„Când oamenii consideră o situaţie ca reală, ea devine reală prin consecinţele ei” (W. Thomas). Altfel spus, acordul oamenilor produce realitatea lor mai degrabă şi mai eficace decât adevărul. Au fost lumi sau, poate ar fi mai corect să spunem, segmente de lumi, construite pe şi cu scheletul unor teorii false şi sunt teorii adevărate care nu au nici un acces la dinamica existenţei noastre. De câte ori viaţa noastră nu urmează calea minciunii ori a erorii? Cine ar îndrăzni să ne tragă de mână spunându-ne: „Vezi că viaţa ta este nereală, căci e clădită pe eroare, slujeşte minciunii?!” M. Eliade sesizează raportul de nedeterminare dintre realitate şi adevăr prin exemplul unui cuplu în care bărbatul e teribil de gelos, dar gelozia lui e clădită pe eroare şi, deci, pe neadevăr. E mai puţin reală viaţa sa, compusă dintr-o gelozie falsă? E reală, dar e neadevărată! Planul psihologic al realităţii şi planul logic al adevărului nu se pot întâlni. Realitatea trăirii sale şi adevărul relaţiei sale nu se ating, cum nu se ating răsăritul cu apusul. Cine i-ar spune gelosului fără de nici un temei pentru gelozia lui că realitatea trăirilor sale e falsă? Şi, dacă i-ar spune, ce-ar dobândi?
Viaţa omului poate fi calea minciunii şi, dacă aşa este, sufletul lui se va pierde. „Căci ce foloseşte omului, dacă va câştiga lumea toată, dar pe sine se va pierde sau se va păgubi?” (Luca, 9, 25). Sau, încă: „Pentru că, ce-i va folosi omului, dacă va câştiga lumea întreagă, dar sufletul său îl va pierde?” (Mt. 16, 26). Viaţa ta poate să petreacă în minciună, dar sufletul nu poate trăi în minciună, ci numai în adevăr. Minciuna omoară sufletul. Dacă pui problema adevărului în termenii pozitivismului, e greu să ajungi la un capăt, căci în acei termeni ţi se spune că adevărul este dat de concordanţa cu realitatea. Dar, dacă realitatea poate fi clădită pe o teorie falsă, cum s-a întâmplat cu realitatea comunistă, clădită pe teoria falsă a marxismului doctrinar, atunci, ce poţi spune despre adevăr în termenii acelei realităţi? Dacă un tânăr e gelos fără să aibă temei, atunci realitatea vieţii lui de cuplu e falsă, dar nu este, prin aceasta, mai puţin reală. Şi ce va alege tânărul: adevărul sau realitatea? De regulă, el va merge în continuare pe drumul geloziei sale, va miza pe ce-i spune realitatea lui psihologică. Realul încorporează, adeseori, un ax mincinos, minciuna, altfel spus, este scheletul acelei realităţi. Şi, atunci, ce este adevărul? E greu de spus cine este întâi: teoria sau realitatea, adică lumea.
Realitatea-Catavencu-KGB tine sa ne demonstreze cine sunt adevaratii stapani ai canalului, dupa ce deja revistuta lor ne obisnuise cu cel mai infame atacuri anti-crestine si anti-romanesti. In plin post al Pastelui, in cautare de scandal, trustul condus in acte de puscariabilul Sorin Ovidiu Vintu ne prezinta “conspiratii celebre”: “Mitul existentei istorice a lui Isus” (cu un “I”). Canalul in cauza, care, dupa ce l-a pierdut pe tovaraselul ateu Mircea Toma il ridica pe ecrane pe un alt animalut din aceeasi specie subdezvoltata, Remus Cernea, publica pe site un articol cu titlul de mai sus, nesemnat, deci asumat de intreaga cosmelie “Realitatea.net”, care se incheie in felul urmator:
“Mitul lui Hristos nu are însă suport în cercurile academice din lume, în rândurile cărturarilor biblici şi a istoricilor clasici. Nu este luată în considerare şi este văzută la pseudo-ştiinţă, fiind comparată cu alte teorii considerate ridicole care au apărut de curând: Pământul este totuşi plat, negarea Holocaustului şi falsa aselenizare.”
Nu este nimic de comentat. Dupa ce au vazut ca scad dramatic, pe toate planurile, din cauza lipsei credibilitatii, si au incercat sa se revigoreze printr-o infuzie cu femei si stiri desucheate bazate pe cuvantul cheie “sex”, sclavii lui Vintu si-au propus scandal, ceea ce creeaza atentie, ceea ce aduce accesari. Sa nu le dam satisfactie. Raspunsul nostru trebuie sa fie unul singur: Nu mai accesati niciodata Realitatea.net, nu mai vizionati niciodata postul Realitatea TV, stingeti televizorul (chiar aruncati-l) si boicotati toate produsele minciunii din Trustul Realitatea-Catavencu-KGB.
Basarabie, atentie ca tu urmezi la rand. Frati basarabeni, procedati intocmai!
Frumusica Laura Cernahoschi, fosta sefa la Cotidianul si comentatoare la Realitatea TV, recunoaste public ca a lucrat pe la SRI, ca traducatoare, vreo cinci ani, pana s-a plictisit, dupa cum marturiseste chiar ea: “job-ul meu era, în cea mai mare parte, de birou”. Practic, a primit grad pe vremea lui Iliescu si a plecat in presa, fiind angajata la Vintu, dupa venirea lui Basescu, cand inca era Timofte sef al Serviciului. “După cinci ani de activitate în SRI, regulile prea stricte de acolo auînceput să interfereze cu viaţa mea personală. Sunt o persoană căreiaîi place să călătorească, să cunoască oameni noi, de diverse cetăţenii”, afirma blondina din Vox Publica lui Vintu. Adica, inteleg eu, cam gresise initialele: ar fi preferat la SIE. Oricum, e clar ca, dupa numele sotului (din cate inteleg), a ales ceva venit de pe meleaguri externe. Si la externe a si ajuns (eu personal am cunoscut-o, accidental, chiar in Ucraina si am reintalnit-o in Rusia). “În 2005, când mi-am dat demisia dininstituţie, am ieşit cu gradul de locotenent. Atunci, Doru Buşcu, lacare m-am prezentat la un interviu, mi-a acordat şansa de a lucra înpresă, “în ciuda” trecutului meu SRI-stic”, ne mai spune tanara recruta a lui Buscu. Desigur, ceva-ceva o recomanda pe micuta Cernahoschaia, din moment ce a ajuns apoi chiar sefa pe la externele Cotidianului. Mie, oricum, imi place de ea, indiferent de statutul ei trecut sau actual, de sereista sau jurnalista, acoperita sau descoperita, in rezerva sau in atac. Interesant de observat cum, pe lunga lista de tablagoaice de la Realitatea-Catavencu, de la Ivanciuca pana la Toma (si sa nu-l uitam pe Harry), pana acum Laurica e prima dintre fete care iese singurica, la raport, si se descopera in public(a), de buna voie si nesilita de nimeni, dupa o noapte lunga si intima (colegii de la Cotidianul stiau, ne asigura ea) de vreo patru anisori. Desigur, mai misto ar fi de aflat in ce calitate a angajat-o si transportat-o dupa el, de la Cotidianul la Vox Publica, intervievatorul-sef Buscu-RAAPPS… De activ sau de pasiv? Caci, dac-ar fi sa ne luam dupa Florin Calinescu, pe la Realitatea-Catavencu se cam bate pasul de gasca. Dupa altii, de gasculita…
Scris deGeorge Roncea Anul 2010 a debutat in forta prin declarararea oficiala a decesuluiunui numar de patru publicatii din portofoliul “mogulului” de cartonSorin Ovidiu Vintu. Patru ziare au disparut de pe piata: Cotidianul,Business Standard, Ziua si Gardianul.Doua dintre aceste publicatii, Cotidianul si Ziua, erau branduriconsacrate cu peste un deceniu jumatate de prezenta pe piata. Tot ceeste insa atins de gheara lui Vintu se usuca. Inca din data de 7decembrie, din aceeasi zi in care SOV era dat in consemn la frontiera,proprietarul trustului Realitatea-Catavencu a anuntat ca renunta ladivizia de print, la ziarele Cotidianul, Business Standard, ZIUA siGardianul si ca se va retrage in afacerile on-line. De asemenea aanuntat ca se cauta cumparator pentru agentia News-In, iar pentruRealitatea TV si Money Channel se cauta parteneri pentru pachetulmajoritar.
Momentula avut semnificatia sa deoarece lui Vantu i s-a deschis dosar deurmarire de catre procurori in cazul fugii din tara a locotenentuluisau de la Gelsor, Nicolae Popa, “exfiltrat” din Romania in urma cu nouaani, de ofiterul SRI Victor Veliscu, mana dreapta a lui Radu Timofte,cel care i-a tinut de sase lui Vintu la prabusirea Fondului National deInvestitii (FNI). Dupa fuga sa, Popa a fost condamnat, in iunie 2009,pe post de tap ispasitor, in dosarul FNI, la 15 ani de inchisoare. Aniipe care ar trebui sa-i incaseze Vintu. Ca vechi puscarias, Vintu stiece poate face celula rece de la Jilava, chiar si dintr-un vechi siminunat prieten, ca Nicolae Popa, care ar putea sa inceapa saciripeasca pe seama sa, drept care a inceput sa-si pregateascabulendrele pentru o situatie pe care nu o anticipase, atunci cand si-atras Trust de presa pentru a-si proteja spatele.
Daca ar fiiesit Geoana presedinte, trampa i-ar fi reusit mai mult ca sigur. Acum,pentru Basescu Vintu nu mai are la dispozitie decat solutia Kenedy.Daca e tare in bulan, ceea ce nu prea cred. Degaba a tras din toatepozitiile in Basescu, degeaba a pritocit cu Patriciu inregistraritrucate, degeba i-a facut masaj pe la spate lui Geoana, la piscina sadin strada Paris, degeaba a trasnformat aproape o mie de ziaristi incaini turbati agatati cu dintii stirbi de picioarele marinarului,intr-una dintre cele mai salbatice campanii de demolare initiate inultimii 20 de ani la adresa unui om politic. Cu tot cu Antonescu,Vadim, Becali, unguri, minoritati, pesedisti, peremisti, voiculesti, cutot cu dinozaurii serviciilor si cu pradatorii din servicilerusesti,Vintu nu a izbandit sa-l doboare pe Basescu, sa-l puna peGeoana, ca apoi in 24 de ore acesta sa schimbe procurorul general si safaca disparuta orice proba si/sau martor din dosarul FNI.
Anul acesta pe Vintu il asteapta procurorii sa dea cu subsemnatul, alaturi de Nicole Popa, interpusul sau in tunul FNI.
Presasi trompetele de pripas nu-i mai folosesc ci poate doar scutul lui DarkVader sau un instrument de teleportare in Tanzania (pigmeii nu autratat de extradare cu Romania ). Firesc, instrumentele inutile acum,publicatiile devenite maculatura, nu-si mai au rostul.
Pelanga falimentul acestor publicatii din aria Trustului Realitatea –Catavencu conglomeratul media patronat de Vintu se confrunta cu maimulte cereri de insolventa, din partea unor companii ca Societatea R(editorul Romania Libera), Attica Media (editorul Playboy, InStyle) sauEditura Univers. Tot imperiul lui Vantu se destrama – de la Newsin, pusla vanzare, la revistele Tabu Aventuri la Pescuit si SuperBebe vandutecatre directori. Nici Monky Ceanal nu se simte prea bine.
Procedurilede insolventa si raspunderea administrativa ce priveste TrustulRealitatea – Catavencu cad in carca unor personaje de paie instalate deVintu, care dupa ce a incasat profitul arunca acum raspunderile incarca administratorilor, exact cum a procedat si la tzepele FNI, FNA,BRS, BID etc. In trustul media controlat de Sorin Ovidiu Vantu, prinfirma cipriota Bluelink Comunicazione Limited, sindicalistul Liviu Lucaeste presedinte al Consiliului de Administratie. In CA se afla si altilideri sindicali: Matei Bratianu si Dumitru Costin de la BloculNational Sindical, Marius – Grigore Petcu (finul lui Miron Mitrea) dela CNSLR Fratia, Ion Popescu – Confederatia Meridian, Iacob Baciu -Confederatia Sindicatelor Democrate. Sindicalisti cu ghiotura, lapachet, alaturi de ciudati cetateni moldoveni cu nume predestinateparca, de tipul Vitalie Dobanda. Interfata a fost insa asigurata de“jurnalisti” mai mult sau mai putin fraieri.
Sinucidere asistata
LaGardianul“ raspunderea cade in sarcina lui Alecu Racoviceanu, unicadministrator. La Cotidianul“ raspunderea cade in sarcinaadministratorului Mihnea Vasiliu, fost ziarist care a debutat de altfella acest ziar pe vremea lui Ratiu. Amara sarcina sa devii groparulpublicatiei la care ai debutat. La „Ziua“ raspunderea ii revine luiMihai Pilsu, unic administrator, un ziarist mai putin cunoscut pentrupenita sa cat pentru seria de incredibile tampenii debitate la prohodulziarului. Monumentala este elucubratia sa de varf – “Vantu n-are nici olegatura cu Ziua” – dar recunoaste totusi ca Ziua apartine PSV, uitandinsa sa precizeze ca actionar la PSV este un celebru deja offshore dinCipru, Elbahold, iar in spatele Elbahold apare un cetatean moldovean sitot Elbahold detine si Insomar, unde sef e fostul partener de afacerial lui Vintu, Gheorghe Teodorescu, adica GEL din Gelsor, Gelsor dinspatele FNI, combinatia prin care au fost jefuiti 350 000 de romani.Fara nici o legatura cu Vintu, desigur…
Printre beneficiariiindirecti ai jafului s-a aflat si Mihai Palsu, ziarist cica pe social,scriitor adica despre drama vietii de zi cu zi a amaratilor jefuiti decei ca Vintu, cel fara legatura cu niciun ziar si niciun ziarist, darcare a reusit totusi sa ingroape branduri de prestigiu care au fostcandva tribune de lupta cu gasca lui Ion Iliescu, mentorul lui SorinOvidiu Vintu. Coincidenta sau nu, aceste publicatii au murit tocmaidatorita faptului ca s-au aliniat frontului politic manevrat deIliescu, in beneficiul lui Mircea Geoana respectiv impotriva lui TraianBasescu. Ajunge o maciuca sa sfarami un car de oale, este o vorba dinbatrani care se potriveste situatiei actuale. Publicul n-a ingitittransformarea unor publicatii devenite goarne ale Coalitiei antiBasescu, dupa ce mai bine de un deceniu si-au cladit autoritatea sibrandul pe baricada luptei cu “carpa kaghebista”.
Ca jurnalisteste greu sa scrii degajat despre disparitia unor ziare la care aiscris candva, despre situatia unor fosti colegi iar pretentia unei“analize obiective” invocand datele de management, cifrele de vanzari,audienta etc este evident una deplasata. Personal eu cred ca acestepublicatii au disparut in principal datorita imposturii practicate, dinmotive legate de etica muncii si de lipsa acuta de profesionalismjurnalistic. Ziarele ca si bancile functioneaza alimentandu-se dincreditul marcii si credibilitatea celor care scriu. Cand lumea isiretrage creditul, atat ziarele cat si bancile falimenteaza. Acum pestezece ani, pe vremea cand am scris si eu la Ziua si apoi la Cotidianul,aceste ziare insemnau ceva, aveau influenta iar articolele publicateproduceau efecte. Efecte foarte serioase – eu de exemplu atat de taream suparat niste domni din servicii pentru ca scriam, din Belgradulbombardat de americani, cata bataie la cur dau sarbii aliantei militarea NATO, incat Sorin Rosca Stanescu, isteric, mi-a trecut litera I,sanctiune severa pe vremea lui Ceausescu, in cartea de munca, ladesfacerea contractului, impusa de prietenii/sefii sai din servicii.
Mi-areprosat chiar ca as fi ajuns sluga lui Milosevici, ceea ce i-adeconcertat la maximum pe sarbii care ascultau telefoanele si care erauconvinsi ca sunt spionul serviciilor militare romanesti. Uneori sa facipresa este atat de amuzant incat merita toate mizeriile incasate.Devine mai putin amuzant cand ramai pe drumuri, ceea ce mie mi s-aintamplat deseori, pentru ca nu mi-am tinut ciocul si nu am pupat indos onor conducerea. Colegii mei ajunsi acum pe drumuri, cateva sute amimpresia, se afla intr-o situatie ingrata, pe care am experimentat-opana la acru. Ar fi avut probabil alta soarta daca s-ar fi luptatoleaca cu sefii servili pusi de Vintu, daca ar fi respins aberantalinie politica impusa de sus, daca ar fi aratat putina demnitate sicuraj pana acum. Macar nu ar mai fi ajuns in strada in genunchi. Infine, fiecare cum isi asterne si fiecarui cat i se cuvine.
Existainsa acum din fericire internetul si orice ziarist cu condei si putinaiscusinta isi poate face un blog sau un site, iar daca are destuivizitatori – poate obtine si bani datorita accesarilor. Exista exemplullui Tiberiu Lovin, ziarist dat afara abuziv ca si fratele meu, ca simine, ca si cativa alti ziaristi care au calcat pe bombeu patronatul pela publicatiile la care au lucrat in trecut. Luptator ca fire, boxer denivel national chiar, Lovin a infruntat vitregia aruncatului in strada,si-a facut un PFA, a pus de un site – Reporter Virtual – care ii aduceacum mai multi bani decat in perioada cand trebuia sa ponteze la ziar.Are avantajul deplin, fata de orice alta circumstanta anterioara, capoate comenta suveran orice. Nu pot sa nu il citez acum deoarece eleste primul care a reusit sa obtina – atat de la Palsu cat si de laRacoviceanu, declaratii pe marginea falimentului publicatiilor condusespre groapa de gunoi. Postarea sa recenta (www.reportervirtual.ro/2010/01/responsabilitatea-unor-nesimtiti.html)acopera aproape in intregime tot ce as fi avut de spus si eu si mi separe totodata unul dintre cele mai amare comentarii cu privire lasituatia actuala a presei din cate am citit in ultimele zile.
Responsabilitatea unor nesimtiti
“Sutede salariati vor fi someri, in timp ce cei care i-a condus la pierzanieraman ca niste sculpturi sa priveasca rece dezastru. Pana azi, niciunsef nu a spus ca-si asuma responsabilitatea. Azi insa s-a produs unsemi-miracol: Mihai Palsu, directorul general de la Ziua, a scris ca-siasuma intreaga “responsabilitate morala” pentru tot ce s-a intamplat ingrupul de presa condus de el. Cititorii si ziaristii au parcurs mesajulsefului fara sa le tresara niciun neuron sau nu si-au aratat interesulde a formula o intrebare legitima? “Ce inseamna ca-ti asumi intreagaresponsibilitate, domnule Palsu?“. Am facut-o eu, pentru ca-mi imaginamca-si va impusca macar o pereche de palme pentru prostiile pe care le-afacut in perioada de directorat. Vreti sa stiti raspunsul?
Prima reactie a fost imbecila
“Cutine nu vorbesc ca scrii prostii sau asa cum vrei tu”, mi-a spus de lainceput, aceeasi placa veche ca-n cazul celorlalti sefi si sefuleti dinpresa care-s suparati ca nu tremur in fata lor asa cum spera sa o facasubalternii lor. Evident ca la acest raspuns i-as fi tras doua palme.Mai… geniule, nu eu am ingropat un ziar prin incompetenta mea, ci tu.La fel cum a facut si Nistorescu. Nu eu sunt vinovat ca nu stiti saconduceti o afacere, ci voi, niste slugi importante care fac pantofiimogulilor mai mari sau mai mici. Eu doar scriu despre tampeniilevoastre. Nu l-am umplut de sange insa. Discutia a continuat pe acelasiton civilizat cu care vorbesc cu toata lumea si l-am convins pe marelesef sa-mi zica mai clar ce inseamna ca-si asuma responsabilitatea aia. Se sinucide, isi da demisia, va incerca sa-i santajeze pe actionari sanu inchida sandramaua? “Exact ce am scris. Dar tu stii ce inseamna sadai lefurile luna de luna la 210 oameni?”, m-a intrebat distinsulgropar. Nu, nu stiu. N-am avut ocazia sa ma milogesc pentru lefurileangajatilor la actionari doar pentru ca mi-am dovedit incompetenta. Eudoar am muncit 17 ani pentru a le face ceafa groasa acestor figuranticare vor intra in istoria presei asa cum merita: ca niste bisnitari deconstiinte, ca niste traficanti de influenta, ca niste parveniti, caniste jurnalisti slabi care au produs in intreaga “cariera” mizeriidemne de ars intr-un tomberon ecologic.
Sefii au fost dobitoci
Acestisefi de mucava nu stiu ce inseamna responsabilitatea. 90% dintre eiconduc insa presa, daca nu chiar mai mult. 90% se bucura cand primescleafa, eventual masina de serviciu si bonusuri. 90% nu sunt constientica atunci cand esti mare sef esti responsabil pentru subordonatii tai.Sa le dai leafa, sa ai grija sa nu faca prostii, sa-ti aduca marfa decalitate, sa coordonezi ziarul in asa fel incat sa nu ajungi lunar laactionari cu caciula-n mana ca iar n-ai profit etc. Tu trebuie sa aigrija de ei. Viata lor sta in mainile tale. Acum cateva sute de oameniau ramas pe drumuri cu credite, cu copii, cu familii in praguldisperarii. Niciun big boss nu-si asuma responsabilitatea. Nesimtitpana la capat, Nistorescu a anuntat ca si-a dat demisia. Nu si-a dat-o.I-a expirat contractul. Palsu sustine ca isi asuma… ceva moral, darramane cu teschereaua plina si sa conduca vai mama lui de ziar, desprecare el spune senin ca Ziua a fost un ziar decent. Poate candva. Despresantajele lui SRS cu ziarul asta s-a scris. Nu s-a scris decat putin,dar are o imagine de gazeta foarte “decenta”. Si nu este vinaziaristilor, ci a sefilor. Sefi care nu vor sa recunoasca limpede ca aufost dobitoci si ca au dreptate cei care le zic sa se duca dracului catmai departe de aceasta breasla. Stiti de ce nu-si asumaresponsabilitatea acesti sefi incompetenti? Pentru ca nu respectanimic: nici meseria, nici legislatia, nici oamenii. Isi respectapropria leafa, masina, casa, avantajele. Priviti in jur. In toata presase intampla acelasi fenomen. In general, sefii isi privesc subalterniica pe niste sclavi, nu ca pe benzina fara de care ar ramane in drum inmasina lor luxoasa, cumparata pe munca negrisorilor de pe plantatie.Negrisori care si ei poarta o vina. Dar despre ea altadata…”
Modelul Kunta Kinte
Subscriuin intregime la analiza cruda scrisa de colegul meu liber siindependent Tiberiu Lovin, pui de moldovean cu vana in brat si cucreier propriu la purtator. De asemenea Florin Budescu, la www.StareaPresei.roreuseste sa-i bage in corzi si pe Racoviceanu si pe Palsu, care aretupeul sa sustina ca Ziua “n-are nici o legatura cu Vintu”. Sa facaplici, nu altceva… Colegii nostri negrisori nu au nevoie de multelectii acum ci de un job. Sfatul meu adresati-va urgent lui Lovin ca sava invete cum sa fiti liberi, scriind totusi, luptand sa ramanetijurnalisti independenti. Pe de alta parte, tot ca jurnalisti, colegilormei de la Ziua le recomand sa puna cateva intrebari conducerii, desprebani si despre contracte. Iata la ce ma refer: Palsu a pretins recentca redactia Ziua este compusa din 110 jurnalisti plus inca 90 deangajati in staff-ul tehnic. Numai pentru jurnalisti salariilereprezentau 170 000 euro, sustine tot Palsu. In realitate la Ziua nu aulucrat mai mult de 64 jurnalisti plus alti 40 de angajati in staffultehnic. Un calcul simplu arata ca ce spune Palsu despre distribuireasumelor de bani sunt gogorite si diferenta de bani s-a sifonat. In carebuzunare nu e greu de banuit. La Gardianul situatia este similara,mai bine de jumatate dintre cei trecuti pe statele de plata nu au scrisin viata lor la ziar si nu au fost vazuti de cineva la fata prinredactie.
Nesimtitii si imbecilii care v-au fost sefi si-auindesat bani negri in buzunare in timp ce voi, negrisorii de plantatie,ati facut foamea in ultimele luni de zile, lipsiti pana si de sarbatoride salarii. Cand vi se arata usa si vi se spune ca nu sunt bani,ganditi-va in buzunarul cui este diferenta de bani. Adresati-va unoravocati si nu iesiti pe usa ca niste negri de plantatie. Sau daca tot ofaceti ganditi-va la Kunta Kinte si apucati si voi o coada de maciuca,ceva, in trecere, altfel o viata o sa va uitati in oglinda la voi ca laniste caini plouati care n-au stiut macar sa muste odata din piciorulslugii care i-a aruncat in drum. Si Palsu, si Alecu Racoviceanu, unjurnalist bun candva, au aruncat la gunoi, din pacate, daca au avut-ovreodata, orice urma de demnitate jurnalistica, devenind servii unorgrobieni si infractori de teapa Vintu, Luca etc cu tot cu pletora desecuristi de doi bani din jurul lor. Si Alecu si Palsu l-au avut demodel pe Rosca Stanescu si au sperat sa se capatuiasca ca si SorinRosca Stanescu, cel care a pus botul la primul sau milionul de dolaride la Lukoil, punand publicatia Ziua, cel mai anti-KGB ziar dinRomania, la un moment dat, la dispozitia rusilor, via Mircea Popa,Gusa, slugoi infami ai rusoilor. Asa au devenit incetul cu incetul“tonomate pe ruble” negrisorii din presa. Ce a fost si ce a devenitRosca stim cu totii astazi. Penibila sa prestatie de jantajist ordinar,alaturi de Bogdan Chirieac a fost deja sanctionata de toateorganizatiile de presa.
Lichelele la hazna
Arfi timpul ca breasla jurnalistilor sa-si faca curatenie in ograda, sacaute redarea demnitatii presei si revenirea la normalitate prineliminarea impostorilor, imbecililor, nesimtitilor, ciutacoizilor,nevertebratelor si mai ales a infractorilor din zona presei. Altfelse vor extinde infectiile purulente care au dus la boala cronica ajurnalismului de mina a doua practicat de lepre cu pretentii de staifdeontologic, sub obladuirea unor eterni pupincuristi, “profesori” si“academicieni” de teapa unui Tismaneanu, Patapievici, Tatiana Mungiu,CTP etc E suficient ca ziaristii traiesc descriind mizeria umana,incercand sa stea cat de cat mai pe varfuri la marginea haznalei, cureportofonul in mana. Trebuie asezat un cordon sanitar macar in jurulcelor care traiesc din aceasta meserie, daca vor sa nu se confunde sicufunde si ei in mlastina si jegul moral de teapa unora ca Vintu sislugile sale, refugiate cica acum pe online, pe infestatele Vox Publicasi Publika Tv, in…Republica Moldova . Basarabia mai lipseasa fie imputita si infectata de “deontologii” lui Vintu, n-a fostdestul vanduta de slugile de kkat trimise peste Prut de Timofte, slugalui Vintu, la intoxicare, decorati acum, ca patrihoti de cinste siangajati chiar la nou noutz-ul trust al lui Vintu de la Chisinau…Bleah pizdetz!
Astazi a aparut ultimul numar al fostului ziar ZIUA. Ceea ce anuntasem pe acest Blog in urma cu trei luni, din pacate, s-a implinit. Respectiv ca ziarul ZIUA se va inchide daca nu a doua, a treia zi dupa alegeri. Iar scufundarea ZIUA va trage automat si Gardianul si Cotidianul, dupa care urmeaza “Titanicul” de carton Realitatea-Catavencu – Trustul Minciunilor lui Vintu.
Unul dintre primele articole in care prevesteam tragicul sfarsit al celui ce a fost ziarul ZIUA era in septembrie, anul trecut: ZIUA
– MOARTEA UNUI BRAND.
Are rost sa mai repet cand s-a adeverit cuvant cu cuvant tot ceea ce am scris? Probabil ca nu. Insa e bine de retinut ca totul se plateste.
Pentru cei care nu stiu, ZIUA – unde ca actionar apare sindicatul FSLI al Petrom Service-ului lui Liviu Luca, tovarasul lui Sorin Ovidiu Vintu – s-a inchis si ca o consecinta directa a faptului ca, de fapt, Tribunalul Bucuresti a admis cererea de faliment formulata de trustul Ringier deschizand procedura insolventei impotriva editorului ziarului ZIUA, realizata, dupa cum ne informeaza Iulian Urban, de casa “Urban si Asociatii” (da, este vorba chiar de Iulian Urban, cel pe care il injurau sclavii lui Vintu, de la Ziua sau de pe blogurile “independente”).
SC RINGIER PRINT SRL, societate cunoscuta ca avand tipul de activitate tiparirea ziarelor s-a adresat agentiei de colectare debite “Urban si Asociatii”, in vederea recuperarii unei creante in valoare de 655.692 lei noi, reprezentand contravaloarea realizare productie tehnica a publicatiei Ziua.
SC RINGIER PRINT SRL reclama faptul ca SC ZIUA SRL nu si-a achitat datoria, fiind nevoita sa apeleze la specialistii de la “Urban si Asociatii”, contractul de colectare a debitelor fiind semnat la data de 25.08.2009.
“Urban si Asociatii” este leader al pietei colectarii de debite pe segmentul B2B in Romania, asa cum puteti citi detaliat aici.
Lucrurile au evoluat si, la 10.12.2009, colega mea de la “Curentul” Dana Iliescu, publica ceea ce vroia sa ascunda Trustul Minciunilor patronat de Vintu si asociatii sai rasariteni. Respectiv:
După ce ziarele „Ziua“ şi „Gardianul“ au intrat deja în procedurile de
faliment, astăzi a sosit ziua falimentului şi pentru Realitatea Media.
Secţia 7 Comercială a Tribunalului Bucureşti va judeca astăzi cererea
de faliment pentru Realitatea Media depusă de un offshore din
Seychelles. Aceasta nu este singura cerere de faliment depusă pentru
Realitatea Media, potrivit informaţiilor noastre, toţi solicitanţii
urmånd să se înscrie la masa credală, în urma deciziei instanţei de
judecată.
Recent,
Sanoma Hearst, compania care editează revista „Marie Claire“, a obţinut
la Tribunalul Bucureşti deschiderea procedurii insolvenţei la Best
Media Press, firma care patronează „Gardianul“, pentru o datorie de
80.000 lei. Directorul ziarului, Alecu Racoviceanu, a anunţat că va
stinge şi datoria de 13.986 lei către tipografia FED Print, sumă
stabilită prin hotărårea Tribunalului Bucureşti şi pentru care
tipografia a declanşat procedura de executare silită (ceea ce nu s-a intamplat – nota mea).
În cazul
ziarului „Ziua“, salariile n-au mai fost plătite de aproximativ trei
luni. Totodată, trustul Ringier (publisher-ul „Evenimentului zilei“) a
cerut Tribunalului Bucureşti deschiderea procedurii falimentului a SC
Ziua SRL pentru a-şi recupera o datorie de peste 30.000 lei.
Şi
firma care editează „Cotidianul“ este în faţa unei proceduri de
insolvenţă din cauza cărţilor editate anul trecut şi våndute la pachet
cu „Cotidianul“, scria, negru pe alb “Curentul”.
Ulterior, toate bubele lui Vintu s-au spart. Primul buboi, “Cotidianul”, a fost ucis de fapt de gasca lui Buscu-RAAPPS si Ioan T Morar, “deontologii” care au lasat sa se sparga toate oalele in capul administratorului Mihnea Vasiliu. Este vorba de datorii acumulate de grupul deontologilor – cei care au supt de fapt fondurile uriase – care merg de la cateva sute de mii de euro la 2.000.000 de euro. Dupa cum arata tot Dana Iliescu, pe 23.12.2009, nu este nimic nou în modul de operare al lui Vîntu: faliment după faliment, banii la Vîntu, răspunderea la alţii. După modelul deja
brevetat de Vîntu:
– FNI, banii la Vîntu, răspunderea la Vlas şi Popa;
– FNA, banii la Vîntu, răspunderea la Vlas şi Popa;
– BID, banii la Vîntu, răspunderea la Popa;
– BRS, banii la Vîntu, răspunderea la Teodor Nicolaescu;
– „Cotidianul“, banii la Vîntu, răspunderea la Mihnea Vasiliu, administrator;
– „Gardianul“, banii la Vîntu, răspunderea la Alecu Racoviceanu, unic administrator;
– „Ziua“, banii la Vîntu, răspunderea la Mihai Pîlşu, unic administrator;
–
Realitatea TV, banii la Vîntu, răspunderea la liderii sindicali,
administratori: Marius Petcu – preşedinte CNSLR FRĂŢIA, Iacob Baciu –
preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democrate din Romånia,
preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Chimie şi Petrochimie –
Achille Duţu, Dumitru Costin – preşedinte Blocul Naţional Sindical,
Liviu Luca – preşedinte FSLI Petrom, şi Ion Popescu – preşedintele
Confederaţiei Sindicale „Meridian“.
Florin Budescu de la StareaPresei.ro, a vorbit cu Alecu Racoviceanu de la Gardianul, care a recunoscut cele enuntate mai sus, si cu netotul de Mihai Pilsu, administratorul Ziua, care a afirmat ca habar nu are ce contine Contractul Colectiv pe Ramura Mass-Media. Aiuritor, nu?! Mai ales pentru ca Ziua este prima institutie de presa din Romania care a adoptatcontractul colectiv de munca la nivel de ramura. Tot Pilsu sustine, intre onomatopeele sale, ca Ziua nu are nici o legatura cu Vintu. Amuzant, nu? Pentru ca eu detin doua inregistrari audio care demonstreaza contrariul. Una cu Pilsu la momentul in care m-a dat afara abuziv, si in care afirma ca Vintu este patronul Ziua si o a doua cu Vintu in care eu il intreb ce parere are despre acest lucru. Evident, o sa le audiati, in exclusivitate, in CURENTUL, cand ne intoarcem din vacanta, respectiv pe 11 ianuarie.
Acelasi personaj netot va trebui sa ma raspunda la niste intrebari. Cum ar fi, printre altele: de ce, daca sunt doar 60 de ziaristi la Ziua, in acte apar 200 de angajati? Sa spunem ca 40 sunt personal tehnic. Dar nu cumva vreo suta sunt diverse suveici de spalat bani si de spaguit tot felul de infractori de la diverse nivele?
Cred ca ajunge pentru azi. Hai sa dau si ce scriam la 7 noiembrie: Ziarul Ziua a murit. Ceea ce se mai aude azi despre si dinspre el sunt doar ultimele horcaieli. Ziarul Ziua a fost ucis o data de Rosca, prin vendeta sa personala cu Basescu. Ziarul Ziua a fost ucis a doua oara cand a intrat, administrativ si editorial, pe mainile lui Mihai Pilsu
– supranumit “322 de accesari” – vezi decizia tampita de a declara ziarul – fara
macar sa-i intrebe si pe cei care-l fac, pe ziaristii – ca fiind
anti-Basescu. Sau cea mai noua, de a face economie prin hotararea de a
nu mai publica ziarul in ziua de luni, cand sunt, statistic, cele mai
mari vanzari de presa sau accesari on line. Adica de a-si prelungi
week-end-ul. Tamp! Daca vroia economie de o zi trebuia sa nu mai apara
sambata, logic. (Apropo, bietii mei fosti colegi care nu si-au primit
de o luna salariul ce vor face dupa desfiintarea ziarului: vor fi pusi
sa se “recalifice la locul de munca” construind caramizi de lut pentru
super-mediatizatul “Turn Ziua”?!)
Ce sa mai faci cu Ziua? Un
reporter virtual mai neinformat zicea ca Ziua devine “Saptamana”…
Asta chiar ar fi haios! Adevarul e frust: dupa cum am mai spus, Ziua se
va inchide daca nu a doua zi ci a treia zi dupa alegeri. Inclusiv “Ziua
Online”. Produce ceva? Poate doar daca devine “Ziua- Porno Online” ca
oricum a transformat site-ul ziarului in gazeta de perete electronic a
tuturor obsedatilor sexual de pe planeta dezaxatilor. Apoi, ziarul Ziua a fost ucis definitiv cand, cu un Rosca pus putin sa faca turul lumii, a inceput sa actionezedin interior, ideologic, coloana a 5-a, a lui Tismaneanu. Cam asta este cu cadavrul Ziua. Pacat
de munca celui mai tanar, pasionat si anticomunist colectiv de ziaristi
din presa romana (cand s-a pornit ziarul), cel mai unit (pana cand s-a
sucit Rosca impotriva lui Basescu), cu cel mai bun supliment special –
“Dosare ultrasecrete” (pana cand a fost data afara Miruna Munteanu, ca
nu raspundea la comenzi) – mentinut insa cu brio de George Damian – cu cea mai buna sectiune de politica externa
nationala (conform ambasadelor euro-atlantice si… rasaritene 🙂 care
a tinut treaza problema Basarabiei si a romanilor din jur peste un
deceniu (pana cand si-au consolidat serviciile rusesti prin tismanenii pozitia la ziar). Continuarea la DEZMINTIRE.
Nu, nu ma intorc la ziarul ZIUA ca director sau redactor sef. “BRANDUL”
RONCEA este mai tare ca ce a ajuns saraca Ziua! Raman Pro Basescu!
In acest timp, azi, la Realitatea TV, postul care patroneaza si Vox Publica, a aparut din nou santajistul Bogdan Chirieac, dand lectii de morala statului. Asta dupa ce el a facut vreo 20.000.000 de euro facand afaceri cu statul. Dar nu cu statul lui Basescu, evident. Vezi si SANTAJISTII
BOGDAN CHIRIEAC si ROSCA STANESCU s-au intors la taticul si mamica lor,
Vintu si Realitatea TV. “Respectul” a durat “decat o luna”, vorba
candidatului lor. Ce-ar fi sa lansam o campanie de BOICOT TOTAL?! DOSAR
/ VIDEO
Acţionarul Editurii Univers vorbeşte în exclusivitate pentru paginademedia.ro despre datoria pe care o are de încasat de la ziarul Cotidianul, pentru cărţile tipărite. Cuantumul exact al datoriei este de 406.101,81 de euro. Cifra de 406.000 euro acoperă patru luni de cărţi tipărite: fiecare titlu de literatură costa, în medie, aproximativ 15.000 de euro. “Am primit asigurări că voi primii banii”, explică Sergiu Crupenschi escaladarea acestei datorii. Interesant din interviu: Aţi încercat să rezolvaţi problema amiabil? La începutul lunii martie, au cerut să extindem creditul la tipografia din Ungariade la 60 la 90 de zile, pentru că finanţarea întârzie. Astfel, ar fiurmat ca în aprilie să se reglementeze toată situaţia, când vinefinanţarea. În toate discuţiile avute, nimeni nu a pronunţat numele lui Sorin Ovidiu Vîntu. Tot timpul au vorbit de dependenţa ziarul de „finanţarea acţionarului majoritar”.
Chiar l-am întrebat pe Doru Buşcu de ce foloseşte expresia “acţionarul majoritar” şi nu Sorin Ovidiu Vîntu. Mi-a răspuns, în glumă “de ce să nu fie folosită”, că de unde ştiu eu că Vîntu e acţionarul majoritar? (Nota mea: Ce chestie! Exact asta mi-a zis un “prieten” despre HotNews!)
În august, Doru Buşcu mi-a dat toate asigurările, spunându-mi că nu există niciun fel de risc. Textual, a zis: “Eu îmi plătesc întotdeauna datoriile, nu rămân dator la nimeni.”
Ei aveau o tactică: promiteau ceva, apoi, când venea scadenţa, dupăcâteva săptămâni, nu mai era nimeni de găsit. Când trecea scadenţa,venea altcineva şi promitea altceva. Şi tot aşa.
Noi vom cere o expertiză contabilă, prin care să aflăm cum s-aajuns în insolvenţă. Ei au vândut aceste cărţi, iar vânzările acopereaufactura medie de aproximativ15.000 de euro pe titlu.
Cornel Nistorescu a vrut să cumpere creanţa şi săcontinue ziarul. El trebuia să ajungă la un acord şi cu ceilalţicreditori, ceea ce, din informaţiile mele, nu s-a întâmplat.
Mi-am dat seama că se încerca să nu îi dau în judecată până după alegeri. După alegeri au cerut singuri insolvenţa.
Doru Buşcu este autorul moral al acestei situaţii.
Plus: Directorul ziarului Cotidianul, Cornel Nistorescu şi-a anunţat demisia din funcţie începând cu 1 ianuarie 2010,într-o discuţie cu toţi angajaţii, care a avul loc cu puţin timp înurmă. După ce a anunţat oamenii că mâine se va tipări ultimul număr(care va apărea pe piaţă peste două zile), Nistorescu a spus că ziarul nu a putut fi salvat din cauza datoriilor mari, de 350.000 de euro pe care le are către editura Univers, în contul cărţilor din colecţiile Cotidianul. El a explicat că a solicitat conducerii grupului “ruperea” brandului “Cotidianul” de procesul de insolvenţăîn care este implicată societatea care editează ziarul, lucru care i-arfi permis găsirea unui investitor. Însă, conducerea grupului nu ar fifost de acord, scrie Capital.ro
Scris deGeorge Roncea Arestarea lui Nicolae Popa la Jakarta, în Indonezia, şi pierdereaalegerilor de către prietenul său Mircea Geoană nu sunt singurele veştiproaste pentru Sorin Ovidiu Vîntu la acest sfårşit de an. Potrivitinformaţiilor noastre, unul din oamenii de casă ai lui Vîntu, SorinFreciu, a fost reţinut de procurorii DIICOT la plecarea de peaeroportul Otopeni în data de 7.12.2009. Conform aceloraşi surse,Freciu a fost dus la Parchet şi reţinut pentru 24 de ore. Pus în faţatranscrierilor convorbirilor telefonice în care Vîntu îi spunea cum săfacă transferuri bancare pentru Nicolae Popa în Indonezia,acesta a acceptat să colaboreze cu anchetatorii în vederea inculpăriilui Vîntu, susţin sursele noastre. Acesta este şi motivul pentru careFreciu nu a mai fost prezentat judecătorilor Tribunalului Bucureşti cupropunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile. Sorin Freciu,specialistul care ne predă afacereza la televiziunile lui Vîntu,vorbeşte mai nou diicoteza cu anchetatorii care vor să ştie cum l-asusţinut financiar mogulul pe „minunatul“ său prieten Nicolae Popa înIndonezia. De la Freciu procurorii pot afla lucruri interesante despreprăbuşirea FNI, despre falimentul BID şi BRS şi despre toate afacerilelui SOV, deoarece specialistul în afacereză a stat de-a dreaptamogulului la toate tunurile financiare trase de acesta.
Conturi sechestrate, promisiuni neonorate
Dincolode poveştile pe care le-ar putea depăna Freciu în faţa anchetatorilorîn legătură cu afacerile lui SOV, viitorul nu sună bine pentru mogulnici în ceea ce priveşte banii. Surse oficiale ne-au confirmat că înprezent conturile lui Vîntu din Cipru sunt puse sub sechestru, lucruextrem de neplăcut pentru marele mogul obişnuit să-i cumpere pe toţi lapreţul corect. De asemenea, imperiul mediatic al lui SOV seclatină puternic din temelii, acesta declarând public că nu va maiinvesti un leu în ziarele şi revistele Trustului Realitatea Caţavencu,ce vor fi obligate de la 1 ianuarie fie să tragă obloanele, fie să-şigăsească alţi sponsori. Conform informaţiilor noastre, Vîntu nu aachitat nici pånă acum contravaloarea acţiunilor de la Caţavencu SA şiPoligraf SRL (editorul „Cotidianul“) şi, avånd în vedere totalulpierderilor la cele două firme, nu mai e nicio şansă să le achite, maiales că deja a anunţat că nu mai susţine trustul. Potrivit dateloroficiale de la Ministerul de Finanţe, Caţavencu SA a avut în perioada2006-2008 pierderi cumulate de 12.530.000 euro, iar Poligraf SRL(editorul „Cotidianul“, „B24Fun“) pierderi cumulate, în aceeaşiperioadă, de 3.700.000 euro. În total 16.230.000 euro, bani pe caremogulul a acceptat să-i piardă în speranţa unor câştiguri viitoarecare, din păcate pentru el, n-au mai venit. Realitatea Media a preluatgrupul Caţavencu în mai 2006, creând o afacere de peste 30 milioane deeuro cum anunţau, la vremea aceea, protagoniştii afacerii caresusţineau că „sinergiile de business şi viteza de dezvoltare vorpermite probabil cea mai spectaculoasă creştere în următorii doi-treiani“. Deh, s-au înşelat, pentru că afacerea s-a transformat, după cumarată cifrele, într-un mare eşec.
Sorin Ovidiu Freciu (SOF) – „un tip valoros“
SorinOvidiu Freciu (SOF) este unul dintre „minunaţii prieteni“ ai mogululuiSorin Ovidiu Vîntu (SOV), strâns legat de afacerile necurate aleacestuia. A dat cu subsemnatul la Parchet în mai multe rânduri pevremea când procurorii se făceau că elucidează tunul FNI şi alte ţepeconexe – BRS, BID etc. Sorin Ovidiu Freciu administrează firma TheMoney Channel Consulting SRL, înfiinţată în iunie 2008, cu un capitalsocial de 25.000 RON, firmă la care deţine şi 20% din acţiuni, restulde 80 de procente aflåndu-se sub controlul SC Realitatea Media SA. Afăcut-o pe vedeta-prezentator, se prezintă ba jurnalist, ba consultantpe bussines, dă interviuri, sfaturi, este recomandat de Vîntu, larândul său, în interviurile pe care le acordă, drept „un profesionistdesăvârşit, un tip valoros“. Tipu e valoros, nu-i vorbă, fiind unuldintre cei mai de seamă interpuşi din categoria „minunaţilor prieteni“de genul Nicolae Popa, tipul care va executa 15 ani de puşcărie înlocul lui Vîntu. Freciu face parte dintre fidelii lui Vîntu dinepoca de aur a marilor tunuri, vremea de glorie a Gelsor. Sorin OvidiuFreciu se află în vitrina cu trofee a lui Vîntu alături de un VladSoare, şi el fost preşedinte al grupului Gelsor pånă la prăbuşirea FNI,Ioan „Niki“ Andrei, primul preşedinte al SOV Invest, Gheorghe Raţiu,fost colonel de Securitate, cel care l-a ajutat pe SOV să creezereţeaua Gelsor şi, nu în ultimul rând, alături de Teodor Nicolaescu,fostul preşedinte al Băncii Romåne de Scont. Freciu a lucrat înperioada 1996 – noiembrie 2001 la SC Gelsor SA, după care, la sfårşitulaceluiaşi an, a preluat funcţia de preşedinte al SC Group Gelsor SA.Conform declaraţiilor înregistrate de procurori, din această funcţie deşef, Frenciu a coordonat activităţile agenţilor din teritoriu alesocietăţii. De asemenea, în aceste declaraţii, Sorin Ovidiu Freciu amai adăugat că în iunie 2000 a fost împuternicit şi rugat de SorinOvidiu Vîntu să retragă dintr-un cont al Băncii Romåne de Scont (BRS),sucursala din municipiul Bucureşti, o sumă uriaşă de bani. BancaRomånă de Scont (BRS), fosta Bancă ASTRA din Braşov preluată de GelsorSA în 1998, era rezervă de cash a lui SOV. Printre acţionarii băncii seaflau un Gheorghe Fulga – şeful SIE, Alexandru Ionaş – şeful SECIRomånia, Constantin Teculescu – preşedintele CEC, Mihai Fercala -preşedintele SIF Transilvania. Ciordeala din BRS-ul lui SOV se executăprin plimbarea creditelor fictive prin firme „bidon“ de la o companiela alta. Schema suveicii era simplă: preşedintele BRS, TeodorNicolaescu, şi SOV umblau ilegal în conturile clienţilor introducândsume mari de bani, iar după ce creditau conturile, tot ei scoteaubanii, creditele acordate de BRS ducându-se în firme fictive. Găurilenegre din BRS erau mutate dintr-un loc în altul. Caruselulînvârtirii banilor prin aghiotanţii lui Vîntu, pe reţeta contabilăimaginată de Vîntu, a oferit Gelsorului unde a lucrat „profesionistulFreciu“ ocazia de a reuşi deturnarea de la FNI a mai bine de o sută demilioane de dolari. Freciu mai este acţionar în continuare îndiferite firme paravan create de Vîntu, după spargerea Gelsor, alăturide personaje de încredere ale mogulului, celebrii cetăţeni moldoveniiOctavian Turcan şi Ghenadie Nipomici, acţionari în Imobiliar Network2002 SA, fosta Gelsor Network SA, societate membră a grupului Gelsorprin care s-au deturnat de la FNI cele peste 100 de milioane de dolari. Freciu s-a mai aflat şi între acţionarii minoritari ai DeltaAsigurări SA, o altă combinaţie marca SOV-Luca în care AsociaţiaSalariaţilor din SNP Petrom SA deţinea un procent de 48,99% dinacţiuni, înfiinţată în octombrie 2003. Societatea vinde poliţe de viaţăşi de sănătate şi funcţionează într-un sediu aflat în proprietateaImobiliar Network 2002 SRL, fost sediu central al Băncii Romåne deScont. Acţionarul majoritar al Delta Asigurări era off-shorul britanicTabor Project Limited, în spatele căruia a fost plasat moldoveanulOctavian Turcan, folosit de Sorin Vîntu şi în CA de la Banca Romånă deScont, dar şi la cealaltă firmă a lui SOV, Imobiliar Network. Aşadar,„tipul valoros“ Sorin Freciu, pare a fi o măslină de preţ în salata cumoldoveni prin care şi-a mascat Vîntu combinaţiile financiare, nu ştimsigur dacă la fel de valoros ca minunatul prieten Nicolae Popa, celcare îşi va sacrifica generos următorii 15 ani din viaţă pentru bunulsău prieten Sorin Ovidiu Vîntu.
Vorbiti afacereza? Dar diicoteza? Un mic remember:
,,Sclavii banilor sînt trişti’’.O spune Sorin Freciu, realizatorul emisiunilor „Brokerul Zilei“, „Ringul“, „Testul de Afacereză“ la The Money Channel şi „Realitatea bursieră“, la Realitatea TV. Interviu Cotidianul:Ce valoare are banul pentru dumneavoastră? Sorin Freciu: Are exact valoarea cifrei înscrise acolo pe monedă, pe bancnotă sau pe extras de cont. Banii reprezintă o valoare de care sîntem din ce în ce mai dependenţi. Banii reprezintă una dintre cele mai sofisticate şi mai ingenioase invenţii ale societăţii umane. Banul este însă şi o chestiune de încredere. Este simbolul avuţiei, al puterii economice. Însă banii nu trebuie fetişizaţi pentru că nevoile umane nu se satisfac în mod direct cu banii, ci cu bunurile şi serviciile procurate cu ajutorul lor. Sclavii banilor sînt trişti. Prezentaţi ,,Afacereza’’. Cît de tare ştiţi afaceri? V-a mers vreuna ca pe roate? Îmi place să cred că mă descurc atunci cînd e vorba despre afaceri. Îl sfătuiţi pe Vîntu sau vă sfătuieşte el pe dumneavoastră? Vîntu este dincolo de orice un prieten. În afaceri, am fost şi sîntem parteneri. Dumneavoastră vă sfătuiţi prietenii şi partenerii sau vă sfătuiesc ei?
…intrarea Republicii Moldova într-o nouă fază a evoluţiei sale politice, aparent spre o mai mare deschidere spre România şi Uniunea Europeană. Pornind şi de la solicitările din Republica Moldova, am optat pentru un astfel de proiect. Va fi o televiziune a Republicii Moldova, o televiziune locală, care va ţine cont de interesele şi problemele acelui public.
Aşa a apărut Publika TV, proiectul unei televiziuni de ştiri, criticată deja de multă lume din Republica Moldova pentru decizia de a difuza buletine de ştiri în limba rusă. De altfel, şi denumirea postului este una care se vrea rusofilă (eu aş fi optat pentru Republika în locul lor, mult mai inspirat decât Publika). Astăzi, la puţin timp după apariţia unor zvonuri cu privire la viitorul sumbru al GRC, trustul anunţă prin Compania Ştiri Media Grup din Chişinău achiziţionarea demararea procesului de preluare a pachetului majoritare de acţiuni New Media Grup, minitrustuleţul de presă sub umbrela căruia au înflorit în utlimile luni UNIMEDIA, LadyClub, VESTI.md şi regia de publicitate online AdCenter. Integral la Sorin Ovidiu Vântu cumpără UNIMEDIA, cel mai popular portal de ştiri din Republica Moldova Vezi si Basarabeni.ro:Patronul Realitatea are interdicţia de a părăsi România
Scris deVictor Roncea Vin camioanele cu „dovezi“ ale PSD! Chiar acum le umple pentru a le devărsa la Realitatea TV domnu’ Vîntu, în calitatea sa de încărcător-descărcător al remorcii Coaliţiei ticăloşite. Desigur, manipulatorul preşedintelui-jucărie, Hrebenciuc, a avut grijă să pună deoparte câţiva saci cu „fraude“, adunaţi – ce coincidenţă! – chiar de pe „domeniile“ sale din Moldova. Şi fraţii săi minoritari, Vereştoy şi Vanghelie, l-ar mai putea ajuta, la nevoie. După ce le-ndeasă bine, cei patru arestabili – după toate criteriile criminalistice de recunoaştere facială a infractorilor – încep să tragă de sfori: unul de prostituatele sale guralive, cu său fără silicoane, altul de prostănacul decât preşedinte de-o noapte, iar ceilalţi sună gărzile maghiare şi clanurile „ninja“, gata de a instiga susţinătorii unei părţi sau a alteia, pentru a perfecta pe dedesubt o posibilă lovitură de stat în forţă. Nu e nicio glumă. Traian Băsescu se află în faţa unor grupuri politico-economice organizate, constituite pe model mafiot, care au ajuns să conteste puterea supremă a unei naţiuni, exprimată prin votul popular. Deasupra unor personaje care supurează cu ură otrăvitoare la adresa lui Băsescu, gen escrocii de partid şi de stat Vîntu, Patriciu, Voiculescu, tronează tata Ilici, cu şapca sa de colhoznic şi rânjetul morbid. Demenţa este doar una dintre fazele la care au ajuns groparii României, megalomanii miliardari auto-intitulaţi „oameni de afaceri“ după ce au supt de la petrolul naţional la cele mai mici economii din buzunarele amărâţilor de români. Dezmeticiţi cu adrenalina urii din ameţeala de după beţia falsei victorii, monstruoasa coaliţie dintre foşti comunişti, pretinşi liberali, peremişti şi minoritari de toate culorile, râneşte din nou, cu toate boturile deontologilor, la fundamentele democraţiei româneşti. Când la nicio zi după ce-i suflaseră în fund şi-au permis, pentru o clipă, să-l ridiculizeze pe merit pe Geonică-ţopăică, derbedeii de media au fost din nou întorşi cu cheia de mogulii KGB pentru a sări cu toate expectoraţiile pe Băsescu şi români. Scabros, presa violată în grup de moguli nu reuşeşte să se programeze singură la curăţătorie nici măcar după ce românii i-au dat cu flit. Iresponsabil, camionagii lui Vîntu se fac că nu înţeleg că generează, programatic, reacţii imprevizibile, prin titrări din arsenalul operaţiunilor speciale psihologice, cum ar fi „Războiul româno-român“. Ce război? Războiul unor hoţi cu legea, poate. Nu pot să nu mă gândesc că invitarea neobrăzată a unui patron al crimelor din 1989, cum este rusnakul Gorbaciov, chiar pe 21 decembrie – ce sacrilegiu! – era pregătită pentru serbarea celei de-a doua lovituri de stat la adresa românilor. Nu am înţeles niciodată de ce o persoană care este de deplâns pentru infirmităţile sale fizice, dă dovadă şi de infirmitate sufletească alegând să încarce camioane de ură, pentru a le arunca apoi chiar în capul celor care l-au făcut miliardar, a sutelor de mii de români sărăciţi şi obidiţi. Uzi-urile lucitoare ale gărzilor sale personale nu cred că sunt destinate valurilor de dragoste care s-ar revărsa asupra sa din partea poporului pe care-l scuipă zilnic, prin gurile larg deschise ale sclavilor săi de presă. Aşa cum binele e răsplătit cu bine, răul atrage rău. Un om care se pretinde inteligent ar trebui să ştie asta. Puţină pocăinţă nu i-ar strica. Vin sărbătorile românilor. Nu ale ruşilor. Dumnezeu e mare.
March 14th, 2010 
VR 
„Când oamenii consideră o situaţie ca reală, ea devine reală prin consecinţele ei” (W. Thomas). Altfel spus, acordul oamenilor produce realitatea lor mai degrabă şi mai eficace decât adevărul. Au fost lumi sau, poate ar fi mai corect să spunem, segmente de lumi, construite pe şi cu scheletul unor teorii false şi sunt teorii adevărate care nu au nici un acces la dinamica existenţei noastre. De câte ori viaţa noastră nu urmează calea minciunii ori a erorii? Cine ar îndrăzni să ne tragă de mână spunându-ne: „Vezi că viaţa ta este nereală, căci e clădită pe eroare, slujeşte minciunii?!” M. Eliade sesizează raportul de nedeterminare dintre realitate şi adevăr prin exemplul unui cuplu în care bărbatul e teribil de gelos, dar gelozia lui e clădită pe eroare şi, deci, pe neadevăr. E mai puţin reală viaţa sa, compusă dintr-o gelozie falsă? E reală, dar e neadevărată! Planul psihologic al realităţii şi planul logic al adevărului nu se pot întâlni. Realitatea trăirii sale şi adevărul relaţiei sale nu se ating, cum nu se ating răsăritul cu apusul. Cine i-ar spune gelosului fără de nici un temei pentru gelozia lui că realitatea trăirilor sale e falsă? Şi, dacă i-ar spune, ce-ar dobândi?
Posted in 
Tags: 
