Criza financiară nu a afectat vizibil festivalurile din cursul acestei veri, mai ales nu pe cele unde se bea şi se mănâncă pe rupte (la un preţ dublu sau triplu). E adevărat că unele nu au mai durat trei zile ci doar două, dar tot au fost organizate. Bineînţeles, vor fi unii cei care vor zice că şi pe vreme de criză trebuie să mâncăm, să bem şi să ne distrăm… Ca să uităm de greutăţile zilnice. Personal, nici măcar nu asta mă deranjează cel mai mult. Sigur că nu pot să nu mă gândesc, de exemplu, câte cărţi româneşti s-ar putea scoate pe banii (şi nu puţini, pentru că este vorba de multe sute de mii de forinţi) pe care o să-i cheltuiască în septembrie Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria pentru a organiza a nu ştiu câta ediţie a concursului de gătit, intitulat mai nou Festivalul Gastronomic al Românilor din Ungaria (titlu pe care, de fapt, organizatorii l-au furat de la Asociaţia Gastronomică din Chitighaz). Cel mai mult mă deranjează că organizatorii festivalurilor de vară din localităţile noastre româneşti, de obicei primăriile, nici măcar nu se gândesc cum ar putea beneficia de specificul local şi să organizeze festivaluri cu muzică, dansuri, mâncăruri româneşti. Sunt convinsă că mulţi unguri ar fi interesaţi de astfel de întruniri. Festivalul de la Chitighaz nu diferă cu mult de cel din Újkígyós, precum nici cel de la Micherechi de cel din Şercad. Şi aici şi acolo cântă şi dansează aceeaşi interpreţi maghiari provinciali, necunoscuţi, marea majoritate dintre ei fără voce şi lipsiţi total de ritm. Festivalul Castraveţilor de la Micherechi a pornit acum şapte ani din iniţiativa unei echipe inimoase, care a dorit ca aceste două zile de festival să fie şi un punct sigur de întâlnire pentru fiii satului, pentru acei micherecheni care trăiesc răsfiraţi prin ţară, de la Jula până la Budapesta sau de la Baja până la Veszprém. Degeaba s-a găsit forma, dacă ea nu a fost umplută cu fond, cu conţinut. În doar şapte ani, nu mai avem nici o idee de expoziţie, cu toate că Micherechiul nu duce lipsă de amatori talentaţi în diferitele ramuri ale artei. Elanul de la început cu expoziţiile şi conferinţele pentru legumicultori a dispărut şi el, azi trec cele două zile de festival aşa că nici castraveţi nu prea mai vedem. Iar în ce priveşte programul de pe scenă, marea parte a publicului şi-ar dori în exclusivitate spectacole româneşti, pentru că pe cele ungureşti le pot vedea oriunde se duc în satele sau oraşele din jur. Greu este de înţeles totuşi de ce organizatorii din Micherechi nu aud aceste cereri ale localnicilor. Noi găsim doar două răspunsuri posibile. Primul este frica. Frica de a nu supăra pe cineva, de a nu atrage atenţia că noi suntem români, că acasă vorbim o altă limbă decât majoritatea populaţiei ţării. De ce să scriem în partea de sus a afişului cu litere mari în româneşte, când pentru noi e bine şi dacă e scris din jos, cu litere mult mai mici, inscripţie care dacă cineva dansează pe scenă absolut nici nu se vede. Şi cum să nu afişăm draperii în culorile naţionale ungare, doar trăim în Ungaria. Că toate astea nu ni le cere nimeni, absolut nu contează. Suntem atât de înspăimântaţi ca nu cumva să supărăm pe cineva, încât renunţăm la tot ce este mai scump pentru noi: limba mamei, credinţa străbunilor, tradiţiile şi obiceiurile înaintaşilor noştri. În clipa când astea le-am pierdut, suntem şi noi pierduţi. Pe veci şi pentru totdeauna. Şi acest pericol îi paşte deja şi pe micherecheni. Al doilea răspuns posibil ar fi: indiferenţa, ceea ce însă este un lucru şi mai grav. Oamenii fricoşi mai pot fi convinşi că nu au de ce să se teamă, trăim în democraţie, iar minorităţile au dreptul să-şi vorbească limba, să-şi apere valorile culturale. Dar dacă s-a ajuns deja la indiferenţă, de aici nu prea mai este cale de întoarcere. Cu atât mai mult cu cât indiferenţa este, de cele mai multe ori, egală cu prostia.
Lenin inca misca la Kiev (vezi si foto) Conform unor surse ucrainene de la Kiev care s-au decis sa slujeasca adevarul, reuniunea extraordinară din 3 iulie a parlamentului ucrainean, convocată la solicitarea Blocului Iulia Timoşenko, a debutat cu blocarea tribunei şi a lojei membrilor guvernului de către deputaţii grupului parlamentar Partidul Regiunilor (PR), după scenariul blocajului din 1 iulie 2009. PR insistă în adoptarea proiectului de act normative care prevede majorarea salariului minim pe economie. În sala de şedinţe au fost afişate lozinci cu apelul către deputaţi la solidarite socială. După deblocarea activităţii, Volodimir Litvin a organizat o conferinţă de presă în care a declarat că evenimentele din Rada Supremă demonstrează existenţa unor tentative din partea unor forţe dinafara parlamentului care isi propun să destabilizeze situaţia din Ucraina. Litvin nu exclude că un scop al acestor acţiuni destabilizatoare ar putea fi provocarea de alegeri parlamentare anticipate în Ucraina şi a arătat că, personal, ar fi bucuros dacă s-ar organiza alegeri anticipate, a adăugat însă că înainte de adiscuta problema alegerilor este necesară modificarea legislaţiei electorale, “altfel procesul se va bloca pur şi simplu”. Preşedintele parlamentului de la Kiev a acuzat PR de inconsecvenţă, subliniind că, pe de o parte, guvernul Timoşenko este criticat pentru că nu are ministru de finanţe, iar pe de altă parte blochează iniţiativa legislativă care ar rezolva problema potrofoliilor vacante din Cabinetul de Miniştri al Ucrainei. În plină criză, guvernul ucrainean nu are ministri de finanţe, externe, apărare, transporturi. Recent a fost demis si adjunctul ministrului apararii. E clar ca urmeaza disolutia statului artificial. Conform unor alte surse, de la Washington, aceasta problema se va afla pe agenda intalnirii de marti dintre Obama si Medvedev dar, mai ales, a celei dintre Obama si Putin.
Surse diplomatice de la Bucuresti au refuzat sa confirme aceasta ultima informatie insa ne-au transmis urmatoarele:
· În ceea ce priveşte declaraţia demnitarului ucrainean potrivit căreia hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie în cazul Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina) este „o soluţie împotriva căreia s-a pronunţat delegaţia română în timpul negocierilor cu Uniunea Sovietică, în anii ’80”, care „reia practic poziţia pe care a susţinut-o delegaţia Uniunii Sovietice”, surse diplomatice/surse din MAE român consideră soluţia CIJ este una favorabilă părţii române în comparaţie cu oricare din propunerile de delimitare avansate de fosta URSS, inclusiv ultima, care datează din 1987. Astfel, soluţia propusă de URSS în 1987 „dădea” URSS circa 4000 de km pătraţi, în timp ce soluţia CIJ a dat Ucrainei doar circa 2500 de km pătraţi din totalul de 12 200 al zonei în dispută la Haga.
· De asemenea, soluţia reprezintă o confirmare a poziţiei promovate constant de România în negocierile bilaterale, atât cu fosta URSS, cât şi cu Ucraina. Este o decizie corectă şi echitabilă, în deplină concordanţă cu normele dreptului internaţional, practica statelor în materie, precum şi cu jurisprudenţa instanţelor internaţionale.
· Linia de delimitare stabilită de CIJ nu este rezultatul unui „compromis”, cum o califica preşedintele comisiei pentru integrare europeană din Rada Supremă, Boris Tarasiuk, ci reflectă aplicarea riguroasă a unor reguli precise, potrivit unei practici coerente dezvoltate chiar de CIJ. De altfel, după cum rezultă din hotărârea pronunţată în februarie, de CIJ, argumentele părţii române au fost preluate într-o proporţie foarte mare de Curte.
· Afirmaţiile referitoare la proiectul canalului de navigaţie pe braţele Bâstroe şi Chilia din Delta Dunării, nu sunt conforme cu realitatea. În fapt, lucrările ptr acest canal sunt întreprinse cu încălcarea normelor internaţionale şi cu ignorarea recomandărilor şi rezoluţiilor adoptate de organizaţiile internaţionale guvernamentale relevante.
· Nici afirmaţiile potrivit cărora proiectul nu ar afecta mediul înconjurător, fapt care ar fi fost confirmat de „organizaţiile internaţionale şi secretariatele convenţiilor din domeniul ecologiei, inclusiv al Convenţiei de la Espoo” nu sunt corecte. Astfel, Comisia de anchetă internaţională constituită în temeiul Convenţiei de la Espoo a ajuns la concluzia că proiectul are un impact transfrontalier negativ semnificativ, iar Adunarea Statelor Părţi la Convenţia de la Espoo a adoptat cu prilejul celei de-a patra reuniuni a acestui organism (Bucureşti, 19-21 mai 2008) o decizie prin care s-a arătat că Ucraina nu respectă prevederile Convenţiei si s-a solicitat ca partea ucraineană să nu întreprindă nici un fel de lucrări până la aplicarea corespunzătoare a Convenţiei.
· Poziţii similare au fost adoptate de toate organismele internaţionale relevante.
· O luare de poziţie recentă o reprezintă demersul Secretarului Executiv al Comisiei Economice ONU pentru Europa, Ján Kubiš, care la data de 25 martie 2009, a transmis viceprim-ministrului Ucrainei, Hryhory Nemyrya, o scrisoare referitoare la proiectul ucrainean, prin care se atrage atenţia autorităţilor ucrainene că Ucraina are obligaţia de a nu mai continua nicio lucrare pentru finalizarea proiectului până la îndeplinirea cerinţelor impuse de Convenţia Espoo şi că activităţile întreprinse reprezintă o continuă violare de către autorităţile de la Kiev a prevederilor Convenţie.
În ceea ce priveşte „politizarea problemei minorităţilor de către partea română”, sursele ZIUA s-au exprimat destul de “diplomatic”:
Problemele cu care se confruntă minoritatea românească din Ucraina, îndeosebi în domeniul asigurării învăţământului în limba maternă sunt binecunoscute. Atât în dialogului româno-ucrainean, la toate nivelurile, cât şi în cadrul multilateral (Consiliul Europei şi OSCE) aceste teme sunt discutate cu scopul asigurării drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina, consacrate de documentele europene în materie.
Partea română şi-a exprimat în mod constant preocuparea în ceea ce priveşte situaţia învăţământului în limba maternă în condiţiile ofensivei legislative a autorităţilor ucrainene cu scopul consolidării predării în limba de stat.
România şi-a exprimat îngrijorarea că măsurile adoptate pentru promovarea limbii ucrainene in detrimentul numărului de ore alocat limbilor materne au ca efect asimilarea graduala a minorităţilor, în condiţiile în care şcoala nu va mai asigura posibilitatea studierii in limba materna.
A spune lucrurilor pe nume, a invita la dialog, nu înseamnă politizare, probleme există, este cel puţin straniu faptul că parlamentarul ucrainean înţelege să contribuie la consolidarea „relaţiei de prietenie româno-ucraineană” prin prezentarea unor date eronate şi lansarea periodică a unor acuzaţii nefondate la adresa României. Această tactică a Ucrainei înseamnă, de fapt, politizare.
În ceea ce priveşte finalizarea monitorizării respectării drepturilor minorităţii române din Ucraina, aceleasi surse au sutinut ca:
Până în prezent, s-au desfăşurat primele două etape ale operaţiunii de monitorizare, în regiunea Cernăuţi şi în judeţul Suceava, respectiv în judeţul Maramureş şi în regiunea Transcarpatia. Etapa a treia urma să se desfăşoare în perioada 19-24 mai 2008, în regiunea Odesa.
Spre deosebire de etapele precedente, care s-au finalizat prin semnarea formularelor de monitorizare, etapa din regiunea Odesa a fost întreruptă ca urmare a nerespectării de către partea ucraineană a procedurii de monitorizare, a intimidărilor, ameninţărilor şi presiunilor exercitate la adresa membrilor comunităţii româneşti din regiune.
România a transmis Ucrainei propunerea de reluare a celei de-a treia etape a procesului de monitorizare, după evaluarea şi eliminarea cauzelor care au determinat întreruperea procesului in regiunea Odesa, în mai 2008. Suntem interesaţi de reluarea procesului de monitorizare şi asteptăm propuneri concrete în acest sens.
Eu personal sunt interesat intr-o aprofundare a relatiilor cu Rusia pentru rezolvarea de urgenta a problemelor comune care trec peste acest teritoriu al fostei RSS Ucrainene.
Copiii care invata in limba romana in Transnistria si profesorii lor sunt un exemplu de urmat pentru romanii din tara, a afirmat joi, la Sulina, presedintele Traian Basescu, citat de Agerpres.”Cred ca foarte multi romani ar putea sa priveasca la dumneavoastra si sa invete dragostea de Romania si de limba romana”, a afirmat presedintele Traian Basescu, in cadrul intrevederii pe care a avut-o cu elevi si profesori din Republica Moldova, Ucraina si regiunea separatista Transnistria.Declaratia respectiva a fost facuta dupa ce o profesoara din Tiraspol s-a plans ca unii elevi din ciclul gimnazial sunt obligati sa parcurga zilnic 34 de kilometri pentru a studia in limba romana. “Speram ca va veni o buna zi cand aceasta problema se va solutiona, iar acesti copii vor avea posibilitatea de a studia in limba romana in scoala din satul lor. Sa stiti insa ca nu ne vom lasa”, a afirmat profesoara din Transnistria. Cu acelasi prilej, directorul adjunct al Liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol, Raisa Padurean, i-a oferit presedintelui Romaniei portretul pe panza al poetului Mihai Eminescu si harta Transnistriei. “Am auzit ca se desfiinteaza Departamentul de Relatii cu Romanii de Pretutindeni, iar celor care discuta despre acest lucru puneti-le in fata aceasta harta! Speram ca aceasta bucatica va fi alipita candva de harta care o asteapta”, a afirmat Raisa Padurean. Presedintele Traian Basescu a afirmat ca acest departament nu se va desfiinta, ci va fi transformat intr-o agentie aflata in subordinea premierului. “Problema care se pune este de a muta acest departament de la Ministerul Afacerilor Externe in subordinea directa a premierului, pentru a fi mai aproape de decizia definitiva”, a precizat seful statului. Basescu: Cetatenia este dreptul tau Dascalii care au venit cu cei peste 100 de copii in tabara din Sulina l-au intrebat pe presedinte despre viitorul tinerilor care absolva facultati din Romania, dar ale caror studii nu sunt recunoscute in Basarabia.”Poti obtine cetatenia romana si in timpul studiilor, iar la finalizarea acestora esti cetatean roman cu diplome recunoscute aproape in toata Europa. Insa in raport cu numarul cererilor de obtinere a cetateniei, capacitatea de procesare este foarte mica. Avem in discutie crearea unei agentii cu personal detasat din ministerele cu atributiuni care sa se ocupe de acest lucru zilnic si nu o data pe saptamana”, a afirmat Traian Basescu. El a mai spus ca una dintre probleme cu care se confrunta in prezent Ministerul Justitiei este cea privind acordarea cetateniei persoanelor care au depus cereri inainte de intrarea in vigoare a noii legi. “Problema este ca sunt foarte multe cereri care au fost solutionate in baza vechii legislatii, dar la Ministerul Justitiei se lucreaza cu prioritate pentru solutionarea cererilor care au venit dupa promulgarea noii legi si sigur ca, in acelasi timp, se incearca si recuperarea cererilor depuse anterior”, a mentionat Traian Basescu. Noua lege privind acordarea cetateniei a fost aprobata in urma cu o luna si prevede, potrivit sefului statului, acordarea cetateniei romane in termen de sase luni pentru persoanele si rudele de pana la gradul III al celor ce au pierdut abuziv cetatenia. Basescu: “Nu vom inceta niciodata sa spunem ca, la Est, traiesc romani!” In timpul discutiilor purtate cu profesorii din Transnistria, un dascal i-a multumit presedintelui Romaniei pentru pozitia si discursul tinut in urma recentelor evenimente de la Chisinau. ‘Discursul i-a imbarbatat foarte mult pe tinerii din Chisinau, iar ‘multumesc’ este putin, dar nu vom inceta niciodata sa spunem ‘multumesc”, a declarat profesorul din Transnistria. La care seful statului a replicat: “Iar noi nu vom inceta niciodata sa spunem ca, la est, traiesc romani!” Cei care cred ca Romania este un stat care a aparut in “concertul” european abia dupa colapsul URSS se inseala profund, a amintit joi presedintele Traian Basescu, intr-un dialog cu tinerii romani din diaspora prezenti la Sulina in cadrul programului “ARC – 2009”, transmite Agerpres. Lectie despre Sulina-Europolis si Comisia Dunarii Astfel, pe teritoriile romanesti au existat germeni ai Europei unite inca din anul 1860, a adaugat Traian Basescu, el evidentiind importanta Sulinei, locului in care se desfasoara tabara tinerilor romani din diaspora la care a participat Traian Basescu.”Sulinei i se spunea Europolis, era un loc in care se vorbeau aproape toate limbile Europei, dar si limbi orientale. La vremea aceea, la Sulina era Comisiunea Dunarii (…), in jurul anului 1860, cand Dunarea a fost motivul pentru care s-a constituit prima structura europeana, structura de administrare si exploatare a Dunarii. Deci cei care cred ca Romania e o tara care a aparut dupa colapsul Uniunii Sovietice in concertul european se inseala profund. In Romania au fost germeni ai Europei unite, germeni ai cooperarii cu toate statele Uniunii Europene. La vremea aceea, pavilionul francez circula pe Dunare la bordul navelor, chiar pana acum doi ani am avut un remorcher sub pavilion francez pe Dunare, ca urmare a efectelor Comisiunii Dunarii”, le-a transmis Traian Basescu tinerilor romani. Presedintele a mentionat ca in Sulina existau peste 20 de consulate si ca acum se incearca revitalizarea localitatii, ca oras turistic, dincolo de valoarea lui in ceea ce priveste transportul. Seful statului a facut referire si la contextul economic actual al tarii, precizand ca Romania este afectata de criza economica si financiara, la fel ca toate statele “cuplate la economia globala”. El a mentionat ca problema cea mai mare este diminuarea exporturilor, aspect care genereaza somaj, dar ca exista si o reducere a consumului, deoarece romanii “nu mai sunt atat de largi la mana”, pe fond de criza.”Si Romania va iesi din criza o data cu tarile UE. Nici nu vom putea iesi singuri din criza, pentru ca asa este cand esti intr-o organizatie, cum este Romania stat membru al UE, (…) si nici nu va fi o tara in care lucrurile vor sta mai rau decat in alta parte”, a conchis el. Programul “ARC – 2009″, care este derulat sub inaltul patronaj al Presedintiei Romaniei si coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, a inceput in urma cu aproape doua saptamani si se desfasoara atat in tabara Eforie Sud, judetul Constanta, la Poiana Pinului, judetul Buzau, cat si in orasul Sulina, judetul Tulcea. Pana acum, in tabara de la Sulina, au fost deja 160 de copii din Republica Moldova, Ucraina, Serbia si Ungaria, iar in aceasta perioada copii din Transnistria. Programul ”ARC – 2009” se adreseaza copiilor si tinerilor etnici romani din afara granitelor, obiectivele acestuia fiind realizarea unui contact direct cu realitatile din Romania, facilitarea accesului lor la valorile culturale si istorice romanesti, precum si dezvoltarea abilitatilor de comunicare in limba romana. Basescu: Vom aloca burse de studii pentru toate cererile de la vorbitorii de limba romana din Moldova, Ucraina si Transnistria Romania va aloca burse pentru 70 de tineri din Transnistria care doresc sa studieze la universitati din tara noastra, a declarat, joi, presedintele Traian Basescu, prezent la Sulina, la debutul “ARC – 2009”, program de tabere destinat copiilor si tinerilor etnici romani de pretutindeni, transmite Agerpres. In dialogul pe care l-a avut cu tinerii si copiii romani din diaspora participanti la tabara de la Sulina, seful statului a declarat ca Romania a raspuns tuturor solicitarilor existente in acest sens si va aloca noi burse, daca vor exista cereri. “In ceea ce priveste educatia pentru voi, ma bucur ca anul acesta au fost solicitari. 70 de copii din Transnistria vor incepe studiile la universitati romanesti. Am fi bucurosi sa fie cat mai multe solicitari si, cu certitudine, vom aloca burse pentru cate solicitari vor fi, lucru pe care il facem si pentru tinerii din Republica Moldova, si pentru tinerii din Ucraina, pentru tinerii vorbitori de limba romana”, a afirmat Traian Basescu. Basescu: am vazut prigoana asupra romanilor El a vorbit, totodata, despre existenta unei “prigoane” in cazul celor care vor sa invete limba romana in anumite scoli din strainatate.”Am vazut prigoana care a fost si care este mai mult sau mai putin violenta uneori, cu privire la tentatia sau la dorinta voastra de a va pastra, de a invata limba voastra. Stim intamplarile din scolile din Transnistria si nu numai de acolo. Pe mine ma impresioneaza ca aveti taria, vointa sa mentineti limba romana si pentru lucrul acesta va multumesc si voua, si familiilor voastre, si dascalilor vostri, care tin sa pastreze elemente de identitate vii si consolidate”, a adaugat Traian Basescu. Presedintele a adaugat ca nu doreste o politizare a dialogului cu copiii si tinerii de la Sulina, dar a subliniat ca romanii au invatat ca a trai in Europa inseamna a-l respecta pe fiecare.”Vedem reactii in jurul nostru, reactii care nu au nimic comun cu comportamentul european. Este adevarat, ne uitam si la noi, acum 20 de ani, ne era greu sa intelegem ce inseamna drepturile cetatenilor proprii, atunci cand este vorba despre pastrarea culturii minoritatilor, spre exemplu. Acum, Romania este una dintre tarile care are cele mai moderne legislatii cu privire la minoritati, este garantat dreptul de a invata in limba materna, de a-ti pastra cultura, dreptul la justitie in limba materna”, a spus seful statului. La finalul discursului sau, cei prezenti au izbucnit in aplauze, iar Basescu a spus razand: “In Romania, presedintii nu prea sunt aplaudati, sa stiti”. Mai devreme sau mai tarziu, Republica Moldova va intra in UE Pe de alta parte, Traian Basescu a amintit ca “Romania recunoaste Republica Moldova si sustine integritatea teritoriala a acesteia. Viziunea noastra este ca, mai devreme sau mai tarziu, Republica Moldova va deveni un stat membru al UE, iar pana atunci este important ca procesele de democratizare sa se consolideze in spatiul Republicii Moldova, iar unul dintre elementele pe care noi le consideram esentiale in procesul de democratizare a unei tari este, de altfel, un proces prin care si Romania a trecut imediat dupa Revolutia din decembrie 1989: respectul pentru comunitati, indiferent ca sunt comunitati de romani, maghiari, rusi, lipoveni, ucraineni, macedoneni, turci, tatari”, a afirmat seful statului. Atacul “moldo”-ucrainean Presedintele Vladimir Voronin a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, ca Romania a intrat “smechereste” in NATO, deoarece nu are semnat acordul de frontiera cu Republica Moldova.”Romania a intrat asa, smechereste, in NATO fara a avea hotarele semnate cu Moldova. I-am spus si lui Jaap de Hoop Scheffer ca a incalcat toate regulamentele NATO, deoarece o tara fost-sovietica s-a apropiat de NATO fara a avea hotare semnate”, a afirmat Voronin, intr-o conferinta pe care a sustinut-o in calitate de presedinte al Partidului Comunistilor. Sapte comitete din Rada Suprema – legislativul de la Kiev – precum si ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, Markyian Kulyk, vor participa, la 1 iulie, la o sesiune dedicata analizarii relatiilor dintre Romania si Ucraina, aceasta nefiind publica, informeaza Mediafax. Sesiunea are loc in contextul in care pe agenda bilaterala romano-ucraineana figureaza “mai multe teme nerezolvate”, printre care proiectul Bistroe si amanarea semnarii Acordului privind micul trafic de frontiera. ZIUA Online Cititi aiciDiscursul preşedintelui României, Traian Băsescu, la lansarea Programului „ARC – 2009”
Presedintele Traian Basescu a afirmat, miercuri, ca situatia comunitatii de romani din Ucraina s-a depreciat in ultima perioada, transmite Agerpres. “Speram ca si in discutiile din perioada urmatoare cu Kievul vom reusi sa amelioram situatia care, trebuie sa recunosc, s-a depreciat in ultima perioada”, a declarat seful statului, in cadrul unei intalniri avute la Palatul Cotroceni cu o delegatie a asociatiilor romanesti din Ucraina.”Nu imi dau seama care este motivul exact al incercarii de asimilare a minoritatii romanesti din Ucraina. Noi, spre exemplu, suntem extrem de multumiti sa pastram valorile culturale ale minoritatilor si, daca priviti in legislatia noastra, puteti vedea cata libertate au minoritatile in a-si pastra limba, cultura, obiceiurile, pentru ca astea sunt lucruri care adauga valoare unei natiuni si nicidecum sa impiedice negativ cursul lucrurilor”, a adaugat Basescu.Seful statului a adaugat ca Romania va face eforturi pentru ameliorarea acestei situatii, dar ca este vorba de un set de valori diferite. “Oricat ne-ar fi noua de greu, acum, in perioada de criza economica, suntem convinsi ca va este mult mai greu dumneavoastra si de asta am vrut sa avem aceasta intalnire, macar sa va incurajez ca nu sunteti abandonati si ca toate gandurile noastre se indreapta catre romanii din afara granitelor. Incercam sa facem tot ceea ce se poate, numai ca setul de valori este diferit, valorile noastre sunt valori specifice UE, in care minoritatile au dreptul sa mentina cultura, limba, sa isi pastreze traditiile”, a subliniat presedintele. La inceputul intalnirii, unul dintre reprezentantii asociatiilor romanesti din Ucraina a sintetizat principalele probleme cu care se confrunta comunitatea din care face parte.El a precizat ca stabilirea unor relatii amicale la inceputul mandatului, intre presedintele Traian Basescu si omologul sau ucrainean, Viktor Iuscenko, a constituit motiv de bucurie si o sursa de sperante, dar a mentionat ca situatia s-a inrautatit.”Speram foarte mult si in faptul ca acea Comisie Basescu – Iuscenko va fi mai activa si, la inceput, au fost intr-adevar multe lucruri promitatoare. De o bucata de vreme insa relatiile si situatia comunitatii romanesti, cu parere de rau, se inrautateste. (…) Partea ucraineana, dupa parerea noastra, nu isi indeplineste promisiunile pe care si le-a asumat prin Tratatul de buna vecinatate si prietenie incheiat in 1997. (…) Acel articol 13 nu este respectat si venirea noastra incoace, la dumneavoastra, si intalnirile pe care le-am avut sunt pentru ca intr-o anumita masura sa intensifice politica Romaniei in directia apararii si promovarii drepturilor minoritatilor romanesti din afara tarii, inclusiv din Ucraina’, a afirmat el.De asemenea, reprezentantul comunitatii romanesti din Ucraina a mentionat ca romanii participanti la intalnire reprezinta zone distincte din Ucraina, fiecare avand probleme specifice, dar si dificultati comune rezultate in urma unei “politici de deznationalizare”. “Avem cu totii aceleasi probleme comune, care sunt rezultate in urma politicii de deznationalizare pe care o promoveaza statul ucrainean si de asimilare a minoritatilor nationale, in special in domeniul invatamantului, restrangerea drepturilor noastre in domeniul invatamantului. Numarul de scoli cu predare a obiectului Limba romana scade de la un an la altul. De asemenea, apar greutati in relatiile noastre cu patria istorica, vize, expulzari si alte lucruri”, a precizat reprezentantul romanilor din Ucraina.Reducerea invatamantului romanesc din UcrainaIncepand din luna septembrie a acestui an va continua reducerea numarului de ore cu studiere in limba romana din scolile din Ucraina. Romanii din Bucovina de nord au avertizat inca de anul trecut asupra pericolului de deznationalizare din Ordinul 461 din 26 mai 2008 al Ministerului Invatamantului de la Kiev. Conform acestui ordin, din septembrie 2009 urmeaza ca istoria si geografia pentru clasa a VI a sa fie predate in limba ucraineana. Anul viitor aceeasi masura va fi impusa clasei a VII a. Incepand din acest an, profesorii din scolile romanesti din Ucraina vor fi obligati sa obtina specializarea in limba si literatura ucraineana. In cursul zilei de marti, ministrul roman de Externe Cristian Diaconescu a avut o intalnire cu reprezentanti ai minoritatii romanesti din Ucraina, la care a participat si secretarul de stat Eugen Tomac. Diaconescu subliniat disponibilitatea Ministerului Afacerilor Externe de a identifica si promova masuri concrete care sa vina in intampinarea solicitarilor legitime ale minoritatii romanesti din Ucraina, in concordanta cu prevederile acordurilor bilaterale in vigoare. Vizita reprezentantilor romanilor din Ucraina face parte din programul de consultari directe, initiat de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni. ZIUA Online Nota: Astazi presedintele Romaniei se va afla in Tabara de la Sulina unde se va intalni cu elevii si studentii romani din jurul granitelor Romaniei veniti acasa in cadrul Programului ARC-2009.
Reprezentantul Bruxelles-ului pentru Moldova, Kalman Mizsei, legitimeaza regimul de la Tiraspol * El a participat la forumul economic organizat de liderul separatist, persona non grata in Uniunea Europeana
Reprezentantul UE pentru Republica Moldova, Kalman Miszei (beneficiar al SOROS Grup – n.m.), a participat joi la un forum economic organizat in speranta atragerii investitorilor straini, intalnire gazduita de liderul separatist Igor Smirnov (foto) la Tiraspol, transmite agentia de presa rusa Ria Novostii. Participarea lui Kalman Mizsei la forumul economic de la Tiraspol a fost confirmata de biroul lui din Chisinau.Conform agentiei Ria Novostii, forumul a fost deschis printr-un discurs al lui Igor Smirnov, urmat de presedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evghenii Sevciuk dupa care a luat cuvantul si reprezentantul Uniunii Europene, Kalman Mizsei. Diplomatul european s-a facut remarcat in anul 2006, un raport de audit al ONU constatand o serie de fraude financiare in perioada in care Mizsei a fost reprezentantul ONU la Moscova. Continuarea laZIUA UE sta la masa cu indezirabilul Smirnov
Guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a lansat o serie de acuzatii la adresa Romaniei cu prilejul unei conferinte platite din banii Uniunii Europene * “Basarabia va ramane pentru totdeauna teritoriu al Ucrainei, iar pretentiile Romaniei la aceste pamanturi nu au un caracter oficial” – guvernatorul regiunii Odesa
Conferinta internationala “Programul de vecinatate Ucraina – Romania: catalizatorul cooperarii dintre cele doua tari” ar fi trebuit sa contribuie la relansarea relatiilor dintre Bucuresti si Kiev, insa oficialii ucraineni au preferat sa acuze Romania de intentii agresive, iar mass-media din Odessa a pus sub semnul intrebarii decizia din procesul de la Haga cu privire la delimitarea platoului continental din Marea Neagra, informeaza Agerpres. Conferinta s-a desfasurat intre 4 si 5 iunie, la ea participand reprezentanti ai autoritatilor regionale, precum si circa 100 de oficiali din partea guvernului ucrainean, a executivului roman, precum si a unor structuri diplomatice. Consulatul Romaniei de la Odesa a refuzat sa ne furnizeze informatii referitoare la aceasta conferinta, indrumandu-ne catre Ministerul Afacerilor Externe, de unde nu am putut afla informatii suplimentare.
Acuzatii repetate
“Basarabia va ramane pentru totdeauna teritoriu al Ucrainei, iar pretentiile Romaniei la aceste pamanturi (judetele din Sudul Basarabiei si Bucovina de Nord) nu au un caracter oficial”, a declarat joi guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, in cadrul forumului consacrat “Programului de vecinatate Romania-Ucraina”, relateaza Agerpres. “Basarabia este a noastra si va fi pentru totdeauna teritoriu ucrainean, indiferent de ceea ce afirma vecinii nostri romani, mai ales ca aceste declaratii nu reprezinta pozitia oficiala a Romaniei, ci a unor organizatii publice de pe teritoriul roman”, a afirmat Serdiuk, adaugand: “Cainii latra, caravana trece”. Postul de televiziune ATV din Odesa care a preluat declaratiile lui Serdiuk a calificat decizia de la Haga in litigiul pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice din Marea Neagra drept “discutabila”. Serdiuk a remarcat totodata ca “problemele litigioase dintre Ucraina si Romania influenteaza intr-un fel atmosfera derularii acestei conferinte internationale”. “Nu pot sa spun ca exista o cantitate mare de lucruri negative, dar predispozitia exista”, a mai remarcat guvernatorul Odesei. George DAMIAN
Recunoasterea Unirii Basarabiei cu Romania
Reproducem in randurile ce urmeaza copia scrisorii trimise de premierul britanic Lloyd George premierului roman Alexandru Vaida – Voevod in care era tratata chestiunea recunoasterii unirii Basarabiei cu Romania, precum si Declaratia Consiliului Suprem cu privire la Basarabia.
Consiliul a fost de acord…
Excelenta, Am onoarea sa va informez, in numele participantilor la Conferinta de Pace, ca astazi Consiliul Suprem a luat in discutie cererea adresata de excelenta voastra cu privire la recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania, de catre Conferinta. Profit de aceasta ocazie pentru a aminti excelentei faptul ca luarea unei decizii in acest sens a fost amanata de Conferinta de Pace pana in momentul in care guvernul roman isi va retrage complet trupele din Ungaria. Totusi, Consiliul Suprem a amintit de promisiunea excelentei din data de 26 februarie, conform careia evacuarea trupelor romanesti nu va fi intarziata dincolo de data fixata de Misiunea Aliatilor. Ca urmare, avand in vedere acest lucru, Consiliul a fost de acord cu recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania, intr-o formula anexa. Oricum, aceasta recunostere nu poate face parte legal din Tratat pana in momentul in care trupele romanesti nu au evacuat complet Ungaria.In legatura cu aceasta, trebuie sa fac referire la intrebarea ridicata de guvernul roman, cu privire la incheierea unui acord de pace cu guvernul sovietic din Rusia. In replica, Consiliul Suprem ar face referire la declaratia continuta in comunicatul din 2 februarie. De aici reiese faptul ca, Consiliul Suprem a fost de acord cu faptul ca nu isi poate asuma responsabilitatea de a incuraja Romania sa continue un razboi care ar putea fi impotriva propriilor interese. Cu atat mai putin ar putea incuraja Romania sa adopte o politica agresiva la adresa Rusiei. Totusi, in cazul in care Rusia va ataca Romania in interiorul granitelor sale legitime, Aliatii ii vor acorda tot sprijinul. Conferinta considera ca aceasta recunoastere a unirii Basarabiei cu Romania ar elimina principalul obstacol in calea unor posibile negocieri dintre guvernul rus si cel roman, in eventualitatea in care Romania considera ca acest lucru este benefic.
Am onoarea,
Slujitorul supus al Excelentei, Lloyd George
Declaratia Consiliului Suprem cu privire la Basarabia
Pana in prezent, principalele Puteri Aliate nu au reusit sa ia o decizie clara in privinta Basarabiei, atat pentru faptul ca ei considera aceasta chestiune ca facand parte din problema generala legata de fostul guvern roman cu care nu s-a putut ajunge la o intelegere, cat si datorita faptului ca acestia considera ca s-ar putea ajunge la un acord intre Romania si Rusia. Aliatii nu vad niciun motiv pentru care ar trebui sa mai amane luarea unei decizii. Guvernul roman si-a aratat dorinta de a rezolva chestiunea , in interesul Romaniei dar si al Europei, respectand si dorinta Consiliului Suprem in privinta retragerii din din Ungaria, pe baza asigurarilor date de Aliati. In acelasi timp, guvernele Aliatilor considera ca luarea unei decizii in chestiunea Basarabie este atat in interesul Romaniei cat si al statelor vecine.
Dupa ce au fost luate in calcul aspiratiile populatiei basarabene cat si caracterul romanesc al regiunii, atat din punct de vedere geografic cat si etnografic, precum si argumentele istorice si economice, Aliatii se pronunta, drept urmare, in favoarea unirii Basarabiei cu Romania, care a fost deja declarata formal de reprezentantii basarabeni, dorind sa incheie un tratat de recunoastere a acestei uniri in momentul in care conditiile mentionate sunt indeplinite. Ei considera ca in aceasta unire intersele generale si particulare ale Basarabiei ar trebui conservate, in special in privinta relatiilor cu statele vecine si in privinta drepturilor minoritatilor, care trebuie sa fie in concordanta cu cele din alte regiuni ale Romaniei. Aliatii isi rezerva dreptul ca, in cazul in care apar alte probleme legate de cele doua chestiuni mentionate anterior, sa se adreseze Ligii Natiunilor. Ioan Tudor
N _______ “30” mai 2009 PRESS-RELEASE STATEMENT BY PRIME MINISTER VLADIMIR PUTIN
On June 7, 2009 Ukraine is due to make another payment for Russian natural gas, which is being supplied for domestic consumption and for underground depots. Talks indicate that Ukraine may find it difficult to meet this financial commitment. This is increasing the risk of new setbacks in the transit of Russian gas to European consumers. Looking for a way out of the predicament, Ukrainian Prime Minister Yulia Tymoshenko suggested that Russia make a five to seven year advance payment of about five billion dollars for the transit of gas to Europe. Ukrainians have to pay about that much for Russian gas supplies. Implementation of this proposal seems unlikely for at least three reasons. First, Ukrainian President Viktor Yushchenko recently referred to this option as illegal. Second, the joint EU-Ukrainian declaration on upgrading the Ukrainian gas transport network, signed on March 23, 2009 in Brussels, provides for a considerable change in the organisation of the Ukrainian gas complex. In other words, we do not know for certain with whom Gazprom will execute gas supply contracts for Ukraine and for the securing of transit to European consumers. Third, the global crisis, along with a drop in gas prices and sales will make it difficult to stockpile five billion dollars. Since Ukraine has voiced doubts in its ability to make the payments for natural gas, we have informed our partners of a potential problem, resorting to the early warning mechanism set up between Russia and the European Union (EU) on potential energy system setbacks. I sent messages to the EU leaders –President of the European Commission José Manuel Barroso, President of the Czech Republic Vaclav Klaus, and Swedish Prime Minister Fredrik Reinfeldt. I also discussed gas supplies via Ukraine, including ways of resolving the problem in a telephone conversation with Mr Barroso today. Judging by the reaction of these European leaders, the EU is unable to render the required financial aid to Ukraine. They made references to the acute economic crisis and the EU’s internal rules and procedures. Having warned our European partners about the threat to Europe’s energy security, we have declared our willingness to shoulder part of the responsibility of the financial burden in resolving the problem. However, I would like to emphasize that Russia does not intend to subsidize the Ukrainian economy single-handedly. We are hoping that the EU will hear our concerns and discuss them very seriously at its forthcoming meeting on June 18-19. I would also like to make one more remark about the world community’s concerted effort to counter the crisis. On May 27, I sent a letter to IMF Managing Director Dominique Strauss-Kahn, reaffirming Russia’s readiness to invest up to $10 billion in its bonds. These additional resources will expand the fund’s potential to deal with the crisis. At the same time, we are convinced that the funds allocated by Russia should be used primarily to help our CIS neighbours, in particular, to help Ukraine resolve its energy problem. We are grateful to Mr Strauss-Kahn for his initial constructive response. The Ukrainian Government has been informed about the essence of our proposals to the IMF and our European partners. To conclude, I would like to emphasize once again that the impending problem of Ukrainian transit is very serious and concerns not only Russia and Ukraine. It concerns an overwhelming majority of European countries, and should be resolved with a common effort, and with full understanding of the responsibility involved. I hope that this sober and pragmatic logic will gain an upper hand. Vladimir Putin May 29, 2009
Ucraina continua lucrarile la Canalul Bastroe afectand grav sistemul ecologic al Deltei Dunarii, in ciuda protestelor internationale. Ziarul ZIUA, care a atras primul atentia asupra pericolelor proiectului ucrainean, printr-o campanie sustinuta la Bucuresti, Bruxelles, Strasbourg si Washington, inca din 2004, a fost vizitat pentru un documentar profesionist despre Cazul Bastroe. Realizat anul acesta pentru un curs universitar din Marea Britanie, productia tv ii are ca protagonisti si pe doi dintre colegii nostri, activi in aceasta campanie, Victor Roncea si George Damian. Guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat marti ca in ciuda piedicilor puse de Romania, constructia canalului Dunare-Marea Neagra a fost finalizata, canalul functioneaza si chiar aduce venituri Ucrainei si in special regiunii Odesa, informeaza NewsIn.Potrivit portalului informational regional dumskaia.net, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a facut aceasta declaratie marti, la sedinta Colegiului administratiei regionale de stat.Guvernatorul regiunii Odesa s-a aratat foarte multumit de faptul ca practic a fost finalizata constructia canalului Dunarea-Marea Neagra. Potrivit lui Serdiuk, in pofida piedicilor puse de Romania, canalul functioneaza totusi si aduce venit Ucrainei si in special regiunii Odesa. Oficialul si-a exprimat convingerea ca in urmatorii cinci ani volumul schimbului de marfuri pe Dunare va creste de 30 de ori, motiv pentru care canalul Dunarea-Marea Neagra va fi foarte solicitat, iar consecinta va fi ca va aduce venituri mai mari. “Aceste fluxuri de marfuri vor merge prin porturile noastre, cu folosirea vaselor noastre. Este evident ca aceste lucruri vor aduce un venit foarte mare Ucrainei”, a spus guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk.Pe de alta parte, Nikolai Serdiuk, este de parere ca decizia Curtii de la Haga legata de delimitarea platoului continental in zona Insulei serpilor “este una pozitiva pentru Ucraina”. Prin urmare, a cerut guvernatorul, Kievul “trebuie sa inceapa valorificarea economica intensa a platoului continental din zona insulei”.”Si atunci vor fi eliminate toate aspectele problematice din jurul Insulei serpilor”, a conchis Serdiuk. ZIUA Online: Guvernatorul regiunii Odesa spune ca, in ciuda piedicilor puse de Romania, Canalul Bastroe functioneaza (2009-05-27 13:34)
Presa ucraineană: Romania este o hienă a Europei de Est care a anexat teritorii de la vecinii săi“ Insă şi pentru hiene vin uneori vremuri grele şi asta pentru că cei care deţin puterea in această lume nu au nici pe de parte intotdeauna nevoie de ele”, işi incheie portalul de la Odesa timer.od.ua articolul in care dă o interpretare proprie istoriei Romaniei. La vremea sa, Winston Churchill a numit Polonia “o hienă a Europei de Est”, dar se pare că Churchill nu avea dreptate – alta e ţara est-europeană care merită mai mult calificativul de hienă, iar ţara respectivă este Romania, a scris marţi portalul informaţional de la Odesa timer.od.ua, citat de NewsIn. Iar pentru a da greutate afirmaţiilor sale, autorul articolului “Romania Mare sau Hiena, subspecia est-europeană” face ceea ce el numeşte “o incursiune in istorie”. Romanii, descendenţii ocnaşilor exilaţi de Imperiul Roman Romania ca stat a apărut in 1877, scrie timer.od.ua, cand in fruntea principatelor unite ale Valahiei şi Moldovei a fost incoronat regele Carol I. Noul stat, prin insăşi denumirea sa – Romania – işi sublinia descendenţa din Imperiul Roman, care existase cu 1.500 de ani mai devreme. Portalul notează ironic că o descendenţă indepărtată exista totuşi – actualul teritoriul al Romaniei a fost folosit de romani ca loc de surghiun pentru concetăţenii lor certaţi cu legea – un gen de loc de exil cum era insula Sahalin (din vecinătatea Japoniei – n.red.) pentru Imperiul Rus – o fundătură indepărtată, salbatică şi rece. Deci, intr-o anumită măsură, romanii aveau legătură cu Roma – o parte din strămoşii lor erau ocnaşi exilaţi, scrie publicaţia ucraineană. “Anexarea” Dobrogei In 1878 regatul a primit primul supliment teritorial – pentru susţinerea morală a Rusiei in timpul războiului ruso-turc din 1877-1878 a primit Dobrogea de Nord. Picanteria situaţiei constă din faptul că la inceputul războiului Principatul unit era vasal al Imperiului Otoman şi, teoretic, trebuia să-i susţină pe turci. Aşadar, prima anexare teritorială era de fapt o plată pentru trădare – romanii au ales momentul cand suveranul slăbit a ajuns in stare de război şi au smuls o parte din teritoriul acestuia, linguşindu-se in acelaşi timp pe langă un nou suveran, scrie autorul articolului postat pe timer.od.ua. Următoarea anexare a fost aşteptată de Romania tocmai 35 de ani – pană in 1913. In sud-vestul ţării se desfăşura cel de al doilea război balcanic, iar Bulgaria lupta concomitent impotriva Serbiei, Greciei şi a Imperiului Otoman – intreaga armată bulgară era prinsă pe numeroase fronturi. Anume acest moment a fost ales de Romania pentru a-l lovi pe vecin pe la spate – fără să intampine vreo rezistenţă, armata romană a trecut frontiera şi a avansat pana in apropiere de Sofia. Bulgaria nu avea altceva de făcut decat să capituleze. Conforma tratatului de la Bucureşti, Romania a primit de la Bulgaria Dobrogea de Sud. Aşadar, a doua anexare teritorială a venit in urma loviturii neanunţate, pe la spate, date unei ţări care la acel moment lupta din răsputeri cu forţe ale inamicului ce o depăşeau cu mult. “Ocuparea” Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei In anul următor – 1914 – a inceput Primul Război Mondial, insă Bucureştiul nu se grăbea să ia parte. El aştepta şi se targuia. Şi doar după ce Antanta a promis romanilor Transilvania care aparţinea Ungariei armata romană a inceput manevrele militare. Rezultatele acestora au fost jalnice – in patru luni “urmaşii romanilor” au pierdut partea cea mai mare a teritoriului său, inclusiv capitala – Bucureştiul. Iar la 7 mai 1918 chiar au semnat un armistiţiu cu Germania şi aliaţii acesteia. Şi doar succesul trupelor Antantei in Balcani din toamna anului 1918, care au determinat transferul trupelor germane şi austriece spre vest, a permis romanilor să reintre in război. Ei au făcut acest lucru la 10 noiembrie 1918 – exact cu 24 de ore inainte de incheierea Primului Război Mondial. De altfel, scrie site-ul ucrainean, pe romani nici nu-i preocupa prea mult războiul mondial – ei erau interesaţi de noi teritorii, fără să ţină cont cui aparţin acestea – duşmanilor sau prietenilor de altădată. Incă din ianuarie 1918 armata romană, folosindu-se de războiul civil şi de anarhia de pe teritoriul fostului aliat – Rusia – trece Dunărea şi Prutul, ajunge la Nistru, ocupă Basarabia şi o anexează la sfarşitul lunii noiembrie. La inceputul anului 1919 aceeaşi soartă era impărtăţită şi de o parte a Austriei – ducatul Bucovina. Iar pentru Transilvania lupta a durat pană in august 1919, insă şi aceasta a fost acaparată. De notat că pe niciunul din teritoriile menţionate romanii nu constituiau o majoritate etnică, avand maxim 35 la sută, susţine publicaţia ucraineană. Astfel, sub lozinca “unirii tuturor romanilor” şi folosid slăbiciunea vecinilor, Romania a rupt din ei bucăţi din teritoriu, iar legalitatea acestor anexări este contestabilă. Romanizarea forţată si asimilarea minorităţilor “Pai şi nu este asta o hienă?”, se intreabă sarcastic, ca o concluzie a istoriei repovestite, portalul timer.od.ua. Pe teritoriile acaparate, mai scrie publicaţia, a inceput imediat romanizarea intensă. De exemplu, in Basarabia in 1918 a fost adoptată o lege a naţionalizării conform căreia toţi locuitorii Basarabiei deveneau supuşi ai Romaniei şi erau obligaţi să vorbească şi să scrie in limba romană. Exilarea limbii ruse din sfera oficială a avut repercusiuni in primul rand asupra miilor de funcţionari şi angajaţi. Potrivit unor estimări, zeci de mii de familii de cinovnici (funcţionari ai statului – n.r.) concediaţi din cauza necunoaşterii limbii sau din motive politice au rămas fără vreo sursă de existenţă. Procese similare aveau loc şi in Transilvania şi in Bucovina. Populaţia locală răspundea prin revolte armate, care erau inăbuşite de armata romană regulată. Adică prosperarea in comun cu populaţia teritoriilor anexate a eşuat in mod evident, simte nevoia să explice publicaţia ucraineană. “Insă şi pentru hiene vin uneori vremuri grele şi asta pentru că cei care deţin puterea in această lume nu au nici pe de parte intotdeauna nevoie de ele”, işi incheie portalul de la Odesa timer.od.ua articolul in care dă o interpretare proprie istoriei Romaniei. Virulentul articol la adresa Romaniei publicat de acest site intervine in condiţiile in care in ultimele zile s-au intensificat declaraţiile acide dinspre presa sau diverşi politicieni de la Kiev inspre Bucureşti. Atacurile au fost starnite de o declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu făcută recent la Piatra Neamţ in care explica de ce Romania nu poate semna un acord de frontieră cu Republica Moldova – Romania consideră inutilă semnarea unui tratat de frontieră “care să facă din şeful statului roman un partener al lui Ribbentrop şi al lui Molotov”, a spus Băsescu, subliniind că acest demers ar fi impotriva obligaţiilor asumate de statul roman. Declaraţia a starnit nemulţumirea Chişinăului, dar şi critici din partea ministrului ucrainean al apărării, Iuri Ehanurov. Luni, Partidul Comunist din Ucraina a afirmat că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu reprezintă un pericol pentru integritatea teritorială a Ucrainei, pentru că in acest fel preşedintele Băsescu formulează revendicări teritoriale asupra teritoriilor statelor vecine Romaniei. ZIUA Online
Cristian Diaconescu despre atacurile din Rusia si Ucraina: In politica externa, nu totul se intampla peste noapte Ascultati aici interviul cu ministrul Cristian Diaconescu (MP3, 8201 kB) Descarca » Atacurile din presa rusa si ucraineana la adresa Romaniei, osemintele ostasilor romani, cazuti la datorie in cel de-al Doilea Razboi Mondial, tinute in saci prin poduri. Mai ales ca joi este Ziua Inaltarii Domnului si cea a Eroilor. Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a discutat cu ZIUA Online despre aceste subiecte. Cititi si ascultati aici un interviu in exclusivitate!
Ziua Online:In ultima vreme, presa de limba rusa, nu neaparat din Federatia Rusa, a lansat un atac direct la adresa Romaniei, cu trimitere evidenta la declaratia Presedintului Basescu, referitoare la Pactul Ribbentrop- Molotov si tratatul de frontiera cu Republica Moldova. Reactia ofcialilor romani si, in special, a MAE, a fost destul de retinuta. De ce? Cristian DIACONESCU: Din punctul de vedere al Ministerului de Externe, reactionam numai la nivel institutional, iar, in relatiile bilaterale dintre Romania si alte state, nu au intervenit elemente de natura celor sublinitate in respectivele reactii. Multe dintre aceste pozitionari fiind in seama, in special, de economia politica interna, de momente politice, intr-un fel sau altul, dar, repet, la nivel oficial, nu exista nici un fel de adresare negativa la adresa Romaaniei. Z.O.:Totusi, sunt citati oficiali din cadrul Federatiei, dar si unii analisti importanti. Chiar daca declaratiile nu au venit pe canale diplomatice… C.D.: Atata vreme cat Romania si-a respectat, continua sa-si respecte si isi va respecta in coninuare toate obligatiile si responsabilitatile pe care le are in sistemul Uniunii Europene, nu exista nici un motiv de preocupare, iar aceasta atitudine o vom continua. Din punct de vedere al Romaniei, politica de externe si securitate, promovata la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivelul Aliantei Nord-Atantice, reprezinta elementul fundamental de baza, care nu se va abate de la principiile asumate. Nu vad nici o dificultate in a prezenta si liniile fundamentle si atitudinea pe care Romania o are. Sigur, ca exista preocupari, atunci cand, din punctul nostru de vedere, sunt incalcate normele de functionare ale statului de drept sau cand aspiratiile afirmate, privind integrarea europeana, nu sunt urmate si de fapte. Aceasta este situatia! Vom promova dialogul si proiectul european si realatiile de buna vecinatate cu vecinii de la Rasarit. Z.O.:Mai grav este ca o reactie mult mai agresiva a venit din partea vecinilor ucraineni, inclusiv in Rada Suprema. C.D.: Si in plan bilateral, dar si multilateral, in relatia cu Ucraina, promovam aceleasi principii care au stat la baza politcii noastre. De multi ani, sprijinim aspiratiile Ucrainei de integrare euro-atlantica, avem o prespectiva cat se poate de flexibila, pozitiva, privind relatiile de buna vecinatate. Sigur, mai sunt o serie de probleme, dar, cu rabdare si cu tact, acestea se vor rezolva pas cu pas, ca intre doua state vecine care se respecta reciproc. Z.O.:Peste doua zile, in Romania se comemoreaza Ziua Eroilor, care, in traditia crestin-ortodoxa, coincide cu Ziua Inaltarii Domnului. In urma cu doua saptamanni, o publicatie ucraineana scria despre Osemintele eroilor romani care erau scoase la licitatie, tinute in saci, prin poduri, sau ingropate alaturi de cele ale sovieticilor, figurand ca neidentificati. In Romania exista un Oficiu National pentru Cultul Eroilor, care se ocupa inclusiv de mormintele militarilor straini si promoveaza respectarea memoriei acestora, indiferent daca ne-au fost aliati sau inamici. Ce poate face MAE, pentru a determina autoritatile de la Kiev sa adopte o atitudine similara? C.D.: Pe baza unor acorduri bilaterale, se poate realiza protejarea unor asemenea locuri sfinte, in care odihnesc oameni care si-au dat viata. Avem cu Ucraina un cadru juridic, spun eu, destul de bun. In legatura cu alegatia aparuta in presa ucraineana, oficiul nostru diplomatic a primt instrustiuni pentru a se interesa si pentru afla care este situatia. Raspunsul tine si de cooperarea statului gazda. Nu putem sa ne subrogam drepturilor suverane ale statului respectiv. Uneori, dialogul merge mai greu. Alteori, dialogul merge mai simplu. In politica externa, nu totul se intampla peste noapte. Marius BATCA
Vezi si:
Provocarea de Sorin Rosca Stanescu Ziarul Ziua lanseaza o provocare. In numele mass-media romanesti. Ea este adresata puterii. Presedintelui, primului-ministru, sefilor partidelor parlamentare. Mesajul este simplu: “salvati presa!”. De ce? Cum s-a ajuns aici? Si ce ar trebui sa faca Executivul pentru societati in definitiv…
Petitie Ziua Se poate! Guvernantii se gandesc sa-l ajute pe miliardarul Mittal cu energie romaneasca aproape gratis * Cand vine vorba de cei 100.000 de angajati din mass-media, politicienii puterii cer analize ZIUA a cerut guvernantilor ca intreaga industrie media sa fie tratata ca una strategica si, in… Sfaturile lui Traian Basescu catre deputatii si senatorii pedelisti Iubiti-va cu presa Nu va lasati in fata Guvernului atunci cand va blocheaza initiativele legislative, adoptati cat mai repede noile Coduri, rezolvati problema dosarelor de coruptie blocate in Parlament, iesiti cat mai mult in presa si eliminati pensiile parlamentare. Acestea sunt sfaturile pe care presedintele…
Basescu vrea sa impace UE cu Rusia Presedintele Traian Basescu a declarat ieri in cadrul primei zi a lucrarilor Forumului Economic UE-Rusia gazduit de tara noastra ca Bruxelles-ul si Moscova vor trebui sa gaseasca metode comune pentru o vecinatate stabila. “Marea Neagra trebuie sa reprezinte un destin care ne uneste…
Kievul speriat de Putin Declaratiile premierului rus Vladimir Putin cu privire la influenta Rusiei in spatiul post – sovietic au trezit ingrijorarea in randul oficialilor ucraineni. Cu prilejul depunerii unei coroane de flori la mormantul lui Anton Denikin, erou national ce a luptat impotriva bolsevicilor…
A 7-a ediţie a Cupei Ministerului Afacerilor Externe
Bucureşti, Clubul Diplomatic, 23 mai – 6 iunie 2009
Ministerul Afacerilor Externe organizează în perioada 23 mai – 6 iunie cea de-a şaptea ediţie a Cupei MAE, în cadrul căreia diplomaţi români şi străini concurează la fotbal, baschet, badminton, tenis de câmp şi tenis de masă. Câştigătorii vor fi premiaţi la festivitatea de la finalul Cupei, pe data de 8 iunie. Atât întrecerile sportive cât şi festivitatea de premiere vor avea loc la Clubul Diplomatic. Concursurile desfăşurate pe terenurile de sport vor putea contribui – ca şi în anii anteriori – la transformarea relaţiilor oficiale dintre diplomaţii români şi cei acreditaţi la Bucureşti, în interacţiuni dezinvolte, libere, care să treacă dincolo de spaţiul protocolar impus de relaţiile de serviciu. Organizată pentru prima dată în anul 2003, Cupa MAE a devenit în timp cel mai iubit eveniment public al comunităţii diplomatice de la Bucureşti. Într-o lume globalizată, în care diplomaţia joacă un rol cheie în promovarea intereselor naţionale, Cupa MAE este o iniţiativă care se adresează în egală măsură publicurilor de specialitate – corpul diplomatic, mediul de afaceri – şi publicului larg. Cupa MAE promovează importanţa spiritului fair-play şi a respectului reciproc între oameni, ţări şi culturi diferite, chiar în condiţiile unei competiţii strânse; contribuie la dezvoltarea relaţiilor interpersonale între diplomaţii români şi străini şi la promovarea României în rândul personalului diplomatic străin acreditat la Bucureşti; ajută la o mai bună înţelegere a activităţii diplomatice şi a rolului pe care alţi actori decât diplomaţii – cum ar fi companiile private – îl au pentru promovarea unei ţări. Info MAE https://www.mae.ro/
August 27th, 2009 
VR 
Criza financiară nu a afectat vizibil festivalurile din cursul acestei veri, mai ales nu pe cele unde se bea şi se mănâncă pe rupte (la un preţ dublu sau triplu). E adevărat că unele nu au mai durat trei zile ci doar două, dar tot au fost organizate. Bineînţeles, vor fi unii cei care vor zice că şi pe vreme de criză trebuie să mâncăm, să bem şi să ne distrăm… Ca să uităm de greutăţile zilnice. Personal, nici măcar nu asta mă deranjează cel mai mult. Sigur că nu pot să nu mă gândesc, de exemplu, câte cărţi româneşti s-ar putea scoate pe banii (şi nu puţini, pentru că este vorba de multe sute de mii de forinţi) pe care o să-i cheltuiască în septembrie Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria pentru a organiza a nu ştiu câta ediţie a concursului de gătit, intitulat mai nou Festivalul Gastronomic al Românilor din Ungaria (titlu pe care, de fapt, organizatorii l-au furat de la Asociaţia Gastronomică din Chitighaz).
Posted in Uncategorized 
Tags: 
