Parintele Justin: – Masina ateista din Basarabia sau cea din Bulgaria, tot una sunt, mai: e acelasi stapan. Dar numai le spune cum sa joace: tu joci asa, tu joci altfel, tu joci glasul trei…
Reporter – Ca un fel de marionete…
Parintele Justin: – Sigur ca da! E o chestiune destul de grea: ziaristii se mananca intre ei, se lupta, uite ca asa e, ba ca asa… Dar realitatea e ca toti rad de noi!…
“Ca el nu e rus, e roman!”, mai spune bunul Parinte.
Poate o da Dumnezeu sa auda si cei vor sa ne invete ca Valeriu Gafencu e “moldovean”. Ca doar de-asta i-au ucis rusii tatal, in lagarele din Siberia!
Comemorarea jertfelor rezistenţei antisovietice din comuna Băcioi
Declaraţie a consilierilor creştin-democraţi din Consiliul municipal Chişinău şi Consiliul local Băcioi
Astăzi comemorăm 60 de ani de la declanşarea procesului împotriva membrilor organizaţiei de rezistenţă antisovietică „Partidului Libertăţii”, prin care au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare învăţătorii din Băcioi Constantin Condrat, Ion Istrati şi Victor Andreev.
Ocupaţia sovietică a Basarabiei a generat după anul 1944 o rezistenţă activă contra terorii şi genocidului stalinist din partea tuturor păturilor sociale, intelectuali, ţărani, muncitori.
Pe lângă organizaţiile antisovietice ca Grupul lui Filimon Bodiu, „Arcaşii lui Ştefan”, „Sabia Dreptăţii”, „Partidul Democrat Agrar”, „Mişcarea Nordică”, „Uniunea Democratică a Libertăţii”, în anul 1949 a fost înfiinţat „Partidul Libertăţii”. Iniţiativa a aparţinut pedagogilor şcolii primare din Băcioi Victor Andreev, Constantin Condrat, fraţii Ion şi Nicolae Istrati. Organizaţia întrunea un număr mare de membri care acţionau în diverse localităţi din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Au existat cel puţin 7 celule primare ale acestei organizaţii clandestine.
În activitatea sa membrii “Partidului Libertăţii” tipăreau şi distribuiau foi volante, organizau întruniri cu caracter antisovietic. Din documentele de arhivă reiese că organizaţia avea un depozit de arme.
Prin Regulamentul său „Partidul Libertăţii” îşi propunea, printre altele: „a lichida toate elementele putregăioase, care şi-au regăsit reşedinţă pe teritoriul român”, „a repatria pe toţi care astăzi stau înlănţuiţi în Siberia”, „a întoarce avutul celor ce au fost despuiaţi de hoardele năvălitorilor”, „a restabili echilibrul ţării din punct de vedere economic, industrial, ştiinţific etc.”, „a restabili graniţele ţării”.
KGB-ul sovietic a început arestările membrilor „Partidului Libertăţii” în iunie 1950, primul capturat fiind Victor Andreev. Au urmat Andrei Sănduţă, Ion Andreev, Vasile Vâlcu, Tudor Ciorescu, Simion Calestru, precum şi alţi 29 de membri ai organizaţiei.
Procesul de condamnare s-a ţinut cu uşile închise, „dovada crimei” fiind Regulamentul organizaţiei, corespondenţa membrilor ei, două poezii antisovietice scrise de Vladimir Bivol, armele şi cartuşele confiscate de KGB, precum şi almanahul ziarului „Basarabia şi Bucovina”, considerat „culegere fascistă”. Constantin Condrat, Ion Istrati, Vladimir Bivol, Vasile Vâlcu şi Victor Andreev au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare. Ceilalţi membri ai organizaţiei au fost condamnaţi la diverse termene de muncă forţată în Siberia sau la închisoare.
Mulţi dintre cei condamnaţi au fost reabilitaţi (în 1990), dar nu toţi.
Rezistenţa antisovietică a „Partidului Libertăţii”, având nucleul organizatoric la şcoala primară din Băcioi, a făcut parte dintr-o amplă mişcare populară contra regimului criminal stalinist din teritoriile ocupate din Basarabia, Bucovina de Nord, Ucraina de vest, dar şi România, Polonia şi alte ţări ocupate de sovietici.
”Unii ortodocsi nu doresc să dețină acest pașaport, pentru că văd prin aceasta o îndepărtare de Dumnezeu. Dar asta nu este îndepărtare. Cind noi în public sau în scris ne dezicem, da, atunci noi refuzăm să fim cu creatorul nostru”. Declarația aparține Mitropolitul Moldovei Vladimir Cantarean și a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă pe 4 ianuarie 2011.
Россия прекращает выдачу небиометрических загранпаспортов.
Привычная всем красная книжица, воспетая еще Маяковским, уходит в прошлое. Ему на смену теперь приходит высокотехнологичный продукт современности – биометрический загранпаспорт. Других альтернатив не будет, – сообщают российские новостные агентства, умалчивая, правда, о том, что последуют за этим, очередным шагом по пути в электронный концлагерь.
С 1 марта 2010 года в России прекращается выдача заграничных паспортов так называемого старого образца, то есть без электронных носителей информации. Соответствующее постановление российского правительства было опубликовано на днях в «Российской газете».
Теперь для заграничного, дипломатического и служебного устанавливается строго конкретная форма. Если раньше гражданин мог выбирать, какой у него будет новый загранпаспорт – с электронным носителем или без, то отныне такого выбора не будет.
Защитный элемент в новом паспорте разместят в правом верхнем углу второй страницы. Он будет в виде круга из металлизированной пленки диаметром 19 миллиметров. Эту страницу паспорта будут печатать не в типографии Гознака, а выполнят методом лазерного гравирования. Одновременно в структуре пленки сформируется и дополнительное изображение владельца паспорта. Увидеть его можно будет в отраженном свете под другими углами зрения. А в выгравированных участках пленки появится ромбовидный элемент с изображением земного шара. Снимка радужной оболочки глаз и отпечатков пальцев новый паспорт пока содержать не будет.
Впрочем, и этого осталось ждать недолго. Ведь, как говорит известный почитаемый в народе старец архимандрит Кирилл (Павлов): «Сегодня – номер, завтра – карточка, послезавтра – печать». «Сегодня» уже прошло. Ныне перед нами та самая карточка. А завтра разговор будет уже о печати.
De la 1 ianuarie anul acesta, in Republica Moldova sunt obligatorii pasapoartele biometrice, cu cip RFID. Practic, orice basarabean, ca sa intre de acum incolo in tara lui mama – Romania – va fi obligat sa-si procure un pasaport cu cip. Dramatic, la propriu. Nu si pentru curajosii bloggeri cu toale calugaresti. In Romania, ca urmare a apelului lansat de Parintele Justin Parvu in urma cu exact doi ani de zile, urmat de un adevarat val de conferinte publice pe tot cuprinsul tarii, o campanie nationala fara precedent, soldata cu strangerea a unui milion de semnaturi si cu o mediatizare ce a depasit 10.000.000 de persoane, autoritatile au dat inapoi si au admis posibilitatea emiterii unor pasapoarte temporare, cu valabilitate de pana la un an, fara cip biometric. Ulterior, si din motive ce tin de teama unor proteste masive, nici preconizatele buletine cu cip nu au mai fost introduse de la 1 ianuarie anul acesta. Nu acelasi lucru s-a intamplat in Republica Moldova. Practic, basarabenii nu au nici o posibilitate de iesire din aceasta situatie, alta decat a ramane in tarcul fostei URSS, in care pot circula dupa cum ne deplasam noi in UE. Deocamdata, desigur. In bataie de joc, credinciosii din Republica Moldova au fost amagiti cu un act fara cip, dar cu care nu pot calatori in nici o tara din lume. Desigur, curajosii subordonati ai colonelului Vladimir Cantarean o sa afirme, in cor cu pravoslavnicele lui oite, ca biata Moldova a fost silita sa accepte actele cu cip de balaurul cu trei capete, NATO, UE si SUA. Foarte adevarat. Dar pe maica Rusie cine a siluit-o?
Spre deosebire de Romania, care de abia de anul trecut a inceput sa emita aceste acte – cu alternativa pentru crestini -, maiculita Rusia, mama tuturor netrebnicilor cu cioc, de la Lenin la colonelul Cantareanu si sergentii sai majori, a introdus primele pasapoarte biometrice, experimental, din… 2006! De la 1 ianuarie 2008 pasapoartele biometrice au devenit curente iar de la 1 ianuarie 2010 obligatorii! Ciudat, generalul Kirill sau colonelul Cantarean si purtatorii de “vrednicie duhovniceasca” prin librariile bucurestene nu s-au dat, nici acum, de ceasul mortii, ca sa refuze lucrarea lui aghiuta, cu cioc mai mic sau mai mare. Sacrificiu crestin? Mai bine o carte sa mai publicam si un contisor sa ma ingrasam. Desi m-as fi bucurat sa regasesc verbul de Sandra Brown a ortodoxiei “moldovenesti” si pe meleagurile romanesti, in lupta anti-cip declansata de Parintele Justin, nu prea am auzit pic de glascior cu viers moldovenesc pe la nici o conferinta, in Romania sau in Republica Moldova. 100 de viteji de plastelina se stransesera in jurul blandului batran si prea milos duhovnic in urma cu doi ani. Treptat-treptat, s-au ratacit pe drumuri care incotro, cu treburi ceva mai pamantene. Putinii care l-au urmat pe Parinte si-au pierdut unii carierele si slujbele, altii familiile… Doar o maica ragusita, care mai e si evreica pe deasupra, mai indeamna acum la vrednic raspuns la infricosatoarea judecata a lui Hristos pe meleagurile romanesti. In rest, nici un actoras odinioara adulat pana la idolatrizare nu si-a gasit timp de apelul Parintelui “sau”… “Omul frumos” s-a transformat in “omul banos” si “puricos”. La fel si pe malul celalalt al raului care desparte “intreaga Moldova” a lui Vladimir. Nici un “marturistor” calugaras “moldovan”, exstazyat sau etnobotanicizat, care, daca e cazul, lupta cu tancurile NATO cu pieptul sau gol si indoaie teava tunurilor UE ale Romania cu dintii, nu s-a gandit sa salveze de la apocalipsa cotidiana fratii sai rusi si moldoveni, sa-i scape de indosarierea biometrica si altfel decat prin firave lamentari electronice, pe blogusorul sau aprobat de serviciul special de informatii al Bisericii Ortodoxe Ruse si fostul Directorat I.
“Opriţi teroarea în Moldova! Declaraţi regimul comunist regim totalitar şi interziceţi-l prin lege, aşa cum s-a făcut în atîtea state europene! Începeţi urmărirea penală a preşedintelui Voronin şi a aparatului său! Mă adresez în primul rînd mitropolitului Vladimir…”, trambita mai an calugarasul nostru cel viteaz. A condamnat cumva colonelul Vladimir Cantarean regimul care l-a zamislit si nu stim noi? S-a dezis vreodata de seful sau, generalul Vladimir Voronin si n-am auzit noi? Si totusi, cum s-o fi sugrumat urletul sau de fiara anticomunista in piuit de vrabiuta cand, in biroul mitropolitului, s-a apucat sa-i ciuguleasca delicat din barbuta, in direct la Jurnal TV?
“Desigur, este prematur să spunem că cineva care are un act de identitate, un carnet de şoferie sau un card bancar cu cip s-a şi lepădat de Hristos”, transa problema Sandru al nostru, pe blogusorul sau, in surdina. “Însă în mod cert unul ca acesta s-a lepădat de o parte a libertăţii sale. Este ca şi cum ai urca într-un tren care nu ştii încotro merge, pentru a te feri de frig sau de ploaie.”
Incotro merge, oare, trenul Sandrei Maronii a ortodoxiei “moldovenesti”, acum ca are obligatoriu si pasaport cu cip, exact ca la mama lui/ei, “Rusia eterna”? Spre Moscova, spre Bucuresti? Sau poate se refugiaza la Tiraspol, pe taramul libertatii, in bratele calde si moi ale cazacilor tatucii Stalin, care, impreuna cu poporul rus, atata libertate ne-au adus, de nu o mai putem duce nici azi…
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a supus unei critici virulente ideea aderării la Uniunea Europeană a republicilor care au făcut cândva parte din Uniunea Sovietică, întrucât acestea, în opinia sa, nu pot aspira în cadrul comunităţii europene decât la un rol secundar, relatează Novâi Reghion. “Mărgelele colorate seduc şi astăzi, nu doar pe vremea lui Mikluho Maklai” (un explorator rus care a avut de-a face cu papuaşii în secolul al XVIII-lea), a spus Patriarhul rus.
“Nu sunt deloc împotriva lumii occidentale. Cunosc bine Occidentul, am trăit acolo. Dar de ce în dialogul cu lumea occidentală adoptăm cu uşurinţă rolul de subordonat? Ce valori atât de preţioase ne poate propune Bruxellesul şi pe care noi să nu le avem? Ce lucru unicat ne poate servi această bogată civilizaţie? Suntem gata să intrăm în Europa unită cu ochii închişi, dar nu de dragul unor idei, ci pentru a ne umple burţile. Mergem acolo nu de dragul unui vaccin pentru un mod de viaţă corect, ci de dragul stomacului şi al banilor”, a spus, pe un ton acuzator, Patriarhul ruşilor, în pledoaria sa anti-UE.
Atât pentru Ucraina, cât şi pentru celelalte republici postsovietice, salvarea se află în spaţiul spiritual al Rusiei istorice, care reprezintă un proiect de civilizaţie grandios, consideră el. Avem potenţial pentru dezvoltarea unui dialog veritabil între Est şi Vest, ca între doi parteneri egali. Numai un asemenea dialog poate duce la edificarea unei Europe unite”, a afirmat Kirill, fără nici o referire la relaţiile de vasalitate dintre fostele republici sovietice şi Rusia în cadrul Comunităţii Statelor Independente, remarcă agenţia de presă ucraineană Unian, citata de AGERPRES.
Serghei Lavrov a respins ideea Germaniei a unei cooperări cu Occidentul pentru reglementarea conflictului cu separatiștii transnistreni.
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a lăudat starea bună a relaţiilor Moscovei cu Occidentul. Vorbind la Moscova, la întâlnirea sa anuală cu presa (din 13 ianuarie a.c. – n.m.), Lavrov a salutat ceea a numit apariţia unei noi ordini mondiale, tot mai democratică şi mai stabilă, bazată pe cooperare în locul confruntării.
Exemplul cel mai important ar fi, în opinia lui Lavrov, evoluţia relaţiilor americano-ruse. Lavrov a spus că astăzi, lucrurile care unesc Rusia şi Statele Unite sunt mai numeroase decât cele care le despart şi că speră ca acest progres să nu devină victima vreunor manevre politice pe termen scurt.
Retorica optimistă a lui Lavrov se deosebeşte mult de tonul conferinţei sale de anul trecut, când a criticat aspru Occidentul, şi este foarte probabil ca Washingtonul să salute noile declaraţii, ca o dovadă a succesului politicii sale de „resetare” a relaţiilor cu Moscova.
Motto:“Atât de multã plebe transdanubianã, neuropaticã, pe deplin stricatã moraliceste si decãzutã fizic se pretinde a fi popor românesc încât în adevãr credem timpul sosit de-a dezgropa poporul veritabil, adevãrat popor românesc în locul spuzei de pehlivani cari au inundat orasele noastre de tãrmuri” – Mihai Eminescu
Scurta punere in tema: Seful comunistilor de la Chisinau, generalul sovietic Vladimir Voronin, a decretat cat a fost presedinte declararea anului 2009 drept “An al sarbatoririi a 650 de ani de la intemeierea Statului Moldovenesc”. Evenimentul a fost aniversat si consemnat in istorie inclusiv printr-un portal al “Academiei de Stiinte a Moldovei”, care prezinta, si azi, “adevarul” despre cei 650 de ani de statalitate ai “poporului moldovenesc” si in care aflam, dupa cum scria Eminescu, ca lumea a fost refacuta de Dumnezeu pentru Rusia in 1812. Site-ul este folositor, pentru ca ne prezinta si “romanii” din conducerea moldoveneasca a Partidului Comunist Bolsevic si prim-secretarii CC al PCM, dintre care nu lipseste Leonid Brejnev, “parintele” rusificarii fortate a Basarabiei. Planul de actiuni al “maretului eveniment” este, si el, instructiv. Oficiosul Partidului Comunist din Republica Moldova a ilustrat atunci stirea despre decretul prezidential cu o harta a Moldovei (vezi mai jos) din perioada lui Stefan cel Mare (si Sfant). Din “Comisia de Stat” institutia de Vladimir Voronin prin Decret prezidential pentru actiunile de sarbatorire a 650 de ani de “moldovenism” face parte si… seful calugarului Savatie Bastovoi, colonelul moscovit Vladimir Cantarean, Mitropolitul “Intregii Moldove”. Strategia “Moldovei Mari” si a “poporului moldovenesc” a fost elaborata de NKVD-ul lui Beria si Stalin, primul pas fiind infiintarea in 1924 a RASS Moldovenesti de la Nistru, in componenta RSS Ucrainene, pentru a absorbi apoi Basarabia romana in iadul sovietic si, ulterior, intreaga Romanie. Mijloacele de distrugere a Romaniei de catre diavolii rosii in diferite uniforme si rase au fost militare, teroriste si politice dar si “stiintifice” si “religioase”. Articolul de mai jos demonstreaza ca, practic, subordonatii in sutana de la Chisinau si Tiraspol ai generalului Kirill “al Intregii Rusii” (Moldova este parte a Rusiei?), sunt preoti si monahi in fals.
Despre falsa “Mitropolie a Moldovei” si Mitropolia Basarabiei
Dupa cum stim cu totii, Mitropolia Basarabiei a facut parte in vechime din vechea Mitropolie a Moldovei care tinea de Patriarhia Constantinopolului, asadar era si ea sub jurisdictia acesteia.
In momentul in care rusii (Rusia tarista) au luat pentru prima data Moldova, ei si-au numit episcopi proprii sub jurisdictia lor si astfel au incalcat practic chiar jurisdictia Constantinopolului.
In anul 1925, dupa ce Basarabia revenise de ceva timp din nou Romaniei, BOR a obtinut oficial patriarhatul prin acceptul Bizantului, avand sub jurisdictia sa si teritoriile canonice ale Moldovei Mari.
Asadar, cand rusii au luat o parte din teritoriile canonice ale Mitropoliei Moldovei au sfidat nu doar BOR-ul ci si intreaga Biserica universala , si chiar daca vor minti si vor duce situatia la absurd spunand ca BOR nu obtinuse la acel moment nici un drept si ca ei ar fi avut dreptate, atunci si eu le voi spune ca au incalcat insusi teritoriul canonic al Patriarhiei Ecumenice, pentru ca in acest caz, Mitropolia Moldovei ar fi fost inca sub jurisdictia ei.
Inca de la sinodul III ecumenic, Biserica dreptsalvitoare universala , fiind insuflata de Duhul Sfant, a hotarat prin glasul parintilor intaietate teritoriala pe criterii etnice. Acest canon da dreptate Ciprului in confruntarea cu Patriarhia Antiohiei si considera ca criteriul etnic este esential, Antiohia fiind obligata sa renunte la jurisdictia din Cipru; ultimele cuvinte ale canonului sunt cat se poate de elocvente: “I s-a parut, asadar, sfantului si ecumenicului sinod, ca fiecare eparhie (mitropolie) sa pazeasca curate si nestramtorate (neatinse), DREPTURILE CARE I SE CUVIN EI, DE LA INCEPUT SI DE MULT, dupa obiceiul tinut din vechime, avand fiecare mitropolit ingaduinta (permisiunea), ca pentru propria lui asigurare sa ia opisele (copiile) celor ce s-au intocmit (hotarat). Iar daca cineva ar infatisa o hotarare potrivnica celor orinduite acum, i s-a parut intregului sfint si ecumenic sinod, CA ACEASTA SA FIE FARA TARIE” (Can. 34,35 Apost.; 6, 7 I Ec.; 2 II Ec.; 20, 36, 39 Trulan; 9, 13, 22 Antiohia; 3, 11 Sardica).
Domnilor partizani ai Mitropoliei lui IPS Vladimir “al intregii Moldove” (de pe ambele maluri ale Prutului?!), iata cui i se da dreptate: “ca fiecare eparhie (mitropolie) sa pazeasca curate si nestramtorate (neatinse), DREPTURILE CARE I SE CUVIN EI, DE LA INCEPUT SI DE MULT, dupa obiceiul tinut din vechime”. Avem pe de o parte o mitropolie veche de peste 500 de ani care a tinut de Bizant si apoi de BOR dupa Autocefalie si pe de alta parte o mitropolie de 60 de ani care a tinut de PM. Asadar, care este mitropolia la care face referire canonul in acest caz: “DREPTURILE CARE I SE CUVIN EI, DE LA INCEPUT SI DE DE MULT, dupa obiceiul tinut din vechime”? care este valabilitatea “lucrarii”(caterisirii) savarsite de Colonelul-mitropolit Vladimir cu Mitropolitul Petru? Ce valoare au oare actiunile unui ierarh inchipuit pe teritorii canonice straine?
Singurul lucru canonic pe care il poate face PM este sa renunte la jurisdictie. Un caz asemanator s-a intamplat si cu Sfantul Dusan, care a fost afurisit de Bizant dupa ce a proclamat independenta Bisericii Serbiei pe criteriu etnic. Ori Sfantul Dusan nu este sfant, ci un dezbinator (ceea ce este fals), ori este sfant si Biserica Romana este autorizata in orice moment sa-si pastoreasca poporul roman din Basarabia si sa izgoneazca pe oricine ii incalca teritoriile canonice.
Dar oare este doar o singura pricina pentru ca BOR sa faca aceasta? Nu, ci chiar mult mai multe care ne dau dreptate si atesta pretentiile noastre, pentru ca putem spune ca Mitropolia Moldovei ce tine de PM incalca mai multe hotarari canonice.
Spre exemplu, sa calatorim putin in timp si sa ne oprim la momentul in care Romania a pierdut Basarabia si o parte din mitropolie in fata rusilor. Un raspuns pentru o astfel de situatie ni-l da canonul XII al sinodului Trulan care obliga mitropoliile sau episcopiile sa renunte la jurisdictiile lor daca acestea au fost date prin interventia statului sau imparatului: “CANONUL 12: (ALCATUIRILE BISERICESTI SA NU SE SCHIMBE PRIN INTETERVENTIE LA PUTEREA LUMEASCA) A venit (la cunostinta noastra), ca impotriva asezamintelor (legilor) bisericesti, alergind la stapiniri, au taiat in doua o eparhie (rnitropolie) prin act imparatesc (rescript, carte imparateasca), asa incit din aceasta pricina sint doi mitropoliti in aceeasi eparhie (mitropolie). Drept aceea, sfintul sinod a orinduit (hotarit), ca de acum inainte sa nu se mai indrazneasca nimic de acest fel de catre vreun episcop, iar cel ce va incerca (intreprinde) un lucru ca acesta, sa cada din treapta (spita) sa. Iar cetatile cite s-au si cinstit (onorat) cu numele de MITROPOLIE prin scrisori (rescripte, carti) imparatesti, precum si episcopul care ocirmuieste acea Biserica, sa se bucure (beneficieze) numai de cinste, pastrindu-se adica pe seama ADEVARATEI MITROPOLII drepturile ei proprii. (CAN.34 Apost.; 6,7 I Ec,; 2,3 II Ec; 8 III Ec; 28 IV Ec.; 36, 39 Trulan)”.
Mai mult decat atat, sa tinem cont ca aici este vorba de imparat care era uns si nu de sef de partid, dictator ateu, care prigonea Biserica. Episcopul avea dreptul nu numai sa nu primeasca aceasta de la el dar nici sa nu asculte de dansul care era unsul Lui Dumnezeu. Al cui uns a fost insa Stalin? Prin ce sinod s-a hotarat predarea partii teritoriale canonice a Mitropoliei Moldovei, Moscovei? Prin sinodul internationalei oare? Prin sinodul adunarii „poporului”? Prin sinodul Partidului Comunist condus de „intaistatatorul” sau,”preafericutul” Stalin?
Aceasta este istoria „canonica” (jurisdictionala) a auto-intitulatei “Mitropolii a Moldovei”. Canoanele sunt foarte clare: Moscova trebuia sa renunte urgent la jurisdictia ei din Basarabia. Ce spun oare sinoadele ecumenice de cei care vor refuza sa aplice canoanele lor? Dar ce sa mai vorbim ca Moscova a mai incalcat si alte canoane (pentru asta e nevoie insa de un roman): s-a folosit de forta militara in scopuri bisericesti, s-au facut caterisiri fara drept la recurs si fara consultarea sinodului, s-a incercat modificarea originii unei etnii pentru fentarea canoanelor s.a., s.a…. Si cate mai sunt de spus…
Că mitropolitul cu epoleţi de colonel, Vladimir (Nicolai) Cantarean, apără cu orice preţ interesele Patriarhiei Moscovei ştie oricine în Republica Moldova, de la mic la mare. Recent, într-un interviu acordat unui cleric din subordinea sa, Savatie (Ştefan) Baştovoi, la unul dintre principalele instrumente de presă la care au apelat în permanenţă adversarii Mitropoliei Basarabiei, mitropolitul-colonel a dezinformat cu bună ştiinţă şi, evident, rea-credinţă publicul telespectator. Ce a declarat colonelul-mitropolit?
Colonelul despre coada calului
Ia să vedem… E bine să ne amuzăm un pic. Numai să nu se sperie nimeni. Pe alocuri, când aberaţiile vor atinge cotele cele mai de sus, vă puteţi face fiecare câte o cruce-două… Înarmaţi-vă cu răbdare, căci firul poveştii de adormit naivii, cum ne crede colonelul „întregii Moldove”, este destul de lunguşor, cum de mult nu a mai tors cel împins pe scara ierarhică de către Moscova.
„Am fost eu contra şi nu numai eu”
Capul structurii locale a Patriarhiei din preajma Kremlinului zice: „Noi am fost de la început şi rămânem tot pe aceeaşi poziţie că s-au încălcat canoanele bisericeşti. Şi atunci, în anul 1992, când a primit decizia Patriarhia Română să reactiveze Mitropolia Basarabiei, noi am fost contra, fiindcă atunci episcopul Petru, fiind oprit de a săvârşi cele sfinte de către Sinodul şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, el a fost primit în cadrul Patriarhiei Române, ceea ce s-au încălcat legile nu pur şi simplu a Bisericii Ortodoxe Ruse sau a Bisericii Ortodoxe Române, ci legile ecumenice, legile a întregii Ortodoxii. Iată aici am fost eu contra, m-am împotrivit, şi nu numai eu, şi ceilalţi slujitori ai Bisericii noastre Ortodoxe din Moldova, la ce am fost noi criticaţi că noi nu vedem viitorul, că noi trebuie să mergem pe cal călare în fruntea oastei noastre preoţeşti din Republica Moldova şi a creştinilor, da nu să mergem la coada calului. Acuma şi Patriarhul, Preafericitul Daniel, cunoaşte situaţia care s-a creat şi caută ieşiri din această situaţie critică şi eu sper că Preafericitul Daniel, fiind bun prieten al Preafericitului Kirill, cu care nu aş spune numai că se cunosc, ci şi prieteneşte, o să găsească o soluţie pentru ca o dată şi pentru totdeauna să dispară această discuţie între Patriarhia Rusă şi Patriarhia Română. Eu aş dori ca şi vladâca Petru, conducătorul suprem al Mitropoliei Basarabiei, totuşi să ţină cont de aceea că cei preoţi care sunt catehirisiţi de către mine sau episcopii din Mitropolia Moldovei pentru încălcări canonice să nu fie primiţi în cadrul Mitropoliei Basarabiei, adică să spălăm de, să ne spălăm noi de cele răutăţi care există fie în Mitropolia Moldovei, fie în Mitropolia Basarabiei. În anul 1999, când a avut întrevederi aici, în Chişinău, între Patriarhia Rusă şi Patriarhia Română, apropo, din partea Patriarhiei Ruse a fost atunci mitropolitul Kirill şi din partea Patriarhiei Române mitropolitul Daniel, a fost primită o decizie ca nici Mitropolia Moldovei, nici Mitropolia Basarabiei să nu-i primească pe cei care trec dintr-o mitropolie în alta.
Am urmarit indeaproape si eu reactiile starnite de emisiunea parintelui Savatie Bastovoi din 9 ianuarie 2011, care-l avea drept invitat pe IPS Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si al intregii Moldove, mitropolie din Republica Moldova, aflata sub jurisdictia Patriarhiei Moscovei (Rusia).
Totodata, vreau sa completez cu inca cateva obiectii personale, mai ales in urma vizionarii intregii emisiuni:
1. In primul rand nu “Mitropolia Moldovei propune canonizarea marturisitorului Valeriu Gafencu”, asa cum reda in mod disimulat titlul postarii parintelui Savatie, ci la nivel mediatic mitropolitul doar a comentat intre altele intrebarea ierom. Savatie, care fie intre noi, era mai mult o propunere. Din doua una: ori mitropolitul a raspuns evaziv si diplomatic, dar fara sa aiba o baza reala in ceea ce spune (lucru putin probabil), ori totul a fost scena mimetica a unui teatru ieftin (cel mai probabil). De ce? Pai cum sa vrei sa canonizezi pe cineva cand tu ca mitropolit spui public in aceeasi emisiune ca ai citit “decat cate ceva despre” acea persoana, si cum gazda emisiunii intreaba, inainte de a lansa “propunerea”, daca cumva mitropolitul a auzit macar de acea persoana; ca mai apoi, culmea!, sa scrii pe blog ca “mitropolia propune canonizarea” acelei persoane. Dar oare pentru mitropolitul Vladimir canonizarea lui Valeriu Gafencu inseamna ceva? Dacă da, atunci ce? Cred ca ierom. Savatie stie sa raspunda acestei intrebari…
Redau textual intrebarea-propunere a Parintelui Savatie:
2. Tot parintele Savatie, care apartine canonic de mitropolitul Vladimir, a folosit in emisiune, in doua ocazii, formularea destul de interesanta despre mitropolia condusa de IPS Vladimir: “o mitropolie atat de complexa cu o istorie atat de incurcata”, nerecunoscand practic existenta celeilalte mitropolii basarabene, care apartine de Patriarhia Romana si care este condusa de IPS Petru Paduraru sau, mai mult decat atat, incorsetand-o pe ultima in granitele mitropoliei lui Vladimir si aratand-o drept pricina tulburarilor. De consemnat si faptul ca emisiunea a avut loc in… biroul mitropolitului Vladimir.
Talentatul scriitor, jurnalist, calugar, artist, cantaret si interpret Savatie Bastovoi, cetatean al Republicii Moldova, membra a Comunitatii Statelor Independente (CIS/ex-URSS), in timpul liber sustinator al “drepturilor homosexualilor” – voi reveni asupra acestui subiect -, in prezent angajat al postului Jurnal TV MD, care fiinteaza cu sprijinul unor fonduri speciale livrate via Germania, in acelasi timp incadrat in unitatea de cult a colonelului Vladimir Cantarean, mitropolit moscovit prigonitor al monahilor si preotilor romani din Basarabia, suspectat de complicitate la crima, violente impotriva credinciosilor basarabeni si incendierea mai multor biserici ortodoxe romane cu sprijinul securitatii comuniste, a KGB-ului transnistrean si a trupelor cazacesti, un aliat fidel al lui Vladimir Voronin si al fostului sef al serviciului moldovenesc de informatii (SIS) Valeriu Pasat, in prezent consilier al lui Anatolie Ciubais, unul dintre oligarhii rusi ai KGB scosi din joben de magnatul evreo-elvetian Mark Rich (Marcell David Reich), condamnat in Statele Unite pentru afaceri ilegale cu Iranul (si altele si altele) etcetera, etcetera, a mai produs o stire de senzatie, provocatoare sa-i zicem: canonizarea ca mucenic al “poporului moldovenesc” inventat de Stalin al Sfantului Inchisorilor bolsevice, Valeriu Gafencu. Provocarea a incitat rapid blogosfera ortodoxa sau doar ortoflexa, dand nas unor biete oite amatoare sa cada in extaz si adulatie fata de acest gest tipic kaghebist, in timp ce altii, momentan, doar ridica din sprancene, observand cu tristete cum nepriceputii cred ca sabia internetului, preluata ca arma chiar de la vrajmas, se foloseste pentru taiat marar. Riscurile: sa ramai fara degete. Sau mai mult decat atat. Tuturor oitelor lui Dumnezeu le ofer sfatul lui Antonie cel Mare, transmis de Lupta pentru Ortodoxie: “Nestatornicii şi nepricepuţii să nu ispitească pe cei înţelepţi”.
Si acum, deocamdata, o analiza temeinica asupra provocarii agentului Bastovoi:
Cum se explica noua amicitie dintre parintele Savatie Bastovoi si Mitropolitul Vladimir al “intregii Moldove”?
Despre canonizarea mucenicilor romani din inchisori, “ortodoxia universala” in viziunea geopoliticii ortodoxe ruse si ortodoxia romaneasca din Basarabia. Alexandr Dughin, ideologul lui Putin, spune ca Moscova trebuie sa faca unirea Moldovei cu România în interesul Noii Rusii, sub flamurile ortodoxiei
Într-o emisiune a televiziunii Jurnal TV din Basarabia, părintele Savatie Baştovoi îl întreabă pe Mitropolitul-colonel Vladimir Cantarean despre canonizarea mucenicilor din închisorile comuniste. Mitropolitul îngaimă ceva despre amânarea canonizării acestora, chipurile din cauza blocării dosarelor de către SIS (serviciul de informaţii al Republicii Moldova, fondat de bunul său prieten Valeriu Pasat, alături de care a pornit campania de introducere în şcoli a unui manual de religie, care se deschide cu capitolul ”Rusia – Patria noastră”). Brusc, tovarăşul comuniştilor rusofili Smirnov şi Voronin devine avocatul canonizării Sfântului închisorilor comuniste, Valeriu Gafencu. Daca Biserica Ortodoxă Română nu-l canonizează, spune acesta, Mitropolia Moldovei (alta decât Mitropolia românească a Basarabiei) îl va propune spre canonizare Sfântului Sinod al Patriarhiei Moscovei, din a cărui jurisdicţie canonică face parte.
January 19th, 2011 
VR 
Posted in 
Tags: 
