Politice, au lasat ‘’posibilitatea’’ generatiilor viitoare de guvernanti si diplomati sa se ‘’distinga’’ in cadrul unor negocieri anevoioase cu partenerii ucraineni, negocieri in legatura cu frontiera pe bratul Chilia, delimitarea plaotului continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua tari la Marea Neagra. (…) Pe scurt, Romania si-a dat consimtamantul, dupa 57 de ani, asupra unei frontiere stabilite prin dictatul sovietic din 1940. Acest fapt se regaseste in dreptul international sub denumirea de E S T O P E L si are drept efect imposibilitatea deschiderii oricarei discutii pe aceasta tema”, noteaza Aurel Preda. Oricare parte semnatara poate insa denunta unilateral tratatul semnat de Emil Constantinescu si Leonid Kucima, iar comportamentul Ucrainei ar justifica o asemenea decizie politica importanta.
MAE a refuzat lansarea cartii in Sala „Gafencu“
Lucram la “Romania libera” pe cand PDSR domina totul. Vazand derapajele din diplomatia noastra, Aurel Preda publica la noi sub pseudonim unele comentarii acide, extrem de incomode pentru diplomatii de Internet. Cand a urcat Conventia Democratica la putere, diplomatul a incercat sa avertizeze din nou asupra “erorilor” din politica noastra externa. M-am ingrozit cand sefii mei au refuzat sa-i mai publice materialele. Asemenea specialisti, ca Aurel Preda, supranumiti “dinozauri”, au dat stralucire diplomatiei noastre intro etapa istorica foarte grea. Ei au fost scosi la pensie pe usa din dos de catre unii ministri fara vocatie si pregatire, care “s-au plictisit in Modrogan” dupa 1990. Domnii ministri nu s-au obosit macar sa le transmita acestor specialisti un simplu “Multumim pentru serviciul onest adus Romaniei”, asa cum se intampla in toate statele civilizate, cum era si in tara noastra in perioada interbelica. Nu ma mai mir ca MAE a refuzat gazduirea prezentarii pentru cartea lui Aurel Preda.
Un Las Vegas pe Insula Serpilor
Premierul ucrainean Iulia Timosenko a anuntat ca va construi un nou Las Vegas pe Insula Serpilor. Rada Suprema a votat o lege prin care cazinourile pot functiona in zone special amenajate, in afara marilor orase. Cum in regiunea Cernobil nu ar vrea sa vina jucatorii, s-a ajuns la concluzia ca Insula Serpilor ar fi cea mai adecvata amplasare. Pe de alta parte, ministrii din cadrul Consiliului de Afaceri Generale si Relatii Externe au dezbatut luni situatia din Chisinau. Ei au recomandat reluarea dialogului dintre comunisti si opozitie (?) si normalizarea relatiilor cu Romania. Si Traian Basescu a abordat situatia din R. Moldova in convorbirile de la Paris cu Nicolas Sarkozy, reprosand Uniunii Europene ca nu s-a comportat suficient de ferm fata de regimul Voronin.
Viorel Patrichi
RIA Novosti: „Traian Basescu vizeaza crearea asa-numitei Romanii Mari prin alipirea teritoriilor din est“
Agentia rusa RIA Novosti noteaza ca presedintele Romaniei “uluieste lumea cu infantilismul sau geopolitic si vrea sa sece raul Prut. Planul secret al lui Basescu nu mai este demult pentru nimeni o taina. Acest plan vizeaza crearea Romaniei Mari, prin alipirea teritoriilor fostei Basarabii – actuala R. Moldova, a Bucovinei de Nord din Ucraina si a raioanelor sudice din regiunea Odessa”.
Vladimir Novosadiuk, seful reprezentantei RIA Novosti de la Chisinau, pretinde ca Traian Basescu “a socat comunitatea europeana si pe vecinii lui moldoveni cu o noua perla. Analistul rus sustine ca Pactul Molotov-Ribbentrop a permis “intrarea Transilvaniei si a Ardealului in componenta Romaniei”.
Un plan secret pe care il stie toata lumea
Din start se poate vedea ca omul este ignorant rau. Lasam la o parte faptul ca Transilvania si Ardealul definesc aceeasi regiune veche a Romaniei (si a Daciei). Individul nu are habar ca Pactul Molotov-Ribbentrop nu face trimitere la Transilvania (sau la Ardeal…) si ca documentul nu are chiar nicio legatura cu restituirea acestui teritoriu istoric. “Acolo, demult mocnesc tendinte separatiste”, ne asigura Vladimir Novosadiuk. “Basescu si-a indreptat ochiul de gospodar si spre raioanele din sud ale Ucrainei, ceea ce Kievului nu i-a placut absolut deloc”. Dupa care trece la revoltele din Chisinau, care ar fi fost provocate de “tineri cu apucaturi huliganice, care strigau lozinci romanesti si care au arborat pe edificiile distruse drapelul Romaniei si pe cel al UE. Privind lucrurile prin prisma tuturor acelor intamplari, declaratiile lui Basescu capata trasaturile clare ale unui fel de plan secret, indreptat spre distrugerea statalitatii moldovenesti”. Presedintele Romaniei ar fi afirmat ca altadata Vasile Alecsandri: “Mai devreme sau mai tarziu, vom seca raul Prut, pentru ca toti romanii sa fie din nou impreuna”. Parca nici nu suna rau si, de aceea, nu stim de ce i-ar deranja pe unii rusi fiindca nu s-a referit la Nipru, la Don sau la Volga. “Conform noului concept de politica externa al Romaniei, Moldova ramane in centrul unei atentii deosebite din partea Romaniei”, ne informeaza Novosadiuk. Dar e normal si nu este nimic secret aici. Reconstituirea Romaniei Mari (in realitate, nu era mare, era normala) este cu totul alta chestiune si niciun om normal nu face planuri “din cutite si pahara” intr-o asemenea perioada atat de complicata prin care trece. E adevarat ca Traian Basescu abordeaza direct acest subiect de istorie tragica mai oblu decat orice presedinte de dupa 1990, dar nici chiar el nu-si face iluzii. A reusit sa devina “infantil” pentru astfel de “analisti”, asa cum si Putin si-a legat la butoniera metafora de tar. Ambii sunt doua temperamente tari si pragmatice. Cred ca – in sinea lor – se respecta. O mare delegatie de specialisti romani a plecat pe 19 mai la Moscova pentru convorbiri cu reprezentantii Gazprom. Directorii generali de la Romgaz, Transgaz si Transelectrica l-au insotit pe Adriean Videanu, ministrul Economiei, la tratativele cu mogulii rusi. Obiectul discutiilor – gazele si curentul electric. Ioan Rusu, directorul general al Transgaz, a precizat ca Romania va propune importul direct de gaze din Rusia, dezvoltarea capacitatilor de inmagazinare pe teritoriul tarii si dezvoltarea retelei de tranzit. Reprezentantii Gazprom, Romgaz si Transgaz au discutat si la Bucuresti pe 29 octombrie 2008 despre posibila colaborare dintre gigantul rus si companiile romanesti cu privire la realizarea gazoductului South Stream. Reamintim reactia sarcastica a lui Vladimir Putin dupa criza gazelor dintre Rusia si Ucraina. Tarul a propus sa ofere Romaniei intreaga cantitate de gaze, pe care s-o vanda apoi Ucrainei. Adica sa ne recuperam noi banii de la Kiev! Traian Basescu a recunoscut ca a vorbit de doua ori la telefon cu Putin si o data cu Dmitri Medvedev in timpul crizei gazelor. Relatia cu Moscova trebuie regåndita prodund. Balanta schimburilor comerciale dintre Romania si Rusia este dezechilibrata grav in defavoarea Romaniei. Aici vinovatii principali trebuie cautati in guvernele de la Bucuresti, care au pierdut contactul cu marile piete ale Rusiei. Exporturile Romaniei au crescut totusi de la 97 de milioane de euro ‘n 2000 la 610 milioane de euro in 2008. In schimb, importurile noastre au crescut de la 1,218 la 3,329 miliarde de euro, arata Oficiul european de Statistica (Eurostat).
Medvedev lupta contra falsificarii istoriei
Presedintele rus Dmitri Medvedev a constituit o comisie prezidentiala, care sa contracareze falsificarea istoriei in detrimentul Rusiei. El pregateste chiar un proiect de lege care prevede urmarirea penala contra celor care vor sa revizuiasca istoria celui de-al Doilea Razboi Mondial. Aici, Medvedev ii vizeaza pe ucraineni si pe istoricii din tarile baltice, care nu mai accepta teza eliberarii de sub dominatia nazista. Rusii se manifesta frecvent ca niste sentimentali in politica, desi tot ei vorbesc despre regulile de piata libera. “Nu Gazprom, ci politicienii rusofobi reprezinta pericolul real pentru securitatea energetica a Europei. Noi consideram ca legatura dintre securitatea energetica a UE si livrarile de gaze din Rusia are un caracter inchipuit si politizat. Rusia aprovizioneaza cu gaz fara intreruipere de peste 40 de ani Europa si totul a decurs normal pana in momentul in care partea ucraineana a inceput sa-si foloseasca sistemul de gazoducte in scopuri de santaj”, este de parere Aleksandr Medvedev, vicepresedintele Gazprom, in cadrul unei conferinte organizate la Berlin. Dar noi ce vina avem?
Intamplator sau nu, Igor Iurghens, consilierul presedintelui Dmitri Medvedev, l-a atacat vehement pe Putin pentru sistemul de putere creat. “Rusia va ramane o tara de categorie inferioara, atata vreme cat puterea va fi concentrata in mainile unei elite orientate spre o politica de forta. Actualul sistem da semnele unei centralizari si instabilitati excesive, pentru ca se bazeaza nu pe institutii, ci pe o verticala mitica a puterii. Reformele s-au oprit la jumatate de drum si va trebui sa facem eforturi uriase pentru a le relua, pentru ca altfel Rusia nu va mai corespunde criteriilor G8. Vom ramane la nivelul de lider al tarilor in curs de dezvoltare”, a avertizat Iurghens intr-un interviu acordat publicatiei briatnice “The Daily Telegraph”. Se rupe gheata si intre palatele de la Moscova, desi cei doi au facut eforturi mari pentru a parea niste siamezi in politica.
Viorel Patrichi
https://www.gardianul.ro/
TEHNICA AMALGAMULUI la "Moldova Suverana". Tatuka Vova s-a suparat si-l pune pe fostul spion Mihai Contiu sa execute o noua operatiune de compromitere
Cu putina vreme in urma ii auzeam chitaind din colturi intunecoase pe comunistii lui Vova si pe slugile lor, speriati de floricica (morarita) Natasa trimisa de troica Berezovski/Hodorkovski/Belkovski la Chisinau sa le aduca un pui de primavara a la russe.
Cu oarecare mila crestineasca mi s-a strans inima auzindu-l pe fostul confrate de la publicatia liberala ORA, Mihai Contiu, cum se caina, in prima zi a protestelor de la Chisinau, pe la televiziunile din Romania, ca este in primejdie de moarte si ca se asteapta sa fie spanzurat de “oua” de protestatarii anticomunisti. L-am sunat atunci pentru a-i recomanda sa revina la Bucuresti, unde oricum colcaie de agenti SIS, FSB, ex-KGB. Chiar si tradatorii serviciilor romanesti au parte de o bucatica de paine cu unt in Capitala tuturor romanilor, iar la ICR m-am gandit ca ar fi gasit sigur un job, fie si datorita palariei sale multiculturale. Nu l-am prins pe Contiu la telefon, iar apoi am uitat de el, dupa ce ratase sansa de a fi o prima victima romaneasca a tinerilor basarabenilor sictiriti pana peste cap de simbriasii comunistilor.
Vad ca acum i-a revenit glasciorul in clont “colegului” de la Chisinau, ba chiar si cheful de shaga. De o bucata de timp nu mai scapa din ochean publicatia ZIUA, desi ma tem ca tine ocheanu invers, cam ca unul din capii rezidentei de la Bucuresti, in zilele sale bune.
Nasol, am zis, eu, ce e de facut?… N-avem decat o singura solutie ca sa nu mai scriem, am zis: sa ne dea Rusia Basarabia inapoi si apoi noi astia cu gura mare ne ducem sa plantam musetel, alaturi de fostii minerii ai lui Ilici care ne-au crapat capetele in Piata Universitatii, transformati de nea Emil in culegatori de melci si plante medicinale.
Nu sunt sigur daca ideea avansata a prins la Moscova, desi sunt semne ca rusii ar cam avea intentia sa schimbe cate ceva in ecuatia cu Bucurestiul, fie si daca ne gandim la noile glumite si bezele trimise de Putin lui Basescu. Pana si floricica Natasa morarita, cea cu Twiter involution, pare sa fie tot un fel de fluturash de limba rusa trimis ca sol primavaratic, desi e incerta inca provenienta sa, deoarece Rusia, nu-i asa, e maaare de tot si are partid chiar si in Israel. De-o fi una de-i fi alta, suntem gata sa strangem la piept oricate Natashe sau Morarite fie ele si de limba rusa persecutate de regimul “moldovenist”.
Ce sa ne facem insa cu romani de-ai nostri, genuine, cum ar veni, trimisi tot de noi la sanul mamei Rusii care atata ce-au mai supt incat li s-au inrosit buzele, au facut spuzeala si herpes la botic si mai stiu eu ce alte dracii. Ce sa ne facem cu un Voronin, urmas al unui brav primar roman – Isidor Sarbu – pus de Antonescu in fruntea satului, luptator cu arma in mana impotriva sovieticilor? Ce sa facem cu mancurtii, raspopitii si blestematii care si-au tradat sangele, neamul, limba, buneii, asezandu-se in genunchi in fata prohabului rusului, pentru un pumn de techini, aruncati ca la curve, in praf? Cum sa gasesti o cale de a nu da satisfactie strainului, rusului, haholului, pedepsindu-ne proprii frati de sange, chiar smintiti sau deveniti curve in bordelul rusesc?
De cate ori l-am intalnit la Chisinau (in doua-trei randuri) pe fostul (?) agent al performantelor servicii romanesti, ziaristul Mihai Contiu, m-am intrebat in ce fel si cine l-ar putea judeca pentru faptele sale, pentru scrierile sale anti-romanesti, pentru diatribele sale “moldovenesti”. M-am gandit apoi ca poate gresesc, ca poate asta e “legenda” agentului, ce parca Kim Philby nu trecea drept cel mai anti-sovietic ofiter britanic de informatii in timp ce el era deja general al KGB-ului? Nu pupa Philby mana reginei cum pupa si Contiu poala lui Vova? E drept ca exista si o diferenta, majora (de fapt mai multe) – poala lui Voronin e plina acum de sangele baietilor zdrobiti in bataie de militieni.
In lumea asta nimic din ce se vede nu este ce pare iar agentii si cadrele sunt orice altceva decat ingeri sau maicute. Asadar in nici un caz nu pot sa judec eu un agent multiplu al Bucurestiului, Chisinaului sau al mai stiu eu carui alt oras din lumea asta mare si, uneori, Mijlocie. In plus Contiu este unul dintre putinii ziaristi din Chisinau care stie cand se pregateste sa traga ceva Voronin, avand un nas foarte antrenat. Astfel ne dadeam seama cand a servit masa cu Tkaciuc ot Moskba sau cu finutul Socor, neam de cocor, ajuns pana hat, departe, pe piscurile Washingtonului. (Apropos, tov Vova, cand il premiati si pe-asta, oficial, “pentru muncă prodigioasă” şi “înalte calităţi profesionale”?).
Pana una alta ceva ciudat se petrece datorita imposibilitatii comunicarii si a blocajului granitelor. Moldova Suverana da semne de derapaj sever, pe tobogan in jos, sau pur si simplu da semne. Deseori m-a amuzat maniera in care Moldova Suverana a preluat sau a deformat unele articole din ZIUA sau extrase din ele, deturnandu-le sensul in directia dorita de Vova.
Contiu, cu umor sec, dupa receptarea unui drept la replica al lui George Damian l-a luat peste picior, intr-un articol de opinie, adresandu-i-se direct, peste capul lui Damian, fostului nostru redactor sef, Adrian Patrusca, pe care il cunoastea de la ziarul lui Catarama “ORA”, cu sugestia sa-l puna la respect.
Moldova Suverana este un ziar destul de interesant. Am vazut ca l-a atras si pe maestrul Ion Cristoiu, care i-a consacrat cateva editoriale. Sau pe colegul meu, Ovidiu Ohanesian, pana la un punct, terminus, de care nu a mai putut trece (vezi mai jos). Probabil ca, pe langa cei doi, ma numar printre putinii ziaristi din Romania care au luat in seama si semnalele fie ele si cu gust neplacut, emise din redactia din Casa Presei de la Chisinau. Moldovenii – un derivat rusesc al basarabenilor – sunt maestri in combinatii care mai de care mai provocatoare. Uneori citesc o Moldova Suverana mai suculenta decat Pravda, Kyiv Post sau… Moscow Times.
Ca si Ohanesian am intrat, fara prejudecati, pe poarta Moldovei Suverane, in “gura lupului”, pentru a sta fata in fata, la o votca, sau chiar mai multe, cu manipulatorii de vorbe mestesugite ai lui Voronin. Am avut conversatii – asezonate cu ingredientele locale -, de-a dreptul inteligente, in toate sensurile cuvantului. Pitorescul nostru Contiu (poarta falos o palarie gigantica de cowboy) sau filo-ruso-moldo-romanul Berlinski sunt uneori mult mai deschisi si mai clari in formulari (si poate pentru ca li se rupe) decat multi alti ziaristi basarabeni, cu trei-patru fete, pe care i-am cunoscut in ultimii 10-20 de ani.
Sigur ca am vazut ca-mi tot intorc cuvintele dar am preferat sa o las asa si mi-am spus ca este normal sa-i urmarim pe colegii/adversarii nostri cum se desfasoara: ZIUA este singurul ziar din Romania care a prezentat constant si profesionist problematica atat de grea a romanilor din jurul granitelor si, in special, a celor din Basarabia si Bucovina. Este normal sa ni se acorde o atentie “speciala”. Insa iata ca, incet-incet, fostul coleg al fostului meu sef incepe sa amestece prea tare ideile reale cu cele imaginare. De data aceasta reuseste sa se contrazica singur, in acelasi articol.
Mihai Contiu ma citeaza, intr-o prima faza, astfel: „Dorin Chirtoaca se afla astazi la Washington, unde cel mai probabil se va intilni si cu Iulian Fota, consilierul pentru probleme de securitate al presedintelui Traian Basescu.” „…este important totusi ca un consilier special al presedintelui Romaniei a prezentat, conform Washington Times, la reputata institutie German Marshal Fund, realitatile si repercusiunile violentelor din Moldova. Poate si mai important e ca tinarul politician roman aflat acum la Primaria Chisinaului este primul basarabean invitat sa conferentieze la Harvard”. Pentru ca, mai jos, sa reia: “In dimineata de 5 mai, atunci cind mi-am copiat si arhivat articolul colegului nostru de la Bucuresti, in jurul orelor 8,00, Chirtoaca nu avea cum sa tina prezentarea la Marshal Fund si aceasta sa si fie prezentata in publicatia Washington Times. Chirtoaca, retineti, e prezentat „in calitate de consilier special al presedintelui Romaniei” si drept „un tinar politician roman aflat acum la Primaria Chisinaului.”
Pai de unde pana unde consilierul presedintelui Traian Basescu, Iulian Fota, a ajuns sa se metamorfozeze doar doua-trei fraze mai jos in Dorin Chirtoaca iar Harvard, unde intr-adevar a conferentiat primarul Chisinaului, s-a transformat in German Marshal Fund?! Si de unde atata spionita privind provenienta informatiilor. Acestea au fost si sunt publice. Programul lui Chirtoaca: https://www.chisinau.md/news/?nid=67fb40d26a533710bd8272ac39a902ac. Programul lui Fota: https://washingtontimes.com/news/2009/apr/27/embassy-row-31892206/, prezentat si in presa romana si pe acest blog, pentru ineditul stirii: Mr Traian BASESCU, President of Moldova! URA! Stiam eu ceva, inca din 2005: BASESCU, presedinte! Si la Chisinau .
Am inteles ca pe “bunicul” sadic care bate toba la Chisinau l-a deranjat exact titlul dat de mine si americani, respectiv Basescu, presedinte! Si la Chisinau: ZIUA si-atunci baietii s-au gandit sa-mi serveasca o parjoala. Cam acrita si mucezita. Gustul lasa de dorit, probabil si deoarece pe colegii nostri din Moldova din ce in ce mai ne-Suverana, pe care ii respect tot atata cat ne respecta si ei, s-au gandit ca nu vor mai avea ocazia sa-i servim si noi aidoma, la o viitoare vizita pe meleagurile stramosesti. Bunul simt si buna cuvinta sunt lucruri rare si e pacat sa vedem cum se risipesc la primul vant de stepa, fie el si ventilat de un Berezovski. Probabil ca s-au facut calcule – pe urmatorii patru ani – ca totul va ramane ca acum si probabil ca unii dintre fartati isi imagineaza ca roata sta pe loc.
Chiar daca va veni o vreme cand mirosul de sange si cadavre de acum ce pluteste inca deasupra Chisinaului se va risipi, chiar daca unii cred ca totul s-a terminat aici si acum, dupa numirea lui Voronin la carma Parlamentului, parca vad ca voi mai avea ocazia sa-l aud pe Contiu plangandu-se – in direct, la TV – ca i se doreste jupuirea de viu. Sa vedem insa daca va mai intelege cineva ce zice, cu dialectu’ asta din ce in ce mai moldovenesc al sau…
Cum banuiesc ca o sa-mi rasuceasca din nou cuvintele eu pun, de-acum, ce cred ca merita acest film de prost gust: конец
CETATENIA.RO. O tara fara presedinte. Care?
“Cum sa fie o tara fara presedinte?”, s-a intrebat ieri in public bunicul care bate toba – si nu numai – la Chisinau, Vladimir Voronin. Si totusi, se intampla, si nu numai peste Prut. De la republicute bananiere la ditamai puteri nucleare, cu presedinti tele-prompteri, sefii oficiali ai statelor nu prea mai conteaza.
Puterea din umbra, dupa cum bine spune colegul nostru de presa Ovidiu Ohanesian, este cea care, de fapt, guverneaza. O tara, o uniune – fie ea sovietica sau europeana -, o organizatie mondiala. In actuala Republica Moldova, poate si pentru ca-i mai mica, totul se observa mai usor. Voronin, acum dublu presedinte – si interimar al Republicii si plin al Legislativului – nu-si face griji: mai are nevoie pentru noul presedinte doar de un vot, pe langa cei 60 de aplaudaci ai sai cocotati in Parlament. “O sa se gaseasca. Noi nu cautam. Va veni el. Or sa voteze cei care sunt alesi de popor”, a spus tot ieri Voronin. Cu toate acestea, oricine va fi el, tanara speranta comunista Marian Lupu sau, dupa anticipate, dupa cum spera opozitia, tanarul promitator Dorin Chirtoaca, noi stim ca, indiferent de numele lui, nu el va conduce. Asa cum Republica Moldova nu poate fi a locuitorilor ei, romanii basarabeni, pentru ca nu vrea, in acest caz, marea putere de la rasarit, asa si alte state, desi desprinse de cosmarul ocupatie fostei URSS, si-au gasit astazi un alt frate mai mare. Si-atunci, cum sa facem sa redam tara locuitorilor ei?
O formula pentru Rasaritul Romanesc este recunoasterea cetateniei romane pentru toti cei deposedati abuziv de ea, o masura care vine dupa 20 de ani de boicot si umilinta pentru basarabeni, bucovineni si herteni. Pentru cei de dincoace de Prut, raspunsul s-ar putea sa ramana vanare de vant. In tot cazul, noi si numai noi suntem cei care ar trebui sa ne asumam, cu toate mijloacele, aceasta misiune de reparatie istorica asupra unei parti a natiunii romane smulse din trup si abandonata, pe camp, viermilor bolsevici.
Ordonanta de Urgenta pentru repunerea in drepturi a romanilor din jurul granitelor, desi este, dupa cum ii spune si numele, “de urgenta”, nu pare insa sa fi devenit chiar o prioritate a Guvernului Boc. Noi stim ca sunt deja sute si sute de mii de cereri, aruncate prin saci, de ani de zile, pe coridoarele Ministerului Justitiei de la Bucuresti sau in pivnitele Ambasadei Romaniei de la Chisinau. Conform Ordonantei in cauza, acesti bieti romani ar trebui sa-si primeasca – atentie! – in cinci luni, ori cetatenia Romaniei, ori raspunsul negativ. La acestia se adauga alti peste 10.000 de romani care si-au depus deja cereri, prin posta sau personal, de la anuntul facut de presedintele Romaniei, Traian Basescu, in plenul Parlamentului, urmat apoi, la scurt timp, de emiterea Ordonantei.
Aceasta ar Insemna ca, daca organele statului respecta cererea presedintelui si legea, si chiar si-au propus sa-si faca datoria, in acest moment un intreg departament sporit al Ministerului Justitiei ar trebui sa duduie zi si noapte pentru rezolvarea sutelor de mii de cereri.
Cum acest lucru nu se intampla – ba din contra, functionarii din ministerele responsabile, MJ, MAI si MAE tac si nu fac – ne punem problema daca nu cumva intrebarea lui Voronin e valabila pentru ambele state romanesti. Daca pana si consilierul prezidential pe probleme de minoritati al lui Traian Basescu, ramasul pe langa caruta al UDMR, Peter Eckstein Kovacs, si-a permis sa chestioneze initiativa presedintelui, afirmand ca “nu avem nevoie de moldoveni in tara”, nu pot sa nu ma intreb, la randul meu, cine conduce, de fapt, aceasta tara?
Colegul de partid al lui Eckstein Kovacs, Laszlo Tökes, se teme de asemenea ca cetatenia pentru romanii vitregiti face parte dintr-un plan secret de invadare a “Tinutului” lor “Secuiesc”, daca nu chiar a “tarii lor”, “Transilvania independenta”. Si presedintele Comisiei de politica externa din Camera Deputatilor, Laszlo Borbely, are o viziune aparte. El sustine ca Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii cetateniei “este mai mult o actiune de campanie”. Oricum ar fi, daca nu sunt luate “de urgenta”masuri, Ordonanta se va intoarce, cu concursul “puterilor din umbra”, ca un bumerang, chiar impotriva celui ce a vrut sa faca dreptate.
ZIUA: O tara fara presedinte. Care? de Victor RONCEA
e-ROMANIA a ocupat Budapesta dupa unirea cu e-Moldova. e-Ungaria riposteaza cu atacuri prin incercuire. Numai SUA ne mai depasesc
Timişoara: E-românii cuceresc tot mai multe teritorii
În eRepublik, ţara noastră are diplomaţi de succes, politicieni cinstiţi, armată puternică şi antreprenori inteligenţi. După americani, românii sunt cei mai numeroşi „e-cetăţeni”, în număr de peste 15.000, iar ca putere politică, România s-a impus în joc încă de la început. Jucătorii români au cucerit teritoriu după teritoriu şi nimic nu părea că stă în calea creşterii lor economice şi politice.
Prin referendum, jucătorii din Republica Moldova au votat unirea cu România. România devenise din ce în ce mai puternică, până când, în eUngaria, ţară ocupată de eRomânia, s-a făcut mobilizarea. Cea mai accesată publicaţie maghiară online a chemat maghiarii la luptă în https://www.erepublik.com/.
Din eRepublik în realitate
Multi-playerul de strategie eRepublik a atras până acum 134.000 de ecetăţeni. „Jocul nu oferă o grafică spectaculoasă, ci atrage prin complexitatea lui”, a spus e-ministrul de externe Sebastian Mahu.
În viaţa reală, Sebastian este asistent universitar în Iaşi şi apreciază lumea economică, socială şi politică din eRepublik. Tocmai de aceea, doreşte să îi înveţe pe studenţi economie prin intermediul jocului.
„Aş vrea ca pe viitor să le propun să facă firme în eRepublik şi să vadă cum se poate rezista pe piaţa economică de acolo”, a adăugat Sebastian. Datorită complexităţii jocului, media de vârstă a e-cetăţenilor este de 28-30 de ani. Jucătorii pot petrece în lumea virtuală de la câteva minute, la ore întregi în fiecare zi.
„În eRepublik întâlneşti de toate, de la orgolii politice, la jurnalişti care vor să se afirme, soldaţi care luptă ambiţios sau senatorii care îi reprezintă”, a mai spus Sebastian Mahu.
„Jocul atrage prin faptul că aici poţi face ceea ce în România reală nu îţi este permis. Ne putem bucura de un PIB consistent, de resurse şi diplomaţie pe măsură”, a adăugat e-ministrul de externe. Români există şi în spatele jocului, întrucât directorul tehnic al echipei care implementează eRepublik este bucureşteanul George Lemnaru.
Preşedintele eRomâniei se distrează
Alex Crăciun este la al cincilea mandat de preşedinţie a eRomâniei. Este originar din Brăila, are 28 de ani, dar în prezent locuieşte în Bucureşti. În Capitală organizează frecvent întâlniri cu românii din spatele e-cetăţenilor, unde stabilesc strategii şi aleg ţări pentru posibilele alianţe. Multe dintre deciziile sau strategiile lor pentru eRepublic sunt luate în funcţie de ce nu reuşesc să schimbe în România reală.
„Am început să joc anul trecut şi m-a atras partea economică. Mi-am făcut firme, treaba mergea bine, aşa că am intrat în politică. Cu toţii jucăm acest joc din dorinţa de distracţie. Ne distrăm câştigând, recuperându-ne teritoriile care acum fac parte din Bulgaria, cum ar fi Cadrilaterul, şi Ucraina, cum este cazul Bucovinei. La pachet cu Bulgaria vom avea şi Ungaria. Mulţi dintre voi aşteaptă asta!”, a spus Alex Crăciun, e-preşedintele e-României.
Cele două ţări îşi cheamă la luptă e-cetăţenii
„Cel mai mare portal online din Ungaria a publicat trei zile la rând, pe prima pagină, articole în care îi îndemna pe maghiari să nu se lase invadaţi de români”, a spus Sebastian Mahu, e-ministrul de externe al României.
După această promovare puternică, 7.000 de „bebeluşi“ maghiari au intrat în joc şi au crescut alături de ţara pe care o reprezentau. „Cu toate strategiile lor, noi luptăm inteligent”, a adăugat Sebastian Mahu.
În scurt timp însă, eUngaria a reuşit să-şi ia înapoi teritoriile cucerite de e-cetăţenii români. Pentru că se luptau în acelaşi timp pe trei fronturi, după o dominaţie de opt luni, e-românii au pierdut Budapesta. Acum, românii din eRepublik îşi aleg cu grijă aliaţii, dar şi regiunile care le pot aduce o creştere economică substanţială.
eUngaria vrea eTransilvania
După opt luni sub ocupaţie românească, locuitorii eUngariei au reuşit eliberarea Budapestei şi şi-au propus cucerirea eTransilvaniei.
Pentru a putea face faţă invaziei maghiare, românii au mare nevoie de forţe proaspete şi de noi bebeluşi (nou-intraţi). „Fără un aflux de bebeluşi români, în viitor e posibil să ne cucerească ungurii, căci, mânaţi de un imbold patriotic, mii de unguri se nasc în joc, cu unicul scop de a cuceri eRomânia”, a scris SkizZ, un e-cetăţean al eRomâniei pe site-ul jocului de strategie.
Elisabeta Vasiliu a răspuns apelului autorităţilor şi dă o mână de ajutor pentru menţinerea teritoriilor eRomâniei
Nou-intraţii în eRomânia sunt bebeluşi şi cresc de la o zi la alta. În funcţie de implicarea şi de inteligenţa corespondenţilor lor din lumea reală, bebeluşii se dezvoltă şi pot ajunge în timp e-deputaţi, e-preşedinţi sau e-jurnalişti.
„Vă scriu din Budapesta ocupată de români“
După ocupaţia e-română, care a durat din octombrie 2008 – aprilie 2009, www.index.hu publica:„Ajutor, e-românii au ocupat eUngaria! Dacă vreţi să ştiţi cum ar fi Ungaria pe care ne-o visăm noi nouă, intraţi pe socio-simulatorul eRepublik. Să staţi sub ocupaţie românească şi să lucraţi într-un furnal polonez pentru mâncare”. Un alt maghiar scria: „Vă salut. Vă scriu din Budapesta ocupată de români. Nu pot să vă anunţ nicio îmbunătăţire a lucrurilor. În toată istoria nu a existat o situaţie la fel de critică precum aceasta”.
15.000 este numărul jucătorilor români, dintr-un total de 134.000 de cetăţeni ai eRepublik.
Cum devii cetăţean al eRepublik
-Pe pagina principală a eRepublik există butonul „Become a citizen” (Cum devii cetăţean).
-Personajul creat va creşte în experienţă muncind sau luptând în război.
-Primul lucru care trebuie făcut este găsirea unui loc de muncă, la secţiunea „market – job market”.
-După nivelul doi, personajul se poate „antrena”, ceea ce îi va creşte puterea şi, în consecinţă, experienţa obţinută în luptă.
-Atenţie la „wellness” (bunăstarea) personajului. Dacă acesta este sub 40 (din 100), nu poţi lupta în războaie, iar dacă ajunge la 0, personajul „moare”.
VORONIN si IUSCENKO speriati de viitorul Moldovei si Ucrainei. HARTA REVENIRII TERITORIILOR ROMANESTI LA PATRIA MAMA

Voronin avertizeaza Ucraina ca isi va pierde integritatea teritoriala din cauza “romanismului fundamentalist si agresiv”
“Din cate stiu, la vremea respectiva, Kievul a trecut in raporturile sale cu Bucurestiul prin acelasi gen de probleme cu care se confrunta in prezent Chisinaul: Romania s-a opus semnarii Tratatului politic de baza si Acordului cu privire la frontiera de stat cu Ucraina. Nu este un secret pentru nimeni ca autoritatile romane duc intr-o serie de regiuni ucrainene aceeasi politica de romanizare ca si in Republica Moldova, finanteaza tot felul de asociatii culturale, biserici, organizatii neguvernamentale, publicatii periodice, institutii de invatamant”, a afirmat Voronin, rugat sa explice de ce “romanismul fundamentalist si agresiv” – evocat de el intr-un recent discurs televizat catre populatie – reprezinta un pericol nu doar pentru integritatea teritoriala a Republicii Moldova, ci si a Ucrainei.
Evocand harta istorica a Romaniei Mari, afisata la 7 aprilie pe fatada administratiei prezidentiale de la Chisinau, pe care intre altele figureaza ca orase romanesti cateva localitati de pe teritoriul actual al Ucrainei, precum Izmail, Cernauti, Belgorod-Dnestrovsk, presedintele Voronin a afirmat ca, la fel ca in cazul cetatenilor moldoveni, in unele regiuni ale Ucrainei oamenii primesc in ritm accelerat cetatenia romana.
“V-am enumerat doar cateva fapte, iar dumneavoastra nu aveti decat sa trageti singuri concluziile care se impun – ameninta sau nu actiunile autoritatilor romane unitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei”, le-a spus Vladimir Voronin ziaristilor ucraineni.
Romania, “domesticita” de UE
Intrebat daca Republica Moldova nu isi va reconsidera vectorul politicii externe vizand integrarea in Uniunea Europeana, in conditiile in care “reprezentantii partidelor nationaliste din Romania numesc Moldova ‘al doilea stat romanesc'”, presedintele moldovean a subliniat ca orientarea tarii sale spre UE nu se va fi schimba, ci dimpotriva, Chisinaul contand foarte mult pe UE in reglementarea dialogului dificil, de aproape de doua decenii, cu Romania.
“Romania este tara membra a UE, iar Bruxellesul trebuie sa poarte responsabilitatea pentru toti cei pe care i-a ‘domesticit’. Eu cred ca structurile europene isi dau bine seama ca Bucurestiul nu se poarta chiar in mod european in raport cu Republica Moldova, pentru ca principiile europene presupun respect fata de independenta si integritatea teritoriala a altor state, fata de frontiera de stat, fata de indentitatea culturala si de limba. Contez foarte mult ca raporturile noastre cu Romania sa faca obiectul unei analize minutioase din partea UE”, a subliniat Voronin.
Ministerul Afacerilor Externe a raspuns acuzatiilor forumlate de Ambasada Ucrainei la Bucuresti potrivit carora partea romana ar fi lipsit de la consultarile cu publicul privind Canalul Bastroe. MAE sustine ca a informat Ambasada ca nu mai este posibila organizarea in bune conditii…
BASESCU despre Basarabia: Suntem state independente, dar sângele apă nu se face
“Indiferent care este poziţia Chişinăului, vom rămâne extrem de consecvenţi în a susţine parcursul european al Republicii Moldova. Nu ne uităm la regimul care este la putere, a rezultat din alegeri, nu noi suntem cei care să le putem contesta sau pune sub semnul întrebării”, a spus şeful statului întrebat de un reprezentant al comunităţii româneşti din Croaţia care este poziţia României faţă de situaţia din Republica Moldova.
Băsescu a continuat: “Sunt regimuri şi regimuri, mai mult ostile sau mai puţin ostile României sau UE. Noi avem obligaţia să privim dincolo de regimuri, de nişte lideri, avem obligaţia să privim la istorie şi din acest punct de vedere sunt adeptul împingerii – să nu se înţeleagă greşit – a integrării Republicii Moldova în pachetul ţărilor din Balcanii de vest în ceea ce priveşte perspectiva europeană.
Şeful statului a mai menţionat că România nu va face niciun un fel de “obstrucţii” proceselor de negociere pe care Republica Moldova ar trebui să le înceapă în ceea ce priveşte un acord de asociere sau de cooperare cu UE.
Traian Băsescu a ţinut să specifice că Republicii Moldova îi expiră acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană în perioada următoare.
“Vom susţine continuarea proceselor de negociere cu Republica Moldova indiferent cine va fi premier sau preşedinte după aceste alegeri, pentru că suntem două state independente, dar sângele apă nu se face”, a mai spus şeful statului.
Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Zagreb, Valentina Ion, [email protected]
SOLUTIA pentru Rasaritul Romanesc descifrata din 1991. „INTERFRONTUL", TRANSILVANIA SI BASARABIA. KGB, UDMR si GDS

BASARABIA: “INTERFRONTUL” SI TRANSILVANIA
Daca cititorul roman stie ce e Transilvania, nu stie in schimb ce este „interfrontul”, cuvant intrat dramatic in viata romanilor de dincolo de Prut. „Interfront” este o prescurtare a lui „internationalnii front”, care in ruseste inseamna front international.
Cand in Moldova rasariteana, profitand de curentul „transparentei” si „perestroikai”, romanii au putut sa spuna adevarul despre societatea basarabeana si despre trecutul ei istoric, era inevitabil sa ajunga la concluzia veche ca nu sunt o noua natiune romanica, ci tot romani, ca cei din Romania, ca limba moldoveneasca nu e alta limba decat limba romana si ca Basarabia a facut parte intima din statul roman. Aceasta intoarcere la adevarul istoric, care a insemnat si redesteptarea instinctului national la romanii dintre Prut si Nistru, a devenit cu totulinconvenabila pentru intrusii, veniti din toate colturile URSS in Moldova.
Stalin a practicat deportarile si colonizarile, sau infiltrarile de populatie, pentru a distruge spiritul national al republicilor sovietice neruse. Basarabia s-a umplut de venetici din toate colturile imperiului rus, cu conditia sa nu fie romani, cu conditia sa vorbeasca ruseste si sa fie fideli ideologiei dupa care moldovenii nu sunt romani, dupa care intrarea Basarabiei in componenta Romaniei a fost o ocupatie, iar limba vorbita in Moldova nu e romana ci „moldoveneasca”. Aceasta populatie venetica si pestrita, in care majoritatea sunt rusii, avea mai multe interese comune: ocuparea celor mai importante functii in ierarhia de stat si administrativa si sustinerea cu orice pret a limbii ruse ca limba de stat.
In momentul in care Frontul popular din Moldova a inceput sa lupte pentru limba „moldoveneasca” ca limba de stat, rusofonii, privilegiati prin pozitiile sociale si politice pe care le detineau, s-au intrunit in organizatia „interfront”. Regimul colonial sovietic care-i sustinea era amenintat, practic, de ridicarea autohtonilor la aceleasi drepturi cu ei: noii veniti trebuie sa invete limba romana sau sa renunte la slujbe si avantaje. Totodata prioritatea limbii romane ca limba de stat creeaza o sansa competitiei pentru romanii basarabeni, care au trait pana acum un regim de ocupatie. „Interfrontul” reprezinta, deci, reactia imperiului colonial rus la ridicarile nationale din republici. Caracterul lui national, pro-rus, pro-imperial se vede din faptul ca el nu lupta pentru internationalizarea URSS, ci pentru mentinerea dominatiei ruse. Acesti colonisti rusi si rusofoni, raspanditi in diversele republici ale Uniunii Sovietice, au un sentiment foarte activ de superioritate rasiala fata de localnici. Soferul rus de taxi din Dusanbe se uita cu dispret la urmasii vechilor persani, pentru ca nici tinuta lor demna nu-i impresioneaza, nici europeismul lor real, nici cultura lor milenara, straveche, pe care nu o cunoaste. Indoctrinati in ideea de libertate si … comunism, asemenea rusi simpli sunt cea mai graitoare expresie a brutalitatii unui sistem social si politic de ocupanti, de uzurpatori.
Dar, lucrul pe care europeanul nu-l stie, dispretul acestor popoare fata de rusi este imens. El poate fi intalnit la lituanieni, letoni, estoni, romanii basarabeni, armeni, gruzini, tadjici, uzbeci, cazahi si chiar la bielorusi si ucrainieni. Aparitia rusilor si rusofonilor in asemenea tari de veche cultura si traditie nu este rezultatul unei miscari firesti, ci al unui transplant calculat, in primul rand. Pentru a exploata si controla cat mai bine economia acestor republic, practic anexate si subjugate economic si politic, Moscova a creat in ele mari intreprinderi, care nu au subordonare de stat, ci unionala, nu tin, spre exemplu, de Chisinau, ci direct de Moscova, de ministerul de resort. Acesta planifica activitatea intreprinderilor unionale, folosind materia prima a locului, angajand oamenii pe care ii doreste si vanzand la pretul pe care-l fixeaza singur produselor lor. Moscova se infatiseaza astfel ca o imensa caracatita mecanizata, care are un numar incalculabil de ventuze, prin care absoarbe din aceste republici mici materie prima, folosind-o dupa bunul ei plac.
Crearea acestei retele de intreprinderi unionale a dus la un proces de urbanizare care sa le sustina, de unde rezultatul slavizarii sau rusificarii demografice a acestor republici. Noile intreprinderi de dependenta exclusiv centrala, adica ruseasca, isi recruteaza singure personalul si ele angajeaza cu precadere rusi. Romanul nu gaseste de lucru in aceste intreprinderi, ci colonistul de aiurea, care-l scoate pe vechiul locuitor al Basarabiei, pe roman, in afara granitelor tarii, aruncandu-l pe alte meleaguri. Acest proces de pulverizare etnica este calculat pe intreaga suprafata a URSS si a dus la situatii dintre cele mai anormale. La Chisinau localnicii nu au acces intr-o locuinta noua in bloc, decat dupa asteptari de 15-20 de ani! Orice angajat al acestor intreprinderi unionale rusofone, adesea necalificat, desi in Basarabia exista mana de lucru calificata romaneasca, primeste in curs de luni, saptamani sau zile, locuinta la bloc, in cartierele cele mai avantajoase. Pe acesta cale s-a produs o stare de segregatie in URSS, pe care toate republicile vor s-o elimine. Iata ce a voit sa lichideze Frontul popular din Moldova. Poeta Leonida Lari a rostit de nenumarate ori taioase discursuri impotriva acestei adevarate invazii rusofone, care creeaza inegalitati sociale, obligandu-i pe romani sa-si ia campii.
Cobflictul din Basarabia are un acut continut social si national. Inferiorizati prin masuri brutale de colonizare, romanii basarabeni, ca si locuitorii celorlalte republici de centura ale URSS, vor sa intre in posesia drepturilor lor firesti. In invatamantul superior se mai preda inca in ruseste. Selectia profesorilor nu poate fi controlata, iar calitatea acestui invatamant este slaba, ceea ce imputineaza sansele candidatilor basarabeni la diferite funtii datorita diplomelor locale, republicane, carora li se prefera cele rusesti de la Leningrad sau de la Moscova.
Batalia restructurarii in Basarabia nu are numai un continut national, ci unul dramatic, care-l determina pe cel national. Prin afirmarea valorilor spirituale romanesti, in primul rand a lui Eminescu, scriitorii din Basarabia au dat o prima replica acestui tratament de ocupatie care li s-a aplicat. Revendicarea grafiei cu litere latine inseamna mai mult decat revendicarea unei apartanente culturale. Cu introducerea limbii romane, „moldovenesti” (cum i se spune inca acolo), incepe o batalie sociala, o batalie politica, care are aspect national. Impotriva limbii romane, ca limba de stat, s-a ridicat Tiraspolul, orasul industrial de dincolo de Nistru, rusificat in cea mai mare proportie. Ei traiesc in Moldova, dar nu doresc sa-i invete limba. La mijloc este si o batalie intre orasul industrializat si rusificat, dependent, prin intreprinderile unionale, direct de Moscova, si Basarabia neindustrializata, rurala, care vrea sa ramana romaneasca.
Interfrontul (international doar cu numele) apara dreptul la suprematie al Rusiei si al poporului rus. Acest drept li-l contesta nationalitatile din URSS, care-i trimit pe rusi de unde au venit. „Rusi, mergeti acasa, la voi!” – Au atata pamant, spun basarabenii, de ce vin peste noi? Iar daca vin, de ce nu ne invata limba?
Organizatiile „Interfront” de pe tot cuprinsul URSS au de ce sa se uneasca: colonizarile fortate, opresante si umilitoare pe care le-a practicat Moscova sunt contestate peste tot. Cine nu invata limba trebuie sa plece! Localnicii stiu ca datorita unui orgoliu stupid, inoculat de propaganda unionala, acesti colonisti nu vor invata romana, lituaniana, gruzina, armeana, tadjica, letona. „Interfrontul” este o organizatie indreptata practic impotriva vointei de libertate, de egalitate si fraternitate a popoarelor din URSS. In Moldova, „Interfrontul” este net antiromanesc si, in ciuda inferioritatii lor numerice, se bizuie pe fonduri, pe armata, la nevoie, si pe sprijinul si coordonarea ministerelor de care tin intreprinderile unionale din Basarabia. Republica tiraspoleana si gagauza sunt opera acestor factori. „Interfrontul” apara pozitii sociale privilegiate, lucru care-l face deosebit de periculos. De aceea el apeleaza la cele mai interesate argumente in lupta impotriva romanilor si a Frontului Popular Moldovenesc. In publicatiile „Interfrontului” din Tiraspol, din Rabnita si din Chisinau au aparut articole care-i prezinta pe romanii din Romania ca pe niste tirani, ca pe niste opresori ai minoritatilor. (In acest fel recunosc unitatea romanilor pe care altfel o contesta!). Iar exemplificarea lor este minoritatea maghiara din Transilvania. Inainte ca aceste lucruri sa ni le spuna in 1990 in Romania Laszlo Tokes si Geza Domokos, ele erau prezente ca dovezi indubitabile in publicatiile rusofone ale „Interfrontului”.
Propaganda promaghiara a inceput in Basarabia prin „Interfront” de circa trei ani. Campania UDMR de la Bucuresti, din 1990, are precedente serioase si identice la Chisinau, incepand din 1987. Cum delegatii unguresti de „simpatie” fata de Frontul Popular din Moldova au venit destul de des in ultimii ani la Chisinau si in alte orase romanesti din Basarabia, nu e greu de inteles de unde vine aceasta argumentatie antiromaneasca. Nu intamplator emisiunile UDMR de la TV Bucuresti bat moneda pe Basarabia. Ele vor sa zica: cine vrea Basarabia, pierde Transilvania! Acesta este un cantec placut Moscovei. Iar „Interfrontul” am zis ca tine de Moscova.
Din pacate romanii basarabeni nu sunt deloc la curent cu drama Transilvaniei, preocupati firesc de propria lor drama, dezinformati de o jumatate de secol asupra Romaniei, iar unii turisti nesabuiti care se deplaseaza de la Bucuresti in Basarabia nu inteleg grava problema sociala a Basarabiei, profunda ei trauma etnica, ce poate fi luminata foarte bine prin echivalarea ei cu aceea a romanilor transilvaneni. Basarabenii stiu ei insisi ce au de facut la ei acasa. Trebuie insa lamuriti ce e in Romania. Pana cand nu-i vom face pe basarabeni sa inteleaga ca „Interfrontul” lor este totuna cu Uniunea Democratica Maghiara din Romania si cu „Grupul de dialog social” nu vom putea realiza o unitate de pareri si de viziune. Unitatea de pareri si de viziune este cea care pregateste orice actiune comuna. La fel, pana cand romanii de la Cluj, Timisoara, Iasi, Craiova si Bucuresti nu vor sti ca UDMR si GDS sunt totuna cu „Interfrontul” din Basarabia orice actiune comuna este sortita esecului.
Mihai Ungheanu
Iunie 1991
MIRCEA ELIADE: PILOTII ORBI. Despre crima, tradarea si imoralitatea clasei conducătoare din Romania in fata strainilor, a Ungariei, Ucrainei si Rusiei
Imoralitatea clasei conducătoare românesti, care detine “puterea” politică de la 1918 încoace, nu este cea mai gravă crimă a ei. Că s-a furat ca în codru, că s-a distrus burghezia natională în folosul elementelor alogene, că s-a năpăstuit tărănimea, că s-a introdus politicianismul în administratie si învătământ, că s-au desnationalizat profesiunile libere – toate aceste crime împotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei neamului nostru, ar putea – după marea victorie finală – să fie iertate. Memoria generatiilor viitoare va păstra, cum se cuvine, eforturile si eroismul anilor cumpliti 1916- 1918 – lăsând să se astearnă uitarea asupra întunecatei epoci care a urmat unirii tuturor românilor.
Dar cred că este o crimă care nu va putea fi niciodată uitată: acesti aproape douăzeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu numai că i-am pierdut (si când vom mai avea înaintea noastră o epocă sigură de pace atât de îndelungată?!) – dar i-am folosit cu statornică voluptate la surparea lentă a statului românesc modern. Clasa noastră conducătoare, care a avut frânele destinului românesc de la întregire încoace, s-a făcut vinovată de cea mai gravă trădare care poate înfiera o elită politică în fata contemporanilor si în fata istoriei: pierderea instinctului statal, totala incapacitate politică. Nu e vorba de o simplă găinărie politicianistă, de un milion sau o sută de milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav, care poate primejdui însăsi existenta istorică a neamului românesc: oamenii care ne-au condus si ne conduc nu mai văd.
Într-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le-a cunoscut mult încercata Europă – luntrea statului nstru este condusă de niste piloti orbi. Acum, când se pregăteste marea luptă după care se va sti cine merită să supravietuiască si cine îsi merită soarta de rob – elita noastră conducătoare îsi continuă micile sau marile afaceri, micile sau marile bătălii electorale, micile sau marile reforme moarte.
Nici nu mai găsesti cuvinte de revoltă. Critica, insulta, amenintarea – toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai văd, nu mai aud, nu mai simt. Instinctul de căpetenie al elitelor politice, instinctul statal, s-a stins.
Istoria cunoaste unele exemple tragice de state înfloritoare si puternice care au pierit în mai putin de o sută de ani fără ca nimeni să înteleagă de ce. Oamenii erau tot atât de cumsecade, soldatii tot atât de viteji, femeile tot atât de roditoare, holdele tot atât de bogate. Nu s-a întâmplat nici un cataclism între timp. Si deodată, statele acestea pier, dispar din istorie. În câteva sute de ani după aceea, cetătenii fostelor state glorioase îsi pierd limba, credintele, obiceiurile – si sunt înghititi de popoare vecine.
Luntrea condusă de pilotii orbi se lovise de stânca finală. Nimeni n-a înteles ce se întâmplă, dregătorii făceau politică, negutătorii îsi vedeau de afaceri, tinerii de dragoste si tăranii de ogorul lor. Numai istoria stia că nu va mai duce multă vreme povara acestui stârv în descompunere, neamul acesta care are toate însusirile în afară de cea capitală: instinctul statal.
Crima elitelor conducătoare românesti constă în pierderea acestui instinct si în înfiorătoarea lor inconstientă, în încăpătânarea cu care îsi apără “puterea”. Au fost elite românesti care s-au sacrificat de bună voie, si-au semnat cu mâna lor actul de deces numai pentru a nu se împotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune în calea destinului acestui neam. Clasa conducătorilor nostri politici, departe de a dovedi această resemnare, într-un ceas atât de tragic pentru istoria lumii – face tot ce-i stă în putintă ca să-si prelungească puterea. Ei nu gândesc la altceva decât la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care si le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Si nu în aceste câteva miliarde risipite si câteva mii de constiinte ucise stă marea lor crimă, ci în faptul că măcar acum, când încă mai este timp, nu înteleg să se resemneze.
Să amintim numai câteva fapte si vom întelege de când ne conduc pilotii orbi.
Cel dintâi lucru pe care l-au făcut iugoslavii după război a fost să colonizeze Banatul românesc aducând în masă de-a lungul frontierei cele mai pure elemente sârbesti. Iugoslavii, atunci ca si acum, erau departe de a avea linistea si coheziunea politică pe care am fi putut-o avea noi: problema croată isbucnise cu violentă. Cu toate acestea, stiind că adevărata granită nu e cea însemnată pe hărti ci limita până unde se poate întinde un neam (Nae Ionescu) – au făcut tot ce le-a stat în putintă ca să deznationalizeze judetele românesti. Si se pare că au reusit. În orice caz, acum, la granita Banatului, stau masive colonizări sârbesti, sate care nu existau la conferinta păcii…
La “plebiscitul” din 1918-1919, toate satele svăbesti au votat alipirea la România Mare. S-a obtinut astfel o impresionantă majoritate. Nici un guvern român n-a făcut, însă, nimic pentru aceste elemente germanice, singurii aliati sinceri pe care i- am fi putut avea pentru ca să contrabalansăm elementele maghiare. Dimpotrivă, de la unire încoace sasii si svabii au fost necontenit umiliti – iar ungurii favorizati.(Ce imbecil complex de inferioritate am dovedit, fiindu-ne teamă de unguri!). În 1918 sasii nu se întelegeau cu svabii. Am fi putut profita de aceste neîntelegeri. N-am profitat. Dimpotrivă, am făcut tot ce ne-a stat în putintă ca să accelerăm unirea tuturor elementelor germanice. Si astăzi, sasii si svabii sunt uniti – si sunt împotriva noastră.
Ungurii au colonizat granita încă din 1920, desi si astăzi se găsesc înapoia acestei centuri de fier nu stiu câte sute de mii de români. Noi n-aveam nevoie de colonizări, pentru că toate satele de pe frontieră sunt românesti. În schimb, am stat cu mâinile în sân si am privit cum se întăreste elementul evreiesc în orasele din Transilvania, cum Deva s-a maghiarizat complet, cum tara Oasului s-a părăginit, cum s-au făcut colonizări de plugari evrei în Maramures, cum au trecut pădurile din Maramures si Bucovina în mâna evreilor si maghiarilor etc. etc.
Cei 10.000 de tărani români veniti din Ungaria continuă să moară de foame. Am luat sate de români din Banat si am colonizat Cadrilaterul – în loc să păstrăm pe bănăteni acolo unde sunt si să aducem la frontiera bulgară numai macedoneni, singurii care răspund la cutit cu toporul si la insulte cu carabina. Astăzi româncele bănătene cersesc în Balcic…
Dintre toate minoritătile noastre, în afară de armeni, numai turcii erau cei mai inofensivi; i-am lăsat să plece. Pământurile lor, în bună parte, au intrat în stăpânirea bulgarilor. Bazargicul este complet bulgarizat. Ceva mai mult. Am lăsat pe bulgari să-si cumpere si să cultive pământ până la Gurile Dunării. Pilotii orbi s-au făcut unealta celei mai înspăimântătoare crime împotriva fiintei statului românesc: înaintarea elementului slav din josul Dunării spre Deltă si Basarabia. N-a fost un singur om politic român care să înteleagă că ultima noastră nădejde, asa cum suntem înconjurati de oceanul slav, este să ne împotrivim cu toate puterile unirii slavilor dunăreni cu slavii din Basarabia. În loc să alungăm elementul bulgăresc din întreaga Dobroge – noi am colonizat pur si simplu Gurile Dunării cu grădinari bulgari.
În acelasi timp, pilotii orbi au deschis larg portile Bucovinei si Basarabiei. De la război încoace, evreii au cotropit satele Maramuresului si Bucovinei si au obtinut majoritatea absolută în toate orasele Basarabiei. Ceva mai grav: rutenii s-au coborât de- a lungul Basarabiei si astăzi mai au foarte putin să-si dea mâna cu bulgarii care au suit pe Dunăre. Reni este punctul de unire a celor două populatii slave – pe pământ românesc. Imediat după război, în Basarabia românii reprezentau 68 la sută din populatie. Astăzi, după statistici oficiale, ei sunt numai 51 la sută.
Elitele politice românesti, în loc să se intereseze de-aproape de problema Ucrainei prin încurajarea agitatiilor separatiste – asa cum au făcut guvernele austriece până la război, încurajând sistematic pe ruteni ca să lovească în români si poloni – s-au multumit să tolereze întinderea ucrainienilor nu numai în Bucovina, dar si în Basarabia.
În anul 1848, rutenii din Galitia revendicau o parte din Bucovina pentru provincia lor (Galitia), care ar fi trebuit să devină semi-autonomă în reorganizarea Austriei pe baze federale (planul Palacki). Românii bucovineni de atunci au stiut să se apere (în Constituanta austriacă de la Kremsir). Dar rutenii, după războiul cel mare, au găsit un neasteptat aliat în pilotii orbi ai României care, în loc să lupte pentru revendicările ucrainiene dincolo de Nistru (crearea statului-tampon Ucraina) si-au arătat prietenia fată de acesti slavi lăsându-i să se înmultească peste măsură în Bucovina si să coboare cât mai jos în Basarabia. Astăzi, un savant ucrainean de la universitatea din Varsovia, refugiat politic, expune la seminarul de geografie din Berlin hărti ale viitorului stat ucrainean în care se găsesc înglobate Bucovina si Basarabia. Nădăjduiesc că la ceasul când stiu lucrurile acestea, prietenul care mi- a atras atentia asupra hărtilor profesorului ucrainean (profesor la universitatea din Varsovia) a izbutit să le fotografieze pe toate – pentru ca să facem amândoi dovada, dacă va fi nevoie.
Inutil să mai continui. Si am fost stăpânit de acest înspăimântător sentiment al inutilitătii în tot timpul cât am scris paginile de fată. Stiu foarte bine că ele nu vor avea nici o urmare. Stiu foarte bine că evreii vor tipa că sunt antisemit, iar democratii că sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine că unii îmi vor spune că “administratia” e proastă – iar altii îmi vor aminti tratatele de pace, clauzele minoritătilor. Ca si când aceleasi tratate au putut împiedica pe Kemal Pasa să rezolve problema minoritătilor măcelărind 100.000 de greci în Anatolia. Ca si când iugoslavii si bulgarii s-au gândit la tratate când au închis scolile si bisericile românesti, deznationalizând câte zece sate pe an. Ca si când ungurii nu si-au permis să persecute fătis, cu închisoarea, chiar satele germane, ca să nu mai vorbesc de celelalte. Ca si când cehii au sovăit să paralizeze, până la sugrumare, minoritatea germană!
Cred că suntem singura tară din lume care respectă tratatele minoritătilor, încurajând orice cucerire de-a lor, preamărindu-le cultura si ajutându- le să-si creeze un stat în stat. Si asta nu numai din bunătate sau prostie. Ci pur si simplu pentru că pătura conducătoare nu mai stie ce înseamnă un stat, nu mai vede.
Pe mine nu mă supără când aud evreii tipând: “antisemitism”, “Fascism”, “hitlerism”! Oamenii acestia, care sunt oameni vii si clarvăzători, îsi apără primatul economic si politic pe care l-au dobândit cu atâta trudă risipind atâta inteligentă si atâtea miliarde. Ar fi absurd să te astepti ca evreii să se resemneze de a fi o minoritate, cu anumite drepturi si cu foarte multe obligatii – după ce au gustat din mierea puterii si au cucerit atâtea posturi de comandă. Evreii luptă din răsputeri să-si mentină deocamdată pozitiile lor, în asteptarea unei viitoare ofensive – si, în ceea ce mă priveste, eu le înteleg lupta si le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.
Tristetea si spaima mea îsi au, însă, izvorul în altă parte. Pilotii orbi! Clasa aceasta conducătoare, mai mult sau mai putin românească, politicianizată până în măduva oaselor – care asteaptă pur si simplu să treacă ziua, să vină noaptea, să audă un cântec nou, să joace un joc nou, să rezolve alte hârtii, să facă alte legi. Acelasi si acelasi lucru, ca si când am trăi într-o societate pe actiuni, ca si când am avea înaintea noastră o sută de ani de pace, ca si când vecinii nostri ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dacă le spui că pe Bucegi nu mai auzi româneste, că în Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, că pier satele românesti, că se schimbă fata oraselor – ei te socotesc în slujba nemtilor sau te asigură că au făcut legi de protectia muncii nationale.
Sunt unii, buni “patrioti”, care se bat cu pumnul în piept si-ti amintesc că românul în veci nu piere, că au trecut pe aici neamuri barbare etc. Uitând, săracii că în Evul Mediu românii se hrăneau cu grâu si peste si nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uitând că blestemul a început să apese neamul nostru odată cu introducerea secarei (la sfârsitul Evului Mediu), care a luat pretutindeni locul grâului. Au venit apoi fanariotii care au introdus porumbul – slăbind considerabil rezistenta tăranilor. Blestemele s-au tinut apoi lant. Mălaiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul (în Moldova se bea până în secolul XVI bere), austriecii în Ardeal si “cultura” în Pricipate au adus sifilisul. Pilotii orbi au intervenit si aici, cu imensa lor putere politică si administrativă.
Toată Muntenia si Moldova de jos se hrăneau iarna cu peste sărat; cărutele începeau să colinde Bărăganul îndată ce se culegea porumbul si pestele acela sărat, uscat cum era, alcătuia totusi o hrană substantială. Pilotii orbi au creat, însă, trustul pestelui. Nu e atât de grav faptul că la Brăila costă 60-100 lei kilogramul de peste (în loc să coste 5 lei), că putrezesc vagoane întregi cu peste ca să nu scadă pretul, că în loc să se recolteze 80 de vagoane pe zi din lacurile din jurul Brăilei se recoltează numai 5 vagoane si se vinde numai unul (restul putrezeste), grav e că tăranul nu mai mănâncă, de vreo 10 ani, peste sărat. Si acum, când populatia de pe malul Dunării e secerată de malarie, guvernul cheltuieste (vorba vine) zeci de milioane cu medicamente, uitând că un neam nu se regenerează cu chinină si aspirină, ci printr-o hrană substantială.
Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi în pieptul de aramă al românului. Sărmanul român, luptă ca să-si păstreze măcar o inimă obosită care bate tot mai rar si to mai stins. Adevărul e acesta: neamul românesc nu mai are rezistenta sa legendară de acum câteva veacuri. În Moldova si în Basarabia cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrănit, care mănâncă grâu, peste, fructe si care bea vin în loc de tuică.
Noi n-am înteles nici astăzi că românul nu rezistă băuturilor alcoolice, ca francezul sau rusul bunăoară. Ne lăudăm că “tinem la băutură”, iar gloria aceasta nu numai că e ridiculă, dar e în acelasi timp falsă. Alcoolismul sterilizează legiuni întregi si ne imbecilizează cu o rapiditate care ar trebui să ne dea de gândit.
…Dar pilotii orbi stau surâzători la cârmă, ca si când nimic nu s-ar întâmpla. Si acesti oameni, conducători ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bună-credintă, si cu bunăvointă; numai că, asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct care contează în ceasul de fată – instinctul statal – nu văd suvoaiele slave scurgându- se din sat în sat, cucerind pas cu pas tot mai mult pământ românesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si meseriile care dispar lăsând locul altor neamuri… Nu simt că s-au schimbat unele lucruri în această tară, care pe alocuri nici nu mai pare românească.
Uneori, când sunt bine dispusi, îti spun că n-are importantă numărul evreilor, căci sunt oameni muncitori si inteligenti si, dacă fac avere, averile lor rămân tot în tară. Dacă asa stau lucrurile nu văd de ce n-am coloniza tara cu englezi, căci si ei sunt muncitori si inteligenti. Dar un neam în care o clasă conducătoare gândeste astfel, si-ti vorbeste despre calitătile unor oameni străini – nu mai are mult de trăit. El, ca neam, nu mai are însă dreptul să se măsoare cu istoria…
Că pilotii orbi s-au făcut sau nu unelte în mâna străinilor – putin interesează deocamdată. Singurul lucru care interesează este faptul că nici un om politic român, de la 1918 încoace, n-a stiut si nu stie ce înseamnă un stat. Si asta e destul ca să începi să plângi.
Vremea

May 31st, 2009
VR
Posted in Uncategorized
Tags: 




































