Păstrarea însuşirilor etnice, spirituale şi culturale ale românilor din Serbia a constituit pe parcursul unei perioade de aproape două secole o provocare extenuantă, în general, chiar dacă, la nivel declarativ, autorităţile statului vecin respectă drepturile minorităţilor naţionale. La recentul Congres al Românilor din Serbia, desfăşurat la Doni Milanovăţ, forum la care au participat pentru prima dată toate organizaţiile reprezentative din Serbia, au fost discutate căile şi metodele de afirmare şi păstrare a identităţii celor peste 300.000 de români care vieţuiesc în ţara vecină.
(La o rezoluție mpeg2 – 800 MB – reportajul se poate descărca de aici, iar la o rezoluție wmv – 100 MB – de aici.)
TVR1, Semne, sâmbătă 20 noiembrie a.c., ora 8.00 Invitaţi: P.S. Daniil, episcopul al românilor ortodocşi din Serbia (eparhia „Dacia Felix”), părintele Boian Alexandrovici, preot protopop, Malainiţa (Serbia), Eugen Tomac, secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Mircea Gherboveţ, consilier D.R.P., Ştefan Mihailov, preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Predrag Balaşevici, preşedinte al Partidului Democrat al Românilor din Serbia, Dragan Demici, vicepreşedinte al Partidului Democrat al Românilor din Serbia, Eugen Popescu, director general “Romanian Global News”, E.S. Ion Macovei, ambasadorul României în Serbia, Vlad Cubreacov, preşedintele Asociaţiei “Răsăritul românesc” din republica Moldova, Viorel Badea, senator.
ILARION TIU: Pe 19 noimebrie s-au încheiat la Tirana (Albania) lucrările Congresului Internaţional al Aromânilor, început marţi, 17 noiembrie. Participanţii la eveniment, care reprezentau asociaţii ale aromânilor din România, Albania, Macedonia şi Serbia au adoptat o rezoluţie, prin care se arată îngrijotaţi faţă de dezinteresul statelor de origine a aromânilor faţă de drepturile culturale şi etnice ale acestei comunităţi. De asemena, participanţii au combătut proliferarea la scară internaţională a unor entităţi „neo-aromâniste“, despre care susţin că au falsă legitimitate, cum ar fi: Fara Armânească (România), Uniunea Vlahilor din Albania, Asociaţia Vlahilor din Albania etc. Conducătorii acestor organizaţii sunt acuzaţi că promovează artificial drepturile aromânilor (pe care-i descriu ca un popor diferit decât cel român), fiind interesaţi de fapt să obţină unele beneficii materiale personale.
Rezoluţia cere statului român să-şi asume răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică; să-şi asume public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru românii din afara graniţelor; să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor de pretutindeni pentru ca aceştia să beneficieze, în statele de origine a aromânilor din spaţiul balcanic de drepturi şi libertăţi consacrate în documentele europene în materie; să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de „neo-aromânişti“.
De asemenea, participanţii la congres au decis ca, prin rezoluţie, să solicite forurilor europene şi internaţionale să întreprindă demersurile necesare pentru recunoaşterea aromânilor ca minoritate naţională în statele de origine ale aromânilor din spaţiul balcanic şi pentru acordarea drepturilor ce decurg din acest statut.
Rezoluţia adoptată urmează să fie înaintată în cel mai scurt timp organismelor europene de la Bruxelles, în vederea acordării drepturilor culturale ale aromânilor de la sud de Dunăre.
Cu o zi inainte s-au tinut comunicarile. Moderatori au fost domnul academician Dan Berindei şi ÎPS Calnic, care a adus de la Bucuresti un clopot pentru biserica aromanilor. Lucrările au tratat istoria zbuciumată a aromânilor în Peninsula Balcanică, cât şi în România comunistă. Ilarion Tiu remarca: Frumos din partea celor care au conferenţiat – dom’le, adevărul! Nu au încercat să ignore apartenenţa la Mişcarea legionară a multor aromâni, cum adesea am întâlnit ipocrizii de genul. Asta e istoria, ne-o asumăm, n-o criticăm!
Delegaţii asociaţiilor şi organizaţiilor aromâneşti reprezentate la Congresul Internaţional al Aromânilor (Tirana, 17 – 18 noiembrie 2009),
Invocând corpusurile de documente relevante ale ONU, UE, OSCE şi CoE, la care statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic sunt părţi,
Declarându-şi îngrijorarea faţă de dezinteresul autorităţilor din statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic faţă de protejarea drepturilor etnice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, cu grave consecinţe în deznaţionalizarea şi în marginalizarea socială şi culturală a aromânilor,
Reamintind absenţa progreselor în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic în implementarea Rezoluţiei 1333 (1997) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,
Îngrijoraţi de proliferarea la scară internaţională a unor entităţi ”neoaromâniste” cu falsă legitimitate (Fara Armânească – România, Uniunea Vlahilor din Albania, Asociaţia Vlahilor din Albania, ”Mandra Vlahă” – Albania, Consiliul Aromânilor/Macedonarmânilor etc.), care pretind dreptul de a-i reprezenta colectiv pe aromâni în relaţiile acestora cu instituţiile statale şi internaţionale,
Alarmaţi de tendinţele acestor entităţi ”neoaromâniste” de a manipula informaţiile istorice şi realităţile contextului prezent al existenţei aromânilor în diverse state de origine („home countries”) din spaţiul balcanic sau din statele de imigraţie, având ca efect alienarea conştiinţei identitare a aromânilor,
Reiterând specificitatea identitară cultural-istorică şi lingvistică a diferitelor grupuri de aromâni (fărşeroţi, grămusteni, pindeni, moscopoleni etc.),
În deplin acord şi în continuarea Rezoluţiilor emise de:
Congresul de Cultură Macedo-Română din America de Nord (1 – 4.07.2005, Fairfield, Connecticut, SUA);
În conformitate cu comunicatele şi declaraţiile de presă ale Societăţii de Cultură Macedo-Române, ale Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne „Andrei Şaguna”, ale Asociaţiei ”Picurarlu de la Pind”, ale Asociaţiei Culturale “Aromânii din Albania”, ale Fundaţiei „Muşata Armână”, ale Fundaţiei Culturală Aromână „Dimândarea Părintească” ş.a.,
1. Avertizează asupra iminenţei consecinţelor grave pe care le va avea asupra păstrării şi conservării identităţii aromâneşti perpetuarea actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, în ţările de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic,
2. Condamnă mistificările prin care istoria şi identitatea aromânilor sunt deformate în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic în scopul neacordării pentru aromâni a statutului de minoritate naţională,
3. Protestează împotriva stratagemelor şi artificiilor de interpretare a legislaţiilor prin care autorităţile din ţările de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic caută să nu le recunoască acestora statutul de minoritate naţională şi drepturile aferente,
4. Reaminteşte statelor de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic că acceptarea diversităţii etnice cultural-lingvistice şi respectarea drepturilor etnice sunt precondiţii ale integrării în structurile europene şi euro-atlantice,
5. Critică vehement încercările mistificatoare ale unor entităţi neoaromâniste cu falsă reprezentativitate şi legitimitate de a crea o nouă identitate a aromânilor, sub denumirea de ”macedonarmâni”, creând în mod intenţionat o confuzie cu denumirea tradiţională de „macedo-români”. Este o diversiune cu caracter extremist, izvorâtă din interese mercantile şi politice ale unor cercuri din România şi din afara ei, ce ignoră adevărata istorie a acestei ramuri a romanităţii răsăritene şi a dialectului aromân care, împreună cu cel dacoromân, cel meglenoromân şi cel istroromân, formează limba română.
6. Condamnă ca aberantă, provocatoare, periculoasă şi falsificatoare teza potrivit căreia aromânii („macedonarmânii”) ar fi un popor diferit de poporul român şi ar trebui recunoscuţi ca minoritate naţională în România. Aromânii au început să apară în spaţiul din nordul Dunării după formarea statelor româneşti şi numărul lor a crescut continuu de-a lungul timpului. Ei au considerat, fără excepţie, că s-au stabilit între fraţii lor, în ţara lor, având conştiinţa clară că sunt parte a neamului românesc.
7. Reafirmă apartenenţa aromânilor la românitate, deopotrivă cu dacoromânii şi indiferent de denumirea folosită în ţările de origine ale aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic pentru a-i numi pe aromâni.
8. Cere statului român:
să-şi asume deplin răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică, în continuitatea şi spiritul valoroasei tradiţii istorice, aşa cum rezultă şi din documentele diplomatice române şi europene;
să-și exprime public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru aromânii din afara graniţelor, în calitate de stat înrudit (kin-state) al acestora;
să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor/rrămănilor/vlahilor de pretutindeni, pentru ca aceştia să beneficieze , în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic, de drepturile şi libertăţile consacrate în documentele europene în materie, astfel încât să-şi poată păstra, dezvolta şi afirma identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă;
să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, şi pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de „neoaromânişti” pentru alienarea identităţii aromâneşti şi erodarea unităţii naţionale a poporului român.
9. Solicită forurilor europene şi internaţionale îndrituite să întreprindă demersurile necesare pentru recunoaşterea aromânilor ca minoritate naţională în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic şi pentru acordarea drepturilor ce decurg din acest statut.
10. Punctele 8 şi 9 se referă şi la celelalte două ramuri ale românităţii: meglenoromânii şi istroromânii.
11. Decide constituirea Forumului Internaţional al Aromânilor (pe bază colegială, cu întruniri periodice), al organizaţiilor legitime şi reprezentative ale aromânilor de pretutindeni, şi a unui Secretariat Permanent al acestuia (cu sediul la București), care să gestioneze problematica aromânească în perioadele dintre congrese şi să le pregătească. Statutul Forumului Internaţional al Aromânilor şi al Secretariatului Permanent vor fi stabilite ulterior.
Notă:În contextul prezentei Rezoluţii, prin “state de origine a aromânilor (« home countries ») din spaţiul balcanic” trebuie să se înţeleagă state în care aromânii sunt autohtoni, în opoziţie cu statele de imigraţie a aromânilor, în conformitate cu termenii rezoluţiei 1333 (1997) a APCE.
Vangjel Shundi,
Preşedintele Asociaţiei Culturale “Aromânii din Albania”
Aureliu Ciufecu,
Preşedintele Congresului de Cultură Macedo-Română din SUA
EMBED-Reportaj 04 – Watch more free videos MANUALUL DE ISTORIE BILINGV (romano-sarb si romano-bulgar) DEDICAT ROMANILOR DIN VALEA TIMOCULUI * O ISTORIE PENTRU ROMANII DE LA SUD DE DUNARE * (autor prof. Valentin Balutiou) este acum disponibil pe internet pe doua site-uri si poate fi consultat/descarcat de catre tinerii romani din Romania, Serbia sau Bulgaria, care sunt interesati de istoria comuna a regiunii in care traiesc in mileniul III. Datorita faptului ca cererea de manuale este foarte mare (interesul starnit de aceasta lucrare fiind pe masura) si pentru accesul neingradit la cele doua manuale, acestea pot fi descarcate in format integral. Reaminesc si faptul ca manualele au fost gandite pentru a veni in sprijinul romanilor (tinerilor etnici romani) din Valea Timocului lipsiti de sistem educational in limba materna si in egala masura publicului larg din cele trei tari vecine, interesat de istoria regiunii. (Dan Popescu, Craiova) Au fost publicate manualele de istorie pentru românii de la sud de Dunăre în două ediţii bilingve – româno-sârbă: https://www.valeatimocului.ro/Manual_Rom-Sarba.pdf şi româno-bulgară: https://www.valeatimocului.ro/Manual_Rom-Bulgara.pdf Vezi si https://www.romaniuitati.eu/content/view/19/42/
Ministrul de Externe Cristian Diaconescu vorbeste despre prioritatile MAE si diplomatia Romaniei, pornind de la Rasarit pana la UE si SUA
Domnule ministru, care sunt prioritatile mandatului dumneavoastra? In primul rand, maximizarea proiectelor in structurile din care facem parte, si anume UE si NATO. Aici este vorba despre planul general de participare la nivelul de luare a deciziilor in cadrul UE. Apoi, o serie de proiecte separate, dar care au o logica intrinseca. Este vorba de modul in care ne pozitionam in ceea ce priveste politicile generale ale UE, iar in ceea ce priveste NATO, trecerea de la stat contributor, mai ales prin forte militare, la un stat care participa mult mai atent la decizia politica, si aici este vorba despre lupta impotriva terorismului, situatia din Afganistan, Irak, aspectele care tin de frontiera. Aceasta participare ne permite si o abordare bilaterala ceva mai de substanta. Adica in momentul in care avem un proiect european in ceea ce priveste vecinatatea apropiata, este mult mai simplu pentru Romania sa aiba si un proiect bilateral privind relatia cu Republica Moldova, relatia cu Ucraina sau criza energetica. Deci, pornind de la acest gen de atitudine si de incercare de maximizare a pozitionarii Romaniei in UE, decurg si celelalte consecinte.A doua chestiune: dimensiunea economica. Am facut, din punct de vedere organizatoric, o directie generala in MAE, pentru a sintetiza informatia pentru ca, din pacate, nu avem nici la misiunile noastre in strainatate, si nici in centrala un coridor de informatii si analiza pe tot ceea ce intra, ca si informatii, in structurile ministerului. Al treilea lucru, de care ma voi ocupa in mod direct este zona consulara. Pe aceasta zona vom avea pana in iunie o evaluare la doua oficii consulare pe care trebuie sa le aducem la nivel Schengen, la standarde europene. In cele patru domenii fata de care Romania trebuie sa aiba o capacitate de reactie mai serioasa, pentru MAE revine domeniul vizelor, si din acest punct de vedere probabil Chisinaul va fi unul din cele evaluate.Toate drumurile duc la MoscovaLa investitura dvs, presedintele Traian Basescu a reluat o tema de la inceputul mandatului sau, privind atentia deosebita pe care trebuie sa o acordam dimensiunii rasaritene a politicii externe, si aici ma refer si la Rasaritul romanesc si la relatia cu Moscova.In primul, este chestiunea de reprezentare. Sunt din ce in ce mai putini tineri si oameni care in MAE stiu, de exemplu, limba rusa. In al doilea rand, in plan de cariera trebuie regandit, plecand de la un statut al corpului diplomatic mai bine pus la punct. Aici, cat de rapid posibil, vom incerca, pe de-o-parte sa reluam formula concursurilor traditionale cu foarte bune evaluari in ceea ce priveste intrarea in minister si dobandirea gradelor diplomatice. Ideea de a face concurs de dosare, pe puncte, mi se pare total neadecvata. As dori sa introducem si sistemul de trimitere la post pe regulile care functioneaza in Europa si dincolo de Ocean, si anume pe patru categorii de oficii diplomatice, in functie de dificultatea, si de distanta geografica, de conditiile mai dificile. Stiti ca exista, ca sunt patru categorii: A, B, C si D. Cine face un post de categoria C sau D, urmeaza la rand pentru un post de categoria A sau B. In multe ministere de Externe, un diplomat stie cu doi ani inainte la ce post urmeaza sa fie trimis, avand timp sa se pregateasca, sa cunoasca limba. Si in al treilea rand, planul de cariera. Nu vin tineri, pentru ca nu stim, dincolo de intrarea in MAE, ce urmeaza sa faca. Sa revenim la Rasarit… Este o zona foarte dinamica, lucrurile evolueaza, nu intotdeauna intr-un sens pozitiv, dar evolueaza, si, pentru cineva care doreste sa isi asume in diplomatie si o dimensiune ceva mai activa, este o zona foarte interesanta. Fata de alte zone, ceva mai aproape de noi, in care matricea este deja formata. In al doilea rand, in ceea ce priveste dimensiunea politica, cred ca pe undeva este nevoie de un coeficient ceva mai mare de viziune. Sunt mai multe teme care nu au fost solutionate la timpul lor, legate mai ales de tehnicalitati juridice. Sunt zone, mai spre Caucaz, in care tot pentru ca nu am avut viziune si reprezentare corespunzatoare nu am reusit sa potentam o relatie bilaterala care sa ne dea apoi argumentul pentru o relatie multilaterala ceva mai serioasa pentru problemele legate de coridoarele energetice. Trebuie sa ne sporim personalul diplomatic din aceste zone. V-ati propus o strategie speciala pentru Moldova, pentru Rusia sau pentru Caucaz? Relatia cu Moldova prezinta o formula de libera circulatie, de deschidere a frontierelor, asigurarea unor fonduri de finantare in euro regiunile din acel perimetru ca Prutul Superior si Dunarea de Jos, aici se poate vorbi si de Ucraina. Mai inseamna dezvoltarea unei dimensiuni culturale si respectarea valorilor UE. Din aceasta perspectiva, a vorbi cu Republica Moldova in numele UE reprezinta un argument politic important si la Chisinau. Din discutia cu domnul Stratan, ministrul de Externe, avuta in cadrul ultimei vizite la Chisinau, ei isi doresc o relatie bazata pe parteneriatul european in sensul propus de partea romana. Sigur, este o chestiune de accente. Pentru ei accentele legate de Tratatul politic, de frontiera, de diverse acorduri privind infiintarea consulatelor ar reprezenta o prioritate in acest moment. Nu vad de ce aceste domenii nu pot merge in paralel. Sa va dau un exemplu: din punctul de vedere al Republicii Moldova este important un dialog direct si bilateral intre UE si Republica Moldova in raportare cu Parteneriatul Estic. In Ucraina abordarea este diferita. Aceasta tara crede foarte tare in proiectul Parteneriatului Estic si isi pune mai putine sperante in dialogul direct. Aceste domenii au fost abordate in cadrul ultimelor vizite la Chisinau si Kiev. Intalnire “secreta” la Chisinau Continuarea la Romania merge spre Est, gandind ca-n Vest Foto: Alexandra MIHALE
Profesorul Gheorghe Zbuchea s-a stins din viata azi, 29 decembrie 2008, in jurul pranzului. Profesor in cadrul catedrei de istorie universala a Facultatii de Istorie, Universitatea Bucuresti, Gheorghe Zbuchea a fost cel mai de seama cercetator roman al istoriei romanilor sud-dunareni. Printre contributiile sale se numara mai multe volume asupra istoriei tarilor balcanice, dar si o seama de editii de documente si sinteze asupra comunitatilor romanesti din Peninsula Balcanica. Profesorul Zbuchea a coordonat in ultimii ani mai multe teze de doctorat ale unor romani din Serbia cu privire la istoria romanilor din dreapta Dunarii. Studentii si apropiatii isi vor putea lua ramas bun de la profesorul Zbuchea pe 30 decembrie la capela cimitirului Sfanta Vineri, iar inmormantarea va avea loc pe 31 decembrie la Manastirea Caldarusani. https://www.centruldestudii.ro/
Domnul Profesor
Neobosit, venea adeseori la redactie, mereu pe jos, indiferent de vreme, pentru a-mi aduce o ultima lucrare sau noutate despre romanii din jurul granitelor, “fratii nostri din afara”, cum le spunea. L-am cunoscut personal in America, in urma cu mai multi ani, la un Congres al aromanilor, organizat de dr Aureliu Ciufecu – prezidentulu a Congreslui trâ Culturâ Macedo-Română ditu SUA. Nu-mi venea sa cred ca profesorul caruia ii citisem cu veneratie studiile despre cultura romanilor din Balcani imi statea acum in fata, intr-o incapere mica a Universitatii “Sacred Heart” din Fairfield-Connecticut, elaborand impreuna rezolutia Congresului. De fapt, evident, a facut-o dansul aproape integral, cu o elocventa de admirat. M-a abordat apoi, direct, in urma unei conferinte a Centrului de Geopolitica de la Sociologie: “Trebuie sa lucram impreuna, domnule Roncea! Imi place de dumneata.” Si asa am si facut, de atunci. Eram “compatibili”. Chiar fara se se cunoasca prea bine, cei uniti de aceleasi idealuri se recunosc imediat intre ei. Si atunci cand e nevoie sunt unul. Era legat, inevitabil, si de – cum ii spuneam eu – “vechea garda” care avea de a face cu Basarabie. Cu toate acestea mie imi era mereu aproape. “Trebuie sa facem tot ce putem pentru tara”, imi spunea cand ii reprosam, mai in gluma, mai in serios, ca se afiseaza cu “diversi”. A fost, practic, unul dintre acei sfatuitori care prefera bucuria anonimatului la ceasul unei realizari, cum au fost volumele “AXA – Noua Romanie la Marea Neagra” sau “Eroi pentru Romania – Transnistria si amenintarile Rusiei la Marea Neagra”. Intr-o zi a venit cu ochii iradiind de lumina la biroul meu – nu-i placea comunicarea prin telefon decat pentru mici detalii organizatorice – sa-mi spuna: “Am reusit! Am tot cursul lui Bratianu!” Cursul integral al marelui Gheorghe I Bratianu “Chestiunea Marii Negre”, sustinut la Universitatea din Bucuresti intre 1942-1943. “Fantastic!”, am exclamat si eu la fel de entuziasmat. Il obtinuse in manuscris, cu adnotarile originale, de la urmasii istoricului ucis de bolsevici la Sighet. M-am intalnit a doua zi cu Domnul Profesor, la o bere, unde-i placea dansului sa mearga, aproape de casa, la “Harbor”, in Piata Amzei, pentru a-mi oferi copia manuscrisului. Am folosit largi extrase, privitoare la expansiunea sovietica la Marea Neagra – o analiza perfect valabila si astazi – in “Eroi pentru Romania”. Cand ne reintalneam, Domnul Profesor ma aborda, strengareste: “Sa-mi mai dai niste volume din Eroi, ca le-am epuizat pe celalalte. Le-am dat cui trebuie!…” Imi placea modul in care il folosea pe “trebuie”. Era omul lui “trebuie”. Pentru istorie, pentru romani, pentru Romania. Alte fragmente din studiul lui Bratianu, supervizate de dansul, au fost publicate intr-o lucrare conceputa special pentru Summitul NATO in colaborarea Fundatiei Pentru Romania cu Centrul de Geopolitica al Universitatii Bucuresti si Serviciul Roman de Informatii: “Dimensiunea Rasariteana a NATO – SUA, NATO, Romania si zona extinsa a Marii Negre”. Pentru 27 martie, 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu tara, am lucrat impreuna si separat, realizand amandoi doua manifestari. Vorbisem cu dansul pentru publicarea unui album omagial cu documentele Unirii. Pana la urma s-a ales, la aniversarea a 90 de ani, doar de o expozitie, pe care, cel mai probabil, nici organizatorii nu stiu cine a inspirat-o. Ultima oara m-am auzit cu dansul pentru a participa la conferinta organizata de Fundatie inainte de alegeri – “Ai cui sunt romanii din jurul Romaniei? – Solutii, probleme, provocari”. Mi-a spus de atunci: “Sunt bolnav, dar vreau sa vin. O sa fac tot posibilul sa ajung!”. Nu a ajuns. Ceea ce ne-a provocat ingrijorare. L-am sunat seara, dupa conferinta. Nu a raspuns. S-au apropiat alegerile, campanie, Basarabia, etc. Cand m-am intors in tara, am aflat ca este tot bolnav. Mi-am propus cu cativa apropiati si fosti studenti de-ai dansului sa-i facem o surpriza: sa aparem la usa blocului si sa-l invitam jos, la o bere si o tacla. De data asta nu am mai ajuns noi. Acum, sunt convins, sta la o tacla, cu mult nesat, chiar cu fratele sau de misiune, istorica, Gheorghe I Bratianu. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace, alaturi de toti aparatorii neamului romanesc!