Scris de George Roncea Marea strategie e-Romania lansată cu surle şi trâmbiţe de Ministerul Comunicaţiilor s-a dovedit pe loc şi fără drept de apel un mare e-fâs de două parale. Într-o ţară aflată pe primele locuri în lume la capitolul informatică avem parte de un ministru al Comunicaţiilor care se lansează pe IT fără a avea habar de nimic, fără a cunoaşte domeniul sau măcar vocabularul elementar. Rezultatele sunt pe măsură. E-Romania este o varză, o ciulama informatică, iar lansarea în sine este un exemplu de PR pe dos şi de contra reclamă a României care ar trebui studiat (şi) la SNSPA, izvorul „experţilor“ din jurul ministrului Gabriel Sandu. Culmea lansării a fost introducerea ministrului într-un jalnic clip de prezentare rulat pe TVR, care numai la e-Romania nu te îmbia. Un individ mătăhălos, hipopotamic, cu o voce gângavă şi o figură indecisă te invită la nu-ştiu-ce, amintind cumva de alt celebru ministru – fostul Păcuraru – care invita tineri pe chat să le arate cât de erectă e-Romania. Reclama este cică pentru a ilustra strategia ministerului de racordare la net a tuturor resurselor şi instituţiilor României, însă pare mult mai degrabă un clip creat exclusiv pentru mai buna popularizare a ministrului. Acesta a devenit brusc preocupat de imaginea sa după ce a dat reject majorităţii jurnaliştilor care i-au adresat întrebări, în ultimele şase luni, jurnalişti între care se numără şi cei de la „Curentul“. Gabriel Sandu a fost grav atins la imagine după ce o publicaţie tabloidă l-a „popularizat“ firitisindu-se zglobiu de mânuţă cu mai tânăra sa şefă de cabinet, fată simpatică de altfel, însă plătită de contribuabil , ceea ce nu o mai face atât de simpatică câtă vreme treaba ei principală este să stea în poala ministrului. Dacă fătuca era expertă şi în altceva decât în activităţi ministeriale amoroase poate e-Romania ar fi arătat altfel. Proiectul în sine este mai mult decât bine venit şi priveşte nevoi strategice ale ţării. Astfel, e-Romania ar trebui să fie, conform prezentării oficiale, un „portal care reprezintă imaginea oficială a României în plan intern şi internaţional, care reflectă imaginea nedisimulată a României în spaţiul virtual. Abordarea accesibilă, directă îşi propune să crească atractivitatea României şi să ofere un aport de încredere ţării noastre. Portalul ar mai fi „o viziune unitară pentru crearea unui sistem naţional coerent şi integrat pentru serviciile publice online dedicate cetăţenilor şi mediului de afaceri conceput pe două dimensiuni: informaţională (date generale despre istorie, geografie, structura administrativă, demografie, cultură şi religie, educaţie, sănătate, justiţie, turism) şi operaţională (servicii online, în timp real, pentru cetăţeni şi companii, plata impozitelor şi taxelor, obţinerea documentelor de stare civilă, a cazierului judiciar şi a unor autorizaţii)“.
Amatorism şi furăciune
Mai urmează enorm de mult bla bla bla, dar nimeni nu a răspuns unor întrebări elementare: cine a plasat, la vedere, în logo-ul portalului, sigla cunoscutului browser Internet Explorer, siglă care aparţine Microsoft, care valorează probabil zeci de milioane de euro şi care a fost pur şi simplu furată de „experţii“ Ministerului, cine a conceput penibila spârcâială tricoloră care vrea să fie logo-ul ce reprezintă România, în urma cărei consultări publice s-a intromisionat ministerul în tema brandului România fără a avea vreo expertiză, cât a costat jalnicul clip televizat, cine este autorul real al acestor tâmpenii, cine a plătit şi cât şi cui pentru aşa-zisul „produs de prezentare internaţională a României“? Mesajul care deschide portalul sună astfel: „Portalul e-România este gata de lansare şi pregătit pentru a primi vizitatorii şi disemina informaţii către publicul larg“, mai jos însă, cu scris roşu intens, este afişat următorul mesaj în totală contradiţie cu headerul: „Informaţiile conţinute în portal sunt înscrise numai pentru a demonstra funcţionalitatea acestuia“. Adică, la mişto? Pentru că genialul ministru al comunicaţiilor nu s-a învrednicit să salveze sau să cumpere din timp numele de domeniu e-Romania, lansarea brandului „e-Romania“ a fost din start viciată, accesul făcându-se pe romania.gov.ro., ca atare la căutarea lui „e-Romania“ duce în cu totul altă parte. Evident, ministrul Comunicaţiilor lucrează pe goagălul lui Vanghelie de vreme ce nu a înţeles nici măcar importanţa identificării şi indexării corecte a numelui de „e-Romania“.
e-Romania MCSI-ului creează probleme diplomatice României
Prima pagină a noului grandios portal care va salva imaginea României de prăfuială şi sictir are la vedere o pseudo-hartă a Uniunii Europene în care apar ţări din afara UE sau anti-UE de-a dreptul ca Elveţia, Norvegia, Islanda, iar alte ţări membre UE sunt excluse. Joaca pe hartă poate să dea naştere la probleme diplomatice, însă lucrurile nu se opresc aici, mai avem puţin şi incităm la răzbel vecinii: provincia sârbă Voievodina este descrisă ca o ţară aparte, care şi-ar fi desăvârşit secesiunea de Serbia, la fel ca şi Kosovo, provincie a cărei independenţă nu a fost recunoscută de România. Preşedintele Băsescu a purtat un adevărat război mediatic explicând de ce România nu recunoaşte Kosovo. Ministrul PD-L, Gabriel Sandu, însă e mai tare pe geopolitică, doar are piţipoance şi babete de la SNSPA pe post de consilieri gârlă. Ministrul Sandu l-a mai făcut de râs şi pe premierul Emil Boc, care a venit plin de încredere în data de 16 iunie la lansarea portalului afirmând că „acum se scrie istoria şi că se va face o mare economie de timp şi de bani“ prin apariţia acestui site de supercacao.
Scris de George Roncea Introducerea în România, începând cu acest an, a documentelor electronice ce conţin date biometrice a dat naştere unei puternice controverse. Deputaţi senatori, părinţi duhovniceşti, ziarişti, dar şi societatea civilă organizată sub titulatura Coaliţiei împotriva Statului Poliţienesc, au atras atenţia că noile măsuri pot duce la renaşterea unui sistem totalitar de urmărire şi control al cetăţenilor, sistem râvnit şi iniţiat de dictatori malefici de teapa unui Stalin sau Hitler. „RFID – o ameninţare la adresa securităţii persoanelor“ Un raport european solicitat de Comisia Europeană – Comitetul Economic şi Social European (CESE) al UE cu privire la „Identificarea prin frecvenţe radio în Europa“ a tras un semnal de alarmă asupra noii tehnologii, preconizată a fi instalată şi în România. Concluziile şi Recomandările Comitetului privind „capcana biometriei“ arată că: „Dacă RFID nu este foarte atent controlată, ar putea, totodată, să încalce intimitatea persoanei, să distrugă libertăţile cetăţeneşti şi să ameninţe securitatea persoanelor şi a întreprinderilor. Cu ajutorul documentelor biometrice, orice om poate fi depistat oriunde şi de către oricine dispune de tehnologia necesară. Astfel, se poate construi o reţea de dispozitive de citire şi urmărire a etichetelor RFID strategic amplasate. Acest lucru nu trebuie permis“, recomandă raportul european, ignorat de către autorităţile noastre. Guvernul Tăriceanu „a uitat“ când a semnat Ordonanţele de urgenţă pentru actele electronice să organizeze o dezbatere publică de 18-36 de luni prevăzute de UE pentru informarea în privinţa RFID, iar recent maşina de vot a Parlamentului a avizat introducerea cărţilor de identitate electronice, acestea urmând să fie introduse de la 1 ianuarie 2011. Vot pe şest Actele de identitate electronice obligatorii pentru toţi românii au devenit o realitate printr-un vot dat pe şest, săptămâna trecută, în Camera Deputaţilor, tot fără absolut nici o dezbatere publică. Teoretic este vorba de o modificare a unei alte Ordonanţe a Guvernului Tăriceanu, prin care se schimbă data impunerii lor ,de la 1 ianuarie 2009, la 1 ianuarie 2011. Practic e vorba de legea prin care ni s-a tranşat viitorul biometric, al controlului total. Până la 1 ianuarie 2011 urmează să fie introdusă în fiecare secţie de poliţie din România aparatură tehnică pentru cărţile de identitate. Numai sistemul central de la Bucureşti este estimat, potrivit unor surse confidenţiale, la circa trei milioane de euro. Şmen PSD? Marele şmen al afacerii preschimbării documentelor are desigur o dedicaţie. Senatorul Iulian Urban a declarat public că „şmenul“ are iz de PSD: „Mulţi români, şi mai ales jurnalişti, au facut băşcălie atunci când eu am susţinut în Senat că nu trebuie să ne grăbim prea tare cu paşapoartele electronice care stochează pe microcipuri RFID datele personale şi biometrice ale românilor. Ei bine, acum şi cărţile de identitate electronice cu medii de stocare RFI vor fi impuse romånilor începând cu 1 ianuarie 2011. Cine ne-a adus însă această carte de identitate electronică? PSD-ul! Cărţile electronice de identitate au un microcip incorporat RFID, care permite detectarea posesorului unui asemenea card de la distanţă, fără ca acesta să fie conştient că e urmărit! Drumul spre o societate de tip Big Brother este astfel larg deschis. Proiectul iniţial, de 20 de milioane de euro, va porni în 13 ţări urmând a fi extins. Pretextul oficial este oferirea de „facilităţi“ cetăţenilor din statele care introduc acest sistem. În realitate, se doreşte instituirea unui control totalitar asupra cetăţenilor! Doar trei ţări europene au aceste tipuri de smart card: Finlanda, Italia şi Olanda. Se fac intense eforturi pentru introducerea lor în SUA şi Anglia. În Est, se pare, suntem primii (datorită Guvernului Adrian Năstase). Fostul ministru al Administraţiei Publice din 2005, pesedistul Octav Cozmåncă, declară: „Preschimbarea acestor documente este o necesitate absolută“ şi asta pentru că încă de atunci afacerea se încadra în sfera „e foame de bani băieţi“! Singura raţiune pentru care ne grăbim, exact ca şi în cazul paşapoartelor electronice, a fost…banul! Pentru că este o afacere făcută pe seama celui mai sărac popor membru al UE: Românii! Firma câştigătoare va trebui să acopere costurile pentru emiterea cărţilor electronice de identitate, urmând să recupereze banii de la beneficiari“, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Oana Marinescu, la vremea emiterii Ordonanţei de Urgenţă de către Guvernul Tăriceanu. Autorităţile şi instituţiile publice vor fi dotate cu echipamente şi programe informatice astfel: în municipii reşedinţă de judeţ – pånă la data de 31 iulie 2010; în celelalte municipii şi oraşe – pånă la data de 31 decembrie 2011; în comune – pånă la data de 31 decembrie 2012. Cam acesta e planul de orwellizare totală a Romåniei pe următorii 5 ani!“ Oile, mai presus decât simplii cetăţeni români Cipurile cu RFID sunt deja folosite pentru animale iar paşaportul şi cartea de identitate cu RFID este absolut similar cu cipul RFID de la animale. Dacă cetăţenilor României li s-a refuzat dreptul la opţiune în privinţa identificării electronice, în schimb, Guvernul s-a dovedit mult mai culant cu… oile. Astfel, zilele trecute Guvernul a cerut oficialilor UE ca identificarea electronică a ovinelor să fie opţională. Premierul Emil Boc a declarat la întålnirea cu comisarul european pe Sănătate, Androulla Vassiliou, că ţara noastră se alătură grupului de state membre care susţin că identificarea electronică a ovinelor şi caprinelor să fie opţională. Oficialii romåni au explicat comisarului european că o asemenea măsură nu este oportună în actualul context al crizei economice din cauza costurilor ridicate. În schimb, în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii României, guvernul nu îşi pune problema dacă este sau nu oportună măsura identificării electronice şi nu îşi pune problema dacă prin obligativitatea actelor de identitate cu cip biometric ni se încalcă un drept fundamental. Încălcare flagrantă a drepturilor cetăţeneşti Prin intrarea în vigoare a acestor acte normative cu privire la introducerea actelor electronice, ce includ amprentarea persoanelor, se aduce atingere gravă principiului prezumţiei de nevinovăţie consacrată de art.6 al C.E.D.O. şi art. 23 alin.11 din Constituţie. Totodată, mai este încălcat şi dreptul la siguranţa persoanei consacrat de art. 23 al. 2 din Constituţie prin faptul că deţinătorul paşaportului biometric nu are siguranţa că nu vor exista persoane care să poată avea acces la datele personale existente în cipul RFID. În plus, este sfidat şi dreptul la viaţa intimă şi privată reglementat de art. 26 din Constituţie dar şi de Carta Drepturilor Fundamentale (art.7) şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (art.8) deoarece jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) condamnă în mod clar reţinerea amprentelor digitale fără temei juridic. https://www.curentul.ro/
Scris de Dana Iliescu Am citit cu stupoare o declaraţie a Alinei Mungiu Pippidi, care condiţionează prezenţa sa pe listele PD-L la europarlamentare de promovarea unor candidaţi „impecabili“. Alina Mungiu s-a declarat deranjată de anunţare, pe listele PD-L, a unor „candidaţi penali“, categorie unde i-a nominalizat pe Dumitru Dragomir şi Irina Schrotter. Se pare că militanta pentru integritatea politicienilor l-a uitat tocmai pe cel care a propus-o pe listele la europarlamentare, preşedintele PD-L Iaşi, Dan Cårlan, pe care chiar domnia sa l-a inclus pe lista parlamentarilor pătaţi, acuzându-l de falimentarea Bancorex. Ce-o fi mai dificil de acceptat pentru Alina Mungiu Pippidi: să aibă colegi penali sau să fie susţinută politic de un penal?
INFO: Sora regizorului Cristian Mungiu conduce Coalitia pentru o Guvernare Curata din 2004 Fostul candidat patat Dan Carlan o propune la europarlamentare pe Alina Mungiu din partea PDL Iasi de Redactia iasiinfo.ro Alina Mungiu-Pippidi nu este membru al PDL, iar in vara a refuzat sa candideze din partea partidului la alegerile generale. Democrat-liberalii ieseni l-au inlocuit repede pe Dumitru Oprea pe lista propunerilor de candidati la viitoarele alegeri europarlamentare din iunie. Seful filialei judetene a PDL intentioneaza sa o propuna pentru o candidatura la un post de europarlamentar pe Alina Mungiu-Pippidi, informeaza Ziarul de Iasi. „Am avut o prima discutie cu doamna. Sint foarte bucuros ca nu a spus «nu», cum a facut in vara cind i-am facut o propunere pentru alegerile parlamentare. Voi face propunerea in cadrul Biroului Judetean. Sedinta va avea loc la sfirsitul acestei saptamini. Doamna Alina Mungiu-Pippidi este propunerea mea si a colegilor cu care am discutat acest lucru. Daca vor fi alte propuneri, le vom discuta. Daca se aproba in Birou, vom face invitatia oficiala catre Alina Mungiu-Pippidi”, a declarat Dan Carlan, seful filialei judetene a PDL. El a mai spus ca in acest moment Mungiu-Pippidi nu este membru al PDL. In cazul in care se va decide sa accepte propunerea PDL, ea va trebui sa se inscrie in partid. „Doamna e din Iasi (mai precis din Balti, RM). Cred ca la inceputul saptaminii viitoare vom sti sigur daca va candida sau nu. Nu vreau sa ma pronunt acum cu privire la sansele de a accepta sau nu. Am avut doar o prima discutie”, a adaugat Carlan. Reamintim ca Dan Carlan a figurat la alegerile parlamentare din noiembrie 2008 pe lista candidatilor patati data publicitatii de „Academia Catavencu”.
Azzal vádolja a Curentul című román napilap a bukaresti magyar nagykövetség sajtóattaséját, hogy a külképviseleti alkalmazott kirúgással fenyegette meg az újság főszerkesztőjét. A történtek miatt a román külügy bekérette Füzes Oszkár magyar nagykövetet is. A Bem rakparton más történetet ismernek.
Wass Albertről akarta Sólyom László véleményét hallani a magyar köztársasági elnök székelyföldi látogatásán egy román fiatalember. Dan Tanasa arra volt kíváncsi, miként vélekedik a magyar állam a Romániában háborús bűnösnek tartott íróról. A Kovászna megyében élő fiatalember azt kifogásolta, hogy az októberben a Wass Albert emlékére rendezett ünnepségeket népszerűsítő szervezet plakátjain megjelent a Magyar Köztársaság Sepsiszentgyörgyön működő kulturális koordinációs központjának a logója is. Miután Dan Tanasa akciójáról beszámolt a Curentul című román napilap, az újság állítása szerint a bukaresti magyar nagykövetségről október 29-én fenyegető telefonhívást kapott a sajtóorgánum főszerkesztője, Iulia Nueleanu. A Curentul szerint a főszerkesztőt Barabás T. János sajtóattasé hívta fel, aki a magyar nagykövetség diplomatájaként mutatkozott be. “Gondom lesz önre, elintézem, hogy kirúgják, s azt is, hogy soha ne kapjon a sajtóban munkát. Éhen fog halni az utcasarkon, maga semmirekellő!” – egyebek mellett a lap szerint ezt mondta Barabás T. János a román lap szakmai vezetőjének. A Curentul a román külügytől fegyelmi eljárás megindítását kérte Barabás ellen, majd október 30-án be is kérették a külügyminisztériumba Füzes Oszkárt, Magyarország romániai nagykövetét, és felhívták a figyelmét a diplomatákra vonatkozó szabályok betartására. A nagykövet a történtek kivizsgálását és a szükséges intézkedések meghozatalát ígérte. A román lap azóta is bocsánatkérést vár a nagykövetségtől. Lapunknak tegnap Füzes Oszkár megerősítette, hogy bekérették a román külügyminisztériumba, de azt mondta, nem nyilatkozik a történtekről, s erre kérte Barabás T. Jánost is. Budapesten, a Bem rakparton egészen más történetet ismernek. Szelestey Lajos külügyminisztériumi szóvivő szerint a sajtóattasé valóban felhívta a román lapot, de azt kifogásolta, hogy Füzesnek tulajdonították egy cikkben azt a kijelentést, hogy Wass Albert háborús bűnös lenne. “Barabás úr lépéséről a román lap tájékoztatta a román külügyminisztériumot, amely konzultálni kívánt Füzes Oszkárral a történtekről. A nagykövet úr a tárgyaláson elmondta, hogy Magyarország tiszteletben tartja a demokratikus jogokat és a sajtószabadságot, de ettől eltekintve a lap valótlan kijelentést tulajdonított Füzes Oszkárnak. Ha majd csitulnak a kedélyek, a nagykövet úr levélben szeretné tisztázni, mire alapozta a Curentul az általa leírtakat” – mondta Szelestey Lajos.
Támadják a magyar nagykövetséget 2008-11-10 Bocsánatkérést és Barabás T. János, a bukaresti magyar nagykövetség sajtóattaséjának hazahívását követelik bukaresti médiaszervezetek a magyar Külügyminisztériumtól. A Curentul napilap szerint a magyar diplomata alpári hangnemben felelősségre vonta, és kirúgással fenyegette Iulia Nueleanu főszerkesztőt amiatt, hogy az újság azt állította: a nagykövetség támogatta az erdélyi Wass Albert-megemlékezéseket. A Curentul a sepsiszentgyörgyi Dan Tănasă által a román külügyminisztériumhoz, majd a bukaresti magyar diplomáciai képviselethez eljuttatott panasz alapján arról cikkezett, hogy a Romániában háborús bűnösként nyilvántartott író emlékére rendezett ünnepségeket népszerűsítő plakátokon megjelent a Magyar Köztársaság sepsiszentgyörgyi kulturális koordinációs központjának logója is. A lap szerint Barabás T. János a cikket kifogásolva fenyegette meg a főszerkesztőt, emiatt pedig a MediaSind és a Civic Media Egyesület panaszt tett a román külügyminisztériumnál. A történtek nyomán nemrég Füzes Oszkár bukaresti nagykövetet bekérették a tárcához, és felhívták a figyelmét a diplomatákra vonatkozó szabályok betartására. Füzes Oszkár különben a hétvégén az MTI-nek úgy nyilatkozott: a nagykövetség sajtóattaséja nem fenyegette meg a Curentul főszerkesztőjét, csak emelt hangon kifogásolta az újság egyik korábbi közlését. Hozzátette: sem ő, sem a nagykövetség nem foglalkozik Wass Albert irodalmi megítélésével és esetleges rehabilitációjának jogi folyamatával. Szerzo:Rostás Szabolcs
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a avut de la bun început ocazia să încalce legea CNSAS în folosul unui grup de interese. Deşi iniţial “Legea Ticu” prevedea că este interzis ca membrii Colegiului să fi făcut parte dintr-un partid politic, oricare ar fi fost acesta, interdicţia a trebuit ridicată pentru câţiva foşti comunişti de marcă, actualmente oengişti şi vocalişti.
Primul caz: Andrei Pleşu. El s-a înscris în PCR de la 19 ani, iar după scandalul “Meditaţia Transcendentală” s-a rugat în două scrisori către Nicolae Ceauşescu să fie iertat pentru că informase organele Securităţii, prin persoana maiorului DSS Vasile Mălureanu.
Al doilea: Mircea Dinescu, activist UTC, absolvent al Academiei de Partid “Ştefan Gheorghiu”, care era urmărit de unitatea anti-KGB 0110.
Al treilea caz s-a dezvoltat până la a deveni penal: Horia Roman Patapievici, despre care se spune că este o creaţie de-a lui Virgil Măgureanu, a recunoscut după ce s-a transferat la Institutul Cultural Român (ICR) că a studiat dosarele şi a avut cunoştinţă de colaborarea mai multor personalităţi ale Grupului pentru Dialog Social cu Securitatea, printre care şi prietenul său Sorin Antohi, care turna dizidenţii din Iaşi. El nu le-a deconspirat tocmai pentru că făceau parte din acelaşi grup de interese cu el – GDS, încălcând grav atât morala şi deontologia, cât şi legea CNSAS, fapt pentru care în prezent este cercetat penal. Cei doi “filosofi” care preferă însă remuneraţiile bugetare grase s-au transferat amândoi la ICR, unul preşedinte, altul în Colegiul Director, angajându-se în acelaşi timp la moguli: unul la trustul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în cazul Patapievici, al doilea la Dinu Patriciu, în ce-l priveşte pe Pleşu.
Şi aceasta chiar dacă Patriciu i-a cerut lui Pleşu să-şi dea demisia dacă se simte atât de ultragiat şi perplexat pentru că l-a categorisit pe prietenul său Patapievici drept un “piţigoi psihopat”.
De unde se vede că morala lui Pleşu, când vine vorba de bani, nu mai este atât de “îngerească”.
Dacă ultimii doi s-au refugiat în alte activităţi lucrative, Mircea Dinescu, “poetul portofel”, a rămas la CNSAS, de control, chiar dacă şi acum încalcă legea prin prezenţa sa în acelaşi timp la postul de televiziune al lui Vîntu. În faţă, pentru a încasa castanele şi a semna deconturile, a fost plasat Ladislau Csendes (foto dreapta). Persoana care învârte cheiţa din spatele lui Csendes este, după cum veţi vedea mai jos, tot în sfidarea legii româneşti, un cetăţean al Ungariei: o anumită Andrea Varga, budapestoloagă (foto stanga,cu Mircea Mihaies, politrucul ICR, si restul gastii).
Cvartetul “Arpego” cântă în struna Budapestei
Din iulie 2007, conferenţiarul universitar dr. în muzicologie Antoniu-Ladislau Csendes (născut la 25 aprilie 1964, absolvent al Conservatorului de Muzică “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, Secţia Instrumente cu Coarde, cunoscut mai bine ca membru al Cvartetului “Arpego”, din care face parte şi soţia sa) este preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. A. L. Csendes a fost desemnat ca membru al CNSAS chiar de la înfiinţare, ca reprezentant al UDMR. Sub preşedinţia istoricului Onişoru, muzicologul Csendesi a trecut neobservat, deoarece avea preocupări mult prea importante, pentru a ieşi în vreun fel în evidenţă.
Potrivit surselor noastre, “Centrala secretă” din spatele cortinei UDMR i-a stabilit lui Csendes misiuni din categoria spionajului de mare anvergură, între care:
– identificarea şi transmiterea în exterior, potrivit unei tematici de cercetare minuţioase, a întregului volum de date privind activitatea fostelor organe ale securităţii statului în problema maghiară;
– acţiunile serviciilor speciale ale Ungariei în România (ce s-a cunoscut şi cât?);
– surse de informare folosite de Securitate;
– persoane urmărite şi modul în care acestea au fost depistate;
– cauzele eşecurilor înregistrate;
– vulnerabilităţile identificate de Securitate în acţiunile spionajului ungar şi baza de sprijin a acestuia în România;
– factorii favorizatori ai neorevizionismului reflectaţi în evaluările Securităţii;
– foşti agenţi ai Securităţii care, pe baza elementelor din dosare, ar putea fi determinaţi să colaboreze cu servicii secrete străine;
– persoanele importante din România care au dosare în arhivele Securităţii preluate de CNSAS;
– erori de prelucrare a dosarelor predate CNSAS care permit conexiuni cu “dosare de securitate naţională” rămase la serviciile de informaţii. (Va urma)
Curentul: Scandalul Ambasadei Ungare în atenţia MAE şi a ofiţerilor de informaţii
MAE al României s-a autosesizat cu promptitudine faţă de încălcarea gravă a codului diplomatic la care s-a dedat un diplomat al Ambasadei Ungare la Bucureşti, care a ameninţat şi insultat o ziaristă, Iulia Nueleanu, redactor-şef al cotidianului “Curentul”. La numai o zi de la producerea incidentului, MAE l-a convocat pe ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti, Oszkar Fuzes la sediul Ministerului unde “I s-a adus la cunoştinţă preocuparea MAE faţă de problema sesizată, subliniindu-se, importanţa deosebită a înscrierii conduitei oricărui diplomat în rigorile corespunzătoare statutului diplomatic”. Pe româneşte, termenii diplomatici ai comunicatului MAE s-ar traduce: “bozgorii şi-au luat un perdaf”. Noi încă aşteptăm scuzele oficiale ale Ambasadei si trimiterea sa la Budapesta.
A trecut aproape o săptămână de la incalificabilul gest de ameninţare al unui diplomat maghiar la adresa redactorului şef al cotidianului “Curentul”. Injuriile proferate de acesta la adresa unei ziariste şi încălcarea gravă a codului diplomatic au determinat MAE al României să se autosesizeze cu promtitudine.
Purtătorul de cuvânt Cosmin Boiangiu, ne-a adresat următorul răspuns oficial: “în legătură cu situaţia gravă pe care ne-aţi semnalat-o, vă informăm că ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a fost invitat la sediul Ministerului Afacerilor Externe, la 30 octombrie 2008. I s-a adus la cunoştinţă preocuparea MAE faţă de problema sesizată de dumneavoastră, subliniindu-se, în context, importanţa deosebită a înscrierii conduitei oricărui diplomat în rigorile corespunzătoare statutului diplomatic. Ambasadorul Oszk‡r FŸzes a dat asigurări că, în urma verificărilor ce vor fi întreprinse, vor fi luate măsurile care se impun”. Şi organizaţia jurnaliştilor independenţi, Civic Media, care a sesizat la rândul său MAE pe tema agresării redactorului şef al publicaţiei “Curentul” a primit un răspuns similar.
Din data de 30 octombrie, de când ambasadorul Oszkar Fuzes a promis oficialilor MAE că “va lua măsurile care se impun”, redacţia noastră nu a primit nici un telefon sau vreo scrisoare de scuze din direcţia vreunui oficial maghiar. De vreme ce Ambasada Ungară nu se dezice de agresiunea şi insultele lui Barabaş Janos înseamnă că şi le asumă. În consecinţă, vom lua şi noi “măsurile care se impun cu privire” la membrii Ambasadei, oriunde îi vom întâlni.
Cazul “Curentul” – Ambasada Ungară, dezbătut de ofiţerii de informaţii
Ofiţerii de informaţii în rezervă sau retragere, prezenţi la lansarea recentă a cărţii generalului SIE (r) Gheorghe Dragomir “Recviem pentru Spioni”, au condamnat agresiunea la adresa redactorului şef al ziarului nostru, Iulia Nueleanu, comisă chiar de ataşatul de presă al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, Janos Tibor Barabas. “Este o neobrăzare care trebuie sancţionată de responsabilii politici. Nu numai de Ministerul de Externe ci şi de către autorităţile care apără libertatea presei. Inclusiv Parlamentul – Comisia pentru Politica Externă şi cea responsabilă de mass-media – ar trebui să ceară scuzele oficiale ale Ungariei la adresa jurnaliştilor din România şi trimiterea funcţionarului ungar la origini, la Budapesta”, s-a declarat public.
Discuţia care s-a încins în sala plină de ofiţeri de informaţii din SIE şi nu numai a atins actualitatea stringentă, detaliindu-se cu date concrete despre agresiunea maghiară în România desfăşurată prin intermediul cadrelor agenturii de spionaj ungare prezentă la toate nivelele autorităţilor, locale, centrale, religioase şi, mai ales, guvernamentale, după cum au arătat şi alţi jurnalişti prezenţi la manifestare. S-au evocat evenimente recente ca interzicerea ridicării statuii Mitropolitului Andrei Şaguna la Gyula/Jula, de către Garda Maghiară, în timp ce criminalul de război anti-semit şi anti-român Wass Albert este omagiat în România de extremiştii maghiari atât cu banii contribuabilului român cât şi cu fonduri ale Ambasadei Ungare, vizita prelungită a preşedintelui ungar în ţara noastră (unde s-a invitat singur) şi incitările nelegale la “autonomie teritorială”, arborarea de steaguri ale Ungariei şi ale aşa-zisului “Ţinut Secuiesc” pe instituţii de stat, încălcarea Constituţiei României chiar şi de către cei care ar trebui să o respecte şi apere şi, nu în ultimul rând, afrontul la adresa presei române adus de un diplomat al Ambasadei Ungariei în România.
Bucureştiul – centrală a spionajului maghiar
Generalul Dragomir a declarat că Bucureştiul a devenit centrul rezidenţei spionajului maghiar din România, centrală mutată din Ardeal pentru a-şi prelungi ramificaţiile către zona Mării Neagre şi Republica Moldova. Generalul a ţinut să sublinieze că agentura lui Horthy a fost preluată de KGB integral în perioada Republicii Populare Ungare regăsindu-şi continuitatatea în serviciile de informaţii de azi ale Ungariei.
În timp ce CNSAS se ocupa cu deconspirarea reţelelor româneşti, membrii ai reţelelor străine – mai ales cei ai fostului KBG sunt “acoperiţi” de către angajaţii CNSAS, s-a mai afirmat la dezbaterea responsabililor cu siguranţa naţională. “Unde sunt spionii sovieticilor – ruşi, maghiari, germani, ucraineni, etc. din dosarele Securităţii, mulţi prezenţi şi azi în viaţa publică şi chiar la vârful ei? De ce îi ascunde Colegiul CNSAS?”, au întrebat ofiţerii români. “Sunt atacaţi cu deconspirarea preoţii români dar noi ştim foarte bine că întregul cult maghiar era folosit de agentura specială a spionajului Republicii Populare Ungare”, a mai spus generalul, care, de altfel, a dedicat un întreg capitol al cărţii spionajului şi revizionismului maghiar în România.
Guvernul României, penetrat la vârf
Spionii maghiari sunt prezenţi inclusiv în Guvernul României, în ciuda informărilor şi alertelor repetate ale ofiţerilor responsabili cu siguranţa naţională. În acest sens, s-a exemplificat că la vârful MAE, într-un post de secretar de stat, se află un agent documentat al spionajului maghiar, cel care a făcut de altfel tot ce i-a stat în putinţă pentru adoptarea Ordonanţei ilegale Gojdu, prin care averea marelui mecena român ar fi urmat să fie transferată în beneficiul Ungariei.
Generalul Dragomir şi alte cadre ale SIE şi-au arătat dezamăgirea şi nemulţumirea faţă de utilizarea unor informaţii ce ajung pe mâna forurilor politice decizionale şi care ajung deseori pe masa clientelei politice sau chiar a inamicului, a adversarilor străini, fiind folosite împotriva interesului naţional. Generalul Gheorghe Dragomir a fost adjunct al celebrului general Mihai Caraman, prezent şi el la lansarea volumului; lucrare care, după spusele autorului, este doar primul, “de încălzire”, dintr-o serie care priveşte aspectele ce ţin de siguranţa naţională a României. Dana ILIESCU
PS: Eu inteleg ca domnisoara Dana Iliescu, pe care am observat-o si eu la lansare (normal!) si pe care am gasit-o cu greu intr-o foto din Curentul (dar a meritat!, vezi alaturat), s-a grabit sa-mi preia cateva citate de pe blog si sa ma treaca la categoria “alţi jurnalişti prezenţi la manifestare”, dar cred ca ar fi fost mai normal sa ma si numeasca. Pentru aceasta ii dau voie sa ma caute pentru explicatii si recompensa…
Cateva Comentarii din Curentul:
1. Agresiunea statul maghiar contra Statului Scris de: Elena A., la: 02-11-2008 23:25 Este pentru prima data cand MAE reactioneaza la nenumaratele acte anti-romanesti ale insolentelor guverne si regimuri din Ungaria!. Felicitari si .. asteptam finalizarea. Daca ambasada maghiara nu a dat nici macar un telefon de scuze, inseamna ca ungurii sunt si badarani si prost crescuti, si fara 7 ani de acasa!! Iar lipsa totala de reactie a oficialilor maghiari are o singura explicatie: este un act premeditat, de agresiune, al statului maghiar la adresa Statului National Unitar Roman. Inca unul din sutele de mii de acte de agresiune pe care maghiarii le intreprind, de sute de ani, asupra romanilor si Tarii Romanesti- pornind de la cele mai abominabile si atroce crime si masacre, daramari de biserici… pana la profanarea simbolurilor nationale. Un exemplu proaspat: expozitia profanatoare si anti-romaneasca a unui “artist” maghiar sponsorizat de UDMR din banul public al amaratului de cetatean roman – expozitie deschisa chiar in perioada cand comemoram masacrarea romanilor din Ardeal de catre trupele horthiste.. culminand cu abominalbila masacrare a 157 de romani din satul IP, infaptuita de unguri in mod special in ZIua Inaltarii Sfintei Cruci – 14 septembrie 1940 ! Daca guvernul, parlamentul, partidele, presedintele Romaniei si politicienii de 2 bani pe care ii avem accepta batjocura maghiara, iredentismul, autonomia, deznationalizarea salbatica a romanilor din Ardeal, si toate agresiunile maghiare.. inseamna ca ei toti nu au nimic comun cu Romania si cu neamul romanesc.. — lucru care, oricum, se vede cu ochiul liber, de la o posta!!! Eu m-am saturat de insolenta maghiara! Propun o manifestatie pasnica si demna de protest in fata ambasadei maghiare. Sa le reamintim – ca au memorie scurta– ca ei nu mai stapanesc de mult Transilvania, ca noi, romanii, nu suntem robii ungurilor si ca.. daca ar fi de neam ales, asa cum se lauda pe tot globul.. s-ar purta barbateste, nu ca niste nevolnici abjecti falsificatori de istorie si tortionari ai romanilor.Dar, istoria ne spune clar: ei n-au mai castigat o batalie cinstita de cateva sute de ani.. Noi, romanii, am castigat multe., si , mai ales NE-AM PUS OPINCA PE PARLAMENTUL DE LA BUDAPESTA, dupa ce am zbrobit, pentru prima data in lume, bolsevismul, si am spulberat republica bolsevica ungara !! Slava poporului roman, martirizat de sute de ani – de unguri, de muscali, de ucraineni, de sarbi si de multi altii ! Inca mai traim! Ar fi timpul sa ne recapatam ONOAREA si DEMNITATEA de popor stravechi, creator de civilizatie multi-milenara intr-o Europa antica, pe care hoardele barbare si primitive au zdrobit-o cu cruzime, sub copitele cailor lui Gingis-Han! 2. tariceanu, baiatul de mingi… Scris de: Ioana D’Arc, la: 02-11-2008 23:51 … al guvernului maghiar ? ce rost au sedintele de guvern comune romano-maghiare ? de transformare a Romaniei in vasala ungariei ? sa ne mai miram de tupeul functionarilor unguri fata de romani, cand atat de multi “intelectuali” si “ziaristi” s-au vandut pe burse Soros? Ce face guvernul roman, ce fac serviciile de informatii, ce face ministerul de interne referitor la presa maghiara din Romania care este visceral anti-romaneasca si care incita la ura, nesupunere civica, nerespectarea legilor si la destramarea teritoriala a Statului Roman? de ce nu se respecta Constitutia, de nu se aplica legile tarii? De ce noi romanii suntem discriminati negativ .. (ca pozitiv sunt alti? ) De ce institutiile statului Roman incalca legea, acceptand omagierea – chiar pe banii romanilor – a criminalului de razboi ucigas de romani Wass – dar, in schimb, darama toate statuile si busturile Maresalului Antonescu – cel care a pornit razboiul de eliberare a Basarabiei si de starpire a comunismului – ba , mai mult, arunca la puscarie orice roman care indrazneste sa vorbesca despre Antonescu! 3. Partener de afaceri al premierului Tariceanu Scris de: Rudas Erno, la: 03-11-2008 00:50 Ce rost are sa mai vorbiti de un banal secretar de stat – spion dovedit sau nu – cata vreme toata lumea cunoaste stransa legatura (de afaceri si nu numai) dintre actualul prim-ministru PNL, Calin Popescu Tariceanu si Rudas Erno – fost sef al rezidentei de spionaj ungare din Romania… Nota mea: Eu cred ca are…
Dinu Patriciu a făcut de toate în viaţă: a fost deputat tare în clanţă, a gustat din pita aditivată de ministru al lucrărilor publice, s-a infiltrat în afaceri şi a ras tot ce-a prins, a ajuns barosan de presă, păstorind ziare şi plănuind lovitura şi în audiovizual… A prietenit cu premieri şi s-a duşmănit cu preşedinţi… Are la activ şi oleacă de puşcărie, dar foarte oleacă, doar atâta cât să dea bine la c.v.-ul avocaţilor săi… Polivalent, a jucat şi pe o extremă, şi pe cealaltă, dovedind frumoase capacităţi tehnice şi o bună cunoaştere a trucurilor jocului. A fost când prea-prea, când foarte-foarte. Ca un bătrân corleone, pe care începe să-l supere guta, Patriciu încearcă acum deliciile mecenatului. Mai întâi, şi-a lăsat un barbete semipatriarhal, bun şi pentru că maschează un procent din guşă, apoi şi-a făurit o fundaţie care – ce coincidenţă şi câtă modestie! – îi poartă numele. Prin această fundaţie, după cum zice titlul unei gazete unde Patriciu a pozat recent, el “investeşte în inteligenţa tinerilor”, oferindu-le burse, burse şi burse. Frumos sună, prea frumos! Nu-l văd pe Patriciu scoţând bănuţul dezinteresat din pungă. Mai curând cred că, abil şi atent la posteritatea care vine în gonetă, el încearcă să-şi adjudece, pe căi ştiute, un loc în Rai; dar dacă se poate un loc unde să poată zidi o vilă cu etaj, piscină, garaj şi cu vedere spre sondele de petrol pământene. Desigur, dacă va avea semne că afacerea e haraşo, nimic nu-l poate împiedica să pornească o afacere imobiliară, care să le asigure muşteriilor terenuri în Rai, la preţuri avantajoase. Avantajoase pentru el, se înţelege. Mi-e greu să cred că nea Dinu e vreun fan sau măcar vreun fănică al inteligenţei, precum pozează. Cunoscându-i bine pe Ciocăzanu & Cartianu – aceşti “Tusea & Junghiul”, şefi ai ziarului patrician “Adevărul”, cărora neuronul le cântă-n cutiuţă mişcătoare cântece de singurătate – mă îndoiesc din răsputeri de aşa ceva. Dacă ar avea simţul valorii, pe ăştia doi nea Patry i-ar fi angajat dătători cu mopul pe parchetul redacţiei, nu conducători ai unui ziar istoric, la care au scris Lovinescu, Arghezi şi Sadoveanu.
Curentul: Jurnalistul Bogdan Rădulescu intră în greva foamei
Fostul prezentator al emisiunii “Periscop” de la Radio România Actualităţi, Bogdan Rădulescu, a fost sancţionat cu reţinerea a 10 la sută din salariu timp de trei luni, în urma deciziei luate de Comitetul Director al Societăţii Române de Radiodifuziune. El este sancţionat pentru o ediţie a emisiunii pe care o prezenta şi în care a criticat prestaţia şi integritatea morală şi profesională a unor patroni de mass media sau jurnalişti, precum Dan Voiculescu, Bogdan Chirieac şi Cristian Tudor Popescu. Este pentru prima oară când se organizează o astfel de şedinţă după decembrie 1989, potrivit “Iniţiativa Profesională Radio România”. “Consider că nu am greşit cu nimic din punct de vedere deontologic, şi cu toate acestea se continuă cu abuzurile. Este o formă de hărţuire pe faţă. Mi se pare mai jignitor şi decât desfacerea contractului de muncă. Voi ataca în instanţă conducerea SRR”, a declarat pentru Mediafax Bogdan Rădulescu. El a mai precizat că săptămâna viitoare va intra în greva foamei pe termen nelimitat “pentru discriminare şi depolitizarea editorială”, afirmând că “radioul public are în continuare acelaşi reflex de servitute în această perioadă de campanie electorală care stă să înceapă”.