September 5th, 2015 
VR 
Am mai scris în acest colţ de internet despre faptul că arheologii care au descoperit prima statueta de os de 20.000 de ani (?) din Romania nu primesc nici o finantare de la Ministerul Culturii. La situl paleolitic Poiana Ciresului s-a mai gasit un colier de melci unic in lume, cu o vechime de 30.000 de ani (?). FOTO/VIDEO
Nota: Deşi ne exprimăm rezerva privind această datare semnalăm, totuşi, articolul.
Ei bine, de data aceasta, echipa condusă de responsabilul de șantier Elena-Cristina Nițu și directorul complexului muzeal “Curtea Domnească Târgoviște” Ovidiu Cîrstina, cu participarea studenților Universității Valahia din Târgoviște, sub coordonarea profesorului universitar Marin Cârciumaru, au făcut o descoperire poate mai importantă:
Statuetă de 23.000 de ani, descoperită recent de arheologi dâmbovițeni la un sit din Neamț
O statuetă de 23.000 de ani vechime a fost descoperită recent de arheologi dâmbovițeni la situl paleolitic de la Poiana Cireșului, județul Neamț.
Descoperirea este considerată a fi una extrem de importantă, este prima de acest tip din țara noastră și este caracterizată de specialiști drept unică pentru patrimoniul cultural al României.
”Este prima statuetă stilizată, abstractizată, din Sud Estul Europei, descoperită la noi în situl de la Poiana Cireșului. Probabil că o să poarte denumirea sitului, o să fie un Venus de Poiana Cireșului. Este realizată dintr-o rocă, iar contextul în care a fost descoperită este puțin mai special, pentru că ea a fost găsită pe marginea unei vetre, unei zone cu arsuri destul de puternice și în concordanță cu alte artefacte mai speciale. La fel ca la majoritatea statuetelor abstractizate din Europa, îi lipsește partea superioară. La noi partea superioară a statuetei mai are ceva special, pentru că de-a lungul timpului s-a presupus că erau fragmentate ritualic și mai ales aruncate în foc pentru fragmentare ritualică. Partea superioară a statuetei noastre prezintă urme de ardere și de exfoliere datorate acestui procedeu. Probabil că este una dintre dovezile solide care o să susțină teoriile cercetătorilor europeni de acum încolo”, a declarat responsabilul șantierului arheologic de la Poiana Cireșului, Elena-Cristina Nițu, la o conferință de presă.
Ea a subliniat importanța descoperirii.
“Trebuie să vă mai spun că aceste statuete se descoperă foarte rar, majoritatea au fost descoperite în anii ’80. Ultima statuetă europeană care s-a descoperit a fost într-un sit din Franța, anul trecut, este într-o stare destul de fragmentară. Următoarea este a noastră”, a mai spus cercetătorul științific Elena-Cristina Nițu.
Coordonatorul echipei de arheologi, profesorul universitar Marin Cârciumaru, a afirmat că descoperirea este ‘senzațională’, și trebuie conservată și expusă corespunzător.
‘Eu nu știu cât este România pregătită pentru o astfel de descoperire! Este o descoperire senzațională. O astfel de descoperire oriunde în lume este centrul atenției tuturor. Vreau să vă spun că mă uitam pe un site acum câteva zile, o descoperire similară din Cehia urma să se ducă la o altă expoziție. Era ambalată într-o cutie militară, transportată de doi militari, care erau flancați de alți patru militari cu armele în poziție de tragere. Spun toate aceste lucruri pentru că eu, descoperitorul ei, nu voi fi de acord să fie expusă decât în momentul când i se va asigura vizibilitate, siguranță și modurile de conservare totale, care să nu ne facă de râs în fața lumii”, a spus profesorul Cârciumaru.
El a adăugat că este prima astfel de descoperire din România. Statueta este realizată dintr-un material deschis la culoare, este destul de grea pentru volumul său și nu are cap.
”Este o descoperire senzațională în primul rând că este prima din România, este prima de acest fel din Sud Estul Europei (…). Majoritatea statuetelor de acest tip descoperite sunt fără cap. Deci să nu ne surprindă că partea superioară a corpului nu există. Dar în același timp noi avem speranța că adesea jumătatea cealaltă a unei statuete era găsită la 10-20 de metri. Deci putem să sperăm că vom găsi și partea cealaltă datorită modului de săpătură pe care îl practicăm. Suntem singura echipă care facem săpături arheologice și în stratele de cultură săpăm din doi în doi milimetri”, a mai spus coordonatorul echipei de arheologi, profesorul universitar Marin Cârciumaru.
Despre materialul din care este realizată statueta, profesorul spune că se vor face analize pentru a fi stabilit tipul acestuia.
”Sunt multe de spus despre această descoperire. Și noi suntem la început. Nu suntem siguri nici materialul din care a fost realizată. Noi acum, microscopic, spunem că este un argilit. Statueta este foarte grea pentru volumul ei. Este un argilit care probabil are ceva deosebit, nu suntem convinși că nu este dintr-o argilă preparată într-un anumit fel cu ingredienți pe care nu îi cunoaștem și care a fost arsă superficial. Sunt lucruri care ne așteaptă să le vedem. Ar fi extraordinar dacă ar fi arsă, pentru că asta ne-ar permite o datare directă a statuetei, nu a stratului respectiv. Din strat noi avem suficiente datări care peste 20.000 de ani, calibrate așa cum se folosesc în momentul de față sunt în jur de 23.000 de ani vechime”, a afirmat Cârciumaru.
Potrivit acestuia, forma statuetei este cea care dă importanță descoperirii.
‘Noi sperăm ca ea să nu fie încă o statuetă descoperită pe teritoriul Europei, ci ca ea să reprezinte din punct de vedere al evoluției artei statuetelor un plus față de ceea ce se știe în momentul de față. Trebuie să fim mândri pentru că în mod cert este indubitabil se văd urmele de prelucrare. Ceea ce este foarte rar pe multe statuete pentru că au fost distruse. Materialul din care este făcut, nu știm sigur ce, a făcut conservarea mai bună, chiar decât pe fildeș”, a mai spus profesorul universitar Marin Cârciumaru.
Statueta urmează să fi expusă la Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic din Târgoviște.
”Statueta nu este conservată și nici nu s-a intervenit deloc asupra ei. A fost lăsată cu depunerile originale cu carbonat de calciu din sit. Trebuie aflat întâi natura rocii și apoi găsite substanțele care se potrivesc nondestructive, probabil va trebui o baie de ultrasunete sau altceva și, probabil, va trebui să o trimitem la marile laboratoare din străinătate”, a precizat cercetătorul științific Elena-Cristina Nițu.
Echipa de arheologi dâmbovițeni a explicat că a dorit să prezinte mai întâi în țară descoperirea, iar ulterior va fi prezentată și în revistele internaționale de specialitate.
‘Noi am ținut neapărat, înainte de a intra în studiu în rândul revistelor mari din lume, să facem această conferință de prezentare cu mass media din România. Descoperirea este atât de mare încât ar fi fost necinstit din partea noastră să preluați din literatura de specialitate din străinătate înainte de a o vedea dumneavoastră primii”, a spus coordonatorul echipei de arheologi, profesorul universitar Marin Cârciumaru.
Descoperirea a fost făcută pe 22 august și prezentată, vineri, într-o conferință de presă la Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic din Târgoviște.
Cercetările de la Poiana Cireșului se desfășoară sub egida Complexului Național Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, prin responsabilul de șantier Elena-Cristina Nițu și directorul complexului muzeal Ovidiu Cîrstina, cu participarea studenților Universității Valahia din Târgoviște, sub coordonarea profesorului universitar Marin Cârciumaru.
AGERPRES / Autor: Cornelia Dumitru, editor: Mihai Simionescu
Colectivul de cercetare care participă la săpăturile din acest an este format, în această fază de început, din dr. Elena-Cristina Nițu (șefa șantierului), dr. Ovidiu Cîrstina – Complexul Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște, prof. univ. dr.Marin Cârciumaru – Muzeul Evolutiei Omului si Tehnologiei în Paleolitic Târgoviște, dr. Mădălin Văleanu (Muzeul Palatul Culturii Iași), dr. Jessica Lacarriere – arheozoolog (Universitatea din Toulouse-Franța), drd. Remus Dincă, drd. Adrian Nicolae (Universitatea Valahia din Târgoviște), absolventii Anca Purcaru (Universitatea Valahia din Târgoviște), Sergiu Enache (Universitatea de Vest Timișoara), studenții Florin Lupu, Alexandru Mirică, Marian Leu (Universitatea Valahia din Târgoviște), Adelina Sava (Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași), Aurelian Roșca (General manager at ITSquad Cluj-Napoca).
Semnal: Roncea.Ro
Posted in 
Tags: 
