Scris de Dana Iliescu După sloganul său preferat: „proşti se nasc în fiecare zi“, Vîntu încearcă să plaseze Realitatea TV, Realitatea FM şi Radio Guerrilla lui Dinu Patriciu. Surse apropiate lui SOV ne-au confirmat că, din punct de vedere financiar, Vîntu nu se simte prea bine fiind afectat grav de criza financiară mondială. În urmă cu un an, SOV declara plin de emfază că el e jucător pe bursele de afară şi că aşa şi-a făcut averea. Se pare că aşa a şi pierdut-o. „Marele om de afaceri“ n-a prevăzut criza şi a ajuns cam stråmtorat cu banii. Oare nu l-au anunţat şi pe el şmecherii din SUA să-şi retragă banii de la bursă, că la FNI a ştiut? Înglodat în datorii, Vîntu contractează un împrumut de la Patriciu, de 10 milioane de euro, pe firma cipriotă Bluelink Comunicazione Limited, după cum ne-au declarat sursele noastre. Împrumutul îl girează cu acţiunile reprezentånd 80% din capitalul social, deţinute la Realitatea Media SA, care este piesa de rezistenţă a lui Vîntu, ea deţinånd licenţele de radio, TV şi satelit ale Radio Guerrilla, Realitatea FM şi Realitatea TV. Elegant, cu auditul de la KPMG în månă, Vîntu i-a prezentat lui Patriciu oportunitatea acordării de către acesta a unui „mic“ împrumut de 10 milioane de euro, garantat, nu-i aşa, cu televiziunea nr.1 de ştiri din Romånia şi cu radiourile sale selecte. „Monşer, i-ar fi spus Vîntu, doar nu o să pierd un business de sute de milioane, uite auditul de la KPMG, pentru nişte amăråte de 10 milioane“. Pe de altă parte, ce înseamnă pentru Patriciu 10 milioane de euro? Raportat la cele 2 miliarde de euro pe care-i are, înseamnă cåt 5 lei pentru un om cu avere de 1.000 lei. Deci, dacă venea un vecin şi vă cerea 5 lei împrumut şi vă lăsa gaj un telefon de 300 lei, la care tånjeaţi, ce făceaţi? Ei, aşa a făcut şi Patriciu. i-a dat.
De-abia acum începe distracţia…
Credeaţi că Vîntu-i prost? Nicidecum. E doar previzibil. După modelul cunoscut deja de la FNi şi BRS, mai întåi Vîntu a golit de conţinut Realitatea Media SA, „uitånd“ să-i spună despre asta şi lui Patriciu. Conform arhivei de garanţii imobiliare înregistrate la Ministerul Justiţiei, Realitatea Media SA are toate bunurile gajate. Astfel, prin înscrierea 2006-00005291231942-FAC cele 38 licenţe deţinute în ţară pentru Radio Guerrilla, Realitatea FM şi Realitatea TV, precum şi licenţele de satelit, sunt gajate către FSLi PETROM. Licenţele de difuzare în Bucureşti, Cluj şi Timişoara sunt gajate către Egnatia Bank cu înscrierea 2007-00007242071652-ORO. 13,4528% din acţiunile deţinute de Bluelink sunt gajate în favoarea FSLi PETROM prin înregistrarea nr. 2008-00008610502020-iPM. Receptoare TV, camere TV, aparatură de emisie, computer, imprimante, microfoane, reflectoare, decodoare, aerele condiţionate, emiţătoare TV, cele 62 maşini, barierele automate, mobilierul de la Realitatea Media sunt girate către PSV Company (fosta Petromservice) – aflată acum în reorganizare judiciară, cu înregistrarea 2006-00005299371260-UCS. Totodată, în favoarea Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom sunt gajate şi cele 75% părţi sociale din Monopoly Media, firmă ce deţine forme de afişaj publicitar în mai multe ţări, nr. înscriere 2007-00009664111517-VAZ.
Patriciu va putea prelua datoriile şi salariaţii
Să recapitulăm: Realitatea Media are active: bunuri mobiliare, licenţe, acţiuni la Monopoly Media şi pasive: datorii. După cum am arătat, activele sunt gajate la asociaţiile lui Liviu Luca, despre care se ştie deja că e coordonat de Vîntu. Metaforic vorbind, salariaţii sunt şi ei împărţiţi în active (cei care produc audienţă) şi pasive (ceilalţi). Cum de altfel ne-a obişnuit în ultimii 15 ani de cånd a fost inventat pe piaţa romånească, Vîntu, după ce Patriciu va prelua acţiunile lui BlueLink de la Realitatea Media, va executa gajurile şi va muta activele pe asociaţiile lui Luca, adică licenţele, aparatura, precum şi angajaţii pe care şi-i doreşte, lăsåndu-i lui Patriciu datoriile care se ridicau în decembrie 2008 la suma de 50 milioane euro şi mare parte din cei 1042 de salariaţi (conform bilanţului depus la DGFP – Mari contribuabili).
Şi, astfel, Vîntu va trăi fericit pånă la adånci bătråneţi… Mă rog (!)
Florin Calinescu, membru al Senatului Academiei Catavencu, in calitate de fondator al saptamanalului “de moravuri grele”, si-a acuzat joia trecuta fostii colegi de apartenenta la unele servicii secrete straine anti-NATO. Afirmatiile incendiare au fost facute in emisiunea lui Victor Ciutacu “Vorbe grele” de la Antena 2. Primele reactii din partea “catavencilor” au venit de la Istodor si Mircea Toma. In ce-i priveste pe Eugen Istodor Berceanu sau pe Viorel Mihai Motoc si Octavian Mardale, este foarte posibil ca ei sa fie singurii fraieri care nu sunt, sau se fac ca nu stiu ca sunt incadrati in UM AC D1. Altfel, analiza oricarui pifan in contrainformatii poate arata ca, pe langa spuma haiosenilor imprastiata de “catavenci” la tot poporu’, blatul tortului e mult mai gros si are un gust amar. De-a lungul anilor, tintele favorite ale Academiei Catavencu au fost fixate prin comenzi clare anti-romanesti. In principal, favoritii la trese sunt si cei care s-au imbogatit peste noapte din spalari de bani si spaga la greu (TVR – 300.000 USD, etc…) mimand deontologia si activismul. Mircea Dinescu, cunoscut pentru activitatea sa la sanul KGB, este si el una din “fetele cotidianului” care a participat la “Afacerea Catavencu”. Cornel “Balea” “Alexandru” Ivanciuc e caz cronic deja, de predat la jurnalism si post-comunism. (Vezi Cornel Ivanciuc, agent al politiei politice: „Am turnat si am fost platit de Securitate”)
Liviu Georgica Mihaiu a ajuns didamai Guvernatorul Deltei si apoi al Realitatea, pana cand au inceput sa i se usuce icrele lui Vantu. Mircea Valentin Toma, un milionar “vai de capul lui”, isi duce misiunea pana la cap, in ciuda varstei, ca si Iliescu-KGB. Iar I.T.Morar, la fel, un propagandist utecist adventist ajuns la Bucuresti de la Muca Cacaii prin semnatura personala a Elenei Ceausescu, dupa cum afirma veterani ai presei comuniste. Dar, inainte de a-i lua pe rand, sa vedem cum l-au enervat pe Istodor declaratiile lui Calinescu, enervat la randul lui de un articol despre Pro-Optica din “Catavencu”, despre care pana si Istodor recunoaste, cu jumatate de gura, pe blogul lui: “bun, poate sintem neprofesionisti… nu om fi verificat corect informatiile cu optica romana, dar de aici si pina la kaghebism, hail sictir!”. Deci, sictir:
“Calinescule, esti un bou! Culmea e ca ii pot multumi lui Ciutacu. In emisiunea lui, a stors Florinelul pina a dat muguri de intelepciune: catavencii sint kaghebisti. “Astia de la Catavencu nu stiu de NATO, ca sunt din alte structuri, oricum, diametral opuse… Ma bucur ca lucrez cu armata, restul sunt cacaturi. Academia Catavencu se ocupa cu prostii. Nu ma apuc acum sa spun de unde isi iau banii, pe lista cui sunt nevestele lor. La Catavencu este o alta problema… Eu sunt civil si asa vreau sa raman.” Calinescu iti spun eu: esti un bou, fiindca noi sintem kaghebisti. Si iti spun eu de unde ia nevasta-mea bani: de la Dilema veche a lui Patriciu, ii plateste salariu plus colaborari. Si o stii si pe nevasta lui Morar, a lui Mardale, a lui Doru, a lui Vulpe. Ca doar ani de zile am mincat, am baut, ne-am pisat, ne-am facut boi, am glumit, am kaghebit impreuna. Esti bou! Politica are nevoie de tine! O sa am ce scrie inca 4 ani. Tags: Ciutacu, Florin Calinescu, KGB”
Istodor e cam parcimonios cu extrasele din afirmatiile lui Calinescu. Ele sunt mult mai multe si mult mai suculente. Hai sa le ofer eu:
“Florin Călinescu: Eu ştiu foarte bine cum se face Academia Caţavencu. Şi nu vreau să intru în amănunte cu distinşii mei foşti colegi. Acolo, ca în toată presa vin nişte turnătorii pe diverse canale şi se asamblează nişte date după ureche. Nu vreau să discut acum despre colegii de la Caţavencu pe unde şi ce şi-au angajat şi cât au încasat. (…) Victor, astea sunt prostii. Şi Caţavencu se ocupă cu prostii şi cunosc foarte bine. Şi alte ziare. Şi trebuie lăsaţi în pace. Repet, nu mă ocup eu, ca să încep să dezvălui fiecare ziarist, chiar şi de la Caţavencu, pe lista cui e, pe salariul cui, cât de moral este, cui şi-a vândut acţiunile etc. Şi unde stau nevestele lor etc. Victor Ciutacu: Păi le-ai zis lor atunci. Când te-au întrebat ei dacă mai eşti prieten cu nu ştiu cine… le-ai răspuns că lor le-a ieşit mai bine cu Vântu. Florin Călinescu: Probabil că le-a ieşit mult mai bine. Victor Ciutacu: E un miracol ăsta. I-au vândut de vreo 3 ori acţiunile lui Sorin. Florin Călinescu: Mi se pare normal. Dar la Caţavencu nu asta-i problema, acolo e o altă problemă pentru care eu am plecat de-acolo şi să fie sănătoşi. Eu sunt civil. Şi am să rămân toată viaţa un civil. Victor Ciutacu: Era chestie de subordonare ierarhică acolo? Florin Călinescu: Probabil. Victor Ciutacu: Pe grad şi funcţie? Florin Călinescu: Da, eu am să rămân toată viaţa mea un civil. (…) Florin Călinescu: Mai e ceva pe care colegii militari de la Caţavencu trebuie să ştie mai bine ca mine. Când s-a cumpărat Pro Optica a trebuit să semnez o clauză că voi rămâne în cadrul industriei naţionale de apărare şi în caz de război trebuie să… Victor Ciutacu: Era punctul acela special din Legea privatizării în care spunea de capacităţile speciale. Florin Călinescu: În caz de război chiar trebuie să cârmesc toată activitatea pentru armata română. Pro Optica colaborează cu armata română de la înfiinţarea IOR. Şi e una din unităţile de bază ale armatei. Dar răutatea asta simplă… la Caţavencu se lucrează mult după ureche, sunt mulţi urechişti acolo şi răspândaci. Ca şi la alte ziare. Şi atunci se dă numai ce-i interesant. Repet, acest contract este al cincilea an dintr-un contract câştigat în urma unei licitaţii în 2002 şi nu mai este necesar în 2008 să se facă licitaţie, se poate negocia direct pentru că tot NATO a zis, numai că ăştia de la Caţavencu nu sunt din structuri NATO, sunt din alte structuri… Victor Ciutacu: Diametral opuse? Florin Călinescu: Oarecum. NATO s-a săturat ca pe câmpul de luptă armatele să vină ba cu calul verde, ba cu calul sur. Înţelegi? (…) Restul sunt căcaturi. Victor Ciutacu: Tu ai avut curajul asumării în anumite momente cheie a prieteniei cu oameni aşa-numiţi controversaţi. Florin Călinescu: Inclusiv cu Traian Băsescu. Victor Ciutacu: Ai fost unul dintre cei care… Florin Călinescu: Inclusiv cu colegii de la Academia Caţavencu… (…) măi, ăştia de la Caţavencu repet, n-au treabă cu armata, ei au treabă cu alte servicii. Victor Ciutacu: O să mă reclame Toma la CNA. Florin Călinescu: Lasă-l pe Toma, Toma cum a venit la Caţavencu să se încadreze? Victor Ciutacu: Cum? Florin Călinescu: În uniformă kaki. Nu a venit de la armată?… să fim serioşi. Dar nu vorbesc acum despre distinşii mei… că sunt senator pe viaţă. Victor Ciutacu: Eşti senator pe viaţă la Caţavencu? Florin Călinescu: O să convoc senatul Academiei ca să ne lămurim în puşti şi pistoale. (…)” (Prin Monitoring Media: https://www.monitoring.ro/)
Pentru ca presa este controlata intr-o masura de 90%, afirmatiile alarmante facute joi de Calinescu despre starea libertatii presei cazone de azi nu au fost reproduse decat pe bloguri, in firava media electronica si in Cancan, care are cativa profesionisti aflati mereu pe faza. Iata:
Florin Calinescu acuza “Catavencii” ca sunt agenti acoperiti sâmbata, 04 octombrie 2008 Eticheta. Calinescu ii numeste pe camarazii lui de la Academia Catavencu “colegii mei militari” Actorul Florin Calinescu, candidat al PNL pentru Camera Deputatilor, a formulat, joi seara, o serie de acuzatii grave la adresa jurnalistilor Academiei Catavencu, despre care a spus ca sunt agenti ai serviciilor secrete, cu insinuari ca ar fi vorba chiar de servicii anti-NATO.
Invitat la emisiunea “Vorbe grele”, de la Antena 2, Florin Calinescu a declansat un atac taios la adresa fostilor sai colegi de la Academia Catavencu, despre care a declarat, textual: “Nu ma apuc acum sa spun de unde isi iau banii, pe lista cui sunt nevestele lor. La Catavencu este o alta problema. Diferenta dintre mine si fostii mei colegi de la Catavencu este ca eu sunt civil. Dar astia de la Catavencu nu fac parte din structurile NATO, ci din cele diametral opuse. Toata lumea stie cum a venit Mircea Toma la Catavencu: in uniforma kaki!”. Declaratiile fierbinti ale lui Calinescu se suprapun peste cele facute de fostul presedinte Emil Constantinescu in septembrie 2005, la postul B1 TV, potrivit carora Dumitru Tinu figura pe celebra lista de spioni a lui Severin si ca la Academia Catavencu lucreaza fosti ofiteri de Securitate, afirmatii ramase fara nicio reactie din partea saptamanalului vizat. Pana acum, doua nume grele de la Catavencu, Felix Anton Rizea si Cornel Ivanciuc, au fost deconspirate oficial ca fiind colaboratoare ale fostei Securitati, in timp ce despre Mircea Toma se stie ca inainte de 1990 a lucrat ca psiholog la Centrul de Medicina Aeronautica Bucuresti, unde testa pilotii care conduceau aeronavele cuplului Ceausescu, raspundere similara, potrivit Asociatiei Civic Media, cu cea a ofiterilor din Directia a V-a a Securitatii Statului. Mircea Toma: “Calinescu e fiul unui colonel de Securitate” Mircea Toma a declarat ieri, in replica, pentru Cancan, ca e dezamagit de afirmatiile actorului “mai ales ca acesta e fiul unui colonel de Securitate din Timisoara. Sunt convins ca la originea acestui atac survenit la o televiziune a lui Voiculescu se afla un demers al meu de acum cateva zile, in fata senatorilor care se ocupa de legea CNSAS, prin care am cerut ca fondatorii de fundatii, precum e liderul PC, sa intre pe lista celor care pot fi verificati de catre consiliu. Eu nu am cum sa ma apar de asemenea acuzatii, mai ales ca am fost, pe rand, agent al DIM, al serviciilor unguresti, al CIA, acum sunt al KGB… Cat despre asa-zisa uniforma, eu eram angajat civil la Centrul Aeronautic, asa ca aveam blugi si halat drept uniforma”. Bogdan Tiberiu Iacob
Mircea Toma manca rahat! Si nu cu polonicul, ci cu vadra. Pentru ca legea CNSAS prevede foarte clar verificarea fondatorilor fundatiilor; nu trebuie sa ceara el nimic. De altfel, in baza acestei prevederi l-am dat si pe el si pe Voiculescu la cercetat pe lista “Voci Curate” a Asociatie Civic Media. Ciudat, desi oamenii mei m-au informat ca Toma a facut mai multe vizite la CNSAS, la audieri, pana acum nu am primit nimic in ce-l priveste. Dupa 17 ani de APV-ist, chiar nici o nota?!… Nu-i bai, Toma ma face sa cer socoteala CNSAS pentru Omerta practicata fata de unele nume “grele” din presa romana. Calinescu a spart buboiul!
Istodor nu ar trebui sa se supere asa de tare cand Calinescu zice ca stie unde stau (unele) neveste al Catavencilor, si chiar ei. Bine, Guvernatorul sta acum intr-un apartament cu vedere la Herastrau, cu un pret nesimtit care are in coada vreo cinci – ba, zic unii – chiar sase zerouri. Treaba lui. Bravo lui. Cel putin isi arata, pe fata, averea. Dar, totusi, pe langa el, mai e unii. La banii lor de milionari, si campaniile “deontologice” duse de Cotidianul si Catavencu pentru ca unii-altii sa elibereze casele de la RAAPPS, cum de are tupeul fantastic didamai seful concernului cu multe fete catavencice, recte Doru Buscu, sa se lafaie intr-o vila RAAPPS luata printr-o fundatie-fantoma (Tomo, poate-l cauti si pe Buscu la oua!)?! Pai uite ce zice Revista Presei Mediafax:
Misto, vorba lui Columbeanu Jr! Despre Toma si Morar gasiti la Civic Media: Cazul Ioan T. Morar zis Biju, trompeta delatorilor de serviciu – Cu un PS pentru Mircea Toma Mi-e prea scarba sa-i mai comentez. In rest, Dumnezeu si DNA cu mila! Caci, chiar daca Florin Calinescu are destule resurse de dat si la altii, “cu bolta”, dupa cum spune, umbrela le-o tin bine serviciile.
Si, pentru ca e deontologic :), sa ne amintim cum se ingroapa unele cazuri si cum au devenit distinsii fripturisti atat de atractivi media:
Fara sa faca nimic,
Sefii de la “Academia Catavencu” au primit in conturi personale miliarde de lei de la Fundatia “Anonimul”
Fundatia “Anonimul”, alaturi de Grupul Rompetrol, figureaza intr-un raport al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor ca efectuand operatiuni suspecte de spalare a banilor
Parchetul National Anticoruptie a fost sesizat, asa cum aratam in Adevarul de ieri, de catre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) in legatura cu “operatiunile suspecte de spalare a banilor efectuate de Patriciu Dan Costache, Marin Sorin si Marin Mihaela Rodica prin intermediul mai multor societati comerciale“. Aceste operatiuni au fost realizate, conform specialistilor ONPCSB, in principal prin intermediul firmelor din cadrul Grupului Rompetrol, condus de Dinu Patriciu. In sesizarea remisa PNA de catre ONPCSB se fac referiri insa si la o serie de fundatii si persoane fizice intre care s-au efectuat importante tranzactii banesti. Este vorba de dl. Marin Sorin – care a organizat ieri o conferinta de presa -, sotia acestuia, Marin Mihaela Rodica, Tudori Fondation, Fundatia “Anonimul” (Don Quijote). Aceasta din urma, la data de 7 noiembrie 2002, a platit cu suma de 8,6 miliarde de lei cinci persoane fizice, membri fondatori si actionari la “Academia Catavencu”, respectiv Mihaiu Liviu, Buscu Doru, Toma Mircea, Ivanciuc Cornel si Ioan T.Morar. Sumele – variind intre 1,3 miliarde de lei si 2,1 miliarde de lei – au ajuns in conturile personale ale ziaristilor si nicidecum in cel al saptamanalului “Academia Catavencu”. De bani de la Fundatia “Anonimul” a beneficiat si Fundatia “Noua Romanie”, care a incasat suma de 4 miliarde de lei. Asa cum a aratat ieri dl. Marin Sorin, in cadrul conferintei de presa, Fundatia Anonimul sustine o serie de activitati din domeniul cultural, intre acestea figurand si Asezamantul Cultural “Academia Catavencu”. In principal, donatiile din care, la randul sau, doneaza Fundatia Anonimul provin de la Tudori Fondation, o firma cu sediul in Liechtenstein, reprezentata in Romania de Marin Sorin. Aceasta firma a vandut OMV participarea pe care o detinea la Romanian Oil and Gas Investments, care – la randul sau – detinea Rompetrol Group BV, societate care controla Grupul Rompetrol Romania. Si, uite asa, mai pe ocolite, se ajunge si la Dinu Patriciu, care – la randul sau – a incasat in contul personal suma totala de 11,7 miliarde de lei de la societatea nerezidenta Tudori Fondation. In cadrul conferintei de presa de ieri, Marin Sorin a declarat ca nu a fost instiintat oficial despre faptul ca este cercetat pentru spalare de bani, precizand ca miza anchetei desfasurate de ONPCSB “este PETROM-ul, care este o sursa de venituri ilicite pentru mii de oameni.Totul a plecat de la adversarii privatizarii PETROM. Implicit, scandalul are legatura si cu politicul, dar interesele economice sunt cele care primeaza. Aceasta informare a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor este o dovada a faptului ca autoritatile statului au niste instrumente incompetente”. Marin Sorin a mai aratat ca va face o plangere penala impotriva lui Ioan Melinescu, presedintele ONPCSB, care a semnat sesizarea catre PNA pe data de 7 mai a.c., in conditiile in care fusese revocat din functie cu doua zile mai inainte, conform Hotararii publicate in Monitorul Oficial. Surse din cadrul ONPCSB ne-au informat ca prima sesizare catre procuratura a fost facuta in noiembrie 2003 (cum rezulta, de altfel, si din textul informarii), iar decizia efectuarii sesizarilor se ia de catre plenul Oficiului, din care fac parte mai multe autoritati ale statului, inclusiv reprezentantii serviciilor secrete. De precizat faptul ca Marin Sorin nu este o persoana straina de afacerile din domeniul petrolier, domnia sa fiind – conform propriei declaratii – persoana care a negociat in numele Rompetrol contractul de privatizare si care a ramas doar membru in Consiliul de Administratie al Grupului Rompetrol, cu rol de observator pana la finalizarea contractului de vanzare-cumparare actiuni. Sursa: Adevarul Evident, vechiul Adevarul, din 28-05-2004
De: Victor Ciutacu Fiindca-s baiat riguros si pentru ca am avut o sumedenie de cereri, postez aici (saru’ mana pe obraz, Paule!) scriptul emisiunii de aseara cu Florin Calinescu si inregistrarea ei (in doua variante: pe site la Monitoring Media si aici, pe bucati): https://www.ciutacu.ro/
Despre colonei si candidati la Presedintie. Un fost coleg marturiseste: “100.000 avans, pentru voi doi! Luni imi taiati factura!”
Despre Cotidianul:Se crease in redactie un grup care, de la mine, ca simplu cititor, se vedea ca un fel de club stingist de activisti boemi care isi tricotau platforma ideologica eco-socialista pe banii unui capitalist fara scrupule. (e admirativ, domnu’ Vantu:)). Inchipuiti-va un cotidian de dreapta care are zilnic in supliment o Dilema de stinga. Acum inchipuiti-va ca suplimentul ajunge in citeva luni de trei ori mai gros decit ziarul!
Logica piscicola si epilog Posted in 30/08/2009 4:00 pmh./ Florin Cojocariu / 54 Comments » Asta e ultimul meu post pe tema Doru Buscu/Sorin Vulpe. Am intrat in “scandalul” Cucui fara voia mea si am sa ramin alaturi de Cucui atita vreme cit cineva va incerca, profitind de complicitati si lasitati de diverse feluri, sa-l izoleze pe nedrept pe Cucui. Cu exceptia cazului in care voi fi violent provocat, am de gind sa il ignor pe Buscu, acest fost prieten pe care propriul orgoliu l-a transformat intr-o toxina. Nu consider provocari felul execrabil in care vorbeste Doru despre mine pe unde apuca. (…) In rest, ma doare de amenintarile lui Doru Buscu in cursul saptaminii viitoare. Spre deosebire de el eu nu am nimic de pierdut cind spun adevarul. (…) Acestea fiind spuse eu pun capacul pe oala asta urit mirositoare si o duc departe de mine.
La nunta lui Bortea. 200.000 de euro! De la nasu’ Posted in 10/08/2009 ¬ 3:57 pmh.Razvan Cucui18 Comments » Mie, personal, Cotidianul imi mai daduse o data viata peste cap, in 1992. Lucram acolo. Lucram in tipografie, dar ingrijeam primul supliment din istoria ziarului: “Guiness Book of World Reccords” – ideea mea. Eu “il faceam”. D-a fir a par. Si lui Florin Iaru i-o daduse… Doina Basca. Ca si mie. In bot ne-o daduse! In 2002, m-am opus din rasputeri, cu argumente, cu rugaminti, cu urlete chiar, sa nu vina tocmai Cotidianul taman sub aripa Catavencu! Dar nu eram in Senat, nu puteam sa votez. Sau poate ca si de-aia nici nu eram in Senat. Ca sa nu votez. Impotriva. Dupa evaluarea mea sumara, cu $1,5 mil. cat calculasera colegii mei investitia de re-re-relansare, ar fi fost ceva sanse sa se lanseze un brand nou! In nici un caz nu se putea cumpara (auto-citat:) “o martoaga muribunda, sa ii sufli in nari si sa-i creasca aripi ca lui Pegasus!®” Dar s-a cumparat. Apoi, ani de zile, le-am spus colegilor din echipa de bule ca asta si cu asta si cu asta nu se pot citi! Pur si simplu! Nu poti trece de prima fraza! Ca daca nu ai ‘agatat’ din prima fraza, te-ai ras pe bot de cititori! Ei bine, erau vreo doi-trei pe-acolo care isi formulau prima fraza de nu se intelegea deloc pe unde vor sa bata! N-am reusit niciodata sa aflu daca se mai limpezeau lucrurile pana la sfarsitul articolului. Nu am putut razbate printre cuvinte! Le-am zis colegilor, in repetate randuri, ca aia nu sunt ziaristi. Si Augustin Julea le-a zis. Ca simplu cititor. Exemplificand precum Moromete in Poiana lui Iocan. Augustin e din Caracal. Insa ambasadorul plenipotential al Cotidianului in Academia Catavencu, precum si Consulul sau Onorific ni-i laudau. Mamaa, ce-i ni-i mai laudau! Ca nu stim noi cat de talentati sunt baietii… Ca ce fata desteapta e aia… Ce tare este ala… Ba, noi cam stiam! Ca ii citeam. Sau, ma rog, ne dadeam silinta! Erau acolo unii redactori, captivi in proiectul Cotidianul, care nu puteau comunica cu exteriorul! Nu cunosteau limba oamenilor. D-apai limbajul jurnalistic?! Nu se mai punea problema! Deunazi, Augustin imi spunea ca multi s-au bucurat sa le apara meclele, ani de zile, printre printre marile vedete. Nu conta salariul! (Corect! Zic eu. Mai ales pe vremea directoratului lui Calin Husar. Cel mai mare Dictator cand era vorba de costuri!) Ei insa nu vroiau decat niste palide reflexii din aurele Corifeilor! Asa, sa fie, acolo, la CV… in caz ca o veni vreunul mai al dracului, sa ii dea afara! Ei, uite ca a venit! Le-am mai spus colegilor ca va fi o pierdere ori de cate ori a plecat ala, ala si ala. Nu vreti sa stiti ce mi s-a raspuns! Urat. Si cate nu le-am mai spus?! Le-am spus ca nu asa se face ‘Clubul de Carte’ pe care l-am propus eu ani de zile la Catavencu. Aveam pe tema asta o documentatie uriasa din Franta si UK. Vax! Le-am spus colegilor ca nu asa se face o campanie publicitara, ca nu asa se face un B2B pentru abonamente. Le-am dat si in scris! Le-am mai spus ca nu asa se face gazetarie, de pe scaun, ca gazetaria se face pe teren! Nu cu “ziaristi de internet, corespondenti de fumoar si reporteri de bufet”® – licenta mea. Odata, eram in vizita la Biju, in sediul de la Modern, cand o fata a venit la noi cu un print cu niste pesti mutanti, probabil “descoperiti de certatorii britanici”, dupa celebrul tsunami din Tailanda. Daca nu era un ihtiolog de la AVP acolo (co-habitau in acelasi sediu), ei bine, mutantii lu’ peste intrau in ziar! De parca nu erau destui! Pe toate le-am spus, oameni buni! Si l-am auzit de multe ori si pe Iaru vorbindu-le in aceiasi termeni! Raspunsul colegilor? “De unde le stii tu, nene, pa toate?” sau “Ce crezi, ba, ca ziarele sunt ca masinutele tale de cusut?” (faceau aluzie la fosta mea activitate din mail-order cu gadgets – lucruri multifunctionale care nu folosesc la nimic) sau, mai tarziu, cand a aparut Bpt, “Vezi-ti, ba de cratitele tale!”… Dar cel mai adesea si mai adesea eram gratulat cu un: “Du-te in pula mea, Cucui!” Si eu si Iaru eram vaccinati anti-Cotidianul. Devenisem mai atenti la fenomen. Nici azi nu trebuie sa vorbim intre noi ca sa scoatem din palarii exact aceeleasi observatii, aceleasi idei despre ziare si reviste… Iaru Dinoziaru® – un biet paginator la Catavencu, venit in locul parasit de mine in ’92. (Astazi, ‘doctor’ in Apple. Eu nu prea.) “Fost poet”, “Fost vodcar optzecist la cantina Uniunii”, “Nebun cu acte! De diabetic…” Cam asa era caracterizat de colegii mai literati. Sau de aspirantii catre cultura. (Stelian Nistor are o vorba: “Provin din Cultura, nu aspir catre ea!”) Daca aparea detepistul Iaru, cu un print A3 in mana si eu vorbeam despre Cotidianul, sigur se incingea si el in hora – se chema deja brainstorming. Ideile erau ‘cumparate’ in 5 minute, fara bagare de seama. Plata? In aceeasi moneda: “Taie-o, Iarule, la munca, ca ne-apuca dimineata!” si uzualul: “Mai da-te-n pula mea, Cucui! Treci la bule!” Eu insa eram mult mai ingrijorat ca Iaru – care propunea de dintotdeauna proiecte in van – pentru ca, eram deja Publisher la Bucataria pentru toti. Ca si astazi. Si in jurul Cotidianului, nici iarba nu mai putea sa creasca! Constatam inciudat, si eu si redactia, ca “avantajele” promise prin fuziunea cu Catavencu S.A., se risipisera ca un nor. Cotidianul absorbea toate resursele, toate veniturile, toate profiturile! Pana in ultima zi de lucru la Catavencu, am pomenit in vreun fel sau in altul de Cotidianul. Pana in ultima clipa, cand l-am lasat pe Biju acasa, noaptea, cu masina. Cum era obiceiul de cand se instalase Cotidianul la Modern. Tocmai ii ascultasem pe colegi si, pana la urma, pe 30 aprilie 2007, m-am dus acolo unde ma rugasera colegii de atatea ori sa ma dau! Si la cratitele mele. La “Bucataria pentru toti”. Publisher. Ca si azi. Dadusem destul know-how la Cata-Coti-Tabu, ani de zile. Aproape Gratis… Pare laudarosenie, nu? Pare frustrare? Din afara, da, cam asa se vede. Chiar si din interior unii o vad asa… Insa se inseala. Sunt inselati! Ooo, cat de tare va inselat, colegi! Stati sa vedeti numai! Ca nici p-asta n-o stiti… Nunta lui Bortea. Marius Bortea. Pentru cine nu stie, Bortea e catolic. Imi vine sa si rad cand imi aduc aminte… Cu multi ani in urma, Marius, crezand ca mi-am pastrat confesiunea greco-catolica dupa familia tatei, imi propusese sa-i fiu nas! N-ar fi fost un mare deranj sa ma intorc la credinta bunilor mei, insa mai era un deranj de facut: ca sa il pot cununa, trebuia mai intai sa ma cunun religios eu. Cu sotia, normal. N-a mai fost cazul. Deci vine nunta lui Bortea… Prin primavara lui 2008? Parca da. 27 aprile 2007. La masa, eu, Florin Iaru si Doru Buscu. Iaru tocmai imi spunea ca vorbise cu Nahoi de la Adevarul, abia ce cumparase Patriciu, si ca Nahoi l-a intrebat daca stie oameni de strategie-creatie. Se impunea o relansare. Bani erau. Suficienti. Iaru stia ca, pe vremea cand exista DBF Advertising, printre primii nostri clienti fusese Evenimentul Zilei, epoca Mihai Carciog. O relansare mica. Florin auzise povesti cum a rezistat stoic Cristoiu la cele mai cumplite cazne ‘telectuale la care a fost supus atunci de o echipa din care faceam parte eu, Doru, Florin Cojocariu – colocatarul meu de blog – si altii. Trei ore de iad pentru Jac! N-a carait. S-a si filmat. Ca gaselnita profi! Iaru stia cum a umblat Mannix peste tot cu dosarul la subtioara. O luna de zile a umblat. Cum se oprea lunatic pe hol si mai citea cate o chestie. Cat de mirat era Mannix de cum isi luase Jac papara, in cele trei ore, cata nu isi luase in toata viata lui de sef – in care daduse papare la greu! Deci Adevarul vroia o relansare. Bun. Ma incinsesem cu Iaru intr-o discutie despre ce ar trebui facut. In linii mari. Pe ce principii… Sub supraveghere stricta de data asta, Florine! Vreo 3-4 luni macar, Razvane! Eram in consens. Vorbeam exact aceeasi limba… Doru, pe jumatate intors de la masa, privea la dansatori. Prin dansatori. Pe fereastra. I-am spus lui Iaru ca m-as baga, dar as reface, in mare, dream-team-ul cu noi titulari, cu doua-trei absente de la lot. I-am pus o conditie, vand eu: 200.000 euro partea noastra. La jumatatea pitch-ului semnam contractul si le tai factura de avans 25%: 50.000 plus TVA. Iaru e de acord, insa imi propune sa apelam la o clauza (?!) nescrisa, colegiala, la un virtual drept de preemptiune fata de compania la care lucram. Fata de Doru si fata de Cotidianul. De cee?!! Nu am apucat sa ii spun ca nici nu vreau sa aud! Desi muzica era tare, Doru auzise tot, pentru ca noi urlasem unul la altul. Peste muzica… Brusc, Doru pivoteaza la masa si pluseaza: “100.000 avans, pentru voi doi! Luni imi taiati factura!” No pitch! Am transpirat rece… Asadar domnilor… Ati auzit bine? O-suta-de-mii-de-euro, 100 de ‘batrane’! 100.000 partea mea, pentru o consultanta la Cotidianul? Cum vi se pare? Mult? Putin? Eu zic ca, pentru doua-trei luni da dat cu parerea e binisor… Da’ este ca v-am lasat cu gura cascata colegi? Este ca v-am spulberat zisa: “Cucui si-a construit o lume iluzorie?” “O lume paralela?” Este ca nu prea mai tine nici aia, soptita pe la colturi cum ca “Cucui e nebun?” (Bine, si “Iaru e nebun”) Si nici macar aia cu “Nu are expertiza”? Pai, cum sa fie nebun si sa nu aiba expertiza Cucui daca pielea lui facea anul trecut 100.000 euro? Plus TVA. Si, na, ca de data asta nu am mai vorbit unu la unu! Cum se tot practica de 3 ani, de cand s-a dizolvat Senatul. Si Democratia Catavenciana de Agora. Asa, ca sa nu stie unul ce s-a vorbit cu celalalt! Na, ca Florin Iaru mi-e martor! Si-nca ce martor! Un tip, Florica asta, nu alta… Si pana la urma, cum sa fie frustrat Cucui din moment ce i s-a oferit purcoiul de bani de la Coti, bashca Directoratul General de la Academia Catavencu, propus de Sorin (unu la unu), acum doi ani? Cateva mii bune pe luna (cu peak-uri spre 40.000!), nu cateva sute de euro pe luna, ca astazi, la Bpt! Nu mi-a fost recunoscuta valoarea?! Ba mi-a fost. Sigur ca mi-a fost! Insa cam tarziu, dragi fosti prieteni! Prietenia pierduta nu se mai poate cumpara la loc cu bani! Asa sa stiti! Deci, nu e frustrare, oameni buni! E amareala. P.S. Scuza-ma, Dorule, dar nu m-am mai putut abtine! Nu am mai rezistat sa ma mangai tu pe cap cu anii, in timp ce altii imi rasucesc cutitele in spate! Si tu, Bijus i fiul tau… La Vantu se dau comenzi politice si se cenzureaza. Se stie asta Posted in 09/08/2009 ¬ 1:38 pmh. Razvan Cucui52 Comments » Mai, fratilor-confratilor, atat de setosi de libertate de exprimare si degraba apelatorii la deontologia profesionala… mai, fratilor, zic, voi ati vazut cum incepe “articolul” Mirelei Corlatan “cenzurat” de stegozaurul rosu Nistorescu?! Ia uite aici… Informatia despre recrutarea lui Petru Romosan este confirmata de o nota de constatare a CNSAS, trimisa recent la Curtea de Apel Bucuresti, ca urmare a unei cereri de verificare depuse de ziarul Cotidianul în martie 2007. Potrivit notei de constatare, CNSAS detine angajamentul olograf, semnat cu numele real de Petre Romosanu pe 26 septembrie 1987, in care-si asuma numele de cod “Robert”… […] Adicatelea, cum vine asta o Nota “trimisa recent”?! Cat de recent? Acum o saptamana, acum o luna? Acum un an? Do0oi?! Ca vad ca la data depunerii Cererii de Verificare autoarea e mult mai putin laconica: “martie 2007“. Pai, mai, oameni buni, daca Nota era ‘recenta’ de 2 ani (!?) – si nu aducea nimic nou, nimic Late Braking News! – cum dracu’ de se publica Nota naibili – caci despre o Nota de Constare este vorba, nu despre un articol in toata regula! – taman in ziua ungerii la Cotidianul a fostului coleg de redactii si prietenii al lui Romosan? Corneeeeeeeeeeeeeel Nistorescuu! Deci, ia sa vedem… Nistorescu vine vineri la pranz, vineri seara articolul-nota de constatare apare pe Internel… De ce atata graba, ma, copii?! Nu stia Merela ca Nistorescu asta e al dracului de imputitu’ dracului? Nu stia Merela, ca la orice ziar, pentru a publica un asemenea subiect – extréem de delicat! – e musai sa iti consulti mai intai redactorul-sef? SI directorul? Ca, vorba aia, nu era vorba de doi saci de porumb furati de pe camp! Era vorba de insasi Imaginea Directorului! De insasi Imaginea Ziarului! De insasi Imaginea Grupului Realitatea-Catavencu!Atentie! Ma refer la zbaterile de dinaintea actului publicarii. La perioada de vineri de la pranz si pana vineri seara! Perioada de Gratie. Sa tot fi fost vreo 2 ore… Maxim 6! Pai cum a putut sa zaca atata in sertar, nota asta prafuita, nu mai putea sa astepte pana luni? Sa vina si Barosanu’ odihnit, berberit si cu chef de relansare ziar? Nu s-a gandit ziarista ca poate sa ramana fara un salariu?! Pe Criza asta (indusa de ziaristi)… Nu s-a gandit ce o sa spuna lumea cand o da-o afara, pe buna dreptate, tiranozaurul Nistorescu? Ca lumea o sa spuna ca la Cotidianul se baga pumnul in gura oamenilor? Ca se cenzureaza?! Puschea pe limba! Si daca nu s-o fi gandit ea… Atunci cine?! Ia sa dam noi un piculet fimul inapoi… Hai, ca p-asta n-o stiti! Parol! Nu s-a scris pe bloguri (nu era gata…) Vara lui 2007. Sau toamna. Teambuilding Realitatea-Catavencu cu toata lumea la Rosu. In frumoasa si stufoasa noastra Delta a Dunarii. Mai putin pestoasa, din pacate… Sefi, sefuleti, sefisori. Palmasi, cat cuprinzi cu ochii! Vantu, la masa Prezidiului. Cu Board-ul de-a stanga a dreapta. E multumit. Are, insfarsit, un trust media cu cap si cu coada! Presa scrisa, radio, televiziune, internet. Numai marfa quality, una si una! Ma rog, Bpt nu se pune… Ca e mass market, terfeloaga!Deci, se adunase la Rosu trustul media ideal. Trustul lui, inima lui! Pentru a se asigura de o igiena desavarsita, necesara oricarui trust media aflat la inceput de drum, ca orice patron de trust media, Vantu, frecandu-si mainile a actiune, intreaba in plen: “Asadar, a primit cineva dintre dumneavoastra comenzi politice?” Liniste… Deci, “comenzi” nu a primit nimeni. Dar Vantu nu se lasa cu una, cu doua. Vrea sa fie absolut sigur… “O singura comanda macar! Hai, nu neaparat de la mine… Poate de la cineva din preajma mea…” Un moment de liniste… Redactorul-sef de la Cotidianul, Mihnea Maruta, era deja in picioare: “Eu, domnule Vantu! Eu am primit o comanda politica!” Paf! “De la cine stimate domn?!” il intreaba Vantu, innourandu-se. “Nu pot sa va spun!” zice Maruta. “Ba, te rog sa ne spui!” si rugamintea deja nu mai suna tocmai a rugaminte… “Nu pot.” Auch!… “Cum adica, nu poti?! Poti sa afirmi, cu atata lume de fata, ca dumneata ai primit o comanda politica, dar nu poti sa ne spui si de la cine?” Vantu incepe sa fiarba… “NU!” o tine Maruta d-amboulea. “Cum vine asta, stimate, domn?! Nu poti sa-mi spui nici mie la ureche?” Poate asa? “NU!” Ce faci, baaa, esti nebun?! “Nu poti sa ii spui nici Board-ului?!” Hai, ma, Boardului macar, ca ai un prieten bun acolo… “NU!” Nu, nu, si pace! Maruta o tine langa… Ardelean, deh! Mandru. De la Cluj. Vezi, Doamne, nu da el in gat ca miticii… “Amice, esti nesimtit! Ne-sim-tit!” tuna si fulgera Vantu, in acest caz. Maruta senin ca fruntea de fecioara… Sedinta se suspenda! Si eu mi-am zis atunci ca Maruta a fost nesimtit. La ce salariu o fi avut… in partea asta, la noi… Un Mare Nesimtit din Ardeal! Numai ca… Numai ca, vazand eu ce previziuni pe termen scurt, mediu si lung emite Maruta asta al meu, ce “argumentat” le emite, in baza unei singure dupa-amieze de lucru de-a lui Nistorescu – prima! – cum scuza el Boardul care l-o adus pe el cu tzugu’ de la Cluj (cum ca nu stia nimic de numirea lui Nisto), cum forteaza el o solidaritate inexistenta intre redactia oropsita (de dinainte de Nistorescu, odata cu reducerea salariilor) a Cotidianului si grosul vajnicei redactii a Academiei Catavencu (care nici nu vrea sa auda de redactia Cotidianul si de afacerea Cotidianul, va spui eu!) si asta bazandu-se Maruta exclusiv pe o veche aversiune, strict personala, a lui Ioan T Morar fata de Nistorescu (si pe naivitatea a inca vreo doi fraieri cu cioc din redactie!)… Si cum, vorba lu’ Maruta, toate astea 7, coroborate, vor duce la prabusirea – SIGURA! – a trustului Realitatea-Catavencu! Pai, ba, fratilor… …Ba, confratilor, va zic… Interventia lui Mihnea Maruta de la Rosu, in Delta, nu a fost decat o Provocare! V-ati prins? O provocare din interior! O Provocare in falsh!!! Ca sa stie toata lumea, toate femeili din Lume sa stie, ca la Vantu se dau comenzi politice! O a doua Provocare a venit, acuma, odata cu cenzurarea “aricolului-nota” despre Romosan. Si a inchis, foarte rotund, fraza nerostita. Scandata insa de toata presa si de intreaga de intreaga opinie publica: La VANTU se dau COMENZI POLITICE si se CENZUREAZA! (Q.E.D.) Daca nu ma credeti cautati pe Google dupa cunvintele astea cheie, scrise de mine cu majuscule… Pana si Goagal stie! _____________________ PAMFLET: Baa! V-am zis: “mai rasfirati, baieti, mai rasfirati!”, da’ prea ati rasfirat-o, ba, da-o dracului de meserie! Pai, voi imi incepeti fraza in 2007 si mi-o terminati abia in 2009?! Mama voastra de descoperiti! Daca v-o mai acoperi pa voi cineva, vreodata, prin presa! Aveti grija, ca eu nu va amenint doar, ca to’arasul (gradu’) Romosan. Eu va trec pa toti la Arhiva!
Eugene, nu pleca, Ziarul este Cartea ta Posted in 26/08/2009 1:11 amh / Razvan Cucui /20 Comments » Eugene, ce aud?! Ca vrei sa parasesti Academia Catavencu? Tocmai acum cand ti-ai dat si tu seama cine ne-a pus ziarul pe butuci? Cine te-a (ne-a) tras in piept?! Hai, ma, Eugene, ce naibili? Acum doua sau trei saptamani mi-a dat un telefon sa-mi spui ca ti-e scarba… Cam tarziu, draga Eugen… Cam tarziu! Dar nu mi-am imaginat ca vroiai sa-mi transmiti, de fapt, ca tu pleci… Ca te-as fi certat, prieteneste, ca nu ai deschis gura decat la plecare! Pai, mai Eugen… Dar nu ti-a fost scarba ani de zile sa votezi in Senat doar ce vroiau doi oameni – cei doi Sefi ai tai. Astazi ajunsi unul Mare Director si celalat Mare Manager. La Vantu, ca la Catavencu erau mereu luati in balon… Eu te inteleg ca poate nu ti-a fost scarba sa votezi prima lor neghiobie, prin anii ‘90, poate nici la a doua nu ti-a fost greata. Dar cand ai vazut ca neghiobiile lor se tin lant si sunt, in esenta, chiar negiobii si, nu o data, chiar nemernicii… de ce ai mai votat ca masina de vot fara frane, Eugene, draga? Tie nu ti s-a parut nimic anormal cand oameni, care au pus din greu umarul la “fenomenul” Academia Catavencu, sunt fie alungati – unii dupa indelungi calcaturi in picioare – fie neprimiti inapoi dupa stagii pe la radiouri straine sau printre cozile despletite ale Dunarii? Pai, cum au disparut din caseta, frate: Ioan Grosan, Patrick André de Hillerin, Tudor Octavian, Ducu Hancu, Liviu Mihaiu si altii?! Zii, Eugene! Si nici nu ti s-a parut ciudat ca in locul lor au aparut tot felul de ciudati, heitari, trolli si reporteri permanenti de OTV? Nu te mai intreb despre continut, ca o sa-mi zici ca tu ti-ai facut treaba. Tu ti-ai vazut de interviurile tale celebre, normal. Dar tu ai vazut printre ce ziare a ajuns sa se vanda Academia Catavencu? Bine ca nu mai apare “Romania Mare”. Si ca “Infractoarea Mov” e la parnaie!
Nici nu ti s-a parut nimic anormal cand sefii tai ti-au spus in ultimii 3 ani ca “Cucui nu se ocupa de Bpt” si “Cucui este un slab manager”, desi tu vazusei cu ochii tai cum se munceste si la revista si la almanah, in paralel, ca doar te “cazasem” vreo doua luni la mine in birou, pe canapea. Acu’ vreo doi ani si ceva parca… Dar cum inghiteai tu magariile astea, Eugen, cand ‘Bucataria pentru toti’ care te-a gazduit all included avea luni de zile in care trecea de 50.000 de exemplare vandute si reclama crestea fata de de 2008 cu 8,38%. Pe Mama Crizelor crestea! Cum naiba?! Ca nu ca nu se exista in trustul nostru cifrele astea, in TOATA PRESA nu se exista! Nu imi aduc aminte sa fi luat vreo pozitie, sa iti exprimi vreo nedumerire, nici de ziua ta, acum doi ani, cand, la ‘Pescarul’, la masa, “doar intre prieteni” (ma rog, cu un ‘spion’ poreclit “Fratiorul” printre noi), am izbucnit in lacrimi de furie… cand unul dintre cei doi sefi ai tai, Directorul, se facea ca nu stie ca celalalt sef al tau, Managerul, absent de la petrecere, mi-a ordonat sa il dau afara pe Redactorul Sef de la “Bucataria pentru toti”, pe colegul si prietenul nostru, Stelian Nistor. Acelasi Stelian Nistor care, pentru a-i salva viata tatalui Marelui Manager s-a dat peste cap sa ii aduca echipa de chirurgi de la Viena – cei mai tari din Europa! – si s-a zbatut sa obtina si blocul operator al profesorului Bradisteanu! Intamplator, la PSD. O treime de inima necrozata i-au taiat austriecii acum 6 ani tatalui sefului tau! Managerul! A fost o premiera Mondiala pentru Romania! Apoi i-a venit randul “la cutit” si soacrei Marelui Manager si tot austriecii lu’ Stelica au readus-o la viata! Oamenii astia traiesc si astazi si nu dau semne ca ne-ar parasi prea curand. Insa dupa evaluarea medicilor romani erau oale si ulcele de mult! Stiai toate astea, Eugen, dar probabil ca ai considerat ca este o decizie ‘inteleapta’ a celor doi sefi ai tai, intru “binele Trustului” ca Stelica sa primeasca un nou sut in cur (sa vezi cand voi demonstra eu ca pe aceeasi filiera ii venea si al doilea, ce o sa ne mai distram!). Ca face parte din celebrele, de acum, “sinergii de business”. Este? E drept ca ai ridicat o spranceana cand, luandu-mi un interviu pentru cartea ta de Istorie Antica, ai aflat ca eu am “plecat” de la Catavencu in 14 iunie 1990 (nu s-a mai facut ziarul) si la 31 Decembrie, la Ratiu, va asteptam cu tot ce ne trebuia sa pornim o noua viata editoriala. Va asteptam sa lansam Catavencu Liber. Ca ajunsesem barosan la Ratiu! Aveam tipar off-set pe mana cum n-avea nici dracu’ la ora aia, bani gramada – facuti din ‘lucrarea speciala’ “Cheia Viselor”, posibilitatea de plata decalata livrarii, doua dube noi Renault Traffic, retea de difuzare in plina dezvoltare, editura capuse la vedere “Cardinal” (intreprindere mica) cu doua stampile si mai aveam si tot concursul dezinteresat al managementului Intreprinderii Poligrafice IR. Te cred, Eugene, ca nu ai stiut. Sefii tai nu ti-au spus – era o actiune clandestina, derulata doar de cativa, printre care si seful tau si Mardale – ca sa nu afle Batalu’! Numai ca voi ce-ati facut, manca-v-as?! La inca vreo 11 luni mai incolo… Ia zii… Ca eu m-am trezit angajat cu contract de colaborare la cei cu care eu cu Fonfon si cu Ciulica discutam de la egal la egal, sa “ne bagam” cu tupeu peste RODIPET: colonelul Nicolici (socrul de mai tarziu al Monei), interpusul lui Mihai Carciog in relatia cu voi, ‘academicienii’ – colegii mei! (trebuie sa va povestesc mai multe despre aceasta perioada misto din viata mea, “Iepoca Doina Basca”, perioada pe care am constatat ca Mihnea Vasiliu a “uitat” sa si-o treaca in CV, atunci cand a venit la Realitatea-Catavencu. Eu il inteleg, pe undeva…) Da’ stii ceva, Eugene? Cand insistai sa nu-mi auto-cenzurez episodul asta din intreviu, mai, mai, ca era sa te intreb cum ai votat TU in doua randuri anume. Cand s-a pus problema “improprietaririi” mele la Catavencu. Dar nu te-am intrebat ca mi-ar fi fost rusine de rusinea ta! Dar tu, macar acuma, intelegi de ce eu nu trebuia sa fac parte din actionariat? Ca nu trebuia sa-i incurc pe Sefii tai la vot? De ce nu trebuia sa ajung eu sa-mi bag nasul prin cifre? Te-ai prins macar acum, fraiere? In fine… Nu te-a pus pe ganduri, absolut deloc, dizolvarea Senatului operata de cei doi si, prin asta, suspendarea dreptului tau de vot? Nu te-a apasat pe timpane nici linistea in care am fost ingropat de viu de 7 ani, dar mai ales in ultimii 3 ani, de cand imi batatoresc linistea cu dosul lopetii? Nu te-a apasat pe ochi nici dictatura celor doi care iti interzic categoric sa vorbesti cu mine? De ce, Eugen? Crezi ca te musc? Crezi ca te infectez? Sau ti-au zis si tie ca in tutunul Drum pe care l-am rasucit ani de zile, pana sa ma las de fumat anul trecut, adaug si o importanta cantitate de marihuana? Ca circula si asta, stii? Eugen. Acum doua sau trei saptamani mi-ai dat un telefon. Mi-ai spus ca iti este scarba de Catavencu. Textual. Mi-ai spus ca ti-e scarba de doi oameni. Ti-e scarba pentru ca au incercat sa te convinga ca “Cucui e nebun!”. Pentru ca au incercat sa te convinga ca eu chiar am vrut sa ajung la Cotroceni! Presedintele Romaniei! Nebunul de Cucui! Si cainele lor de luneta de Dacie a dat si el din cap afirmativ. (bine, sa fi candidat io doar cu Crin, cu Nati si cu Geoana!) Sii ca azi unul dintre sefii tai incerca sa il convinga pe Cojocariu ca as fi venit ‘dezbracat’ la proba de filmare. Cica dau dovada de “neglijenta vestimentara” (?!) @ Florine, uite, pe Augustin sa-l intrebi daca m-a vazut iesind pe usa cu o sacosa de haine imprumutate de la Prada, in valoare de vreo 3.500 euro. O sa-ti spuna nea’ Julica daca Doru minte sau nu. Desi tu il cunosti pe Doru… Ii calculasem un coeficient de mitomanie pe la 1,7. Acum cred ca i-a crescut la 2! Si a dat si peste! @ Florineeee… Stiu! Sa mor daca nu stiu! Stiu de unde vine asta cu “neglijenta vestimentara” a lui Dorel. Exista o “proba” la “dosarul” meu de cadre de la Realitatea-Catavencu – o legendara bascalie facuta de mine pe intranet la adresa unei misionare corporatiste, de pe la nu stiu ce overhead quarters, care dorea ea sa impuna un “Cod Vestimentar Realitatea Catavencu Brand”. Pentru “efortul” asta deosebit, tanti Mitza Corporatista era platita probabil cu vreo doua-trei salarii de publisher batran! Maxim sase! Gata! Asta era! Cucui trebuie dat afara din Trust pentru ca vine in pantaloni scurti, calare pe bicicleta! @ Florine, tata! (Ah, nu mai am meilu’ ala. Sa-ti arat ce ovatii ‘din public’ am primit!) Eugen, de ce pleci? Ca tu macar ai recunoscut ca ai gresit… Eugen, de ce o tai, frate, tocmai acum cand eu ma gandeam foarte serios sa ma intorc la Catavencu? Tocmai acum cand cei doi sefi ai tai ma indeamna cu juma’ de gura, ba sa ma intorc la bule, ba sa dau socoteala pentru ce scriu pe blogu’ lu peste. Stii, ca din “frustrare” scriu, nu? Auzi, tu, la seful tau alta: “Cucui, pe langa ca e nebun, mai e si grafoman”! Normal ca par grafoman la cate am eu sa scriu despre el! Si despre amandoi! Eugen, tu te-ai mai putea razgandi daca m-as razgandi si eu? Si luni sa apar la serviciu? Ca din senin… Ca, zau, c-as veni! Ca s-o luam de la capat…
Pentru Doru Buscu Posted in 22/08/2009 6:13 amh./ Florin Cojocariu / 10 Comments » Draga Doru, Sper ca acest mesaj sa iti parvina. Inainte sa apuci sa-mi atasezi vreo boala psihica (daca n-ai facut-o cumva deja), sa lamurim pentru inceput ce caut eu in povestea asta. Raspunsul e simplu: Vulpe a reusit sa ma scoata din sarite. Tu cunosti episodul bursei de la Londra si ar trebui sa iti amintesti ca in mod obiectiv nu aveam bani la DBF pentru a onora o promisiune de a-i da niste bani degeaba in fiecare luna. Cunosti cu cita obstinatie a refuzat sa vorbeasca cu mine citiva ani dupa aceea dupa cum stii la fel de bine ca eu am insistat constant sa revenim a relatii normale. La fel de bine cred ca stii ca in ultimul an eu cu Vulpe am avut citeva discutii pe marginea unui proiect despre care n-am de gind sa vorbesc aici. Nu stiu ce ti-a relatat el insa iti spun eu acum: a fost arogant, plin de el, agresiv cum nu-mi inchipuiam ca poate fi Sobolanul. Poate tu nu vezi pentru ca ai stat cu el tot timpul. S-a schimbat enorm si nu in bine. Lasa-l pe Cucui, pe cit pui pariu ca iti aduc 10 oameni certificati sanatosi psihic si care sa aprobe ce zic? Desi sint convins ca a avut un rol in plecarea mea de la Happy Fish (iarasi, nu e locul aici sa imi prezint argumentele, poti insa verifica cu Cel Care Trimite SMS-uri ce a vorbit Vulpe despre mine cu el) tot n-as fi iesit public sa-mi exprim scirba. Atunci? Pai, sa vezi. Cucui ajunge pe blogul meu acum vreo luna si imi da de inteles, printre niste commenturi destul de imbirligate, ca avem de vorbit. Cine il cunoaste pe Cucui stie bine pasiunea lui pentru Lucruri Mici si fuga de idei care l-a insotit toata viata. (spun asta ca sa nu o aduci cumva in discutie ca sindrom recent, Cucui era asa si acum 10 ani). Iesim in oras, la suc si cafea, si imi povesteste ceva despre candidatura lui la Presedintie din partea Academiei Catavencu. Imi mai spune ca tu i-ai sugerat sa se vada cu mine si ca ar exista deschidere sa reformam vechea echipa. Eu am fost sceptic, el mi-a aratat niste SMS-uri. Eu am zis sa-ti transmita ca vreau sa ne vedem fata in fata. Stiu ca in zilele alea s-a dus sa faca nu stiu ce proba de costum si sigur vorbea pe tema asta cu tine. Asadar acum o luna Cucui nu era nebun. Sau era si tu il cultivai. In orice caz, pareati in relatii bune. Dupa povestea asta, Cucui mi-a povestit despre rolul interesant pe care l-a jucat Vulpe in viata lui. Dupa care lucrurile s-au rupt brusc, a intervenit povestea cu demiterea lui, confuzia cu actele etc. Ei bine, asta m-a iritat peste masura, iarasi Vulpe! In fond, cine e acest filosof fara vocatie si manager fara talent care da lectii tuturor in jurul lui? (Stii ca imi dadea prin telefon, cu obstinatie, lectii despre internet? Nici pe marketing nu prea avea jena sa-mi tina prelegeri. Nu vreau sa fiu Cucui, el insa nu stia bine ce e mailul cind eu faceam proiecte pentru siteurile IBM.) De asta sint alaturi de Cucui. Asta fiind introducerea, sa trec la obiectul mesajului de fata. Am vazut un mesaj al tau dat pe info-grupul intern Realitatea Catavencu. Cum sperai acolo explicit ca mesajul sa ajunga la Cucui, iata ca el a ajuns si la mine prin niste “binevoitori”. Eu am doar un lucru de comentat, detaliile le cunoasteti voi mai bine si o sa le lamuriti impreuna. Citez din mesajul tau: “Razvan e amicul meu de peste doua decenii dar pare sa se fi ticnit in ultimele doua luni.” Cred ca faci o eroare. Intr-un singur caz am mai vazut un om capabil sa pretinda ca un altul a innebunit brusc in numai o luna de zile (repet, o luna si nu doua): Vadim. Doar in cazul lui e posibil ca dupa ce se pozeaza cu candidatul si il prezinta ca om de mare caracter sa-l faca nebun si albie de porci a doua zi. Tu esti mai nuantat, esenta e insa aceeasi: Razvan a luat-o razna de ieri pe azi. Amindoi stim bine ca Razvan a avut doza lui de fuga de idei si talent la scenarii de cind e el. Nu-mi dau seama bine ce aperi. Pe Vulpe? Pentru ca ramin niste fapte, indiferent de ce zice Cucui (care, uneori, scapa caii, cum a facut-o toata viata), fapte care nu-i sint prea favorabile. Apoi, dupa cum explicam mai sus, ai fost alaturi de Cucui cu numai o luna in urma. Nu trebuia sa-l lasi balta. Pentru ca problema cu Cucui e simpla: ani de zile a tacut si a inghitit, a fost baiatul bun. I-am tras-o si noi la DBF, i-a tras-o si grecul, i-ati tras-o si voi la Catavencu. De ce anume era nevoie sa-l forteze Vulpe afara de la BPT sa mor si nu inteleg! Pe tine te-a convins Vulpe ca are expertiza financiara si ca problemele trustului se rezolva odata cu plecarea lui Cucui de la BPT? Pentru ca, inainte de a afirma ca Cucui e nebun, ar trebui sa raspunzi la intrebarea asta: De ce ati vrut sa-l scoateti de la revista pe care el a fondat-o si crescut-o? Adica, eu iti iau copilul cu forta si daca tu ma prinzi si-mi dai un par in cap sa-ti iei copilul inapoi, eu te dau in judecata ca esti nebun pentru ca reactionezi necontrolat? Hmm…
In Piticu (aka Liviu Mihaiu) se trage cu pitici. Gratis? Posted in 16/08/2009 ¬ 11:31 pmh / Razvan Cucui / 117 Comments » Ne adunaseram cativa, in Elisabeta, la un prim pitch despre candidatura mea la Presedentie. Cum, care Presedentie?! Presedentia Romaniei! In urma cu doua luni jumate, colegii mei de la Academia Catavencu au avut o idee nastrusnica: sa inscrie un candidat propriu in cursa pentru Cotroceni. O actiune de tip Coluche avand doua scopuri declarate: unul de responsabilizare sociala si, normal, unul de marketing. Atipic marketing! Fara prea multe consultari in redactie s-a votat in unanimitate si in contumacie: “Alege Cucui in fruntea Tarii!” Dupa o oaie festiva si libaneza, ramaseseram trei insi in sala mare ca sa discutam pe tema: Doru Buscu, Alin Ionescu si cu mine. Plus un baiat, o figura noua pentru mine, care isi facea de lucru pe mess, aparte. La un moment dat vine vorba de metodele neconventionale la care recurge candidatul Cucui, printre care era una – a mea – de avangarda: strangerea de semnaturi electronice pe blogurile prietenilor si sustinatorilor. Aveam cativa chiar pe site-urile trustului. Moment in care Doru il abordeaza peste birouri si monitoare pe juniorul aparent absent, intrebandu-l de blogul lui – piticigratis.com. Nu statea rau. Nu sta rau nici acuma. In ZeList cel putin, este imediat in spatele lui Morar&More si cocalari.com, dar in fata unor blogeri cu state vechi precum: denisuca.com, orlando.ro sau andressa.ro. Doru ii promite ca, daca mai reduce din ‘sex’ si scrie posturi mai dese si mai scurte il va promova in Catavencu. Si, de ce nu, poate pe site-urile grupului. Cum a fost promovat si zoso.ro cu ani in urma in Catavencu. Radu, caci Radu il cheama, argumenteaza ca el scrie cat ii vine. Nici nu poate scrie 3 posturi pe zi, dupa cum ii sugera seful. Nu ii vin 3 idei distincte… Mi se facuse oarecum mila de ‘juniorul tanar ‘ prins in corzi, gandindu-ma ca o avea 3 joburi, o invata pe la vreo facultate de stat, la vreun masterat, MBA, doctorat etc. Il intreb cu ce-si umple timpul… “Am serviciu” imi raspunde. “Saracu’!” imi zic in gand… “Unde?” il intreb… “Aici.” imi raspunde senin… “Aici, la Academia Catavencu!” Asta m-a scos brusc din pepeni! “Baaaa! Tu stii cine sunt eu? Tu stii unde am frecat-o eu ani de zile cu carte de munca? Sa-i zici ca ai serviciu lu’ mamitica ta, gagicii tale, parintilor gagicii tale, da’ mie sa nu-mi spui ca nu poti sa postezi de 3 ori pe zi din cauza ca nu te lasa serviciul de la Catavencu! Ca n-ai serviciu! Ai o sinecura!” N-a carait. Din pura curiozitate, i-am intrebat de atunci pe diversi ‘juniori batrani’ ce e cu Radu asta. Cum a ajuns el la Catavencu si ce scrie? Mi s-au spus aceleasi lucruri: ca l-a ‘descoperit’ Simona Tache la nu stiu ce concurs de-al ei, ca se trezeste pe la 16,00 si vine pe la 17,00 la serviciu, ca nu scrie mai nimic, ca nu se implica in nici un program, in nici o echipa, ca nu vorbeste cu nimeni. Ca e un heitar! Bun! Si totusi cine il tine in brate?! Nu se stie… Cu toate astea, Radu Piticigratis, un pusti cordit, angajat la Academia Catavencu ca sa nu faca nimic, isi permite sa atace pe blogul sau – virulent, nefondat si neavizat – un produs de succes al grupului Realitatea-Catavencu: Radio Guerrilla! Un post de radio care a realizat un profit in 2008 de Jumatate de Milion de Euro! Ca nu-i place lui muzica. Si campaniile sociale. Si atunci, ataca mucosul cu un post meticulos elaborat si (aparent) bine documentat. Si face asta fara sa fie cenzurat, cum ar fi fost normal, pana la ora asta! (cum are impresia zoso aici) Diversi beleregi imi justifica mie ca a facut-o pe blogul personal… ca e dreptul lui (?!) Chiar asa! Oare e liber orice agarici din trust sa isi scrie opiniile otravite pe blogul ala pe care Doru Buscu vroia mai deunazi sa-l prinda in snop cu celelalte bloguri ale colegilor si sa-l promoveze in Catavencu? Prieteni, pentru ce am postat pe fish-eye “ochiul tau fermecat” despre Vulpe Sorin, am fost chemat in Board acum doua saptamani si amenintat cu desfacerea contractului de munca! Eu, veteranul Razvan Cucui! Mie, fostului candidat al Academiei Catavencu la Presedentia Romaniei! Ca cica atacand un mare sef, fie si depanand doar amintiri din trecut, aduc atingere, sanchi, imaginii grupului! Cu toate ca, fie vorba intre noi, Vulpe Sorin nu se poate identifica cu succesul nici unui produs din Grup, precum se poate face in cazurile: Alex Sandulescu, Tana Pazara, Cristi Vezure, Liviu Mihaiu, Calin Husar sau Razvan Cucui. Asa ca lasati vrajeala asta! Nu ca nu a fost cenzurat, cum era normal, nu ca nu si-a luat sutul bine-meritat in cur, ci simplul fapt ca nimeni din conducerea gazetei, a Grupului, Boardul, nu a avut nici o reactie, imi spune mie ca postul lui Pulifricigratis a fost o COMANDA INTERNA. O Comanda Interna care viza, impreuna cu alte actiuni concertate cu data recenta, inlaturarea lui Liviu Mihaiu din fruntea Radio Guerrilla. Cine credeti ca a dat Comanda? (Sper ca nu o sa-l banuiti iar pe Vantu…) P.S. Zoso, eu nu il cenzuram. In caz ca acceptam acum 2 ani postul de Director al Academiei Catavencu… Ii lasam postul. Pe Internet, nu si postul la ziar. Insa il luam pur si simplu la bataie! Pleca cu carabusi la gura! Ca nu a muncit ma-sa si cu tac-su sa puna Guerrilla ‘on air’, pentru ca astazi, si din profitul radioului-fanion al trustului Realitatea-Catavencu – printre putinele entitati profitabile! – sa isi ia el salariul! Iar daca nu ii place Guerrilla sa schimbe in pizda mamii lui postul! P.P.S. Si vai de curul aluia care i-a dat comanda cand mi-o pica mie in mana! Ca de picat tot imi pica! Pe ochiul meu fermecat ma jur!
Scrisoare deschisa catre un prieten: Ioan T Morar Posted in 08/08/2009 ¬ 12:51 amh. Razvan Cucui5 Comments » Draga Biju, Incep prin a-mi cere scuze vizitatorilor neavizati ai acestui blog pentru ca sunt sigur ca nu ii intereseaza ce s-a intamplat, cu multa vreme in urma, in culisele Catavencu.Apelez la acest mod de comunicare, Bijule draga, pentru ca, in ultimii 6 ani, in afara de “verzi si uscate” (ca format de televiziune) noi doi nu am mai apucat sa comunicam serios. Pe proiecte. Ma rog, cu o exceptie: 30 aprilie 2007 – ultima mea zi de lucru la Academia Catavencu, cand te-am dus cu masina acasa, noaptea, ca deobicei. Obicei impamantenit odata cu debutul colaborarii tale la Cotidianul, in sediul de la Modern. In ultimii doi ani, cel putin, de cand am parasit colectivul de bule, nici la telefon nu am mai apucat sa vorbim… Cand erai plecat in Africa de Sud, cand in Noua Caledonie… cand in Mexic, cand in China… cand in Sicilia, cand in Toscana… cand la Timisoara, cand la Arad… cand in Bucuresti, la o lansare de carte, cand la o degustare de vin… Sau ba aveai de scris, ba de vornicit… ba de operat, ba de inmormantat (si eu am avut, din pacate)… ba de vizitat, ba de primit in vizita… Ca aseara!Mi se pare mie, sau esti prea ocupat? Mai lasa-le si tu, Bijule, ca nu poti sa le faci chiar pe toate! Stiu, ai sa-mi zici ca m-ai invitat in repetate randuri la tine acasa, in vizita cu familia, ca ai o sticla de vin speciala, reservé Razvan Cucui si ai un tablou deosebit – cadou pentru noua mea casa. In care stau de fix 6 ani! (Ce coincidenta!) Stii ca si eu pastrez un pix model fisher-bullet, care scrie si in imponderabilitate, adus pentru tine din State. E de la NASA! Mint, e de la New York. (Oricum nu conteaza, ca tu nu scrii decat la computer. Il tii, ca nu se stie! Cu criza asta, poate s-or mai ieftini si excursiile in Spatiu. Sigur se ieftinesc!). Nu stiu daca realizezi ca aceasta vizita de familie este o fata morgana… Ca este irealizabila fara sa ne spunem mai intai ce am facut in ultimii 6, 8, 10 ani. Fara sa marturisim cu ce am gresit unul fata de celalalt. Si fara sa identificam si cauzele acestor greseli. Intr-o vizita de familie nu am putea s-o facem. Cred ca intelegi de ce… Nevasta-mea e vaccinata, dar doamna Carmen, copiii mei, si chiar David al tau, nu trebuie sa fie de fata. Copiii nostri nu trebuie sa stie prin ce cacat prin ce valtori, sa le zic, am trecut noi in tranzitia de la comunism la capitalisti… Sau de la comunisti la capitalism… Copiii nostri trebuie sa creasca frumos! Am incercat sa mai aflu una, alta despre voi, prietenii mei declarati din echipa de bule (echipa de bule + 1), sa aflu ce parere aveti despre devenirea noastra de catavenci pensionari. Am incercat s-o fac rasfoind manuscrisul cartii lui Eugen. Carte de interviuri, normal. Am fost curios sa vad ce declarati… Nimic! Numai clisee de PR pentru terti si pilule pentru adormit ‘viermii batrani’. Si culpabilizat ‘juniorii maturi’. Texte de impresionat ‘juniorii tineri’… “Ce tari am fost noi, ba!” Draga Biju, in toti acesti 6 ani, totusi, nu ti s-a parut nimic ciudat? Ciudat vizavi de persoana mea, desigur… Nu ti s-a parut ciudat ca nimeni nu mai apeleaza la ideile mele? Nu te intreb de ‘umorul meu’, ca stiu ca iar o sa imi spui ca sunt genial… Si ca locul meu e la bule. Zic “ideile mele”, idei care, alta data, impingeau muntii din loc. Impreuna ii impingeam! Nu ti s-a parut ciudat ca ideile altora, aplicate in ultimii 6 ani, se aseamana izbitor – ca forma aparenta – cu ideile mele din trecut, niciodata puse in practica? Nu ti s-a parut ciudat ca unor colegi le-au venit prea usor ideile mele de business? Si nu te-ai impacientat ori de cate ori ai vazut idei de-ale mele puse in practica prost? Fara chemare? Si fara pricepere? Fara sa se stie cum se face magia? Probabil ca nu. Ca, altfel, mi-ai fi spus. Si mai incoace venind, nu ti s-a zbarlit parul in cap ori de cate ori, cate o premonitie de a lui Cucui, cate o viziune veche, incepea sa isi incapa in conturul realitatii concrete? Nu ti-am spus unde vom ajunge? Unde veti ajunge? Unde vei ajunge? Acum 3 ani, acum 6 ani… Imi amintesc perfect ca ti-am spus. Cu mare precizie ti-am spus! Si mai aproape in timp… Nu ti s-a parut ciudat ca de doi ani, fostii mei (buni) prieteni sustin ca sunt nebun (?!), ca mi-am creat o “lume iluzorie”, o “lume paralela”, in care traiesc si activez? Nu ti s-a parut ciudat ca, dupa filmarea absolut de proba (pe un text scris de mine pentru Guvernatorul), dintr-un “Coluche din Carpati”, designat in scopuri de marketing, ajunsesem sa fiu comparat cu Mudava? “Incontrolabil”! Stii ca un ‘vierme batran’ m-a sunat sa imi spuna ca a fost siderat, mai ales pentru ca tu erai de aceeasi parere cu antreprenorul talentului tau? (finalizez un studiu stiintific: “Cine pe al cui talent il antreprenoriaza la Academia Catavencu” – iese traznet!) Vad ca ai supra-reactionat la numirea lui Nistorescu in functia de redactor-sef al ziarului la care lucrai absorbit (desi la telefon el te luase cu “Batrane, vrei sa facem o treaba?”) dar nu te-a interesat deloc soarta mea de Publisher, 6 ani de-a randul, desi ti-am spus prin cate trec… Ce razboaie duc eu cu impostorii, cu lenesii, cu ‘ciupitativii’! Razboiul de 6 ani! Oameni la a caror angajare nu te-ai opus! Sau la a caror ‘eliberare din functie’ nu ai pus umarul. Imi spuneai ca o sa fie bine… Te-a deranjat ungerea lui Nistorescu dar am constatat ca nu ai reactionat deloc la hotararea – din “ratiuni economice” – de a-l “elibera din functie” pe redactorul-sef de la revista la care esti inca actionar, de a-l da afara pe un mare prieten de-al nostru. Ala, fara “escu” in coada… Nici pe tine, nici pe antreprenorul talentului tau. Dar, probabil ca nici nu ati auzit despre asta. Ca v-ar fi deranjat… Pe tine nu te-a mai interesat, in general, soarta copilului meu de hartie (ca ala de lemn al lui Gepeto), copilul nostru si copilul tuturor Catavencilor, pana la urma! (Incercam aseara la telefon, sa iti spun ca este un baiat – “care nu are talent nici macar de pieton!” – pe care l-am prins cum sustinea alaltaieri, pe shestache, ca Bpt a fost ideea lui. Este vorba de antreprenorul talentului, antreprenorului talentului tau… Antreprenorul-general, cum ar veni, dupa cum reiese din studiul meu stiintific. Dar ti-au sosit niste musafiri in vizita si iar n-am apucat sa-mi duc fraza pana la capat.) Nu te-a revoltat insa ca prietenul tau genial (dupa cum ma consideri, pana si pe blog), creativ, corect, de cuvant, capabil, muncitor, golan cu onoare (daca e de facut o “golanie” ne-prietenilor), generos, neconflictual si iertator, modest si la locul lui… nu te-a REVOLTAT, te intreb, ca prietenul tau, Razvan Cucui, este de multa vreme ingropat de viu in tacere? Ca este invaluit in liniste, intr-o camasa de forta, tesuta din cuvinte mestesugite, multe de specialitate, soptite pe la colturi? Nuu?! Nici ca alternanta schimbarii ordinelor strategice din ultimele saptamani incepe deja sa te nauceasca? “Vorbeste cu Cucui, nu vorbi cu Cucui, vorbeste cu Cucui, (si ultima) vorbeste cu Cucui!” De ce nu asculti ordinele, Biju? Tu asa vorbesti cu mine – trimitandu-mi iar bancuri pe mail? Schimband impresii despre filmul tau din studentie? Ca ce bine seamana Mihaies cu George Harisson? Asta-i fushereala, Bijucu! Mai au dreptate cateodata si antreprenorii talentului tau! Mi-ai promis aseara ca ma suni… In concluzie, daca nu ti-ai pus nici una din problemele revelate de mine aici, totul imi devine foarte limpede! Imi pare rau sa iti spun asta, prieten drag, dar am sa ti-o spun. O tin de multa vreme: Esti unul din actionarii linistii create in jurul meu. Ioan T Morar, co-proprietar. Inca te apreciaza,Razvan Cucui P.S. Prietenia mea cu Piticu, careia nu ii gaseai tu nici o explicatie pecuniara, in asta consta (later edit, formulasem prost) s-a consolidat in aceasta perioada – a fost singurul care a trecut prin linistea creata in jurul lui Cucui in toata aceasta perioada. Si a vorbit cu mine. Chiar depre aceste lucruri. M-a si ajutat. Nu o data. Lasa banii, ca-l stiu cat de chitra este. Il cunosc de la gradinita… De 40 de ani. Mi-l asumasem din scoala generala, ce naiba! P.P.S. Paul m-a intrebat nu o data de tine. Cand era mic-mic, auzea mereu cum “tati vorbeste de o ora la telefon cu Biju”. Iti postez o poza cu el si cu un prieten de-al lui. Paul e ala din stanga…
Hulpea in poiata quality: Nistorescu Posted in 04/08/2009 ¬ 9:59 amh.Florin Cojocariu22 Comments » Unul din editorialele cele mai savuroase pe care le-am citit vreodata, e unul scris de Nistorescu. Era vorba despre Iliescu si copilul care nu poate spune “vulpe” si spune “hulpe”. (Imi vine sa rid cind ma gindesc la cei care vor cauta aluziile la Sorin Vulpe, nu exista nici unele, e chiar o coincidenta, poate semnificativa, insa doar coincidenta). Episodul recent de la Cotidianul si reactiile celor afectati de deciziile sau spusele lui Nistorescu m-au facut sa ma gindesc la o vulpe intrata in poiata cu gaini. Sa ma ierte domnii ziaristi, incerc sa ma explic: Nistorescu e pur si simplu un mare cinic iar brutalitatea reactiilor lui se invecineaza desori cu nesimtirea. (Am avut personal o coliziune tangentiala cu el prin 98, cind era si el in publicitate prin Expresiv) A nu se confunda insa forma cu fondul, cu exceptia obsesiei isterice anti-Basescu (unde mai degraba cred ca nu mai poate da inapoi de frica sa nu fie considerat inconsecvent sau cumparat), cam tot ce spune Nistorescu, chiar daca e pe un ton de gospodina enervata, are argumente rationale serioase. Omul a calcat pe bec cind a dat afara un om aflat in concediu, insa e de discutat daca concedierile de la Cotidianul sint chiar fara rost. Am spus in alt post ca notiunea de “quality” s-a golit de sens in chiar momentul in care a fost importata in limbajul curent al “Lorzilor Tabelelor”, cum le zice Cucui. Nistorescu are dreptate, delugiul de opinii si pseudo-analize, batalioanele de analisti-comentatori de la Cotidianul, au creat un non-ziar. Comentariul e valoros atunci cind demersul e bine documentat si te face sa intelegi cum functioneaza mecanismele invizibile. In Cotidianul insa am ajuns sa citesc, atunci cind il mai citeam, comentariu dupa comentariu in care autorii nu faceau decit exercitii de stil, isi dadeau cu parerea sau isi varsau naduful. Asta nu e presa, moncher, e un fel de forum pe internet tiparit in ziar. Inteleg si cam ce avea Doru in cap cind vorbea de 8 pagini de comentarii, nu cred ca e o prostie insa presupune o valoare adaugata remarcabila: comentatori talentati, documentaristi de geniu, intuitie politica. Pe care, cu foarte putine exceptii, nu le gaseam la echipa Cotidianul. Se crease in redactie un grup care, de la mine, ca simplu cititor, se vedea ca un fel de club stingist de activisti boemi care isi tricotau platforma ideologica eco-socialista pe banii unui capitalist fara scrupule. (e admirativ, domnu’ Vantu:)). Inchipuiti-va un cotidian de dreapta care are zilnic in supliment o Dilema de stinga. Acum inchipuiti-va ca suplimentul ajunge in citeva luni de trei ori mai gros decit ziarul! (Apropos, o Dilema de stinga nu se poate chema decit “Certitudinea”) E si normal ca in momentul in care intra hulpea Nistorescu in aceasta poiata pe care e scris cu bidineaua cu var “quality”, tot pasaretul care dormita doct sau ciriia complice sa intre in fibrilatie si sa stirneasca un taraboi nemaiauzit. Prin contagiune scandalul s-a extins si s-au trezit multi cai care sa strige “Vulpea” desi pe ei povestea asta nu-i atinge mai deloc. (sint la Cotidianul oameni si comentatori sau jurnalisti pe care ii consider foarte buni, eu ma refer la un grup, nu la ansamblul redactiei) Mai e o ironie extraordinara la mijloc: Stingistii care si-au frecat miinile bucurosi pentru mazilirea lui TRU au ajuns sa fie terorizati de un anti-Basescian reputat:) Asa ca, in mod aparent irational, eu ma solidarizez cu dumneavoastra, Domnu’ Nistorescu!
Cotidianul. Intelegi mai mult, il cumperi mai rar Posted in 25/07/2009 ¬ 2:41 amh.Razvan Cucui3 Comments » Imi faceam curatenie prin calculator si am gasit un document care mi-a trezit amintiri. Neplacute. Date created: 15 aprilie 2005. Erau vremurile in care colegii mei de atunci aveau deja propriile lor certitudini. De nezdruncinat! Nu imi mai cereau parerea de vreo doi ani. Cred ca aveam deja un nou director de Marketing. Pe Axu. Doxa, frate! Axu mi-a explicat intr-o sedinta ca, mai nou, comunicarea nu se mai face emotional, ca pa vremea mea, cand faceam publicitate, astazi lumea ia decizii de cumparare pur rationale! Am vrut sa ripostez, dar domnul director general Vulpe Sorin i-a dat energic dreptate. Mi-am zis ca or fi aflat ei ceva…In fine, am mai completat/modificat textul, pe ici pe colo, am mai schimbat cate un cuvant, ca sa il inteleaga nu doar fostii mei colegi implicati in poveste. Desi, sincer sa fiu, nici eu nu-l mai inteleg chiar pe tot – cert este ca ma refeream la niste reclame despre care astazi imi mai aduc aminte vag…Scrisoarea am trimis-o acum mai bine de 4 ani actionarilor, cu exceptia lui Sorin Marin si Nicolae Ratiu. Incercam sa ajut… Dragi colegi, Intrucit ma simt afectat direct de importanta investitie a trustului intitulata “Cotidianul”, nu pot sa nu imi exprim ingrijorarea in legatura cu noua campanie publicitara care, dupa parerea mea – avizata – a apucat-o pe o cale gresita. Astfel, la prima vizionare sumara, am sesizat mai multe defecte: 1. Lipsa beneficiului precum si un USP slab
O reclama reusita trebuie sa iti ridice o problema (ai o nevoie umana) si – neaparat! – sa iti dea si o solutie. In cazul nostru probema este Coruptia iar solutia este intelegerea fenomenului ?(!!) Solutia e moale, e puff, demersul abia la inceput. Adica cum imi rezolva “intelegerea sporita” pagubele mele, pricinuite de coruptie? Ce fac? Actionez de unul singur si imi fac dreptate ca Rambo? Ma feresc de corupti? Iau calea haiduciei? Ma sinucid?…. Nici 0 rezolvare! Non-beneficiu direct. Reactia naturala? “Nu vreau sa inteleg mai mult, da-i la dracu, mai bine sa nu stiu!” (Vezi blazarea sociala din ultimii ani, absenteismul electoral etc…) Ce trebuia sa faca pentru mine, cetateanul onest, Cotidianul – sectiunea politica? Ce asteptari am de la un ziar care lupta cu Coruptia? Ca parca sustineti ca asta vreti sa faca, nu? Pai, vreau sa dea cu ei de pamint, sa se autosesizeze Parchetul, sa ma rezolve, sa nu mai poata fura de la mine, contribuabilul, asta ca sa beneficiez efectiv – de exemplu – de asigurarile de sanatate (vezi “Politicianul”, ca “Poetul” e si mai poezioara), pentru ca sa traiesc mai mult si mai bine! Astea sunt solutiile la problema mea specifica (asigurarile de sanatate). 2. HeadLine arogant: “Intelegi mai mult”
Fraza completa este: “Esti papagal, traiesti din salariu, o duci prost in general, dar, daca vei citi Cotidianul, intelegi si tu de ce esti in situatia asta.” Sau alta: “Habar n-ai pe ce lume traiesti, politicianul te fura si artistul te fraiereste dar, daca citesti Cotidianul, afli cit au furat de la tine politicienii si nu mai pui botul nici la vreo vrajeala artistica” Sau, mai scurt: “Esti prost si noi iti spunem si de ce esti prost.”Zau, imi aminteste de un alt celebrul slogan hyper-arogant: “Privirea – te ajuta sa intelegi ceea ce vezi!” 3. Antisolutia Cotidianul = deserviciu
Nu pot sa nu observ ca si Poetul si Politicianul sunt prosperi si increzatori ca o vor duce bine si in viitor. Asa imi zice reclama. Ce le face Cotidianul? Le beste pula! I-a demascat! Si? Ce a cistigat cititorul? “Intelegind mai mult” isi poate asuma in cunostinta de cauza conditia de perdant. Afla din ziar ca viata lui si a copiilor lui sint irosite. Nici o speranta in viitor. “Luzare!” Total DESERVICIU adus produsului! Repet, solutii in cazul coruptiei politice si imposturii culturale sunt: demisia, Parchetul, Tribunalul, catusele, respectiv: rosiile, ouale si flegmele (langa ambasada SUA, in ‘89). Scuzati-mi competenta,
Razvan Cucui …..continuare…. 4. Target ErrorPublicul Cotidianului se presupune (?) a face parte din elita spirituala si materiala a societatii. Ori acesti oameni pricep si singuri, nu au nevoie sa priceapa mai mult din Cotidianul. Cu “Intelegi mai mult” ori ii jignesti ori mesajul se duce mai jos fara sa-i atinga. 5. Am vazut printul. JALE! Vorbe insirate din lipsa de inspiratie. Ba fratilor, daca in 2 secunde, adica din prima propozitie, nu ai captat atentia i-ai pierdut! Cel mai captivant ar fi sa incepi cu: “Stii cum se fute ma-ta?” Insa daca il iei cu frectii gen: “Am scris cu Garamont corp de 24 de puncte…” Este frengo-mengo, baieti! E Pa! 5″ In plus, este folosit un limbaj tehnic pe care cei mai multi nu-l inteleg. “Garamont”?!! Marea greseala in comunicare este sa crezi ca lumea stie despre ce anume vorbesti tu… Baa, da’ chiar sa vorbesti publicului in argoul profesiunii de tehnoredactor?!!!!! 5″‘ Iarasi si iarasi, lipsa unui USP (Unique Selling Proposition – pentru Biju). USP-ul e cumva “Am scris cu Garamont, bla, bla…. ca tu sa citesti Cotidianul in fiecare zi”?E chiar si o mica teapa aici: “Garamont corp 24″… La prima lectura – eu care stiu ce e ‘Garamont’! – am intentia sa caut un beneficiu in faptul ca e scris mai lizibil… ziarul! Aiurea! Copy-ul se refera la marea lor reclama la Cotidianul! Reclama la reclama! Laba! Bani aruncati! __________________________ Later edit – iulie 2009: Asta cu Garamont imi aduce aminte de o sceneta bazata pe confuzia creata de un alt corp de litera: Bodoni. Nu stiu cine a scris-o, am vazut-o la TVR…Un sef de ziar subordonat politic, de pe la inceputul Sec. al XX-lea, vede in spalt un titlu scris cu corpul de litera numit Bodoni si exclama: “Tampitii astia n-au vazut ca nimeni nu mai scrie cu Bodoni in ziua de azi!” Il cheama pe redactor: “Baa, tu n-ai auzit ca Bodoni nu mai exista? Voi n-ati aflat?! Bodoni a murit! Ai inteles? Fugi!” Redactorul incurcat – nu stia ca linotipistul folosise un corp de litera care se numeste Bodoni – se duce la colegi ca sa le dea vestea: “Baieti, zice sefu’ ca a murit Bodoni?” “Care Bodoni? Poate Bodonea”. “Bodoni, Bodonea, tot un drac!” Si se pun ‘baietii’ sa incropeasca o stire mica, pe prima pagina despre moartea domnului Bodonea. Ion Bodonea. Si de aici incepe nebunia… Concurenta pluseaza cu un articol ‘mai documentat’. Intra in scena partidele, umplu ferparele, se tin discursuri publice – toti il regreta pe Bodonea, un mare Om si, din treapta in treapta, se ajunge la niste situatii absolut aberante. Asa si cu Garamont asta… Insa Garamont nu a murit. Garamont a omorat reclama la Cotidianul!
“- De ce, batrane, de-atat vreme / Cu mana-ntinsa tu stai si-acum? – Cersesc la lume un dram de minte / Pentru-nteleptii de peste drum” Epigrama Statuii lui Ion Heliade Radulescu de la Universitate
În urma Operaţiunii de De-Mascare, iniţiată de ziarul „Curentul“ şi Civic Media, prin îndepărtarea măştilor groteşti de pe statuile de la Universitate, o serie de oameni de cultură, membri ai Academiei Romåne, istorici, s-au alăturat acestui demers, trimiţånd o scrisoare deschisă Preşedinţiei Romåniei, Guvernului, Prefecturii precum şi Primăriei Capitalei, în care cer elaborarea unei norme legislative care să interzică şi să pedepsească expres astfel de ofense şi „intervenţii“ din sfera mediocrităţii subculturale aduse unor monumente naţionale şi chiar să extindă aceste prevederi pentru toate monumentele istorice de orice fel, clădiri sau ansambluri statuare acoperite cu tot felul de cårpe cu pretenţie de reclame, în pofida bunului simţ. În acelaşi document, intelectualii solicită îndepărtarea oricăror urme „ale sacrilegiului care ne aduce aminte de procedurile Armatei Roşii a Uniunii Sovietice care trecea la des-figurarea metodică a monumentelor naţionale imediat după ocuparea oraşelor ţărilor invadate“, apreciind că „mai există romåni şi organizaţii care ştiu să apere onoarea naţională şi şi-au propus acelaşi lucru, indiferent de consecinţe, respingånd invazia prostului gust ignar şi degradarea memoriei naţionale“. Reamintim cititorilor noştri că demersul ziariştilor de a curăţa valoroasele monumente a declanşat riposte violente din partea celor de la „Academia Caţavencu“, cei care au lansat „campania ecologică“, cum le place să numească acest kitsch.
Redăm „Apelul la demnitate“ semnat de academicieni şi mari oameni de cultură din Romånia care susţin că „protejarea memoriei istorice este o prioritate naţională“
„Profanarea şi des-figurarea monumentelor istorice de la Universitate, statuile lui Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr, Spiru Haret şi Mihai Viteazul, piloni ai culturii şi şcolii romåneşti şi edificatori ai statului naţional, survenită chiar la împlinirea a 550 de ani de la atestarea documentară a oraşului Bucureşti, este o nouă detestabilă ofensă la adresa demnităţii naţionale a romånilor, după acţiunea similară petrecută anul trecut, ce a vizat statuia Eroilor Pompieri. Acoperirea figurilor iluştrilor noştri înaintaşi cu o aşa-zisă mască de gaze roz cu o excrescenţă trompiformă este pe de o parte un gest de prost gust – specific kitsch-ului de cea mai joasă factură – şi pe de altă parte reprezintă o des-figurare simbolică ce atinge limitele obscenităţii. Sacrilegiul s-a executat în absenţa oricărei minime morale sub pretextul unei îndoielnice campanii «ecologice» de o factură suburbană, cu încălcarea unor elementare reguli de protecţie a patrimoniului cultural. Aşa ceva nu s-ar putea vedea în nicio altă capitală a lumii civilizate, unde intervenţii de acest tip asupra unor monumente istorice cu valoare de simboluri naţionale sunt de neconceput. În cazul anterior – profanarea statuii Eroilor Pompieri – faţă de care am protestat cu toţii energic, ministrul Culturii de atunci a recunoscut că avizul «a constituit o eroare» şi a afirmat că «pentru evitarea unor situaţii similare, ce pot aduce atingere identităţii noastre naţionale, Ministerul Culturii şi Cultelor are în vedere modificarea Legii nr. 422/2001 în sensul interzicerii amplasării tuturor reclamelor pe monumentele istorice din România». Ce s-a întâmplat cu această promisiune? Mai mult, tot atunci, prefectul Capitalei a cerut demontarea imediată a construcţiei care acoperea statuia, înainte «ca legea să intre în vigoare», afirmând răspicat că «acest lucru nu se va mai întâmpla niciodată în Bucureşti». Nu putem înţelege cum, de data aceasta, chiar ministrul Culturii, care are între atribuţii protejarea monumentelor istorice, a aprobat o asemenea batjocură a memoriei celor mai de seamă simboluri ale educaţiei şi unirii naţionale, mai ales când aceste monumente sunt clasate de importanţă naţională şi universală, iar Legea Monumentelor prevede că «desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează conform legii». Cerem autorităţilor responsabile elaborarea unei norme legislative care să interzică şi să pedepsească expres astfel de ofense şi «intervenţii» din sfera mediocrităţii subculturale aduse unor monumente naţionale şi chiar să extindă aceste preve-deri pentru toate monumentele istorice de orice fel, clădiri sau ansambluri statuare acoperite cu tot felul de cârpe cu pretenţie de reclame, în pofida bunului simţ. Cerem imperios Primarului General al Capitalei, Domnul Sorin Oprescu, să dispună de urgenţă aplicarea legii şi îndepărtarea oricăror urme ale sacrilegiului care ne aduce aminte de procedurile Armatei Roşii a Uniunii Sovietice care trecea la des-figurarea metodică a monumentelor naţionale imediat după ocuparea oraşelor ţărilor invadate. Apreciem că mai există români şi organizaţii care ştiu să apere onoarea naţională şi şi-au propus acelaşi lucru, indiferent de consecinţe, respingånd invazia prostului gust ignar şi degradarea memoriei naţionale. Cerem Primului Ministru, Emil Boc, să sancţioneze de urgenţă astfel de initiaţive suburbane acţionånd în sensul respectării demnităţii romåneşti, după cum s-a pronunţat în repetate rånduri şi Preşedintele Traian Băsescu. Reprezentanţii Statului romån şi ai Guvernul Romåniei au datoria de onoare să contri-buie cu adevărat la redarea demnităţii naţionale romåne şi nu la subminarea oficială a acesteia“. Semneaza (si lista ramåne deschisa): Academician Dan Berindei, vicepresedinte al Academiei Romane, Presedinte de onoare al Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie Academician Alexandru Surdu, presedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romåne Gabriel Tepelea, membru de Onoare al Academiei Romåne Academician Stefan Stefanescu Academician Razvan Theodorescu Academician Augustin Buzura Academician Constantin Balaceanu Stolnici Radu Campeanu, fost detinut politic Prof Radu Ciuceanu, presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, fost detinut politic si vice-presedinte al Comisiei Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii Ing Constantin Ciuceanu, fost detinut politic, fost secretar general al Comisiei pentru Protectia Mediului – Bucuresti Preot Prof Dr Florin Serbanescu, Consilier Patriarhal, Sectorul Patrimoniu Cultural Col (r) Mircea Dogaru, istoric, presedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate Prof Univ Dr Ioan Scurtu Prof Univ Dr Ilie Badescu Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu Prof Univ Dr Mihail Diaconescu Prof Univ Dr Octavian Roske Prof Univ Dr Nae Georgescu, eminescolog Prof Constantin Barbu, filosof, eminescolog Prof Bobi Apavaloaiei, arheolog Dr Stela Cheptea, arheolog Prof Univ Petru Ursachi, filolog Magda Ursachi, scriitor Dr Corneliu Ciucanu, istoric Prof Vasile Diaconu, jurist
Angajaţii lui Vîntu au fost amendaţi pentru profanarea statuilor de la Universitate şi ultraj Scris de Dan Marinescu
Operaţiunea De-Mascarea, respectiv aplicarea cetăţenească a Legii, prin îndreptarea unei profanări publice a statuilor de la Universitate, a declanşat violenţe de stradă din partea angajaţilor mardeiaşi ai Trustului Realitatea-Caţavencu. Sub pretextul unei pretinse campanii ecologice, iniţiate de Academia Caţavencu şi o curioasă Asociaţie Environ – de fapt un conglomerat de companii – Doru Buşcu, deontologul cu vilă de la RAAPPS, director editorial la Trustul Vîntu, şi Theodor Paleologu, ministrul-pleaşcă al Culturii, au instalat nişte măşti groteşti, cu o trompă la fel de roz ca poneiul lui Patapievici, pe figurile împietrite ale iluştrilor Mihai Viteazul, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr şi Spiru Haret. Vă imaginaţi că ar fi fost posibilă atårnarea unor trompe roz „anti poluare“, în state şi oraşe ale lumii cu un procent mult mai ridicat de poluare, cum ar fi la Paris, pe statuia lui Balzac sculptată de Rodin, sau la Washington, pe figura „părintelui naţiunii americane“ Franklin, sau New York, pe faţa Goldei Meir?Atunci de ce ar trebui să permită romånii profanarea primului voievod al Unirii, Mihai Viteazul, la momentul aniversar 550 de ani de la atestarea actualei Capitale a Romåniei?
Acelaşi lucru şi l-au spus şi membrii Asociaţiei Civic Media, cunoscută şi pentru contribuţia la eliberarea statuii Eroilor Pompieri, profanată similar, sau pentru reacţia la “creaţia” ICR-UAP „Romånia cu labii“, exact în urmă cu un an, tot de Zilele Bucureştiului. După ce au depus o Plångere Penală pentru încălcarea crasă a Legii Monumentelor, prin profanarea şi degradarea unor statui clasate chiar de Ministerul Culturii ca fiind „de importantă naţională şi universală“ tocmai de cel care pretinde, cånd merge la Cotroceni, că apăra, „cu toiagul în månă“ patrimoniul naţional, că şi de gaşca anti-romånească de la Academia Caţavencu, (descrişi de fostul lor coleg Florin Călinescu drept cadre de-conspirate) membrii Asociaţiei Civic Media au trecut la acţiune, conform Legii. Vineri seară, înzestraţi cu mijloacele demontării măştilor odioase, jurnaliştii Victor şi George Roncea, George Damian şi avocatul Mihai Rapcea au purces la curăţarea chipurilor luminate ale personalităţilor simbol ale Romåniei. Iniţiativa fusese deja anunţată public şi semnalată chiar de agenţiile de presă. Ceea ce a permis băieţilor grupaţi în Trustul lui Sorin Ovidiu Vîntu să organizeze o echipă de bătăuşi cu legitimaţii de la Caţavencu.
Mardeiaşii lui Buşcu au sărit la bătaie
Încercånd într-o primă fază să-l dea jos pe avocatul Mihai Rapcea de pe scara de şase metri, punåndu-i în pericol viaţa, doi huligani, un patibular provenit din rezerva de lumpen-proletariat a Galaţiului, pe numele său Marian Turosu şi un alt mardeiaş, masiv şi bălălau – Gabriel Drogeanu, au făcut tot posibilul pentru a-i provoca pe jurnaliştii civici. Pentru că aceştia nu răspundeau la atacurile lor verbale şi îşi vedeau liniştiţi de treabă – demontarea măştilor, cei doi au trecut la atac violent: după ce au scos profesionist din uz, cu o lovitură dură, aparatul care filma momentul, cei doi au lovit ziariştii de la „Ziua“ şi „Curentul“, pe la spate, cu picioarele şi pumnii, avånd ca ţintă capetele lor. Cu un coleg aflat pe statuie şi un altul protejåndu-i scara pentru a nu fi lovită de agresori, Victor şi George Roncea au făcut tot posibilul de a-i îndepărta pe agresori şi au chemat imediat Poliţia. După cum s-a dovedit ulterior, cei doi agresori se aşteptau la o reacţie pe măsura agresivităţii lor venită din partea membrilor Civic Media, pentru a le permite altor angajaţi de la Caţavencu, aflaţi în aşteptare în interiorul clădirii de långă statui, să intervină cu şi mai multă violenţă.
Intervenţia promptă a Poliţiei a dejucat planurile slugoilor lui Buşcu
Încercarea agresorilor a fost dejucată însă de membrii Civic Media, situaţie constatată şi de echipajul de Poliţie care s-a deplasat la faţă locului. Ulterior, derbedeii de la Caţavencu au fost duşi la secţia 10 Poliţie, împreună cu victimele, care au depus plångeri penale şi s-au deplasat la IML. Faptul, trebuie să recunoaştem, este fără precedent. Niciodată în istoria presei romåne, cel puţin a celei post-decembriste, libertatea de exprimare a unor jurnalişti şi efortul de apărare a unor bunuri naţionale nu a fost împiedicată prin mijloace violente chiar de alţi pretinşi ziarişti, de fapt o bandă organizată, care dovedeşte că grupurile de interese din presa romånă, pe care le reclamă atåt preşedintele Băsescu, cåt şi simplii ziarişti, acţionează deja cu mijloacele specifice infractorilor de Rahova şi interlopilor de Dorobanţi cu aere şi acoperire de „directori editoriali“.
“Onorabilitatea” de mahala a Trustului Realitatea-Catavencu
„Onorabilitatea“ pe care încearcă Sorin Ovidiu Vîntu să o impregneze Trustului său şi să şi-o tatueze ca o carte de vizită pe frunte este, se dovedeşte, predujiciată serios chiar de proprii mahalagii de presă. Constatăm practic o adevărată operaţiune de răsturnare a valorilor şi de distrugere a tot ce mai poate avea legătură cu adevărul şi cauzele şi simbolurile naţionale ale Romåniei. Situaţia aminteşte de profanarea Monumentului Pompierilor acoperit cu o valiză Louis Vuitton, într-o campanie publicitară de aceeaşi factură sordită ca şi cea a Academiei Caţavencu. Atunci, materialul promoţional primise aviz de la Ştefan Damian, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. La solicitarea Asociaţiei Civic Media şi a presei cåt de cåt libere, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a cerut atunci prefectului Capitalei şi ministrului Culturii să verifice legalitatea construcţiei publicitare. Printr-un comunicat oficial, Ministrul Culturii de atunci a arătat că „avizul eliberat de DCCPCN Bucureşti constituie o eroare“ şi a afirmat că „pentru evitarea unor situaţii similare, ce pot aduce atingere identităţii noastre naţionale, Ministerul Culturii şi Cultelor are în vedere modificarea Legii nr. 422/2001 în sensul interzicerii amplasării tuturor reclamelor pe monumentele istorice din Romånia“. Mai mult, prefectul Capitalei, Cătălin Deaconescu, a cerut demontarea imediată a construcţiei care acoperă statuia, înainte „ca legea să intre în vigoare“, afirmånd răspicat că acest lucru nu se va mai întåmpla niciodată în Bucureşti.
Omerta „organelor“ de presă
Exact pe invers a procedat în cazul de faţă Ministrul Culturii, Paleologu cel „cacarisit“, conform exprimărilor sale precare, încălcånd flagrant Legea. Surse din Poliţia Capitalei ne-au informat că Primarul General Sorin Oprescu nu a agreat şi nu a aprobat această campanie sordidă, motiv pentru care Academia Caţavencu a fost amendată imediat după atacul de stradă al mardeiaşilor cu legitimaţii de presă. Revelator stării presei romåne actuale, evenimentul fără precedent a intrat sub ordinul omertei, fiind relatat de o singură televiziune de ştiri, în ciuda informării media şi a prezenţei principalelor posturi TV. Lipsa unei solidarităţi şi a unei demnităţi a presei denotă spectrul „biciului şi zăhărelului“ de zi cu zi sub care se află jurnaliştii, atunci cånd nu sunt transformaţi în „brigăzi miniereşti“. În cazul agresării memoriei eroilor pompieri, un grup de personalităţi reale ale ţării, printre care academicienii Dan Berindei, Florin Constantiniu, Ioan Scurtu, Dinu Giurescu, Ştefan Ştefănescu, Gabriel Ţepelea şi oamenii de cultură Mariana Nicolesco, Radu Varia, Radu Beligan, împreună cu istorici, profesori, veterani şi jurnalişti au adresat o Scrisoare Deschisă ministrului Culturii, premierului şi preşedintelui Romåniei, afirmånd că „spre indignarea generală, în aceste zile am fost martorii unui sacrilegiu fără precedent“, „profanarea Monumentului Eroilor Pompieri din Calea 13 Septembrie constituind una dintre cele mai grave ofense la demnitatea naţională a romånilor“. Iată că nu a trecut mult şi Academia Caţavencu şi Ministerul Culturii au reuşit să depăşească în abjecţie ofensarea simbolurilor naţionale ale Romåniei. Asociaţia Civic Media, precum şi redacţia ziarului „Curentul“, a cărui şef al departamentului de investigaţii a fost agresat, îşi rezervă drepturile de a acţiona în continuare pe toate căile legale în acest caz.
„… dacă prostia ar durea, cei mai mulţi oameni ar urla incontinuu. Ei bine, dacă violenţele făcute bunului-simţ ar avea urmări clinice, România ar fi o ţara de spitalizaţi” a scris şi semnat în „Evenimentul Zilei” din 07 Martie 2007, Horia Roman Patapievici.
Articolul „Vecinătăţi respingătoare” la care ne referim acum, a fost publicat în cotidianul „Evenimentul Zilei” în data de 7 Martie 2007 şi din nou semnatarul ne da alt exemplu de critică incorectă, neargumentată, fără a oferi soluţii ci, aflându-se sub aceiaşi cronică presiune a resentimentelor sale româneşti, ne da o probă elocventă în acest sens. Acest articol completează o mai veche foaie de observaţie care începe cu: „plaiul mioritic este o fecală, românii sunt o turmă tarată, roşi de spirocheta românească, cu o cultură ’second hand’, cu Mihai Eminescu un cadavru în debara” (expresia îi aparţine, nimeni nu a publicat-o înaintea lui) iar acum, din nou, o manifestare clară a denigrării românilor pe un ton sentenţios: „Romania ar fi o ţară de spitalizaţi… dacă prostia ar durea!” In concluzie, dupa HRP: România este ţara proştilor! Veneraţi-l români!
Resentimentele şi ura malignă nu dor, dar se observă şi se reţin şi din acest articol pe care îl analizăm. Articolul are aproximativ 500 de cuvinte în care HRP foloseşte cuvântul „pestilenţial” şi derivatele lui de vreo şapte-opt ori, „canalii” de două ori şi apoi „proşti, ignari, scandalagii, inepţi, derbedei, imbecili, crapuloşi, excroci” şi bine înţeles „extremişti”. Au ramas pe dinafară: „terorişti, rasişti, comunişti” şi „antisemiţi”, poate cu altă ocazie. Violenţa acestui limbaj te face să te îndoieşti de cultura şi bunul simţ social a celui care semnează articolul. Din presa bucureşteană citită după 1990 reţinem multe ocazii când, elitele bucureştene, din care se pretinde a face parte şi HRP, au arătat cu degetul spre publicaţile şi publicişti care folosesc asemenea cuvinte şi expresii jignitoare, calomnioase. Să ţinem seama de faptul că anumiţi termeni se folosesc, justificat, numai de specialiştii în psihopatologie şi să adaugăm că oamenii cu adevarat inteligenţi şi culţi nu-i folosesc în scrierile lor. Susţinând şubred tot ce critică, HRP se plasează singur la periferia gropii lui Ouatu din romanul lui Eugen Barbu, oricât de mult ar umbla prin strainătate pe banii contribuabililor proştilor de români.
Dar şi în acest articol, la fel ca în multe altele ale lui HRP, limbajul este numai crustă, ambalajul propoziţilor de articol banal, precizez propoziţii, fiindcă nu se găsesc idei în sensul superior, valoros şi lipseşte concretul, argumentul şi soluţia din ele. Dacă analizăm aceste propoziţii, simple şi compuse, de compunere ziaristică, intram în manierismul lui HRP, de acum cunoscut prin lipsa de naturaleţe şi sensibilitate, de-a dreptul rigid, ieşit din perimetrul raţiunii obişnuite. În cotidiene, publiciştii se adreseză cititorilor obişnuiţi, cum suntem marea, marea majoritate, indiferent de IQ-ul nostru, ei trebuie să se facă înţeleşi de către toţi cititori. Un cotidian nu este acta filosofica, cel ce se hotăraşte să publice, indiferent de cultură şi inteligenţă de care dispune (sau doar şi-o asumă) trebuie să aibă capacitatea de-a scrie pe înţelesul tuturor cititorilor. Acest lucru cere elasticitatea intelectuală pe care HRP nu o are, el e rigid cu mâna în falcă. Rigiditatea mintal demonstrează slaba dotare cerebrală. HRP repetă mecanic, în toate articolele sale, aceleaşi propoziţii bizare într-un ambalaj metaforic de persoana bântuită de iluzii. Din aceste iluzii personale se desprinde o alta trăsatură la HRP, care se numeşte splitting, o tulburare de raţionament de despicare foarte îngustă, în cazul lui lumea se divide în două: „românii în care urla prostia” şi restul lumii, pe care o ridică la rang de „idoli ai culturii first hand”.
Exagerez? Puneţi în balanţa lui HRP câţi cetăţeni români a preţuit în comparaţie cu cei straini! Mergeţi şi mai departe şi căutaţi un exemplu asemănător lui HRP la unguri şi polonezi, la evrei şi americani! Găsiţi americanul sau evreul care ar spune ca spaţiul lor geografic ar trebui reamenajat pentru spitalizare în caz că prostia ar începe să doară! Acum sunteţi liberi să umblaţi ţi să cunoasteţi spaţiul UE, daţi-vă exemple de publicişti care-şi insultă la fel de grav şi constant concetăţenii în scris, iar cei insultaţi să-l ridice la rang de idol cultural!
Citiţi cu atenţie articolul şi veţi constata că încercând să ducă abstractul la maxim, rămâne fără conţinut, rigid, fix şi încleiat în generalităţi insultătoare la adresa românilor, aceasta fiind singura sa preocupare chinuitoare de ani de zile, vizibilă şi în articolele sale din „Evenimentul Zilei”. Cititorul obişnuit nu află în ele urme de raţionamentul complex, comparativ, nici măcar o sistematizare elementară cu o concluzie, doar graforee stufoasă exprimată grandilovent ce face impresie doar la unii cetăţeni din perimetrul bucureştean. Să exemplificăm din propoziţia în care se răfuieşte cu indivizii de la cotidianul „Ziua” care “au o prestaţie morală dezgustătoare“. După oamenii normali, morala, etica nu sunt dezgustătoare, ci imoralitatea! Probabil că pentru spitalizaţii lui nu contează. Sunt unii care cum văd ceva semnat de HRP au deja impresia că le-a pus Dumnezeu mâna în cap. Iată ce scrie Ioan Oprişor pe forum după ce i-a citit articolul: „Mulţumesc celui de sus ca sunt contemporan cu HRP, sunt mândru de el!”. Foarte frumos exprimat, ce putea să-şi dorească mai mult într-o viaţă de om decât să fie contemporan cu HRP, care la rândul său poate fi fericit că despitalizează pe unul din ţara spitalizaţilor. (Şi noi ăştilalţi, spitalizaţii, murim de invidie, pe lânga cauza internarii). În acest caz are dreptate să folosească sintagma apocalipse vesele care în situaţii normale cu cititori nespitalizaţi este bizară. Bizareria este simptomatica la HRP care în acest sens continuă: „Aberaţia care mă uluieşte cel mai mult în ultima vreme este amnezia promiscuă…”. Bizara sintagmă ce demonstrează, cel puţin, lipsa înţelegerii termenului de amnezie. Amnezicul nu-şi realizează amnezia, în nici un fel. Autorul expune doar cuvinte pretenţioase.
Un alt paragraf de articol se ocupă de suferinţele telespectatorilor români fiindcă, în fantasma sa, românii nu sunt decât nişte „omuleţi patibulari, taraţi”. Doamne fereşte, să înceapă să îi doară tarele că tot plaiul mioritic ar deveni un sanatoriu psihiatric. De data asta îi vede victime, prizionerii şi sclavii televizorului care îi jupoie de vii, linşează şi otraveşte cu toxina politica. Scriind acest paragraf îi citeşti suferinţa pe faţa fixată în mâna la care internautul Sandu Popescu care a exclamat: „excelentissim!” (iar ne roade invidia: om umblat domnu’ Sandu în lume, ne-a luat faţa cu suprasuperlativul). Numai că HRP se opreşte aici, înţepeneşte, când de fapt ar trebui să nominalizeze pe cei ce intoxică politic pe români, cel mai mult, în ultimii doi ani: Băsescu şi Tăriceanu, fiecare cu echipaju’ lui. (acestea dau circul toxic politic, iar telespectatorii le dau pâinea). HRP înţepenit, tace în falsa mimică meditativă: Băsescu i-a dat un scaun de preşedinte, Tăriceanu sacii cu bani, iar el, HRP, la rândul său, intoxica „cultural” telespectatorii.
Sunt un om cu lipsuri şi nu am la îndemână vorba românească cunoscută care spune că nu poţi să fii personalitate adevărată, ci doar creată artificial prin diferite metode, dacă nu ai caracter. Îmi pare rău că trebuie să-l dezamăgesc pe domnu’ Sandu. dar excelentissimul său, nu are nici personalitatea minimă de a-l nominaliza direct pe Victor Roncea, cu care ar vrea să se războiască fiindcă a avut îndrăzneala sa de-a da jos poleiala lui Gabriel Liiceanu. Reamintim că marele filosof Gabriel Liiceanu l-a declarat geniu pe HRP, înainte ca acesta să-şi scrie opera, doar după câteva articole publicate în „GDS-22” şi acum ar vrea să-i întoarcă răsplata dar nu are curajul. Simplu, e geniu, vorba internautului Şerban Picanta „Chapeau, domnule HRP” dar fără curaj (ce probleme am avea dacă teama, frica, panica, să nu zic şi laşitatea, ar durea…) aşa că îl trimite în linia întâi, să se războiască cu Victor Roncea, pe stimabilul combatant Liviu Ornea. Să scoată alţii castanele din foc, nu-i treabă de geniu, ocupat acum de spitalizarea românilor şi de verbalism ilogic, citiţi: Promiscuitatea e şi ea ubicuă: a paralizat orice instinct de separare, a inhibat orice repulsie igenică. Rugăm pe domnu’ Sandu să ne explice şi nouă, ăstora care nu gândim şi ne-am pierdut şi instinctele, motiv pentru care am putea fi spitalizaţi de excelentissimul sau, cel puţin logica dintre promiscuitate şi repulsia igenică, lăsând la o parte că promiscuitatea este peste tot în România. Asta o ştim înca din scrisorile lui HRP adresate excelenţei sale Alexandru Paleologu.
Întrebăm pe extaziaţii de verbalismul lui HRP, două lucruri. Întâi, dacă nu au impresia ca îmbătarea cu vorbe goale este tot o intoxicare publică pe malul bucureştean al Dâmboviţei, unde toţi vorbesc intelectual, le ştiu pe toate şi nu prea fac mare lucru afară de clanuri şi bisericuţe, de partide şi fundaţii, fiecare cu cotidianul ei. Şi în al doilea rând, să nu fi aflat, aşa cunoscători şi fără dureri, cum sunt ei în frunte cu HRP-ul lor, că atât în Europa cât şi în Nord America din o sute de canale cu care îţi este îndopat ecranul nu sunt mai mult de patru, cinci canale ce merita urmărite. HRP încă nu ştie că mulţi, foarte mulţi telespectatori îşi selectează programele şi drămuiesc timpul în faţa ecranelor, că nu se lasă toţi prizioneri şi jupuiţi de vii in faţa cutiei de intoxicat neuronii şi inhibat gândirea, la fel cum foarte puţini îl citesc pe el, geniul filosofului Gabriel Liiceanu, cel mai mare denigrator al României şi a românilor după 1990.
Alexandru Radvan: “Am facut un serviciu culturii romane”
Implicati recent de mass-media intr-un scandal tip “poneiul roz”, artistii Alexandru Radvan si Levente Benedek au fost invitati de Institutul Cultural Roman, pe 25 noiembrie, la o noua dezbatere din seria “Arte Martiale”: “89.89… Arta, sex, putere”.
Alexandru Radvan a realizat in septembrie la Bochum (Germania), in cadrul proiectului “Zilele culturii romanesti in Bazinul Ruhrului”, o expozitie intitulata “Omagiu lui Iuda si Cruciatii” / “Huldigung des Judas & der Kreuzfahrer”. Presa romaneasca a fost scandalizata mai ales de una dintre picturi, care il infatiseaza pe Iuda spinzurat, cu penisul erect si ejaculind.
Levente Benedek a fost si el subiectul unui scandal dupa ce a vernisat (in septembrie 2008) la Atelier 35 expozitia personala “Euromaniac”, unde o harta a Romaniei include reprezentarea organelor genitale feminine.
Dezbaterea “89.89… Arta, sex, putere” a fost moderata de Erwin Kessler si a generat reactii diametral opuse. Daca Alexandru Radvan considera ca a facut un serviciu culturii romane, Levente Benedek, prudent, promite ca va incerca sa fie mai subtil de acum incolo.
“Astea sint niste preocupari de-ale mele foarte serioase. (…) Am depasit virsta la care desenezi organele sexuale pe banca doar de dragul de a le vedea”, sustine Radvan, pentru care pornografia este “in ochii celui care priveste”. Artistul considera ca interesul manifestat de mass-media pentru arta erotica este, de fapt, benefic in sine. “Foarte multi au luat cunostinta de faptul ca poate exista si o arta care sa problematizeze.”
Mai rezervat, Levente Benedek promite sa fie “subtil” in viitoarele proiecte. Prudenta este justificata si de faptul ca, in urma expozitiei “Euromaniac”, impotriva lui au fost depuse patru plingeri penale, iar acum trebuie sa faca fata unui proces. “Nu stiu daca are rost sa faci aceasta arta… sa-i spunem politica. Eu sint la inceput si caut tot felul de experiente. O sa incerc sa fiu mai subtil”, a spus Benedek. Suplimentul de Cultura – Saptaminal de opinii si informatii privind fenomenul cultural, realizat deEditura Polirom in colaborare cuZiarul de Iasi
Ministrul Culturii şi al Cultelor, domnul Adrian Iorgulescu
Primul Ministru al României, domnul Călin Popescu Tăriceanu
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu
Profanarea Monumentului Eroilor Pompieri din Calea 13 Septembrie este una dintre cele mai grave ofense la demnitatea naţională a românilor. 166 de pompieri au ţinut piept la 13 Septembrie 1848, în faimoasa bătălie din Dealul Spirii, la peste 5000 de ostaşi turci din trupele lui Kerim Paşa, mulţi dintre ei dându-şi viaţa pentru patrie. Onoraţi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ei au rămas ca un simbol al curajului şi al mândriei naţionale.
Spre indignarea generală, în aceste zile am fost martorii unui sacrilegiu fără precedent, Monumentul fiind înghiţit de o gigantică valiză publicitară a unei celebre marochinării pariziene.
Aşa încât, la 5 iunie, de Ziua Eroilor, Veteranii de război, Oficiul pentru Cultul Eroilor, reprezentanţii Pompierilor şi alte autorităţi venite să depună flori la Monumentul Eroilor Pompieri din 13 Septembrie 1848 au găsit, în loc de acest Monument, o publicitate comercială.
Cerem prin urmare autorităţilor eliminarea neîntârziată a acestei batjocuri ce întinează memoria eroilor neamului şi, dat fiind gravitatea incidenţei asupra Ministerului Culturii şi al Cultelor, demiterea imediată a funcţionarului său Ştefan Damian, care a dat autorizaţia pentru acesta impietate.
Semnatari ai Apelului pentru demontarea cosciugului Louis Vuitton in care a fost incastrata in batjocura Statuia Eroilor Pompieri din Dealul Spirii
Initiatori:
Radu Varia, Doctor in Istoria Artei si Civilizatiei al Universitatii din Paris, Presedintele Fundatiei Internationale Constantin Brancusi
Radu Beligan, Membru de Onoare al Academiei Romane, Presedintele Institutului International de Teatru
Mariana Nicolesco, Membru de Onoare al Academiei Romane, Artist UNESCO pentru Pace
Victor Roncea, jurnalist, fondator Civic Media
Au mai semnat:
Academician Gabriel Tepelea
Academician Dinu C Giurescu
Academician Stefan Stefanescu
Academician Ioan Scurtu
Academician Dan Berindei, vicepresedintele Academiei Romane
Presedinte de Onoare al Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie a Academiei
Ioana Berindei, fost detinut politic
Gheorghe Jijie, fost detinut politic, Federatia Romana a Fostilor Detinuti Politici si Luptatori Anticomunisti
Prof Radu Ciuceanu, presedinte al Institutului National pentru Studierea Totalitarismului INST
Prof Dinu Zamfirescu, presedinte al Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc
Prof Corneliu Bucur, Director al Muzeului National “Astra” Sibiu
Prof Gheorghe Buzatu, istoric
Prof Vasile Buga, istoric
Prof Mircea Dogaru, istoric
Prof Ion Lungu, istoric
Prof Mihai Ungheanu, scriitor si senator
Prof Liviu Muresan, director Fundatia EuRisc
Prof George C Potra, Fundatia Europeana Titulescu
Tesu Solomovici, scriitor, presedintele Centrului Cultural Israel-Romania
Elena Andronescu, Grupul Independent pentru Democratie
Viorel Ene, Asociatia Victimelor Mineriadelor
Florin Codre, sculptor
Florin Abraham, cercetator INST
Col Cristian Scarlat, Oficiul National pentru Cultul Eroilor
ATUNCI SI ACUM
Profanarea Monumentului Pompierilor cu o valiza Louis Vuitton, intr-o campanie publicitara de aceeasi factura sordida ca si cea a Academiei Catavencu de acum, a nascut imediat reactia de mai sus. Atunci, materialul promotional primise aviz de la Stefan Damian, directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National. La solicitarea Asociatiei Civic Media si a presei cat de cat libere Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) a cerut prompt prefectului Capitalei si ministrului Culturii sa verifice legalitatea constructiei publicitare. Printr-un comunicat oficial, Ministrul Culturii de atunci a aratat ca „avizul eliberat de DCCPCN Bucuresti constituie o eroare“ si a afirmat ca „pentru evitarea unor situatii similare, ce pot aduce atingere identitatii noastre nationale, Ministerul Culturii si Cultelor are in vedere modificarea Legii nr. 422/2001 in sensul interzicerii amplasarii tuturor reclamelor pe monumentele istorice din Romania“.
Mai mult, prefectul Capitalei, Catalin Deaconescu, a cerut demontarea imediata a constructiei care acopera statuia, inainte „ca legea sa intre in vigoare“, afirmand raspicat ca acest lucru nu se va mai intampla niciodata in Bucuresti.
Exact pe invers a procedat in cazul de fata Ministrul Culturii, Paleologu cel “cacarisit”, conform exprimarilor sale precare, incalcand flagrant Legea.
Surse din Politia Capitalei si Primarie ne-au informat ca Primarul General Sorin Oprescu nu a agreat si nu a aprobat aceasta campanie sordida, motiv pentru care Academia Catavencu a fost amendata imediat dupa atacul de strada al mardeiasilor cu legitimatii de presa.
Vezi si
Valiza Vuitton a fost taiata iar Make de la Bursa a depus o coroana pentru eroi
Către: Parchetul General Direcţia Naţională Anti-Corupţie
Domnule Procuror Şef
Asociaţia Civic Media, prin reprezentant legal Victor Roncea, formulăm prezenta
PLÂNGERE PENALĂ
Împotriva numiţilor: – Theodor Paleologu în calitatea acestuia de Ministru al Culturii, cel mai inalt responsabil al Guvernului Romaniei cu protejarea monumentelor nationale, urmând să fie citat la locul de muncă (Ministerul Culturii), cu sediul în Bucureşti, Șoseaua Kiseleff nr. 30, Sector 1. – Doru Buşcu, Director editorial la publicaţia “Academia Caţavencu”, urmând să fie citat la locul de muncă (saptamanalul “Academia Caţavencu”) cu sediul în Bucureşti, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, sector 3
Pentru săvârşirea infracţiunii de profanare si degradare a unor monumente istorice, prevăzută de disp. art. 55(1) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi art. 319 Cod Penal privind profanarea unor monumente, ofensă adusă unor însemne ale României, prevăzută şi pedepsită de disp. art. 236 Cod Penal, cât şi pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută şi pedepsită de disp. art. 321 Cod Penal. Vă solicităm să luaţi de urgenţă măsurile legale ce se impun, STOPÂND în primul rând această profanare ofensatoare la adresa valorilor naţionale. Solicităm anchetara faptelor sesizate de noi, tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi, şi obligarea URGENTĂ a acestora la aducerea IMEDIATĂ în starea iniţială a monumentelor istorice batjocorite, în caz contrar urmând ca membrii şi simpatizanţii asociaţiei noastre să întreprindă toate demersurile necesare în acest sens, pentru protejarea monumentelor si aplicarea Legii.
MOTIVE:
ÎN FAPT: La data de 22 septembrie 2009, Theodor Paleologu în calitatea acestuia de Ministru al Culturii, împreună cu Doru Buşcu, Director editorial la publicaţia Academia Caţavencu şi alţi reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi ai Academiei Caţavencu, au efectuat o acţiune de vandalizare a culturii romane şi profanare a principalelor monumente istorice din centrul Capitalei prin amplasarea unor hidoase măşti de gaze pe figurile împietrite ale lui Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr, Spiru Haret, Ion Heliade Radulescu şi alţii, parte a unei campanii ecologice stupide, intitulate la fel „Cu măştile curate“. Considerăm că astfel de agresiuni cultural-mediatice nu sunt deloc întâmplătoare, nici ca moment ales – 550 de ani de atestare a Bucurestiului -, nici din punctul de vedere al conţinutului, fapte ce deconspiră adevăratele intenţii ale autorilor acestora şi a celor ce îi promovează şi susţin.
Actiunea sfideaza memoria inaintasilor nostri, a rudelor acestora, inca in viata, care ne-au si sesizat acest afront, si, de asemenea agreseaza vizual locuitorilor Capitalei, fara acceptul acestora, tinand cont ca monumentele le apartin in primul rand lor si nu unor firme marunte de propaganda si publicitate, de care se serveste fara discernamant ministrul Culturii (De cercetat: are certificat de la psihiatru?).
Apreciem că in acest caz competenţa soluţionării acestei plângeri revine D.N.A.-ului având în vedere calitatea de înalt demnitar al numitului Theodor Paleologu, precum şi actul insidios de „corupţie” a valorilor şi istoriei naţionale pe care faptele mai sus arătate încearcă să îl realizeze. Sperăm că reacţia d-voastră nu va întârzia, la fel cum se întâmplă in alte cazuri ale unor demnitari ai Statului Român – cum ar fi fostul membru al Colegiului CNSAS, Horia Roman Patapievici, cercetat de trei ani pentru o fapta recunoscuta oficial de el: nedeconsirarea membrului GDS Sorin Antohi, conform Legii – , altfel ne vom vedea nevoiţi să reacţionăm prin mijloace proprii faţă de aceste ofense. Fostul ministru liberal al Culturii, Adrian Iorgulescu, a rămas în memoria publică pentru un act similar – de profanare a Monumentului Eroilor Pompieri din Calea 13 Septembrie, atitudine considerată de un mare număr de oameni de cultură, academicieni şi profesori universitari drept „una dintre cele mai grave ofense la demnitatea naţională a românilor“. Cei 166 de pompieri care au ţinut piept la 13 Septembrie 1848, în bătălia din Dealul Spirii, unui număr 5.000 de ostaşi turci din trupele lui Kerim Paşa, dându-şi viaţa pentru patrie, au fost onoraţi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care le-a ridicat un monument pentru a ilustra valoarea de simbol al curajului şi al mândriei naţionale. În data de 5 iunie 2008, chiar de Ziua Eroilor, Veteranii de război, Oficiul pentru Cultul Eroilor, reprezentanţii Pompierilor şi alte autorităţi venite să depună flori la Monumentul Eroilor Pompieri din 13 Septembrie 1848 au găsit, spre indignarea generală, Monumentul înghiţit de o gigantică valiză publicitară a unei celebre marochinării pariziene. La vremea respectivă, semnatarii protestului adresat primului ministru şi ministrului Culturii liberal au cerut autorităţilor „eliminarea neîntârziată a batjocurei ce întinează memoria eroilor neamului şi, dat fiind gravitatea incidenţei asupra Ministerului Culturii şi al Cultelor, demiterea imediată a funcţionarului său Ştefan Damian, care a dat autorizaţia pentru acesta impietate“. Ca si atunci, in ciuda faptului ca Prefectul Capitalei a declarat ca aceste fapte nu se vor mai repeta, autorizaţia pentru acest sacrilegiu a fost acordată tot de ministrul Culturii, de data aceasta Paleologu, care a însoţit personal echipa lui Buşcu cand a instalat măştile pe statuile din centrul Capitalei. În Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice se precizează foarte exact cadrul intervenţiilor asupra monumentelor istorice – cadru ignorat de ministrul Paleologu.
Astfel, la Titlul II: Protejarea monumentelor istorice, Capitolul III: Intervenţii asupra monumentelor istorice se specifică la Art. 24 – (1) Toate intervenţiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a destinaţiei, de întreţinere sau de reparaţii curente, indiferent de sursa lor de finanţare şi de regimul de proprietate al imobilului, se fac sub inspecţia şi controlul propriu ale Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv ale direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu personal atestat şi agreat, în condiţiile legii. Va rugam in acest sens sa cercetati avizele şi inspecţiile atât ale experţilor Capitalei, cât şi ale Ministerului si calitatea lor.
Totodata, Legea Monumentelor Istorice, stipulează: Art. 9 – (1) Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare. Art. 10 – (2) Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează conform legii.
Nu putem sa nu semnalam si posibilul factor coruptiv legat de publicatia numita in conexie cu promovarea mediatica a ministrului in cauza. La faţa locului şi-a făcut apariţia ministrul insotind echipa de “ecologisti” de la „Academia Caţavencu“, care au ales până şi statuia lui Mihai Viteazul pentru profanare. Lucrare de referinţă a sculptorului Albert Ernest Carriere de Belleuse, monumentul de la Universitate este prima statuie ecvestră din România amplasată într-o piaţă centrală. Monumentul a fost dezvelit la 8 noiembrie 1874 pe locul altarului fostei Mânăstiri Sfântul Sava şi este clasat ca importanţă A, de interes naţional, respectiv – monument istoric de valoare naţională şi universală.
Daca aceste fapte nu vor fi sanctionate conform Legii si se va permite in continuare batjocorirea monumentelor istorice ale Capitalei Romaniei, ne intrebam, firesc, ce se va intampla cand domnul ministru al Culturii Theodor Plesu Paleologu se va gandi sa-si promoveze lenjeria intima intr-o campanie publicitara a chilotologului Catalin Botezatu, sustinuta avid, din considerente artistice, de ICR-ul fizicianului Horia Roman Patapievici?
Pentru aceste considerente, vă rugăm să luaţi de urgenţă măsurile legale ce se impun. Ataşat, vă depunem imaginile la care am facut referire în cadrul plângerii noastre.
Cu aleasă consideraţie Pentru Asociaţia Civic Media Victor Roncea
September 30th, 2009 
VR 
Vîntu încearcă să-l „facă“ pe Patriciu
Posted in Uncategorized 
Tags: 
