Victor Roncea Blog

Angajaţii lui Vîntu au fost amendaţi pentru profanarea statuilor de la Universitate şi ultraj
Scris de Dan Marinescu

Operaţiunea De-Mascarea, respectiv aplicarea cetăţenească a Legii, prin îndreptarea unei profanări publice a statuilor de la Universitate, a declanşat violenţe de stradă din partea angajaţilor mardeiaşi ai Trustului Realitatea-Caţavencu. Sub pretextul unei pretinse campanii ecologice, iniţiate de Academia Caţavencu şi o curioasă Asociaţie Environ – de fapt un conglomerat de companii – Doru Buşcu, deontologul cu vilă de la RAAPPS, director editorial la Trustul Vîntu, şi Theodor Paleologu, ministrul-pleaşcă al Culturii, au instalat nişte măşti groteşti, cu o trompă la fel de roz ca poneiul lui Patapievici, pe figurile împietrite ale iluştrilor Mihai Viteazul, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr şi Spiru Haret. Vă imaginaţi că ar fi fost posibilă atårnarea unor trompe roz „anti poluare“, în state şi oraşe ale lumii cu un procent mult mai ridicat de poluare, cum ar fi la Paris, pe statuia lui Balzac sculptată de Rodin, sau la Washington, pe figura „părintelui naţiunii americane“ Franklin, sau New York, pe faţa Goldei Meir? Atunci de ce ar trebui să permită romånii profanarea primului voievod al Unirii, Mihai Viteazul, la momentul aniversar 550 de ani de la atestarea actualei Capitale a Romåniei?

Acelaşi lucru şi l-au spus şi membrii Asociaţiei Civic Media, cunoscută şi pentru contribuţia la eliberarea statuii Eroilor Pompieri, profanată similar, sau pentru reacţia la “creaţia” ICR-UAP „Romånia cu labii“, exact în urmă cu un an, tot de Zilele Bucureştiului.
După ce au depus o Plångere Penală pentru încălcarea crasă a Legii Monumentelor, prin profanarea şi degradarea unor statui clasate chiar de Ministerul Culturii ca fiind „de importantă naţională şi universală“ tocmai de cel care pretinde, cånd merge la Cotroceni, că apăra, „cu toiagul în månă“ patrimoniul naţional, că şi de gaşca anti-romånească de la Academia Caţavencu, (descrişi de fostul lor coleg Florin Călinescu drept cadre de-conspirate) membrii Asociaţiei Civic Media au trecut la acţiune, conform Legii.
Vineri seară, înzestraţi cu mijloacele demontării măştilor odioase, jurnaliştii Victor şi George Roncea, George Damian şi avocatul Mihai Rapcea au purces la curăţarea chipurilor luminate ale personalităţilor simbol ale Romåniei. Iniţiativa fusese deja anunţată public şi semnalată chiar de agenţiile de presă. Ceea ce a permis băieţilor grupaţi în Trustul lui Sorin Ovidiu Vîntu să organizeze o echipă de bătăuşi cu legitimaţii de la Caţavencu.

Mardeiaşii lui Buşcu au sărit la bătaie

Încercånd într-o primă fază să-l dea jos pe avocatul Mihai Rapcea de pe scara de şase metri, punåndu-i în pericol viaţa, doi huligani, un patibular provenit din rezerva de lumpen-proletariat a Galaţiului, pe numele său Marian Turosu şi un alt mardeiaş, masiv şi bălălau – Gabriel Drogeanu, au făcut tot posibilul pentru a-i provoca pe jurnaliştii civici. Pentru că aceştia nu răspundeau la atacurile lor verbale şi îşi vedeau liniştiţi de treabă – demontarea măştilor, cei doi au trecut la atac violent: după ce au scos profesionist din uz, cu o lovitură dură, aparatul care filma momentul, cei doi au lovit ziariştii de la „Ziua“ şi „Curentul“, pe la spate, cu picioarele şi pumnii, avånd ca ţintă capetele lor.
Cu un coleg aflat pe statuie şi un altul protejåndu-i scara pentru a nu fi lovită de agresori, Victor şi George Roncea au făcut tot posibilul de a-i îndepărta pe agresori şi au chemat imediat Poliţia. După cum s-a dovedit ulterior, cei doi agresori se aşteptau la o reacţie pe măsura agresivităţii lor venită din partea membrilor Civic Media, pentru a le permite altor angajaţi de la Caţavencu, aflaţi în aşteptare în interiorul clădirii de långă statui, să intervină cu şi mai multă violenţă.

Intervenţia promptă a Poliţiei a dejucat planurile slugoilor lui Buşcu

Încercarea agresorilor a fost dejucată însă de membrii Civic Media, situaţie constatată şi de echipajul de Poliţie care s-a deplasat la faţă locului. Ulterior, derbedeii de la Caţavencu au fost duşi la secţia 10 Poliţie, împreună cu victimele, care au depus plångeri penale şi s-au deplasat la IML.
Faptul, trebuie să recunoaştem, este fără precedent. Niciodată în istoria presei romåne, cel puţin a celei post-decembriste, libertatea de exprimare a unor jurnalişti şi efortul de apărare a unor bunuri naţionale nu a fost împiedicată prin mijloace violente chiar de alţi pretinşi ziarişti, de fapt o bandă organizată, care dovedeşte că grupurile de interese din presa romånă, pe care le reclamă atåt preşedintele Băsescu, cåt şi simplii ziarişti, acţionează deja cu mijloacele specifice infractorilor de Rahova şi interlopilor de Dorobanţi cu aere şi acoperire de „directori editoriali“.

“Onorabilitatea” de mahala a Trustului Realitatea-Catavencu

„Onorabilitatea“ pe care încearcă Sorin Ovidiu Vîntu să o impregneze Trustului său şi să şi-o tatueze ca o carte de vizită pe frunte este, se dovedeşte, predujiciată serios chiar de proprii mahalagii de presă.
Constatăm practic o adevărată operaţiune de răsturnare a valorilor şi de distrugere a tot ce mai poate avea legătură cu adevărul şi cauzele şi simbolurile naţionale ale Romåniei. Situaţia aminteşte de profanarea Monumentului Pompierilor acoperit cu o valiză Louis Vuitton, într-o campanie publicitară de aceeaşi factură sordită ca şi cea a Academiei Caţavencu.
Atunci, materialul promoţional primise aviz de la Ştefan Damian, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. La solicitarea Asociaţiei Civic Media şi a presei cåt de cåt libere, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a cerut atunci prefectului Capitalei şi ministrului Culturii să verifice legalitatea construcţiei publicitare. Printr-un comunicat oficial, Ministrul Culturii de atunci a arătat că „avizul eliberat de DCCPCN Bucureşti constituie o eroare“ şi a afirmat că „pentru evitarea unor situaţii similare, ce pot aduce atingere identităţii noastre naţionale, Ministerul Culturii şi Cultelor are în vedere modificarea Legii nr. 422/2001 în sensul interzicerii amplasării tuturor reclamelor pe monumentele istorice din Romånia“.
Mai mult, prefectul Capitalei, Cătălin Deaconescu, a cerut demontarea imediată a construcţiei care acoperă statuia, înainte „ca legea să intre în vigoare“, afirmånd răspicat că acest lucru nu se va mai întåmpla niciodată în Bucureşti.

Omerta „organelor“ de presă

Exact pe invers a procedat în cazul de faţă Ministrul Culturii, Paleologu cel „cacarisit“, conform exprimărilor sale precare, încălcånd flagrant Legea. Surse din Poliţia Capitalei ne-au informat că Primarul General Sorin Oprescu nu a agreat şi nu a aprobat această campanie sordidă, motiv pentru care Academia Caţavencu a fost amendată imediat după atacul de stradă al mardeiaşilor cu legitimaţii de presă. Revelator stării presei romåne actuale, evenimentul fără precedent a intrat sub ordinul omertei, fiind relatat de o singură televiziune de ştiri, în ciuda informării media şi a prezenţei principalelor posturi TV. Lipsa unei solidarităţi şi a unei demnităţi a presei denotă spectrul „biciului şi zăhărelului“ de zi cu zi sub care se află jurnaliştii, atunci cånd nu sunt transformaţi în „brigăzi miniereşti“.
În cazul agresării memoriei eroilor pompieri, un grup de personalităţi reale ale ţării, printre care academicienii Dan Berindei, Florin Constantiniu, Ioan Scurtu, Dinu Giurescu, Ştefan Ştefănescu, Gabriel Ţepelea şi oamenii de cultură Mariana Nicolesco, Radu Varia, Radu Beligan, împreună cu istorici, profesori, veterani şi jurnalişti au adresat o Scrisoare Deschisă ministrului Culturii, premierului şi preşedintelui Romåniei, afirmånd că „spre indignarea generală, în aceste zile am fost martorii unui sacrilegiu fără precedent“, „profanarea Monumentului Eroilor Pompieri din Calea 13 Septembrie constituind una dintre cele mai grave ofense la demnitatea naţională a romånilor“. Iată că nu a trecut mult şi Academia Caţavencu şi Ministerul Culturii au reuşit să depăşească în abjecţie ofensarea simbolurilor naţionale ale Romåniei.
Asociaţia Civic Media, precum şi redacţia ziarului „Curentul“, a cărui şef al departamentului de investigaţii a fost agresat, îşi rezervă drepturile de a acţiona în continuare pe toate căile legale în acest caz.