Biserica rusă, această jalnică unealtă în mâna neoimperialismului moscovit, şi-a făcut surse şi resurse sărate, otrăvite chiar, pentru adăparea întregii suflări româneşti de la noi.
Insa astept si eu sa vad daca unii ganditori din partid, gen Cristian Preda care spunea ca eu trebuia sa fiu dat afara din partid in suturi pentru ca am jignit multiculturalismul european, ce solutii are fata de chiulangii care prin absenta lor fac ca proiecte majore ale Guvernului sa fie ingropate in Senat de o Opozitie care stie si poate sa isi mobilizeze senatorii la vot.
Daca mai adaug si ca nu demult l-am auzit pomenit la o slujba de la o manastire din zona si pe Alexei al II-lea, defunctul general KGB al BORuse, cel mai mare prigonitor al romanilor ortodocsi din Basarabia si Bucovina, nu-mi ramane decat sa-mi fac cruce si sa astept ca in loc de IPS Teofan sa apara intr-o zi la Catedrala din Iasi colonelul Vladimir Cantarean, Mitropolitul “intregii Moldove”…
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), împreună cu Asociaţiunea ASTRA, organizatii care urmeaza sa aiba, azi, o intalnire cu parlamentarii PDL, fac un ultim Apel catre fortele politice romanesti pentru respingerea Statutului Minoritatilor si a pretentiilor hegemonice maghiare privind Transilvania si “Tinutul Secuiesc”. In acelasi timp, Asociatia Noi Romani face la randul ei un Apel disperat catre Biserica Ortodoxa Romana, institutiile de aparare a statului roman si Constitutiei Romaniei si catre toti compatriotii din tara, chemand romanii, in ultimul ceas, sa se impotriveasca, cu orice mijloace, legiferarii Statutului Minoritatilor Antinationale. Le redam mai jos:
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), împreună cu Asociaţiunea ASTRA, luând act de pericolul inversării cursului istoric vechi de 2000 de ani, de formare şi consolidare a Statutului Român naţional unitar indivizibil şi independent, prin eventuala acceptare a iniţiativelor legislative propuse de grupările politice maghiare privind regionalizare şi Statutului minorităţilor naţionale, lansează către toate partidele politice parlamentare prezentul
APEL
prin care solicităm punerea intereselor naţionale înaintea intereselor politice conjuncturale prin respingerea în Parlamentul României:
a) a prevederilor din proiectul de lege privind Statutul minorităţilor naţionale care transformă România, stat în care populaţia de naţionalitate română este de peste 90%, în stat multinaţional; a prevederilor referitoare la impunerea limbii minorităţilor naţionale, în special a limbii maghiare, în limbi oficiale şi a celor privind acordarea de „drepturi colective” şi de autonomie cultural – politică care presupun diluarea suveranităţii României prin faptul că autorităţile sale nu mai pot lua decizii fără acordul minorităţilor naţionale (prevederi aparute si in proiectul Noii Constitutii).
b) a proiectului de lege iniţiat de UDMR privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor din anul 2005;
c) a proiectului de lege iniţiat de UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prin reconstituirea virtuală a graniţelor impuse României în anul 1940 de către Hitler, Mussolini şi Horthy prin Diktatul de la Viena;
d) a oricărui proiect de lege privind reorganizarea administrativ – teritorială a României prin enclavizarea etnică a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, sub denumirea de “ţinutul secuiesc”.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociaţiunea ASTRA reaminteşte că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş populaţia de naţionalitate română este de 400.000 de persoane, respectiv 42% din totalul populaţiei. Populaţia de naţionalitate maghiară reprezintă sub 50% din totalul locuitorilor având în vedere că celor 42% procente de români li se adaugă cetăţeni de etnie romă sau de altă etnie. În acest context, reamintim că o pondere însemnată a maghiarilor şi secuilor de astăzi sunt în fapt urmaşii românilor deznaționalizați, de-a lungul timpului, unii pe cale paşnică, cei mai mulți în mod opresiv, prin politica perseverentă de maghiarizare dusă de către administraţia ungară în perioada dualismului austro-ungar. Despre existenţa acestor românilor maghiarizaţi, mai amintesc astăzi doar documentele istorice, bisericile ortodoxe rămase fără credincioşi şi rădăcina numelor unor actuali maghiari şi secui. Pietrele mormintelor din cimitire vorbesc și ele: Álbuly, Ráduly, Dáncsu, Sztupár, Bogdán, Vákár, Buzdugán, Oláh, Bágyá, Krojitor, Pitrián, Pujá, Neáksuy, Kolombán, Vászi, Urszuly, Kurká, Thodor, Nedélko, Borbáth, Sorbán, Ruszuly, Váncsá, Vojku, Ficsor, Goczmán, Boér, Bokor, Pászká, Dinuy, Oprá, Borcsá, Neáguly, Mircsé, Drégics, Nysztor, Kosztin, Bérszán, Bács, Lunguly, Szávuly, Kimpián, Pakulár, Zsunku, Parkaláb, Komány, Báricz s.a.m.d.
Astfel, nu doar în context istoric, politic, administrativ şi de interes naţional, dar şi în contextul demografic, solicitările organizaţiilor separatiste maghiare şi imixtiunea Ungariei în problemele interne ale României apar ca aberante şi neconforme cu voinţa a peste 50% din totalul locuitorilor celor trei judeţe.
Acceptarea de către Parlamentul României a solicitărilor de mai sus parte a proiectului hungarist va reface situaţia din Evul Mediu în care structurile politico – administrative maghiare şi secuieşti conduceau din postura de minoritari privilegiaţi teritorii şi populaţii majoritare.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociaţiunea ASTRA fac un apel la responsabilitate către toate forţele politice româneşti, pentru respingerea reconstrucţiei hegemoniei maghiare şi secuieşti medievale pe teritoriul României Europene, la începutul secolului XXI. Dorim să trăim cu demnitate în propria țară. Puneți capăt procesului de epurarea etnică care are loc de peste 20 de ani împotriva românilor din cele trei județe din centrul României!
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
Asociaţiunea ASTRA
str. Miko Imre, nr. 2, mun. SF. GHEORGHE, jud. COVASNA,
tel./fax: 0267.313534
Am făcut apel şi la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române cu gândul la cele ce spunea Nae Ionescu care, după mulţi autori, a fost gânditorul care a influenţat cel mai profund realitatea românească din perioada interbelică. El comenta că „ Sfântul Sinod sublinia necesitatea Bisericii de a se identifica cu naţia – fie chiar cu riscul de a intra în conflict cu statul”, într-o anumită situaţie de interes naţional.
Sperăm ca apelul nostru să fie bine înţeles de toţi cei cărora ne adresăm!
“Astăzi, Kosovo este purificat etnic, dar exact invers: sârbii, peste 200.000, au fost eliminaţi de pe pământul lor natal prin crimă şi teroare. Aproape la fel cu ce li s-a întâmplat azi românilor în bătătura strămoşească din Harghita şi Covasna.”
“Germanii au fost vânduţi pe valută. Tot aşa şi o mare parte a evreilor. Ungurii au fost siliţi să părăsească ţara lor de baştină, Transilvania. Ceangăilor nu le este îngăduit să folosească limba lor maternă. Ba chiar au uitat limba lor maternă. Dacă nu se întrerupe această politică post-Trianon şi post-comunism, vom pieri”
Axa clericala Moscova-Ierusalim loveste iar in Romania pentru Basarabiade Razvan Iorga
Interesele comune ale axei religioase Ierusalim-Moscova lovesc din nou Romania pe seama Mitropoliei Basarabiei. Cunoscuta pentru devotamentul ei fata de Patriarhia Rusa, institutia omoloaga de la Ierusalim a gasit in sfarsit un “cassus beli” impotriva bisericii surori de la Bucuresti. Pentru a intelege exact cum s-a ajuns la aceasta ruptura dintre cele doua biserici pe motivul asezamantului de la Ierihon trebuie remomorat un aspect extrem de important produs la 30 ianuarie 2008, atunci cand decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane de a activa trei eparhii in cadrul Mitropoliei Basarabiei, in Republica Moldova, pe ceea ce Patriarhia Rusa numeste teritoriu canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse este un act de condamnat in opinia Patriarhul Ierusalimului, Theophilos. Mai mult acesta i-a trimis la acea data patriarhului Moscovei si al Intregii Rusii, Aleksei al II-lea o scrisoare data publicitatii la Moscova in care primul spunea ca problema deschiderii de eparhii nu vizeaza doar bisericile-surori rusa si romana, dar si intreaga lume ortodoxa. Cu alte cuvinte, Patriarhia Ierusalimului era de acord cu pozitia Moscovei in ceea ce priveste asa-zisul teritori canonic al Rusiei in Basarabia. Potrivit patriarhului Theophilos, Patriarhia Ierusalimului examina atunci toate detaliile si aspectele acestei probleme, considerand ca la solutionarea ei trebuie sa fie respectat “sistemul existent deja de administrare canonica, care reglementeaza hotarele jurisdictionale ale Bisericilor Ortodoxe nationale. Si se pare ca s-a rezolvat.
La picioarele rusilor
Marea bisericeasca slava, dar si satelitii care graviteaza in jurul Patriarhiei Moscovei au dat de asemenea dreptate lui centrului de la Moscova. Anterior sprijinului Ierusalimului fata de pozitia Patriarhiei Ruse in conflictul cu Patriarhia Romana, pozitii de sustinere a Bisericii Ruse au exprimat si mitropolitii Serbiei si Poloniei, precum si cel al Cehiei si Slovaciei. Toate acestea au plecat de la decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane din 26 octombrie, de a reactiva trei eparhii istorice pe teritoriul Republicii Moldova care a provocat o reactie dura din partea Patriarhiei Ruse, dar si din partea Mitropoliei Moldovei, supusa canonic Moscovei, cat si a autoritatilor comuniste aflate atunci la guvernare in frunte cu Vladimir Voronin.
Decizie unilaterala fara discutii
Ca urmare a acestor cauze vechi de circa trei ani de zile, Patriarhia Ierusalimului a rupt relatiile cu Biserica Ortodoxa Romana, chipurile din cauza Asezamantul romanesc de la Ierihon, Patriarhia Romana anuntand ca regreta aceasta decizie unilaterala. Patriarhia Romana a aratat, miercuri, intr-un comunicat de presa, ca in 9 mai, pe site-ul oficial al Patriarhiei Ierusalimului a fost postat un comunicat cu titlul “Patriarhia Ierusalimului a intrerupt comuniunea cu Patriarhia Romana”. “Desi in urma vizitei la Patriarhia Ierusalimului a Preasfintitului Parinte Ciprian Campineanul, Episcop vicar patriarhal, din ziua de 15 aprilie 2011, s-a convenit initierea unui dialog bilateral fratesc intre cele doua Patriarhii pentru identificarea unei solutii privind existenta Asezamantului romanesc de la Ierihon, Patriarhia Romana constata cu surprindere si regret ca Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterala”, precizeaza sursa citata. Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului fata de Asezamantul romanesc de la Ierihon, camin pentru pelerinii romani care viziteaza tara Sfanta, precum si relatiile Patriarhiei Romane cu Patriarhia Ierusalimului vor fi discutate in sedinta de lucru a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din 19-20 mai, se mai arata in comunicatul citat.
Asezamantul de la Ierihon si pista falsa invocata
Constructia asezamantului romanesc de la Ierihon a inceput in 1998 cu binecuvantarea fostului patriarh al Ierusalimului Diodor, doi ani mai tarziu avand loc sfintirea paraclisului acestuia, in prezenta fostului patriarh al BOR Teoctist. in ultimele luni, Patriarhia Ierusalimului a semnalat faptul ca nu exista niciun acord scris in legatura cu Asezamantul romanesc de la Ierihon si a solicitat Patriarhiei Romane sa clarifice situatia acestuia. in acest context, Patriarhia Romana l-a desemnat pe Preasfintitul Ciprian Campineanul, episcop vicar patriarhal, sa demareze dialogul cu Patriarhia Ierusalimului. in 15 aprilie 2011, PS Ciprian Campineanul a mers la Ierusalim, “unde s-a convenit initierea unui dialog bilateral fratesc intre cele doua Patriarhii”, pentru identificarea unei solutii privind existenta Asezamantului romanesc de la Ierihon. Patriarhia Romana precizeaza ca, desi cele doua patriarhii au convenit initierea unui dialog bilateral fratesc pentru identificarea unei solutii privind asezamantul romanesc de la Ierihon, a constat “cu surprindere si regret ca Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterala”. Asezamantul a fost construit pe un teren pe care Biserica Ortodoxa Romana l-a primit prin donatie, inainte de Revolutie, de la un credincios roman stabilit in zona. La acesta s-au adaugat si altele limitrofe, ajungand in prezent la o suprafata de 3.000 de metri patrati. Preacuviosul Parinte Arhimandrit Ieronim Cretu, reprezentantul Patriarhiei Romane la Locurile Sfinte, a fost ales de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in 29 noiembrie 2009, episcop vicar patriarhal, cu titulatura Sinaitul. Karadeniz Press
Datorită conflictului existent între Comunitatea Ortodoxă din localitatea Săpânța, județul Maramureș, respectiv Biserica Greco-Catolică, Vă aducem la cunoștiință următoarele.
În ultimii 21 de ani am depus cereri către Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar Săpânța la cele trei legi funciare date de către Parlamentul României:
o la Legea 18/1991 s-au retrocedat Parohiei Ortodoxe 7 ha teren arabil si fânațe și 1 ha pădure, ha pe care am ctitorit Mănăstirea Săpânța Peri. o la Legea 1/2000 am depus, in conformitate cu prevederile legale, cerere pentru 20ha pădure pentru mănăstire și 10 ha pădure pentru parohie; am fost invalidați în anul 2002 de către Comisia Județeană de Aplicare a Fondului Funciar, iar Parohia Greco-Catolică, nou creată în anul 2002, a fost validată cu 30 de ha pădure în locul numit Colibi, neprimind tiltul datorită faptului ca încă ne aflăm în litigiu. o la Legea 247/2005 am depus cerere pentru averea Bisericii Ortodoxe de peste 100 ha teren și pădure, însă nu am primit nimic. De abia în anul 2005 am fost validați cu 5 ha pădure, destinați Mănăstirii Săpânța Peri, integrându-se evident în Legea 1/2000. Menționăm faptul că Parcul Dendrologic, unde se află Mănăstirea Săpânța Peri, măsoară suprafața de 22 ha pădure, printre care sunt 3000 fire stejar, 36 de specii de arbori din străinătate care s-au adaptat aici, pădure de nuci s.a.
Începând cu anul 2002, Parohia Greco-Catolică, în număr de 10 persoane revendică întreaga avere a Bisericii Ortodoxe, terenuri, păduri și imobile.
Cei trei care “au speriat Vestul”: un evreu, un cyborg si un rus, toti KGB-isti 🙂
Serviciul de spionaj rus însoţeşte fiecare acţiune politică de proporţii cu un val de minciună declanşat în presa internaţională. Acesta este creat de Serviciul de dezinformare “A”. El creează teze false şi le aruncă în presă prin intermediul jurnaliştilor mituiţi/cumpăraţi, care sunt agenţii săi (daca sunt si jurnalisti si calugari cu atat mai bine 🙂 – nota mea). Apoi oamenii oneşti le reproduc în articole şi interviuri, luandu-le de bune.
Poţi să recunoşti semnătura serviciului de spionaj, fie şi numai după repetarea frecventă a tezelor. Pentru fiecare repetare, Serviciul “A” oferă o plată suplimentară. În operaţiunea “Biserica din străinătate” există două astfel de teze.
1. Patriarhia Moscovei este gata să rupă cu ecumenismul şi va ieşi imediat din Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB). Problema părăsirii CMB s-a discutat deja pe larg în eparhii.
2. Putin are nevoie de patriarhul “său”. Stalin l-a avut pe Serghei, Hruşciov pe Aleksii, Brejnev pe Pimen, iar Putin vrea să-l vadă ca patriarh pe mitropolitul Lavr. Însă pentru aceasta iniţial trebuie să unească BRS (Biserica Rusă din Străinătate) cu Patriarhia Moscovei.
Ambele teze sunt destinate emigranţilor ruşi, oameni care îşi iubesc cu sinceritate patria istorică, însă necunoscători ai multor legi nescrise ale acesteia. Tezele sunt false. La o analiză atentă, ele se prăbuşesc ca un castel de nisip.
Legenda Nr.1. Rusia rupe legătura cu ecumenismul.
Din păcate, această problema nu reprezintă la noi un subiect de interes public. Măcar din simplul motiv că majoritatea credincioşilor noştri sunt babele de la ţară, care nici nu cunosc cuvântul “ecumenism”. Ele au încredere în părerea preoţilor.
Ierarhii recunosc uneori, oftând, că au fost obligaţi de KGB să intre în Consiliul Mondial al Bisericilor. Dar nu explică cu ce scop. Deşi timpurile sovietice se pare că au trecut, Rusia se află în continuare în CMB. Înseamnă că serviciul actual de spionaj are nevoie de această calitate de membru. Dar pentru ce? Răspunsul este simplu: pentru ca, prin intermediul clerului străin racolat, să influenţeze orientarea oamenilor politici din Occident.
Dar, în multe ţări, printre enoriaşii înflăcăraţi există şi parlamentari, şi miniştri ai apărării, şi şefi ai serviciilor de spionaj/informaţii. Atunci de ce serviciul rus de informaţii să nu încerce să-i racoleze prin intermediul unuia dintre episcopi sau cardinali? Această idee este destul de reală. Doar că iniţial trebuie făcut în aşa fel încât aceşti ierarhi să devină agenţii noştri. Anume cu aceasta se ocupă marea misiune a Patriarhiei Moscovei de sub conducerea rezidenturii serviciului de spionaj de la Geneva.
Adunarea la un loc a unui număr mare de clerici îi scuteşte pe spionii ruşi de a face cheltuieli de călătorie. Dar şi motivul este destul de convingător: chipurile, mă interesez de activitatea dumneavoastră din Consiliul Bisericilor. Povestiţi-mi despre dumneavoastră, daţi-mi un interviu! Şi episcopul străin poate fi de acord să poarte o discuţie sinceră cu prietenul rus: doar predica este obligaţia sa de preot. Iar celălalt îi înmânează un cadou scump. Sau, în mod contrar, îi arată o fotografie, a cărei publicare pe paginile ziarelor va frânge cariera sa de episcop. După aceasta, racolarea decurge ca unsă.
Se întâmplă şi altfel. Episcopul străin îl racolează pe spionul nostru şi îl converteşte la credinţa sa. Au fost astfel de cazuri. În racolare obţine victoria cel ce este mai puternic din punct de vedere spiritual. Şi nu este chiar atât de uşor să stabileşti primul contact cu un episcop, în ţara sa de origine. Daca îi va cere o audienţă un jurnalist rus, care dintr-un motiv anume a devenit extrem de interesat de religie, reacţia episcopului va fi foarte precaută: “De ce anume vă interesez eu, şi nu un alt confrate de-al meu?”.
Reprezentanţii PM (Patriarhiei Moscovei) din CMB (Consiliul Mondial al Bisericilor) au foarte mult de lucru. Serviciul de Informaţii Externe îi foloseşte în calitate de mijlocitori în relaţiile cu clerul străin.
“Este un prieten de la ambasada rusă! Este un om foarte cumsecade! Vi-l recomand din tot sufletul!” – spune preotul moscovit, cu o voce convingătoare, prezentând unui pastor luteran pe diplomatul puţin cunoscut, cu ochii alergând de colo-colo. Şi pastorul, crescut în condiţiile de seră ale democraţiei burgheze, crede cu sfinţenie cele spuse. Doar nimeni nu l-a minţit vreodată: în Occident minciuna este considerată drept semn de proastă educaţie. Pastorul, pur şi simplu, nu e învăţat s-o recunoască.
Iar în Rusia minciuna este o normă de viaţă. Oamenii sovietici au fost educaţi în condiţii de minciună generalizată. Este mai greu să nu minţi.
Calendarul ortodox pe 2011 intre innoire, dileme si perspective
O analiza de Pr Mihai Valica
Motto Roncea.ro: “Nu erau oare probleme mult mai importante de rezolvat in viata Bisercii (ex. combaterea legilor din parlament care justifica homosexualitatea, dezincriminarea prostitutiei si a incestului, actele biometrice, otravirea populatiei cu experimentarea unor medicamente direct pe oameni, creditul bancar privid finantarea Catedralei Mantuirii Neamului, legea care se dezbate in prezent privind vrajitoria – vezi pozitia 5161 din nomenclatorul de meserii – si impozitarea ei[5], ecumensimul himer si fara granite, pentru care unii monahi si monahii isi iau lumea in cap si se duc la eretici – cazul Nichita, martirii inchisorilor din perioada holocaustului rosu, etc) decat jucatul de-a alba neagra cu calendarul?”
1. Consideratii generale
Referitor la comunicatul biroului de presa al Patriarhiei Romane din data de 4 ianuarie 2011 as dori sa fac cateva comentarii teologice:
Argumentarea ca in calendarul pe 2011 “duminica nu mai apare barata cu doaua linii rosii, ci există o continuitate între duminică şi luni, pentru a sublinia adevărul din Sfânta Evanghelie că Domnul nostru Iisus Hristos a înviat în prima zi a săptămânii, care urmează după sâmbătă…” mi se pare lipsita total de logica, dar si de suport teologic, intrucat conform Sf. Scripturi continuitatea exista intre sambata si duminica si nicidecum intre duminica si luni. (Matei 28, 1; Marcu 16, 2, 9; Luca 24, 1; Ioan 20, 1).
Preafericitul Daniel arata in multe pastorale[1] legatura indisolubila intre sambata si duminica, ca zi a implinirii si a invierii Domnului. Iata cateva exemple:
,,Legătura dintre Cruce și Înviere se constată atât în cântările liturgice ale Bisericii Ortodoxe cât și în felul cum ea infățișează în iconografia ei Răstignirea și Invierea Domnului[2];
,,Sfânta și Marea Sâmbătă ca zi a legăturii dintre Moartea și Învierea Domnului are o profundă semnificație pentru viața Bisericii. Ea a devenit prototipul tuturor sâmbetelor în care se află pomenirea morților și arată că toți cei dragi ai noștrii adormiți întru Hristos sunt în așteptarea Învierii și că în mijlocul suferinței și al durerii pricinuite de moartea lor, licărește totuși speranța biruinței vieții asupra morții’’[3];
,,Duminica Învierii însă arată că sâmbăta nu este ultima zi a existenței și că deci nu moartea este ultimul cuvânt asupra adevărului omului ci viața veșnică’’[4].
Cu toate ca „nu se schimbă nimic în calendarul creştin – ortodox pe anul 2011, ci doar se subliniază adevărul că duminica, ziua Domnului, adică ziua Învierii Lui din morţi, este ziua de sărbătoare care ne dăruieşte lumină pentru toată săptămâna, ca noi să trăim viaţa în lumina Învierii lui Hristos şi să ne pregătim pentru învierea noastră”, cum se precizeaza in comunicat, totusi acest lucru era mult mai bine evidentiat atunci cand duminica aparea barata cu doua linii rosii si nu separata de ziua de sambata. Iata doar cateva argumente teologice:
Misiunea „misionarului” sau ce caută Kuraev în Moldova?
de Vlad Cubreacov
Interesul securiştilor pentru Biserică a sporit vădit în ultima vreme. Securistul nr. 1 din Moldova, Valeriu Pasat, a căzut subit în evlavie şi chiar dacă nu cunoaşte barem Crezul, s-a avântat să apere „bazele Ortodoxiei”, căpătuindu-se, cu această ocazie, cu un partid umanist de împrumut. Mai multe luni la rând, străzile Chişinăului, ale tuturor oraşelor din Republica Moldova şi drumurile naţionale şi raionale au fost împânzite cu panouri scumpe şi de mari dimensiuni cu portretele corifeilor Ortodoxiei: mitropolitul Vladimir Cantarean şi securistul Valeriu Pasat. Acest din urmă fapt a dovedit că şi reciproca e valabilă, adică şi Bisericii i se dă pe gust politica. Patriarhia de la Moscova, prin Departamentul său de Relaţii Externe Bisericeşti, ne-a anunţat că mitropolia sa din Republica Moldova este liberă să susţină orice partid îi pofteşte inima.
Am mai abordat acest subiect. Amintim titlul unui articol relevant de astă-primăvară: Filat + Pasat = Lucinschi. Arătam atunci, cu câteva luni înainte de lansarea oficială a lui Pasat în politică, cine şi cum este implicat în noul proiect şi că marele sforar este Lucinschi, de asemenea, maaare ortodox mare şi cel mai iubit şi mai preţuit, la Bucureşti, dintre basarabeni.
Dacă ar fi să reluăm subiectul, pentru a-l actualiza, acum ar trebui să rectificăm titlul articolului şi să spunem: Filat + Pasat + Kuraev = Lucinschi. Să vedem de ce anume. Şi, foarte pe scurt, cine este noul personaj din garnitură.
Iată omul şi „misionarul”
Aşadar, Andrei Veaceslavovici Kuraev este diacon în Patriarhia Moscovei. S-a născut la 15 februarie 1963 în Rusia, locuieşte oficial la Moscova. Şi-a petrecut o parte din copilărie la Praga, în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde se aflau în misiune părinţii săi. În anii de şcoală a redactat revista „Ateist”. Şi-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moscova, la catedra de Ateism Ştiinţific din cadrul Facultăţii de Filosofie. A fost botezat în toamna anului 1982, la vârsta de aproape 20 de ani. Cunoaşte limba română, întrucât în perioada sovietică a fost trimis de Patriarhia Moscovei, cu acordul KGB, la studii teologice în România, unde a stat doi ani (asemeni actualului episcop Iustinian Ovcinnikov, fost de Tiraspol, şi trompetei de presă Dmitri Ciubaşenko (decorat de Mihai Ghimpu cu Ordinul Republicii), fost candidat pe listele PLDM, iar acum fruntaş al partidului lui Pasat). A fost o perioadă referent al Patriarhului Alexei al II-lea. Se află în cea mai mare parte a timpului, ca „misionar”, în cuprinsul Patriarhiei Georgiene, mai exact în Abhazia. Este adeptul soluţionării chestiunii cecene prin uz de forţă. A lansat noţiunea de „misiune agresivă” (agressivnoie missionerstvo – în rusă). În ultimul timp, face naveta între Moscova, Bucureşti, Chişinău şi Tiraspol. A conferenţiat la Universitatea Slavonă din Moldova. Este autorul manualului „Bazele culturii ortodoxe” şi un susţinător al proiectului lui Pasat de introducere în şcolile din Republica Moldova a cursului obligatoriu „Bazele Ortodoxiei”. Printre cei pe care îi frecventează se numără: ex-preşedintele Lucinschi, ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzmin, premierul Vladimir Filat, mitropolitul Vladimir Cantarean, episcopul Marchel Mihăiescu de la Bălţi, episcopul Sava Volkov de la Tiraspol, preacuviosul între cuvioşi Nicodim Vulpe, supranumit episcopabilul de Orhei, şi, evident, preaortodoxul între ortodocşi Valeriu Pasat şi – cine ar fi crezut? – ministrul Educaţiei şi Cercetării de la Bucureşti, Daniel Petru Funeriu (PD-L) (De urmarit! – nota mea). În această listă nu includem, chiar dacă ar fi interesant, persoanele din Abhazia cu care se are de bine diaconul Andrei Kuraev.
Am scris nu demult cum este atacat monahul basarabean Savatie Bastovoi, un stralucit artist si scriitor, de catre reteaua neokominternista care actioneaza asupra Romaniei dinspre Occident. Mai precis, spuneam ca Dumnezeu nu este politic corect. Diavolul si RFI, da. Informatorul Hertei Muller, William Totok, alias “Thomas” necredinciosul in dosarele Securitatii, il ataca pe calugarul si scriitorul Savatie Bastovoi pentru romanul “Diavolul este politic corect”. Si furnizam si DOCUMENTELE TURNATORULUI TOTOK. Iata ca astazi, pentru scrierile sale – in care ma regasesc si eu, ca personaj, la propriu -, curajosul monah ortodox este atacat si de un KGB-ist notoriu, protodiaconul moscovit Andrei Kuraev, care ii ameninta calugaria. In apararea sa, parintele Savatie Bastovoi isi marturiseste public credinta sa si cere reinnoirea anatemei Bisericii Ortodoxe asupra masoneriei, asemenea Hotararii Sfantului Sinod al BOR din 1937, si, mai mult, solicita condamnarea oficiala a comunismului si a colaborarii ierarhilor ortodocsi de pe ambele maluri ale Prutului cu serviciile secrete filo-ruse. Chiar daca unii carcotasi sustin ca este vorba de o operatiune de relansare a calugarului in spatiul romanesc, eu redau mai jos scrisoarea tanarului monah catre autoritatile sale ecleziale cu precizarea ca ii sustin in totalitate demersul daca e facut cu gand curat, asa cum cred ca este. Poate da Dumnezeu si vine la mama poporului roman, dupa cum ii spune Eminescu Bisericii nationale.
Savatie Bastovoi: Ieri am depus la sediul Mitropoliei Moldovei o adresare către Mitropolitul Vladimir în care am dezmințit acuzațiile aduse la adresa mea de către misionarul rus, protodiaconul Andrei Kuraev și mi-am mărturisit crezul de credință în față noilor tendințe ale vieții bisericești.
ÎN ATENȚIA ÎNALT PREASFINȚIEI SALE VLADIMIR, MITROPOLITUL CHIȘINĂULUI ȘI AL MOLDOVEI
Înaltpreasfințite Părinte mitropolit Vladimir, Vă aduc la cunoștință că misionarul rus, protodiaconul Andrei Kuraev, zilele trecute m-a învinuit public de instigare la ură națională între popoarele ortodoxe și uneltire împotriva Sanctității Sale Patriarhului Kiril al Moscovei și a toată Rusia. Drept uneltire împotriva Patriarhului Moscovei diaconul moscovit percepe antiecumenismul meu afișat, iar prin ”instigare la ură națională între popoarele ortodoxe” sfinția sa are în vedere dragostea mea față de poporul meu.
Bazîndu-se, probabil, pe relația deosebită pe care o are cu Patriarhul Kiril al Moscovei, diaconul Kuraev a îndrăznit să-mi aducă aminte că am preoția de la Patriarhia Moscovei, fapt pe care eu l-am perceput ca pe un șantaj și amenințare.
Acuzația adusă de diaconul rus vine la puțină vreme după reproșul care a răsunat la adresa mea la Radio France International, cînd romanul meu ”Diavolul este politic corect” a fost prezentat ca unul ce ”abuzează de libertatea gîndirii pe care tocmai sistemul pe care îl critic mi-a dat-o”.
Cu această ocazie țin să amintesc că vederile mele antiecumeniste, antiglobaliste și anticomuniste (fenomene pe care le consider expresii ale aceluiași fond ideologic) sînt publice și constituie subiectul a zeci de articole și al unor cărți semnate de mine. Dintre cele cinsprezece cărți ale mele, scrise înainte de primirea monahismului și după, răspîndite în sute de mii de exemplare peste tot în lume unde au ajuns români, doar trei tratează cu precădere aceste teme: ”Cînd pietrele vorbesc – biserica față în față cu propria imagine” (Premiul Salonului internațional de carte de la Chișinău, 2007), romanul ”Audiență la un demon mut” și romanul ”Diavolul este politic corect”.
September 16th, 2011 
VR 
Ziaristi Online:
Posted in 
Tags: 
