Toate pseudoproiectele promovate de catre R. C. Cristea si grupul Borsanilor, fie cele pretins “culturale” sub forma de conferinte, fie cele pretins “editoriale” sub forma de carti ale prietenilor sau alte publicatii, au cateva caracteristici esentiale:
1. Au ca sursa de finantare bani publici, provenind exclusiv din bugetul Muzeului Literaturii alocat de catre Primaria Capitalei; 2. Au fost sau urmeaza a se desfasura exclusiv prin firmele, asociatiile si fundatiile lui Aurel si Ioan Borsan din grupul S.C. Management SRL; 3. Au ca “specialisti” sau “colaboratori” principali scriitori din gasca culturnicilor rosii, platiti cu sume exorbitante din bugetul muzeului; 4. Au bugete exorbitante, in conditiile crizei economice si financiare si fata de rezultatele si beneficiile lor finale pentru muzeu sau pentru public; 5. Rezultatele si beneficiile lor finale pentru muzeu sau pentru public sunt nule sau minime, in conditiile in care acestea se desfasoara de regula in alte locatii decat cele ale muzeului.
Din punct de vedere strict rational, analizand logic faptele, se desprind astfel cateva concluzii finale:
1. Muzeul este, conform definitiei, o institutie publica. Adica „treaba” lui primara este cu publicul, care este ratiunea lui de a exista. Ori, pseudoproiectele promovate de catre R.C. Cristea si grupul Borsanilor nu au nici un public, sau, in cel mai bun caz un public extrem de ingust. Dincolo de interesele exclusiv private ale acestora, atat prin forma cat si prin modul lor de desfasurare, releva in mod clar caracterul falimentar si inutil al acestora, datorate, in cea mai mare parte, managementului fraudulos si dupa ureche al impostorului R.C. Cristea; 2. Regulile elementare ale managementului de proiect spun ca un proiect viabil isi propune rezolvarea unei (unor) probleme (nevoi) punctuale, concrete si reale ale unui grup tinta, ale publicului, mai exact. Beneficiarii ar trebui sa fie, deci, publicul, consumatorul de cultura, oamenii adica. Ori, dupa cum se vede limpede, pseudoproiectele promovate de catre R.C. Cristea si grupul Borsanilor nu aduc nici un fel de beneficii nici publicului si nici muzeului. Nu au deci nici o finalitate practica. Sunt adica forme fara fond. Beneficiarii reali ai acestora sunt doar un grup de interese de gasca sau private ale initiatorilor sau colaboratorilor lor. 3. Tacerea suspecta a autoritatilor Primariei Capitalei, in special a reprezentantilor Directiei pentru Cultura, direct responsabili, in urma acestor dezvaluiri incendiare, precum si obstinatia cu care ilegalul si fraudulosul director a fost mentinut in functie atata timp, in ciuda dovezilor si evidentelor, naste serioase semene de intrebare privind complicitatea acestora la activitatile falimentare si infractionale astfel dovedite ale impostoruliui R. C. Cristea.
PS: Un mesaj de la Adevarul pentru RCC : prietenul ibl ei ? e bine la Scanteia ??? Ei ??? ia zi mon cher e bine la scanteia pe banii borfasilor ??? cred ca te simti minunat … de ce ??? pt. ca ai gasit iar un loc in care poti sa faci sezizari, rapoarte, plangeri…ca in vremurile bune….ale tale,vreau sa aspun. daca-si scrie n.r. memoriile ai bellit-o… dar ai loc cu siguranta linga “celalalt” la rfi… hehehe … prietenii stiu de ce …
Organizator: Muzeul National al Literaturii Romane Partener: revista Vacante&Calatorii Context: · Turismul se sprijina pe povesti, imagini, pe descoperirea altor identitati decit cele natale.Tarile cu traditie turistica isi promoveaza locurile, obiectivele turistice antropice sau naturale cu povesti bine articulate, care ofera o intelegere foarte clara asupra identiatatii(care face si diferenta) locului/zonei/tarii respective. · Din alta perspectiva, privind tema anuntata, literatura a avut tot timpul rolul central in viata culturala a localitatilor, deci a influentat insasi formarea identitaii locului/orasului/tarii. · In ultimii ani, discursul public, a fost dominat de construirea unui branding de tara. Stim, formele fara fond sunt sortite esecului. Demaram, astfel un poriect ambitios, care va necesita multa munca dar foarte necesar deopatriva muzeelor, minsiterului turismului, calatorilor insisi, in ultima instanta.
Motivatie: · Localitatile si obiectivele turistice din Rromania au multe lipsuri. De la cele mai vizibile (infrastructura, transport public etc.) pana la cele “imateriale”, dar poate cele mai importante: identitate. · Desi au avut tot timpul o viata culturala extrem de bogata, lipsa unei identitati este din ce in ce mai vizibila. Nu se cunosc povestile locurilor prin care trecem sau sunt atitea variante incit nu se intelege nimic etc. · Sunt multi care au franturi de informatii, care cunosc un anumit aspect al unei povestiri, dar foarte rar sunt cei care stiu o istorie clara, fara informatii contradictorii. · MNLR este o institutie care, datorita prestigiului sau, poate impune niste “standarde” niste “istorii” alternative “oficiale”. · Fundatia Amfiteatru, poate organiza (avand experienta necesara) o manifestare atat de importanta, dar poate cel mai important, poate disemina continutul in mod eficient, catre publicul tinta.
Conceptul evenimentului: · In cadrul acestui seminar vor fi reuniti istorici, scriitori, muzeografi, reprezentanti ai directiilor de cultura din judet, oameni de cultura dar si cei care pot folosi cel mai bine aceste povestiri: reprezentanti ai agentiilor de turism, ghizi, reprezenanti ai primariilor etc. · Cu cateva zile inainte ca seminarul sa inceapa, lucarile vor fi inainte catre cei care vor fi prezenti pentru a-si putea forma o opinie din timp. In urma unei dezbateri ce se va intinde pe durata a 3 zile, aceste povestiri vor fi adaptate conform concluziilor dezbaterii. · Rezultatul acestui seminar, o serie de povestiri ausmate de catre organizatori vor fi editate iar apoi multiplicate in brosuri iar apoi impartite catre primarii, consilii judetene, muzee, oficii de turism, agentii de turism etc. · Tot din aceste povestiri, va putea fi extrasa informatia necesara pentru un branding de comunitate coerent. · Localitatile cooptate in acest proiect sunt cele mai reprezentative de pe valea prahovei: localitatile dintre Campina si Predeal. Scop: · Principalul scop al acestei conferinte “standardizarea” istoriilor alternative ale localitailor si obiectivelor turistice, astfel incat un ghid, de exemplu, sa stie ce sa le povesteasca turistilor, iar toti turistii sa afle aceeasi poveste.
Produse: · In urma lucrarilor acestei conferinte, dar si pe baza altor texte, va fi editata si tiparita o carte (in mai multe volume) de istorii alternative. · Publicarea rezultatelor in principalele reviste de cultura si turism Participar · Specialisti din muzee · Reprezentanti ai turismului (agentii, oficiali etc); · Reprezentanti ai comunitatilor locale · Animatori ai vietii spirituale (cadre didactice, preoti, etc); · Reprezentanti ai institutiilor de cultura
Promovare: · Promovarea se va duce pe 5 coordonate: o Presa scrisa. Vor aparea anunturi atat in presa culturala, cat si in cateva cotidiene centrale, de mare notorietate (Evenimentul Zilei, Romania Libera etc.) o Radio. Popularizarea conferintei dar mai ales a produselor se va face in cadrul un spoturi radio pe: Radio Romania Actualitati o Televiziune. TVR-ul prin produsele sale (TVR Cultural, TVR 3, TVR 1) este partenerul ideal pentru acest eveniment. Desi nu se mai bucura de aduiente foarte mari, publicul a ramas unul de calitate, exact celui caruia ne adresam. o Online. Poate cel mai eficient mediu de comunicare din ultima vreme, onlineul romanesc, prin blogurile si siturile de specialitate.
Locul de desfasurare al conferintei: · Sinaia
Data de desfasurare: 8-10 iunie, 2009
Buget orientativ: · Organizare conferinta (sala de conferinte, hotel, sceno-tehnica, coffe-break-uri, hotel, masa, transport): 40.000 euro · Promovare: 50.000 euro · Productia editoriala (carti, cd-uri): 15.000 euro · Total: 105.000 euro
Cazul Horia Roman Patapievici, presedinte al Institutului Cultural Roman Dnei Laura Codruta Kovesi, Procuror General Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Bd. Libertatii nr.12-14, sector 5 Bucuresti, Fax: 021 / 311-3939
Dlui Alexandru Macovei, Presedinte Agentia Nationala de Integritate Bd. Lascar Catargiu nr. 15, sector 1, Bucuresti, Fax : 021 / 212-0702
Avand in vedere urmatoarele Actele normative cu modificarile si completarile ulterioare publicate in Monitorul Oficial, respectiv:
– Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, cu modificarile si completarile ulterioare
– Legea nr.115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare
– Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei
– O.U.G. nr. 24/2004 privind cresterea transparentei în exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a coruptiei
– O.U.G. nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declaratia de avere si pentru declaratia de interese
– H.G. nr.175/2008 privind stabilirea modelelor Registrului declaratiilor de avere si Registrului declaratiilor de interese
Va solicitam sa cercetati incalcarea Legii de catre Patapievici Roman Horia (Horea), in prezent presedinte al Institutului Cultural Roman, luand in considerare, in special, urmatoarele prevederi legale:
1) Potrivit dispozitiilor art. 292 Cod Penal, Falsul în declaratii, „Declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitatea dintre cele la care se refera art. 145, în vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurarilor, declaratia facuta serveste pentru producerea acelei consecinte, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.”
2) Notiunea de conflict de interese este definita în Titlul IV, capitolul 2, sectiunea 1, art.70 din Legea nr.161/2003, modificata si completata ca fiind situatia în care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care îi revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.
Astfel, va semnalam faptul ca in Declaratia sa de Avere dispusa pe portalul institutiei www.icr.ro, la rubrica referitoare la Bunuri Mobile, numitul Patapievici a trecut doar un autoturim Matiz-Daewoo si un altul, Renault – Clio iar rubrica VI este ignorata.
Potrivit propriilor sale declaratii, reproduse in ziarul Cotidianul din 24 Mai 2007, sub titlul “Masinile-surpriza ale intelectualilor de elita”, realitatea este alta. Citam: “Horia-Roman Patapievici a primit in dar o manusa luxoasa, desi “din piele mai groasa”, cu care i-a luat citeva luni sa se obisnuiasca: “Am primit telefon de la dna Huidan, de la Volvo, care mi-a propus sa-mi puna la dispozitie, fara nici o obligatie, un Volvo S60. Cind am trecut de la Espero la Megane era ca si cind as fi trecut la o naveta spatiala. Dar de la Megane la Volvo! Volvo e din alta lume! E ca diferenta dintre un costum de in vara, foarte placut si practic, si un costum de tip Hemingway, care si el e foarte comod, dar e cu totul altceva! Incerc sa transform Volvo-ul intr-o manusa, dar luni intregi m-am simtit ca o pata de murdarie pe tapiseria ei. Ma simteam sub standardele ei!”. Sofer tomnatic, Patapievici si-a luat carnetul la 43 de ani, nu e consumator de adrenalina si totusi pe soselele nemtesti n-a rezistat sa nu-si faca de cap, cu 190 km/h. Viteza atinsa in Romania e confidentiala: “Oficial, respect regulile de circulatie!””.
Facem asadar aceasta Plangere tinand cont de prevederea Capitolului VI din Declaratia de Avere pe care trebuie sa o completeze obligatoriu un functionar de stat cum e presedintele ICR, indiferent ce proptele are sau isi aroga, respectiv in ce priveste:
“Cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit sau subventionate fata de valoarea de piata, din partea unor persoane, organizatii, societati comerciale, regii autonome, companii/societati nationale sau institutii publice românesti sau straine, inclusiv burse, credite, garantii, decontari de cheltuieli sau alte asemenea, a caror valoare individuala depaseste 300 EURO” Interesandu-ne asupra aspectului invocat de Patapievici privind folosirea unui automobil de lux marca Volvo S60, am inteles ca doamna la care face referire acesta este Lavinia Huidan, presedinte fondator al unei Fundatii, “Life for live”, a carei activitate pare sa fi incetat candva in 2007. De pe portalul de internet al acestei organizatii “non-profit” aflam ca “Printre principalii sponsori se regaseste Grupul Euro Inter Trade si din cadrul sau, sucursala Forum Auto, importator Volvo in Romania, care aloca un procent din vanzarea fiecarei masini pentru sprijinirea Fundatiei Life for Life”. Presedintele Fundatiei este, insa, acelasi cu presedintele Grupul Euro Inter Trade care-si aloca siesi acel procent din vanzarea fiecarei masini Volvo, respectiv Lavinia Huidan. Atat Andrei Plesu, membru al Consiliului de Conducere al Institutului Cultural Roman (care sofeaza un Volvo S80), cat si Horia Roman Patapievici, presedinte al ICR, ca detinator al acestui “cadou, serviciu, avantaj primit gratuit”, au fost protagonistii speciali ai reuniuniilor despre “Afaceri si Cultura” desfasurate sub egida firmelor Volvo si a revistei Dilema (noua sau veche) dar prezentate, curios, pe protalul Fundatiei non-profit Life for Life.
Omiterea mentionarii folosintei unui astfel de bun echivalat la aproximativ 30.000 de EURO, in cazul unui functionar de stat care oricum are la dispozitie si automobilele institutiei, da nastere unor supozitii si fapte care trebuie sanctionate conform legii, public, pentru a ne alinia la mult ravnitele standarde europene la care tanjim ca cetateni ai Uniunii Europene, chiar fara pretentie de moralisti, cu sau fara blana.
In ceea ce priveste punctul 2), Conflictul de Interese, Patapievici Roman Horia (Horea) omite in Declaratia sa de Interese sa mentioneze, conform legii, ca este membru si al unor asociatii si grupuri de interese, respectiv Grupul pentru Dialog Social.
Atat unii directori ai ICR cat si multi dintre autorii unor carti precum si publicatiile lor sponsorizate de ICR din banul public apartin de acest Grup, infiintat, potrivit informatiilor noastre, de agentul NKVD-KGB Silviu Brucan si care beneficiaza, de la Guvernul Iliescu-Nastase, si de statutul de organizatie “de utilitate publica”.
Amintim aici ART. 45 din Legea ANI: (1) In cazul unui conflict de interese, toate actele juridice sau administrative incheiate direct sau prin persoane interpuse, cu incalcarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absoluta.
Pe site-ul organizatiei noastre, www.civicmedia.ro, veti gasi in cadrul prezentarii acestui demers public, documente scrise, foto si video in completarea acestei Plangeri.
Va reamintim totodata ca Parchetul Public a mai declansat o investigatie asupra numitului Patapievici Roman Horia (Horea), in urma unei alte infractiuni facute pe vremea cand acesta ocupa o alta functie publica, respectiv cea de membru al Colegiului CNSAS.
Atasam mai jos Plangerea formulata cu acea ocazia si va rugam sa ne tineti la curent cu desfasurarea anchetei, in interesul cetateanului pe care il serviti si aparati, a contribuabilului si Statului Roman.
Cu multumiri, Asociatia Civic Media 22.10.2008 Filosofia “afaceristilor intelectuali” adica a “intelectualilor afaceristi”
Cum au primit Patapievici si Plesu un Volvo de caciula
Cum au primit Plesu si Patapievici cate un Volvo de caciula – Part II
“Catre: Ministerul Public Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Bd.Libertatii nr.12-14, sector 5 Bucuresti
P L A N G E R E P E N A L A
Asociatia Civic Media, organizatie neguvernamentala infiintata in 2000, prin coordonatorul acesteia, jurnalistul Victor Roncea, va sesizeaza abuzul in serviciu comis de fostul Colegiu al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) prin tainuirea de informatii in cazul unui colaborator al Securitatii si adreseaza prezenta Plangere Penala privind urmatoarele persoane (pentru stabilirea gradului lor de vinovatie in acest caz):
Gheorghe Onisoru, Horia Roman Patapievici, Andrei Plesu, Mircea Dinescu, Constantin Buchet, Aurel Pricu, Claudiu Secasiu, Florin Chiritescu, Ladislau Csendes, Mihai Gheorghe.
Domnul Sorin Antohi, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, profesor la Universitatea Central Europeana de la Budapesta, propus de ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu sa conduca Fundatia Ungaro-Romana „Gojdu”, membru de onoare al Institutului de istorie AD Xenopol din Iasi, formator de opinie, colaborator regulat al „Dilemelor” si revistei „22″, membru demisionar al Comisiei Prezidentiale pentru analizarea comunismului, a marturisit la data 5.09.2006 in paginile ziarului Cotidianul ca a colaborat cu Securitatea ca politie politica dar a ascuns acest fapt timp de zeci de ani (Sorin Antohi: „Am turnat la Securitate”, Autor: Cristian Patrascoiu, Articol din editia din 5-9-2006 in rubrica Actualitate).
In Scrisoarea lui Sorin Antohi acesta afirma ca a intrat in posesia dosarului sau de la Securitatea in 2002 la sediul CNSAS.
Domnul Horia Roman Patapievici, membru al fostului Colgeiu al CNSAS, intr-o declaratie transmisa pe 12.09.2006 de Radio Europa FM si confirmata apoi mai multor ziare centrale, recunoaste ca a stiut de cazul profesorului Sorin Antohi inca din 2002, dar nu l-a deconspirat pentru ca “nu ocupa nici o functie publica în România în care Legea 187 din 1999 era în vigoare” (vezi Anexele).
In fapt, prin declaratia domnului Horia Roman Patapievici, se dovedeste nu numai necunoasterea de catre acesta a legii in baza careia a incasat timp de cinci ani salariu de demnitar public cu rang de secretar de stat ci se constituie si in proba privind incalcarea flagranta a Legii privind deconspirarea Securitatii.
Conform Legii nr. 187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica, Publicata in Monitorul Oficial nr. 603 din 9.XII.1999 cu rectificarile publicate in Monitorul Oficial nr. 619 din 17.XII.1999, la Articolul 2, litera y) „persoanele cu functii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administratie in regii autonome, companii nationale si societati comerciale avand ca obiect activitati de interes public sau strategic, precum si membrii conducerii fundatiilor, asociatiilor si filialelor care activeaza pe teritoriul Romaniei, inclusiv fondatorii acestora”.
De altfel, cercetarea lui Sorin Antohi impreuna cu ceilalti membri ai Grupului pentru Dialog Social a fost solicitata de catre presedintele GDS, Radu Filipescu, tot in anul 2002.
Art. 17 alin 2 prevede: Consiliul asigura publicarea în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, a datelor de identitate, inclusiv numele conspirative si functiile detinute de ofiterii si subofiterii de securitate, activi sau acoperiti, care au desfasurat activitati de politie politica,
Conform Articolului 5, alin 3 si 5
(3) Este colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, in sensul prezentei legi, persoana care:
a) a fost retribuita sau recompensata in alt mod pentru activitatea desfasurata in aceasta calitate;
b) a fost detinator de locuinta conspirativa sau de casa de intalnire;
c) a fost rezident al securitatii, in sensul prezentei legi;
d) orice alta persoana care a dat informatii securitatii, prin care s-a adus atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Informatiile cuprinse in declaratiile date in timpul anchetei de catre persoana retinuta sau arestata pentru motive politice privind cauza pentru care a fost cercetata, judecata si condamnata nu fac obiectul acestei prevederi.
Iar ART. 24 alin 2, prevede: Sustragerea, tainuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor si a oricaror documente ale securitatii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorandu-se cu 2 ani.
Si alin 5 conchide: Prezentarea denaturata a datelor din dosarul de securitate, in scopul discreditarii sau al nedeconspirarii, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a mai lucra in domeniul arhivelor. Nedeconsipirarea activitatii domnului Sorin Antohi de colaborator al Securitatii i-a permis acestuia sa se bucure de beneficii nemeritate si sa acceada in functii publice si de stat dupa 2002, inclusiv in Administratia Prezidentiala Basescu, in cadrul Comisiei Tismaneanu, fiind nominalizat si de catre fostul ministru Mihai Razvan Ungureanu pentru a conduce asa-zisa “Fundatie publica romano-maghiara Gojdu”. Nu in ultimul rand se pune intrebarea: cati alti Sorin Antohi a ascuns fostul Colegiu al CNSAS ?!
Va rugam in consecinta sa dispuneti cercetarile in dreptsi sa luati masurile juridice necesare avand in vedere ca aceasta tainuire constituie un grav abuzsavarsit contra interesului public.
Asociatia Civic Media
Acestui document i-a fost atasate mai multe anexe care cuprind articole publicate în presa în ultima perioada pe acesta tema.
Catre Directia Nationala Anticoruptie Str. Stirbei Voda nr. 79-81, Bucuresti
Agentia Nationala de Integritate Bd. Lascar Catargiu nr. 15, Bucuresti
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii Str Matei Basarab nr. 55-57, Bucuresti
SESIZARE
Mostra unei tentative de coruptie: “Prieten drag, eu te ajut. Dar el are o oferta grozava de flori si plante. Pentru diverse zile. Pentru ocazii si alte alea. Ajuta-ma sa-l ajuti, de poti. Cumpara-i toata marfa. Te imbratisez“ (Conform unui SMS pe care Dan Diaconescu l-a prezentat la OTV ca fiind transmis de Cristina Trepcea)
Asociatia Civic Media, organizatie neguvernamentala membra a retelei Organizatiilor de Media ale Europei de Sud Est (SEEMO), membra a Institutului International de Presa (IPI) cu sediul la New York, cu toate active pentru respectarea si apararea dreptului si libertatii de expresie si a presei in lume, solicita autoritatilor competente ale statului sa se sesizeze din oficiu in cazul acuzatiilor grave de coruptie la cel mai inalt nivel facute de jurnalistul Dan Diaconescu, proprietar al postului de televiziune OTV, la adresa primilor oameni in stat in Guvernarea Iliescu-Nastase din 2000-2004 si la adresa demnitarilor membri ai Consiliului National al Audiovizualului din 2002 pana in 2008.
In contextul general al unei vizibile incercari a limitarii libertatii presei in Romania, resimtita acut in interiorul breslei – fapt bine cunoscut de mediile politice si de informare -, si a izolarii jurnalistilor activ care nu s-au lasat corupti sau controlati, se constata si o vizibila complicitate a unor organisme ale statului in vederea restrangerii unor drepturi fundamentele garantate de Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in special Articolul 19: “Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspandi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat”.
Astfel, membri ai Consiliului National al Audiovizualului, garant al interesului public si unica autoritate de reglementare in domeniul programelor audiovizuale a carui misiune este de a asigura un climat bazat pe libera exprimare si responsabilitatea fata de public in domeniul audiovizualului, au dovedit de-a lungul anilor si prin ultimele decizii in ce priveste postul OTV, a avea o rafuiala personala de natura penala cu jurnalistul Dan Diaconescu. Este o evidenta faptul ca, desi au existat in ultimii 19 ani inclusiv cazuri de sinucideri si crime inspirate din programele altor posturi comerciale centrale existente in Romania, singura televiziune sanctionata excesiv de CNA ramane OTV. Conform declaratiilor lui Dan Diaconescu, aceasta stare de fapt are ca punct de plecare data de 12 septembrie 2002 cand postul de televiziune OTV a fost inchis abuziv de catre puterea politica a vremii prin intermediul CNA.
Dupa cum vom arata mai jos, conform declaratiilor publice din ultimele patru zile ale jurnalistului Dan Diaconescu, acest fapt s-a inscris in incercarea mafiota a conducerii statului din acea perioada de a subordona postul OTV prin santaj si presiune, folosindu-se institutii ale statului, de la CNA si pana la SPP.
Intradevar, la data de 11 septembrie 2002, Corina Cretu, consilier al presedintelui Ion Iliescu, a inaintat o plangere Consiliului National al Audiovizualului la adresa OTV. In urma acesteia, CNA a adoptat, in premiera in Romania, cea mai dura sanctiune administrata unui post national de televiziune. Prin decizia nr. 94 din 12.09.2002, CNA, sub semnatura presedintelui Serban Madgearu, a decis: “Articol unic – Se retrage licenta de emisie nr. S-TV 31 din 27.03.2001, acordata societatii SC FIRST MEDIA ADVERTISING SRL, pentru postul de televiziune prin satelit OMEGA TV (OTV) din Bucuresti, pentru incalcarea repetata a prevederilor art. 40 si art. 3 alin (1) si (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 si a prevederilor art. 12 alin (1), (2) si (3) si art. 13 din Decizia CNA nr. 80/2002”. In aceeasi zi, la ora 17.12, in plina desfasurare si transmisie in direct a unei conferinte de presa a conducerii OTV cu media romanesti si internationale, firmele de retransmisie a posturilor de televiziune prin cablu din Capitala au taiat brusc semnalul OTV, in urma ordinelor primite de la CNA. Societatile de presa au oprit transmisia in urma unei circulare, venita de la ministerul Comunicatiilor, prin care s-a solicitat intreruperea imediata a transmisiei postului OTV, intrucat acesta a ramas fara licenta. Masura a constituit un abuz evident si fara precedent din partea CNA, ramas necercetat si nesanctionat de organele responsabile cu respectarea Legii in stat, in ciuda faptului ca in 2004 s-a schimbat Guvernarea ca si a faptului ca majoritatea membrilor CNA si-a continuat activitatea pana astazi. Concret, pe langa faptul ca Legea audiovizualului garanteaza transmisia de emisiuni si reglementeaza faptul ca cenzura de orice fel este interzisa, art. 93 din acelasi act normativ prevede: “(1) Sanctiunile pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi se aplica de Consiliu sau de Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii, precum si de catre personalul de control anume imputernicit al persoanei juridice de drept public prevazute la art. 88 alin. (2). (2) Deciziile luate in conditiile alin. (1) pot fi atacate la instanta de contencios administrativ, potrivit legii, in termen de 15 zile de la comunicare. (3) Decizia luata in conditiile alin. (1) si neatacata in termenul prevazut la alin. (2) constituie titlu executoriu.” Pentru ca CNA sa transmita firmelor de televiziune prin cablu ordinul de intrerupere a emisiei OTV trebuia asteptat termenul de 15 zile pentru exercitarea caii de atac legal, deoarece atat Constitutia, cat si Legea audiovizualului garanteaza dreptul la libera exprimare. Numai dupa curgerea termenului de 15 zile se putea transmite ordinul de oprire a emisiei, in cazul in care OTV nu se adresa instantei de judecata.
Jurnalistul Dan Diaconescu a evidentiat in transmisiile postului OTV din ultimele patru zile ca detine dovezi si ca exista probe, directe si indirecte, privind implicarea institutiilor statului si a mai multor fosti si actuali membri ai CNA in afacerea inchiderii OTV, precum si privind acte de coruptie ca darea si luare de mita si alte foloase necuvenite in cazul unor membri ai CNA.
Jurnalistul sustine ca persoane aflate printre primii cinci oameni in stat i-au propus in acea perioada un tip de tranzactie mafiota, oferindu-se o suma de 300.000 de USD pentru a abandona drepturile de proprietate asupra postului OTV. Aceste afirmatii grave pot fi coroborate cu inregistrarile telefonice ale primilor cinci oameni in stat din zilele de 11.09.2002 si 12.09.2002, detinute potrivit Legii de Serviciul Roman de Informatii (SRI), si cu jurnalul activitatilor Serviciului de Protectie si Paza (SPP) si a marturiile ofiterilor SPP care l-au transportat pe jurnalistului Dan Diaconescu, in noaptea de 12.09.2002, la o casa de protocol, pentru a i se propune de catre unul din primii oameni in stat vanzarea postului OTV catre un interpus al conducerii Partidului Social Democrat (PSD), de Guvernamant la acea vreme.
Avand in vedere competentele si indatoririle Directiei Nationale Anticoruptie si ale Agentiei Nationale de Integritate, Asociatia Civic Media solicita DNA si ANI sa inceapa cercetarea din oficiu a urmatorilor:
– membri ai conducerii statului in perioada Guvernarii PSD 2000-2004, dintre care unul este in prezent in aceeasi functie publica, respectiv: Ion Iliescu, presedinte al Romaniei, Adrian Nastase, prim-ministru, Nicolae Vacaroiu, presedinte al Senatului, Valer Dorneanu, presedinte al Camerei Deptutatilor; – fosti si actuali membri ai CNA: Rasvan Popescu, Dan Grigore, Serban Pretor, Gasparik Attila, Gabriela Stoica, Mircea Sorin Moldovan, Serban Madgearu, Emanuel Valeriu, Ioan Onisei, Constantin Dutu, Radu Teodorel, Gelu Marian Trandafir, Grigore Zanc, Cristina Trepcea
Conform afirmatiilor jurnalistului Dan Diaconescu, infractiunile comise de o parte a acestora se incadreaza, in cadrul Legii care guverneaza DNA la:
SECTIUNEA a 2-a Infractiuni de coruptie Art. 6. – Infractiunile de luare de mita – prevazuta la art. 254 din Codul penal, de dare de mita – prevazuta la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite – prevazuta la art. 256 din Codul penal si de trafic de influenta – prevazuta la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege. Art. 61. – (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani. SECTIUNEA a 3-a Infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie Art. 12. b) folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii. Art. 13. – Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani. Art. 13-1. – Infractiunea de santaj, prevazuta la art. 194 din Codul penal, in care este implicata o persoana dintre cele aratate la art. 1, se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 12 ani. Art. 13-2. – Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani. Art. 14. – Daca faptele prevazute la art. 12 si 13 sunt savarsite in conditiile art. 9, maximul pedepsei prevazute de lege se majoreaza cu 3 ani. Art. 15. – Tentativa la infractiunile prevazute in prezenta sectiune se pedepseste. Art. 16. – Daca faptele prevazute in prezenta sectiune constituie, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, infractiuni mai grave, acestea se pedepsesc in conditiile si cu sanctiunile stabilite in aceste legi. SECTIUNEA a 4-a Infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie Art. 17. – In intelesul prezentei legi, urmatoarele infractiuni sunt in legatura directa cu infractiunile de coruptie, cu infractiunile asimilate acestora sau cu infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene: a) tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a, precum si favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infractiune; b) asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau la lit. a) din prezentul articol; c) falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a sau savarsite in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune; d) abuzul in serviciu contra intereselor publice, abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor si abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi, savarsite in realizarea scopului urmarit, printr-o infractiune prevazuta in sectiunile a 2-a si a 3-a; d1) santajul, savarsit in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a; g) infractiunile prevazute in Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare*, savarsite in legatura cu infractiunile prevazute in sectiunile a 2-a si a 3-a;
Avand in vedere acuzatiile jurnalistului Dan Diaconescu, precum si evidenta ca membrii CNA nu si-au reinoit, conform Legii, Declaratiile de Avere si de Interese, ANI are obligatia sa cerceteze membrii CNA, potrivit urmatoarelor articole ale Legii Nr 144/ 21.05.2007:
ART. 13 (1) Agentia exercita urmatoarele atributii, cu respectarea principiilor legalitatii, impartialitatii, independentei, celeritatii, dreptului la aparare si bunei administrari: a) verifica declaratiile de avere si declaratiile de interese; b) efectueaza controlul depunerii la termen a declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese de catre persoanele prevazute de lege; c) constata ca intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada exista o diferenta vadita care nu poate fi justificata si sesizeaza instanta competenta pentru stabilirea partii de avere dobandita sau a bunului determinat dobandit cu caracter nejustificat, a carui confiscare o solicita; d) constata nerespectarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor; e) dispune clasarea sesizarii, cand diferenta intre averea dobandita si veniturile realizate nu este vadita sau bunurile sunt justificate sau, dupa caz, cand nu se dovedeste conflictul de interese ori starea de incompatibilitate; f) sesizeaza organul de urmarire penala daca exista probe sau indicii temeinice privind savarsirea unei fapte prevazute de legea penala; g) aplica sanctiunile si ia masurile prevazute de lege in competenta sa sau, dupa caz, sesizeaza autoritatile ori institutiile competente in vederea luarii masurilor si aplicarii sanctiunilor prevazute de lege; ART. 39 (1) Urmatoarele categorii de persoane au obligatia declararii averii si a intereselor: 19. membrii Consiliului National al Audiovizualului; ART. 42 (1) Declaratiile de avere si de interese se depun in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie ori de la data inceperii activitatii. (2) Persoanele prevazute de lege au obligatia sa depuna sau sa actualizeze declaratiile de avere si de interese anual, cel mai tarziu la data de 15 iunie, pentru anul fiscal anterior. ART. 45 (1) In cazul unui conflict de interese, toate actele juridice sau administrative incheiate direct sau prin persoane interpuse, cu incalcarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absoluta. (2) Actiunea in constatarea nulitatii absolute a actelor juridice sau administrative incheiate cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese poate fi introdusa de Agentie chiar daca persoana in cauza nu mai detine acea functie. ART. 47 (1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat ca a emis un act administrativ, a incheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni. (2) Persoana eliberata sau destituita din functie este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica dintre cele prevazute la art. 39, cu exceptia celor elective, pe o perioada de pana la 3 ani de la data eliberarii sau destituirii din functia sau demnitatea publica respectiva. Interdictia se dispune, la solicitarea Agentiei, de catre instanta competenta prevazuta la art. 46 alin. (1), ca sanctiune complementara, in cazul confiscarii unei parti din averea dobandita sau a unui bun determinat ori in cazul conflictelor de interese. (3) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate constituie temei pentru eliberarea din functie sau, dupa caz, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective. ART. 52 (1) Nedepunerea declaratiei de avere si a declaratiei de interese in termenele prevazute de lege constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 500 lei si declansarea din oficiu a procedurii de control.
Tinand cont si de afirmatiile jurnalistului Dan Diaconescu, potrivit caruia este posibil ca un membru al CNA sa fie santajat cu dosarul sau de la Securitate, solicitam imperios CNSAS sa dea de urgenta publicitatii rezultatele cercetarii listei “Voci Curate”, care cuprinde si toti membri Consiliului National al Audiovizualului.
Remember:
Ion Iliescu: Nu poate fi admisa “iresponsabilitatea” in media Presedintele Ion Iliescu a subliniat referindu-se la decizia Consiliului National al Audiovizualului de a ridica licenta postului de televiziune OTV, ca nu poate fi admisa “iresponsabilitatea” unor mijloace de informare in masa. Cristian Tudor Popescu: Este semnul reintrarii in normalitate “Retragerea licentei de emisie a OTV este semnul reintrarii in normalitate. Decizia trebuia luata mai demult, dar mai bine mai tarziu decat niciodata”. Ion Cristoiu: O prostie imensa “CNA-ul a gresit cand a luat decizia de retragere a licentiei de emisie a postului OTV. Este nu numai o greseala, ci o prostie imensa, deoarece decizia a fost luata la o zi dupa ce presedintele Ion Iliescu a protestat fata de OTV. Este foarte greu sa nu faci o legatura intre rapiditatea cu care a actionat CNA si inalta exigenta prezidentiala. Retragerea licentei OTV s-a desfasurat dupa modelul suspendarii ziaristului Paul Grigoriu pentru interviul luat politicianului Corneliu Vadim Tudor. S-au mai facut plangeri si sesizari la CNA in legatura cu OTV si pana acum. Aceasta decizie lasa imaginea unui organism obedient presedintelui si a unui presedinte care da inalte indicatii pentru sanctionarea unui post TV. Nu cred ca CNA trebuia sa sara sa apere onoarea barbatului politic Ion Iliescu. Suspendarea licentei nu este legala. Daca a gresit in alte dati, Dan Diaconescu nu a gresit cand l-a invitat pe Corneliu Vadim Tudor, deoarece acesta este un om care isi asuma responsabilitatea pentru declaratiile pe care le face. Ion Iliescu ar fi putut sa-l dea in judecata pe presedintele Partidului Romania Mare, si nu sa sanctioneze un post TV. S-a creat astfel un precedent. Ce ar trebui sa faca o televiziune daca il invita in direct sa spunem pe Traian Basescu, iar acesta, virulent cum este, spune anumite lucruri?” Victor Roncea Presedinte fondator Asociatia Civic Media 16 Septembrie 2008
July 6th, 2009 
VR 
Posted in Uncategorized 
Tags: 
