Posts Tagged ‘avram iancu’

Ziaristi Online: Tineri bucuresteni au pus Opinca pe Centrul Cultural Maghiar, in replica la spanzurarea lui Avram Iancu. Semnati SCRISOARE DESCHISA adresata premierului Boc: Pana unde va decadea demnitatea nationala in fata UDMR?

Un grup de tineri naţionalişti din Bucureşti, conduşi de avocatul Mihai Rapcea si cetateanul Mihai Tociu, a dat replica provocatorului Csibi Barna, care l-a spanzurat pe Avram Iancu in piata publica, prin “punerea opincii” pe Centrul Cultural Maghiar din Capitală. In vazul politistilor impacientati si agitati de gestul romanesc, tinerii au pus opinca pe gardul Centrului Cultural Maghiar alaturi de inscriptia “Fara Opinca Budapesta era in Siberia”. Actiunea eleganta s-a desfasurat miercuri, 16 martie, de la ora 18, cu ocazia lansării cărţii “Europe în Budapest – a Guide to it’s many cultures”, care a avut lor în incinta Centrului, infomeaza Napoca News. Avocatul Mihai Rapcea a înmânat unui funcţionar maghiar un memoriu, cealalta opincă şi un drapel tricolor, cu rugamintea sa le trimita la Budapesta.  Tinerii naţionalişti şi-au motivat gestul ironic printr-o filmare postata pe You Tube si pe care o puteti gasi si pe Ziaristi Online, in baza articolului.

Opinca românească a intrat în istoria europeană în 1919, după eliberarea Budapestei de sub regimul comunist al lui Bela Kuhn, care transformase Ungaria în prima ţară comunistă din Europa. Armata română, forţată de rezistenţa trupelor comuniste ale lui Kuhn, care se împotriveau actului Marii Uniri din 1 decembrie 1918, au ocupat Budapesta la pas, punând capăt regimului lui Bela Kuhn, aminteste Napoca News. Ca un simbol al victoriei şi al intrării trupelor româneşti în Budapesta pentru prima oară, sergentul Iordan, un “oltean potrivit de stat, negru, uscat şi foarte vioi” a pus o opincă românească pe portdrapelul Parlamentului Ungar. Mai multe detalii puteti gasi in articolul lui Cristian Negrea – Cum au pus românii opinca pe parlamentul de la Budapesta ».

Ziaristi Online este in masura sa va prezinte Memoriul adresat reprezentantilor Budapestei de catre tinerii bucuresteni si mai multe opinii ale participantilor la eveniment:

MEMORIU

Ziaristi Online

Semnati SCRISOARE DESCHISA adresata premierului Emil Boc: Pana unde va decadea demnitatea nationala in fata UDMR si a intereselor Ungariei asupra Romaniei?

UPDATE: Operatiunea Sus Opinca! Lectia de demnitate nationala la Centrul Cultural Maghiar. Avram Iancu suntem toti! FOTO/VIDEO/INFO



Cetatenii Rapcea si Tociu bat obrazul popularei Republici Ungare cu opinca romaneasca!

MEMORIU

Către
Centrul Cultural al Republicii Ungare

În atenția
D-lui Director dr. Bretter E. Zoltán

Spre știință
Ambasadorului Republicii Ungare în România
Excelența Sa Füzes Oszkár

Cu prilejul Zilei Naționale a Maghiarilor de Pretutindeni, cetățeanul român de etnie maghiară CSIBI BARNA a comis un act incalificabil din punct de vedere moral, în centrul unui oraș din România, Miercurea Ciuc.
Acesta a batjocorit simbolic în public memoria eroului naţional Avram Iancu, aducând o ofensă fără precedent la adresa tuturor românilor şi un ultraj de neiertat împotriva celor mai sfinte simboluri naţionale româneşti.
Considerăm că acţiunile acestui provocator de profesie reprezintă expresia unui şovinism primitiv, acest gen de manifestări fiind de natură să incite la ură interetnică, vulnerabilizînd pacea şi stabilitatea din societatea românească şi reprezentînd, în aceste condiţii, un grav atentat la adresa siguranţei naţionale.
Noi apreciem că astfel de provocatori nu sunt reprezentativi pentru comunitatea maghiară și nu trebuie să generalizăm acest gest la întreaga populație de etnie maghiară.

DOMNULE DIRECTOR,
EXCELENȚA VOASTRĂ, DOMNULE AMBASADOR,

Poporul maghiar are o datorie morală de recunoștință față de poporul român. Vă reamintim că în luna august a anului 1919 Armata Română a eliberat Budapesta de regimul bolșevic. Ca simbol al eliberării poporului maghiar soldații români au arborat atunci în vârful clădirii Parlamentului de la Budapesta, o pereche de opinci a unuia dintre soldații români eliberatori.

Astăzi, în contextul afirmării apartenenței Budapestei la Europa, vă oferim cu acest prilej o opincă românească, pentru a o transmite oficialităților de la Budapesta – și dorind să vă reamintim că – fără ajutorul providențial al Armatei Române, astăzi la Budapesta s-ar fi vorbit rusește – de 100 de ani.

Această obligație de recunoștință față de poporul român și aderarea Ungariei la valorile europene multi-culturaliste, necesită să luați o poziție fermă, de condamnare a gestului provocatorului CSIBI BARNA, arătând că înțelegeți să vă delimitați față de acesta.

În cazul în care nu veți condamna public ofensa adusă memoriei eroului național Avram Iancu, vă puneți în situația de a aceepta în mod tacit mesajul defăimător la adresa poporului român.

Semnează:

Cetatenii
Rapcea Mihai,
Tociu Mihai,
Grosu Ovidiu,
Danoiu Constantin,
Pal Adrian,
Chirica Bogdan,
Torcescu Bogdan.

Subscriu:

Cetatenii
Roncea Victor,
Andronache Elena

Si cine mai doreste…

VIDEO UPDATE:


Vezi si Editorial: “Îndragi-i-ar ciorile /Si spânzuratorile!” »

Reactii la Scrisoarea Deschisa adresata premierului Emil Boc pentru apararea demnitatii nationale in fata criminalilor unguri, Lajos Kossuth si ai lui: “Umilirea natiei romane a atins cote paroxistice in timpul guvernarii tradatoare si catastrofale a Coalitiei PDL-UDMR”

Stimati Domni, autori ai Scrisorii Deschise adresata premierului,

Va felicit pentru responsabilitatea civica si patriotica de care ati dat dovada, prin redactarea echilibrata si corecta din punct de vedere etic si istoric a acestei scrisori.

Umilirea natiei romane a atins cote paroxistice in timpul guvernarii tradatoare si catastrofale a Coalitiei PDL-UDMR.

Sper ca Dumnezeu va face dreptate poporului roman, umilit si tortionat moral si psihic de proprii conducatori romani, cu initiativa si ura ungurilor, dusa la extrem.

Sa spanzuri fictiv un mort este dovada cea mai de jos a extremismul maghiar, care daca nu este sanctionat moral si penal conform legilor europene, atunci ne meritam soarta disparitiei noastre in timpul cel mai scurt…

Rusine revizionismului maghiar condus de Laszlo Tokes si rusine inzecita presedintelui Romaniei, Guvernului si rusine tuturor celor responsabili cu integritatea si demnitatea nationala, care din motive de pastrare a puterii, tac vinovat si complicitar.

Istoria si Dumnezeu ii va judeca.

Sa ne rugam pentru sufletul lui Avram Iancu, ucis a doua oara de extremistii unguri.

Cu multa durere in suflet,

Un preot roman

Cititi, semnati si dati mai departe:

Pana acum au subscris:

Prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop,

Dorin Suciu, ziarist,

Victor Roncea, ziarist,

Pr. prof. dr. Mihai Valica,

Elena Andronache, Grupul Independent pentru Democratie,

Iustina Bacosca, psiholog,

Paul Bacosca, scriitor,

Gheorghe Almasanu, roman

Cristian Donciu, medic

Mariana Gurza, scriitoare, jurnalista

George Bara, jurnalist, profesionist IT

Ionut Tene, jurnalist, scriitor si poet

Mihai Rapcea, avocat

Vladulescu Stefanin, profesor

Alexandru Tomescu, editor ALTERNATIVA www.alternativaonline.ca

Monica Andronache, romanca

Daniela Stefan, romanca

Dr Emilia Corbu, istoric

Magda Ursache, scriitoare

Dr Ioan Lacatusu, Centrul european de studii Covasna-Harghita, Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș

Lazar Ladariu, jurnalist, scriitor, redactor sef Cuvantul Liber

Lista ramane deschisa

15 Martie 2011

Semnati Scrisoarea Deschisa la www.Roncea.ro sau [email protected] si dati-o mai departe

Foto: Cristian Negrea

Vezi si: www.susopinca.netwww. udmr.info si www.martiriromani.com

SUFLETUL LUI IANCU

SUFLETUL LUI IANCU

de Dr. Gelu Neamţ

În istoria popoarelor apar uneori momente de cumpănă şi de primejdie. Atunci fatalitatea sau voinţa divină aduc în fruntea acelui popor una sau mai multe personalităţi pentru a-l călăuzi.

La 1848 poporul român din Transilvania s-a aflat în primejdie de moarte; dar tot atunci, s-au afirmat ca salvatori o pleiadă de conducători, în majoritate tineri, între care Avram Iancu a strălucit ca o preţioasă nestemată.

Vezi si Csibi Barna, angajat al “statului roman”, l-a spanzurat pe Avram Iancu in piata publica din Miercurea Ciuc, in fata unor copii. VIDEO. Ma intreb cum ar fi reactionat “statul roman” daca extremistul maghiar il spanzura pe Elie Wiesel

Vrednici conducători au mai fost alături de el şi S. Bărnuţiu, şi I. Buteanu, şi S. Balint şi Al. Papiu Ilarian, şi mulţi, mulţi alţii, dar nici unul dintre ei nu a intrat atât de adânc în conştiinţa poporului român, nici unul nu s-a identificat atât de desăvârşit cu aspiraţiile sale ca tânărul, frumosul şi mândrul prefect ce în scurt timp primi numele acela atât de poetic, cum îl aprecia N. Bălcescu, de CRAI AL MUNŢILOR.

(more…)

Csibi Barna, angajat al “statului roman”, l-a spanzurat pe Avram Iancu in piata publica din Miercurea Ciuc, in fata unor copii. VIDEO. Ma intreb cum ar fi reactionat “statul roman” daca extremistul maghiar il spanzura pe Elie Wiesel

“Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi a secuilor”, a spus, la final, Csibi Barna

Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC: Extremiştii maghiari au trecut la acţiuni directe de provocare la violenţă prin spânzurarea simbolului naţional Avram Iancu în public

Extremiştii maghiari au trecut la acţiuni directe de provocare la violenţă prin gestul lui Csibi Barna care a spânzurat în public, în centrul oraşului Miercurea Ciuc, în data de 14 martie, simbolul naţional Avram Iancu. Acţiunea a avut loc sub privirile copiilor, după care Csibi Barna a postat înregistrarea pe internet.

Csibi Barna este liderul Plutonului Secuiesc din cadrul Batalionului Wass Albert al Gărzii Maghiare din Miercurea Ciuc, o organizaţie interzisă până şi în Ungaria, dar tolerată de autorităţile române! Acum câteva zile, Csibi Barna, care este, culmea, funcţionar al statului român în cadrul Direcţiei de Finanţe Publice Harghita, a fost iertat de procurori pentru alte gesturi extremiste şi ofensatoare la adresa statului român.

Până când o să stea pasive autorităţile române? Până când şi românii din Harghita, Covasna şi Mureş vor avea soarta simbolului naţional Avram Iancu?

Solicit autorităţilor române anchetarea imediată a fascistului Csibi Barna. Solicit de asemenea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici excluderea lui Csibi Barna, un personaj care se inspiră din crimele de război ale lui Wass Albert şi ale lui Horthy, din corpul funcţionarilor publici ai României.

https://www.youtube.com/watch?v=7A2PI3Pv6H8&feature=player_embedded

15.03.2011

Biroul de presă

BALADA lui Avram Iancu

NOUA DREAPTA isi apara dreptul constitutional si il va omagia pe Craisorul Muntilor in strada, fata in fata cu urmasii criminalilor maghiari din CLUJ

Dl. Tudor Ionescu, avocat în baroul Bucureşti şi preşedinte al Asociaţiei Noua Dreaptă, a acordat un interviu publicaţiei NapocaNews. Dl. Ionescu şi-a anunţat participarea la Marşul Memorial Avram Iancu organizat de filiala clujeană a organizaţiei, dumincă 15 martie.
NapocaNews: Ce urmariti cu actiunea de la Cluj din 15 martie?

Tudor Ionescu: Am ales Clujul ca loc al manifestarii noastre din cel putin 3 motive: in primul rand, pentru a aniversa implinirea a 160 de ani de la victoria revolutiei romane din Transilvania. Daca maghiarii au aniversat anul trecut 160 de ani de la declansarea revolutiei de la 1848, si au avut motive s-o faca intrucat unul din obiectivele revolutiei maghiare de la 1848 a fost proclamarea unilaterala a unirii Transilvaniei cu Ungaria, ei bine, anul acesta, in 2009, noi romanii avem toate motivele de sarbatoare, caci in 1849, in urma cu 160 de ani, revolutia maghiara a fost infranta iar cea romaneasca a triumfat!
Un alt motiv pentru care am ales Clujul ca loc al manifestarii noastre, este faptul ca Avram Iancu si-a petrecut o mare parte din viata in acest stravechi oras romanesc. Aici a urmat Avram Iancu liceul si tot aici a urmat Facultatea de Drept.
In fine, tot la Cluj se afla in acea perioada si sediul Dietei Transilvaniei, dominata de maghiari, care a votat in 1848 unirea unilaterala a Transilvaniei cu Ungaria, fapt care a impulsionat lupta lui Avram Iancu, comandantul şi strategul revoluţiei romane din Transilvania.

N.N.: Este ND o organizatie cu activitati in principal comemorative sau aveti si aspiratii politice?

T.I.: Paleta actiunilor Noii Drepte este foarte variata, nelimitandu-se la actiuni comemorative. Insa implinirea a 160 de ani de la victoria revolutiei romane din Transilvania nu putea trece necomemorata de o miscare nationalista. In plus, cultul lui Avram Iancu trebuie sa mearga inainte, mai ales in arealul Transilvaniei unde de sute de ani se duce un razboi surd al simbolurilor intre majoritari si minoritari.
In ce priveste aspiratiile noastre politice, pentru noi, nationalistii de la Noua Dreapta, criteriile si motivatiile implicarii noastre sunt foarte diferite de cele ale “omului partidelor”: noi nu privim Noua Dreapta ca pe o intreprindere cu scopuri electorale ci ca pe un centru de formare militanta permanenta. Noi nu luptam pentru avantaje materiale ci pentru o idee, noi nu luptam pentru un partid ci pentru pamantul si traditiile noastre. Viitorul Noii Drepte este deci independent de al oricarui partid politic. Respingand jocurile politicianiste, ne-am autosituat in afara sferei lor nefaste de influenta, a luptelor triviale si lipsite de maretie.

N.N.: Ce parere aveti de faptul ca primaria Cluj-Napoca nu a autorizat marsul pe pietonala bld. Eroilor?

T.I.: O astfel de manifestare cu caracter comemorativ nu necesita nicio autorizatie din partea nici unei autoritati. Prevederile Legii nr. 60/1991, sunt clare in acest sens: “Nu trebuie declarate, in prealabil, adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale ori care se desfăşoară în incinta sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.” Asadar nu am solicitat nicio autorizatie iar faptul ca am anuntat Primaria de manifestarea pe care o vom organiza a fost un gest de pura curtoazie din partea noastra.

N.N.: Credeti ca maghiarii isi vor declara autonomia sau vor face un referendum pe aceasta tema pe 15 martie?

T.I.: Maghiarii, sau mai bine zis un anumit segment al acestei etnii, au libertatea sa incalce legea dupa cum institutiile abilitate ale statului roman sunt datoare sa o aplice.

N.N.: Ce actiuni ar face ND in cazul in care Tinutul Secuiesc si-ar declara unilateral autonomia/ independenta?

T.I.: Asa-zisul “tinut secuiesc” nu exista; el se afla doar in imaginatia unor lideri ai maghiarilor specializati in provocari anti-romanesti. Potrivit Legii nr. 2 din 16 februarie 1968, impartirea teritorial administrativa a Romaniei este in judete. Putem deci vorbi cel mult de autonomia unor judete, nu a unui tinut imaginar, unde, potrivit recensamantului din 2002, doar 150 de persoane s-au declarat secui!
Insa nici autonomia unor judete nu ar fi posibilila potrivit articolului 1 Constitutie, care este Legea fundamentala a Romaniei.
In ceea ce priveste organizatia noastra, incă de la întemeiere Noua Dreaptă a acţionat pentru ameliorarea situaţiei românilor din judeţele Harghita şi Covasna, confruntaţi cu excluziunea socială şi o acută presiune asimilaţionistă. Actiunile sunt desfasurate de catre un departament specializat pentru romanii din Harghita si Covasna, in stransa coleborare cu organizatiile romanilor din cele doua judete.

N.N.: Ce varsta si ocupatie aveti si cum apreciati evolutia dvs. si a organizatiei de la fondare si pana acum?

T.I.: Am 31 de ani si sunt avocat, membru al Baroului Bucuresti. Am fondat Noua Dreapta in 1999 si iata ca au trecut aproape zeci ani de atunci, perioada de zbucium si cautari, sacrificii si multumiri sufletesti. In tot acest timp am reprezentat tinta favorita a mass-mediei tradatoare, a dusmanilor romanismului si a falsilor nationalisti.
Am luat decizia fondarii Noii Drepte, impreuna cu alti studenti nationalisti, intrucat multi tineri doreau sa ia atitudine dar nu stiau cum; doreau sa activeze dar nu stiau in ce structura. Noua Dreapta a reusit sa-i reuneasca pe acesti tineri atasati valorilor nationale, devenind deopotriva un front de lupta si un mediu formativ.
Preocupata de innoirea nationalismului romanesc, de adaptarea acestuia la realitatile contemporane, Noua Dreapta a dus in acelasi timp o munca permanenta de trezire a constiintelor si de avertizare asupra pericolelor care ameninta neamul romanesc, intre care pericolul separatismului maghiar nu poate fi ignorat.
Napoca News

EMI SE INARMEAZA DE FRICA NOII DREPTE !

Surse apropiate organizaţiei Tinerilor Maghiari din Ardeal (EMI) au dezvăluit pentru NapocaNews faptul că membrii acestei organizaţii au început să procure arme albe pentru a se apăra de membrii Noii Drepte.
Duminică 15 martie vor avea loc la Cluj-Napoca mai multe manifestări dedicate “Zilei Mondiale a Maghiarilor de Pretutindeni”, dar şi evenimente dedicate revoluţionarului paşoptist Avram Iancu, printre care şi un marş memorial organizat de către organizaţia patriotică Noua Dreaptă.
Anul trecut, un membru minor al EMI, Leszai Lehel, a fost agresat şi deposedat de steagul Ungariei, înaintea mitingului similar al Noii Drepte, ce a avut loc în piaţa Mihai Viteazu. Cu toate că de această agresiune au fost acuzaţi membrii ai Noiii Drepte, poliţia a comunicat presei că cei trei agresori nu erau membri ai organizaţiei.
În acest an, membrii EMI au început să se doteze cu spray-uri paralizante şi alte arme albe, pentru a se apăra de alte eventuale agresiuni, ne-a comunicat sursa noastră.
Contactat telefonic, preşedintele Noii Drepte Cluj-Napoca, dl. Alex Sântu, a declarat pentru NapocaNews că dacă acest lucru este adevărat, membrii EMI dau dovadă de o atitudine puerilă şi oarecum de neînţeles: “Acţiunea de duminică este dedicată marelui revoluţionar Avram Iancu şi nu are legătură cu maghiarii. Marşul nostru are caracter comemorativ, chiar religios aş spune. Nu ştiu ce vor să facă cu spray-urile paralizante şi cu boxurile pe care am auzit că şi le-ar fi procurat. Eu le transmit în mod oficial că nu au de ce să le fie frică, pentru că nu este intenţia Noii Drepte de a transforma ziua de 15 martie 2009 într-un alt Târgu- Mureş …”.

Noii Drepte i se restrange aria de manifestare de pe 15 martie. ND Cluj nu ia in considerare decizia

Asociaţia Noua Dreaptă ia act cu stupoare de faptul că Primăria Cluj-Napoca nu a „aprobat” marşul memorial dedicat revoluţionarului paşoptist Avram Iancu, pe traseul Monumentul Memorandiştilor – bld. Eroilor – Pţa. Avram Iancu, restrângând acţiunea doar în perimetrul pieţei Avram Iancu.

În consecinţă, Noua Dreaptă doreşte să facă câteva precizări:

1. O acţiune cu caracter comemorativ-religios nu are nevoie de aprobarea autorităţilor publice, drept urmare putem spune că în acest caz Primăria Cluj- Napoca şi-a depăşit atribuţiile, dovedind că nu cunoaşte legea 60 din 1991, republicată în 2004, articolul 3: „Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările […] religioase, comemorative […]”. Noua Dreaptă va desfăşura acţiunea din 15 martie respectând legea şi nu va lua în considerare refuzul ilegal al Primăriei.

2. Marşul Memorial se va desfăşura doar pe suprafaţa pietonală a bulevardului Eroilor, deci neafectând traficul rutier. Traseul este unul relativ scurt, dar este unul simbolic, între Monumentul Memorandiştilor şi statuia lui Avram Iancu, între momentele istorice 1884 şi 1848. Motive obiective pentru interzicerea acestui marş nu sunt; în schimb, refuzul Primăriei poate fi interpretat ca o atitudine sfidătoare faţă de manifestările patriotice româneşti, fiind preferate manifestările patriotice maghiare.

3. Noua Dreaptă doreşte să chestioneze calitatea de „buni români” pe care o au reprezentanţii autorităţilor locale din Cluj- Napoca. Faptul că Primăria a decis să restrângă în mod ilegal o manifestare dedicată marelui erou naţional Avram Iancu nu face decât să arate adevărata faţă a aleşilor locali, pentru care istoria şi personalităţile care au şlefuit destinul românilor transilvăneni nu mai înseamnă nimic. Mai mult, se pune în opoziţie manifestarea dedicată lui Avram Iancu cu evenimentele cu ocazia „Zilei Mondiale a Maghiarilor de Pretutindeni”, care din punct de vedere istoric reprezintă o revoluţie în care au fost ucişi peste 40.000 de români de către trupele maghiare conduse de Lajos Kosuth.

Am ajuns în anul 2009 ca o manifestare paşnică cu caracter religios dedicată simbolului românilor ardeleni să fie hărţuită de autorităţile locale pentru a nu deranja minoritatea maghiară? Sau mai rău, pentru a servi intereselor oamenilor de afaceri locali de etnie maghiară a căror activitate poate fi numită doar o parazitare a fondurilor publice?

Domnilor, nimeni din România, niciun primar, niciun prefect, niciun preşedinte de consiliu judeţean nu va putea să împiedice desfăşurarea unei manifestări dedicate lui Avram Iancu în Cluj- Napoca. Să vă fie ruşine că vă numiţi „români” şi mai ales că necinstiţi personalitatea datorită căreia astăzi nu mai sunteţi consideraţi „naţiune tolerată” şi puteţi vorbi româneşte liber!

În concluzie, Marşul Memorial Avram Iancu va avea loc de la ora 12:30 cu pornire de la Monumentul Memorandiştilor, de pe bulevardul Eroilor, respectând întru totul legile statului român.

Clujeni, sunteţi aşteptaţi la marş!

Biroul de presă al Noii Drepte, filiala Cluj-Napoca
[email protected]

Surse:
Vezi si

AVRAM IANCU pus la zid. NEBUNIA – moartea civila – tiparul calomnierii marilor romani. De la Craisorul Muntilor la Eminescu

Calomnierea lui Avram IANCU

Conducatorul rezistentei romanesti din Muntii Apuseni din anul 1849, Avram Iancu, a suferit o pedeapsa mai crunta decat moartea: inca din timpul vietii sale s-a incercat acreditarea ideii ca ar fi innebunit. Relatarile presei de la Viena si Budapesta din secolul al XIX-lea au lansat aceasta idee, care printr-o ciudata empatie a fost preluata si in Romania.
Teza nebuniei
In 1872 presa austro-ungara anunta moartea “craisorului muntilor” intr-un articol care a aparut preluat din ziar in ziar – “de la Wiener Fremdenblatt”, la “Hon”: “La inceputul anului 1850 a devenit tulburat la minte si de atunci ratacea fiind dedat bauturii prin partile muntoase ale Transilvaniei. Uneori avea momente lucide si atunci vorbea despre trecutul sau, dar curand i se intuneca capacitatea de gandire si atunci cand i se punea vre-o intrebare despre trecutul sau obisnuia sa zica: Aerul din case era stricat si atunci am venit eu ca o furtuna pentru a-l curati”. Alte relatari din presa austro-ungara sustineau ca Avram Iancu a fost silit sa duca o viata de mizerie, cersind prin satele din munti ca lautar orb”. Aceasta teza este partial sustinuta de faptul ca dupa incheierea revolutiei de la 1848 Avram Iancu n-a avut un domiciliu fix, ci a ratacit din sat in sat prin Muntii Apuseni. Insa aici trebuie luat in considerare faptul ca Avram Iancu a fost arestat in anul 1852 fara nici un motiv, legat si batut de un functionar austriac. Lipsa de incredere a lui Iancu in autoritatile habsburgice este cat se poate de explicabila, iar furia lui fata de austrieci in urma sacrificiilor facute in numele imparatului de la Viena trebuie sa fi crescut exponential. De asemenea Iancu nu putea uita soarta prefectului sau Ioan Buteanu, luat prizonier de trupele maghiare ale maiorului Hatvani chiar in timpul unor tratative de pace, pentru a fi spanzurat fara sa aiba parte de judecata. Astfel ca fraze de genul “desigur ca fiind cuprins de schimbarea frecventa a localitatii, inclinatie nu rara la bolnavii mintali, a vagabondat in regiunea muntoasa natala” (Eugen von Friedenfels) nu trebuie pur si simplu luate ca atare – mai degraba pare probabil ca Iancu a incercat sa nu le stea la indemana unor austrieci cuprinsi de exces de zel.
Testamentul lui Iancu
La 20 decembrie 1850 – anul in care ziaristii austro-ungari sustineau ca ar fi innebunit – Avram Iancu isi scria cu propria mana testamentul: “Ultima mea vointa. Unicul dor al vietii mele fiind ca sa-mi vad Natiunea mea fericita, pentru care dupa puteri am si lucrat pana acuma, durere fara mult succes, ba togma acuma cu intristare vad ca sperantele mele si jertfa adusa sa prefac in nimic. Nu sciu cate dile mai voi ave, un fel de presimtire imi pare ca mi-ar spune ca viitorul este nesigur, voiesc dara si hotarat dispun ca dupa moartea mea toata averea mea miscatoare si nemiscatoare sa treaca in folosul natiunei pentru ajutor la infiintarea unei academii de drepturi, tare credand ca luptatorii cu arma legii vor pute scoate drepturile natiunei mele.
Campeni, 20 dec. 850″. Cu un scris de mana sigur, clar si concis in exprimare, este putin probabil ca testamentul de mai sus a fost opera unui alienat mintal.
O alta scrisoare – de data aceasta din 1867, la 17 ani de la presupusa declansare a unei afectiuni mintale – a lui Avram Iancu vine sa infirme in continuare teza nebuniei. In 1867 tovarasul sau de lupta Ilie Macelariu il chema pe Iancu la Sibiu, iar Iancu ii raspundea astfel: “Frate Ilie, am primit scrisorile tale din 5 si din 25 februarie si daca inca nu ti-am raspuns nu crede ca s-a intamplat din alta cauza decat numai din simplul motiv ca mi-am propus sa nu mai corespondez cu nimeni. Sute de scrisori de la prieteni si colegi de scoala le-am pus la o parte, fara a fi raspuns acelora, care desigur numai cu buna intentie au vrut sa stie daca mai traiesc sau nu, ceea ce desigur din partea mea este o indiscretie, dar nu sunt eu de vina daca din pacate am trait experienta trista ca in timpurile de acum omul nu mai stie cui sa se increada. Cum ma intrebi tu ce mai sper si ce cred? Iti raspund ca timpul sperantelor mele a trecut si ca credinta mea este aceea a sarpelui, care i s-a dat de la natura de a-si apara capul, dar nu crede ca aceasta o spun fiindca as vrea sa-mi apar viata nenorocita; nu pentru aceasta viata mi-am riscat-o de mai multe ori in 1848 si 1849 pentru natiunea mea iubita si credinta pentru imparat, ci inteleg prin aceasta natiunea mea iubita care geme sub atatea greutati si pentru care m-ar durea inima daca prin dezvaluirea credintei mele adevarate as duce-o intr-un pericol si mai mare. Cu alta ocazie, mai multe, ramai sanatos si nu uita pe aceea mama al carei piept l-ai supt si pe sincerul tau prieten, Iancu, m.p., advocat si prefect, Vidra de Jos, 15 mai 1867”. Randurile de mai sus dezvaluie faptul ca Avram Iancu se gandea in continuare la o ridicare armata a romanilor – insa se temea ca va produce mai mult rau decat bine.
Un om bogat
Alte relatari contemporane vin sa contrazica teza saraciei si mizeriei lui Avram Iancu. Ilie Macelariu povesteste astfel episodul intalnirii dintre Avram Iancu si oficialii austrieci: “In anul 1852 cand Iancu era la mine m-a rugat domnul guvernator personal si prin Heidte de a indupleca pe Iancu sa primeasca un post la Viena cu 2000 de florini sau in Sibiu cu 1600 de florini. I s-a oferit si o subventie lunara de 800-1000 de florini. Toate le-a refuzat, avand numai singura dorinta de a fi lasat acasa. La insistentele repetate ale lui Heidte, Iancu i-a declarat in prezenta mea: Guvernul sa faca la Campeni o universitate romaneasca si in Vidra de Sus o baie cu aburi! Intrebat ce cheltuieli a avut el la Sibiu a raspuns: . Am fost nevoit a-l contrazice si a afirmat ca mie imi este dator cu peste 100 de florini iar la restauratorul din Medias cu 200 florini, la care el a raspuns: tatal sau le va plati desigur. Cu aceasta ocazie Heidte i-a dat lui Iancu in mana 500 de florini care Iancu mi-a predat-o mie la poarta casei Sonnenstein (biroul lui Heidte) prin cuvintele “Primeste-i si plateste”. Proprietarul de atunci al restaurantului din Medias, Lobontiu, a facut revendicarea ca Iancu a preluat de mai demult o datorie de 185 de florini pentru Barnutiu si Boier ceea ce Iancu a recunoscut si astfel i-am achitat lui Lobontiu 400 florini”. Mai mult, Iancu a lasat la moartea lui suma de 1700 de florini – o suma impresionanta pentru acea vreme cand un bou costa 30 de florini.
Nebunie inexistenta
Alte relatari, culese in anii de dupa moartea lui Avram Iancu vin sa ateste faptul ca acesta era cat se poate de sanatos din punct de vedere mental.
O data, in Bodesti, pe la 1867, Iancu a fost patru zile oaspetele unei nunti taranesti, la familia Sida din crangul Higiesti, care isi aducea ginere in casa, pe feciorul popii Onu Indries din Dobrot. Cu toate ca mirele era din al patrulea sat, si Iancu a insotit alaiul, intorcand vizita Ia socrii mari, cum e obiceiul. Un martor ocular, copil de vreo 12 ani pe atunci, mai spune ca Iancu a petrecut frumos la nunta si ca nu-i adevarat ca ar fi fost nebun: “S-o fost smintit el putin de nacajit ca imparatu i-o fagaduit un colt de tara si l-o mintit cand s’o gatat bataia. De aceea i-o trimis raspuns, ca un boland nu sta de vorba cu un mincinos. Si-am auzit, ca de alta oara cand l-o chemat imparatu sa se impace cu el, Iancu o pus seaua p’o vaca si asa o vrut sa mearga calari in calea imparatului, tot in batjocora, dar nu l-or lasat a lui.”
Iscusinta la cantatul din fluier depasea cu mult simplele calitati de lautar. O alta marturie spune ca prin anii 1868 Mircea Stanescu isi serba nunta cu d-soara Talos din Halmagiu. Natural, printre invitatii de frunte era si Iancu. Lumea ar fi voit sa danseze Romana, dansul iesit de curand la moda, dar orchestra nu cunostea melodia. Dintre cati incercara, singur lui Iancu ii reusi sa cante melodia cea noua dupa notele publicate de revista “Familia”.
Dascalul Alexandru Popescu din Halmagel isi amintea astfel de Avram Iancu: “Intr-o seara de toamna, a putut fi prin anii 1865-’66, picase iara Iancu Ia noi in sat. Cand am vazut ca tine spre casa popii Grigorescu Grigorie, m-am luat si eu intr-acolo. Indata ce-a sosit Iancu, popa a poruncit preotesei sa aduca vinars, pita si clisa. Si ne-am omenit toata noaptea. Iancului nu-i placea sa vorbeasca despre revolutie. A spus numai atata ca: vaca lui cea neagra va fata peste 70 de ani”.
Preotul Ioan Halmagean isi amintea ca in anul 1859 Avram Iancu facea vizite dese la gimnaziul de la Brad. Intra chiar prin clase, audiind lectiile profesorilor. De asemenea, era de fata la examenele festive de sfarsit de an.
Iubit de toti motii
Avram Iancu, la doar 24 de ani , a coordonat cu succes rezistenta romanilor din Muntii Apuseni, reusind sa respinga toate atacurile armatei maghiare.
Istoricul Eugen Friedenfels relateaza urmatorul episod povestit de Ilie Macelariu: “Pe la 1860, prietenul sau din Sibiu, Macelariu, l-a cercetat pe Iancu in Abrud. Venise cu inca un prieten, ca sa se intereseze de starea Iui si sa-l convinga sa participe la o intrunire a vechilor luptatori nationalisti, care avea sa se tina Ia Alba-Iulia. Mai socoteau dansii ca-I vor putea scoate din acest mediu si sa-l readuca printre prietenii de odinioara. Macelariu, care fusese si comisar guvernial, putea face prin aceasta si o fapta placuta guvernan­tilor, cari nu conteneau sa socoteasca primejdioasa prezenta lui Iancu in popor. Iancu, pe care Macelariu spune ca l-a gasit mai putin tulburat decat crezuse, s-a gandit un timp, apoi s-a impotrivit. Isi reamintea poate umilirea suferita acolo. In sfarsit, dupa multa insistenta, a consimtit sa mearga pana la Alba Iulia. – fu raspunsul repetat si hotarat al lui Iancu. Cand sosi ceasul plecarii, cat ai bate din palmi, navalira motii din toate partile, vociferand si blestemand, impotrivindu-se indepartarii lui Iancu. Apoi se stransera roata in jurul Iui, implorandu-l: Tu sa ramai la noi si sa tii cu noi, nimeni sa nu te duca de aici!”
George DAMIAN
Articolul original la ZIUA
Dosare Ultrasecrete
Calomnierea lui Avram IANCU
Vezi si
Blocajul istoric Lajos Kossuth
La 15 martie 1848 se declan­sa revolutia de la Buda­pesta, iar in programul anuntat in aceasta zi, la ultimul punct era prevazuta unirea Ungariei cu Transilvania. Pana in acest an nimeni nu pusese aceasta problema in intreaga istorie a acestei provincii.

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova