June 16th, 2009 
VR 
Reporter: De la constituirea Federatiei Ruse, eveniment istoric pe care l-am marcat la 12 iunie, evolutia istorica a acestei tari si a acestui popor parcurge unul din momentele cele mai importante de cautare si de luare a deciziilor. Cum ati caracteriza acest moment istoric din punct de vedere al situatiei politice interne si al vietii social-economice din Rusia?
Aleksandr Ciurilin: Adoptarea la 12 iunie 1990 a Declaratiei privind suveranitatea de stat a Federatiei Ruse a fost o piatra de hotar în istoria tarii noastre. Aceasta a simbolizat schimbarea naturii regimului sau statal si politic, definirea unui nou vector de dezvoltare a statului. S-a schimbat radical sistemul puterii si cel al conducerii de stat, a început sa se dezvolte adevaratul federalism. Pentru Rusia a început numaratoarea inversa a unei noi perioade, în care libertatea cuvântului, a pluralismului, proprietatea privata au devenit realitate. Aceasta este ceea ce îsi doresc toti rusii. Sperantele si aspiratiile rusilor sunt reflectate în strategia de stat pe care o promoveaza conducerea rusa. În primul rând, aceasta se exprima prin politica interna de orientare sociala. Aceasta politica are ca scop îmbunatatirea nivelului de trai al cetatenilor, inclusiv printr-o serie de proiecte la nivel national. Printre acestea se numara modernizarea învatamântului, ajutoarele pentru mame, constructia de locuinte. În pofida crizei mondiale, noi am reusit sa lansam programe de înnoire a industriei constructiilor de masini, a complexului agricol, crearea si implementarea nanotehnologiilor avansate, îmbunatatirea transporturilor si comunicatiilor.
A.C.: La baza liniei politicii noastre externe sta întelegerea clara a problemelor care stau în fata umanitatii, a intereselor noastre nationale, disponibilitatea de a colabora eficient cu partenerii. Noi actionam în baza dreptului international, constienti de raspunderea care ne revine prin statutul ONU si de posibilitatile noastre reale. Baza politicii externe a Federatiei Ruse o reprezinta Conceptia politicii externe aprobata de presedintele Federatiei Ruse, D.A. Medvedev. Pragmatismul, multivectorialitatea, promovarea cu consecventa a intereselor noastre vor determina si pe viitor activitatea noastra în politica externa, agenda noastra în relatiile internationale. Dar vom fi gata de lupta si nu vom lasa sa ne fie calcate interesele noastre si ale prietenilor nostri.
Pornim de asemenea de la necesitatea continuarii dialogului constructiv pentru promovarea unei alte initiative a Federatiei Ruse – Tratatul privind Securitatea Europeana. Scopul nostru este extrem de clar. Trebuie sa încetam odata si sa punem capat rudimentelor „razboiului rece“ si sa asiguram tarilor din spatiul euro-atlantic conditii egale de securitate. Aceasta va permite eliberarea unor resurse suplimentare pentru rezolvarea unor probleme stringente economice, ecologice si a altor probleme. Principala noastra prioritate pe planul politicii externe ramâne spatiul Comunitatii Statelor Independente.
Rusia doreste sa întareasca nucleul integrationist al CSI sub forma unui Tratat de securitate colectiva a Comunitatii Economice Euroasiatice, a Statului al Rusia si Belarus. Noi ne pronuntam pentru întarirea pe multiple planuri a colaborarii cu Uniunea Europeana, inclusiv cu constituirea cu consecventa a unor spatii comune în sfera economiei, securitatii interne si internationale, învatamântului, stiintei si culturii. Intereselor Rusiei si celor ale întregii Europe le corespunde cu certitudine formarea unui sistem deschis de securitate colectiva pe baze clare de acorduri juridice.
Rep.: În tarile din Europa Centrala si de Sud se elaboreaza diferite variante de transport si livrare a resurselor din Rusia, din statele din Asia Centrala si Caucaz, în scopul realizarii sau întaririi securitatii energetice a statelor europene în aceste regiuni. În aceasta sfera Rusia joaca rolul primordial, fiind principalul jucator de care nu se poate sa nu se tina seama. Cum actioneaza Rusia în aceste regiuni si care sunt proiectele sale aici?
A.C.: Noua Rusie îsi construieste relatii de piata civilizate cu partenerii sai mai apropiati sau îndepartati. Acest lucru se refera si la domeniul livrarilor de gaze. Totusi, sistemele contractelor economice si al conventiilor interguvernamentale s-au dovedit a fi insuficiente pentru garantarea unor livrari de gaze fara întreruperi în Europa.
Tranzitul a început sa fie tributar concurentei în afara relatiilor economice si presiunilor politice, atât asupra furnizorilor, cât si asupra consumatorilor. Acest fapt a destabilizat situatia. Modelul aparut în livrarile de gaze a încetat sa mai fie eficient, fiind necesara modernizarea sa. Aici pot fi avute în vedere urmatoarele circumstante. Cu toata criza economica mondiala, pe o perspectiva pe termen mediu si lung va creste consumul de gaze în tarile Uniunii Europene. Se preconizeaza ca în perioada 2020-2025, europenii vor mai avea nevoie de cel putin 200 miliarde metri cubi de gaze pe an. Gazele vor ocupa cel mai important loc în asigurarea necesarului pentru industrie si populatie. De altfel, este si de înteles – o economie moderna nu mai poate fi sustinuta cu lemne, carbunele si pacura sunt depasite cu mult de gaze din punct de vedere al gradului de poluare. Introducerea pe scara larga a noilor surse de energie va fi probabil o solutie în viitorul mai îndepartat.
Pentru a creste volumul livrarilor din Est al purtatorilor de energie, fara riscul sustragerii acestora, a fost conceputa construirea gazoductelor «Nord Stream» si «South Stream», cu o capacitate de transport de aproximativ 100 miliarde metri cubi. Si legat de aceasta, crearea unor trasee alternative de livrare a gazelor reprezinta baza noii politici comune energetice a Rusiei si Uniunii Europene (o alta parte componenta a acesteia o reprezinta realizarea proiectului «gazoductului inelar», adoptat de UE în noiembrie 2008). Sunt absolut nefondate afirmatiile de care ne-am saturat, potrivit carora creste în mod periculos dependenta Europei de gazele rusesti: este momentul sa aflam ca în transportul gazelor prin conducte furnizorul si consumatorul sunt reciproc dependenti. De altfel nici nu exista vreun asemenea precedent în relatiile noastre cu beneficiarii europeni – gazul rusesc a fost comercializat fara întrerupere în Europa, chiar si în perioada «Razboiului Rece».
Rep.: Relatiile dintre Rusia si România au capatat o noua dinamica. În primul rând, a fost eliminat climatul de asteptare, de prudenta si chiar de suspiciune, bazat în primul rând pe prejudecati si procese de intentie. Cum ar putea fi depasita aceasta etapa framântata si nefasta în relatiile bilaterale?
A.C.: As dori sa cred ca este asa. Politicienii sunt obligati sa faca totul pentru a reusi sa apropie si nu sa înstraineze tarile noastre una de cealalta. Cred ca tocmai acest lucru corespunde intereselor nationale ale României si Rusiei.
Poporul României nu are de ce sa se îndoiasca de simpatia noastra traditionala pe care o nutrim fata de el. Românii sunt vecinii nostri, între noi s-au statornicit relatii bune, pe multiple planuri, ne simpatizam reciproc. Popoarele noastre sunt unite prin culturile apropiate, prin modul de viata, majoritatea credinciosilor rusi si români sunt crestini ortodocsi. În memoria noastra comuna vor ramâne pe vecie victoriile si pierderile comune de pe câmpurile de lupta din cele doua razboaie mondiale si din razboiul de eliberare a Balcanilor. În calatoriile pe care le-am facut prin tara am avut numeroase ocazii sa ma conving ca bunele sentimente ale românilor fata de rusi nu s-au diminuat.
În ceea ce priveste depasirea «etapelor nefaste», eu as zice astfel. Trebuie sa acceptam trecutul asa cum este. Nu trebuie sa încercam sa-l idealizam, sau sa-l schimbam de dragul conjuncturii politice de astazi.Totusi nu se poate trai în trecut; trebuie sa ne gândim la ziua de azi si la viitorul copiilor nostri.
Rep.: Ce ar trebui sa faca Bucurestiul oficial si Moscova oficiala pentru a se ajunge la relatii optime între statele si popoarele noastre?
A.C.: Eu nu am o reteta pentru partea româna. Si nici nu mi se pare potrivit sa dau sfaturi în asemenea chestiuni. Cred însa ca va pot împartasi unele consideratii. Confruntarea ideologica e de domeniul trecutului, omenirea îsi rezolva noile probleme. Numai colaborarea si conlucrarea reciproca ne pot ajuta ca în secolul XXI sa le putem depasi.
Corneliu Vlad
Posted in Uncategorized 
Tags: 
