Posts Tagged ‘dss’

Larry Watts scrie istoria UM 0110: KGB contra Romaniei. Un Dosar care ar trebui sa stea pe masa lui Basescu dupa ce va baga pe foc Raportul Tismaneanu

Confruntarea inegala: KGB contra Romaniei

In randurile ce urmeaza va prezentam o ampla analiza realizata de istoricul american Larry Watts asupra confruntarii dintre serviciile secrete sovietice si Securitatea de la Bucuresti. Incercarile Romaniei de a iesi de sub tutela Moscovei au fost sanctionate dur de sovie­tici prin declansarea unor ample operatiuni secrete care antrenau toate serviciile de informatii ale statelor satelite. Intertitlurile apartin redactiei. Studiul de fata face parte dintr-un volum ce urmeaza sa fie publicat in curand. (G.D.)
Bunatatea sovietica
In toiul revolutiei romane din 1989, autoritatile sovietice isi anuntau dorinta si intentia de a asigura o “asistenta” masiva statului “vecin prieten” si aliatului din Tratatul de la Varsovia. Moscova anunta ca Crucea Rosie sovietica trimisese la frontiera “aproximativ 60 de echipe mobile” de chirurgi si personal medical, multe dintre acestea trecusera deja granita in teritoriul romanesc si isi coordonau eforturile cu cele ale altor membriiai Pactului. De asemenea, liderii comunisti de la Budapesta anuntau ca “un grup de lucru din cadrul pactului de la Varsovia care este in contact permanent” urma sa se intalneasca la Moscova pentru a discuta situatia din Romania. Aceste declaratii de prietenie si preocupare binevoitoare se situau in totala contradictie cu unul dintre cele mai bine pazite secrete ale operatiunilor de spionaj din Europa de est, ale Tratatului de la Varsovia si erau contrare uneia dintre cele mai surprinzatoare descoperiri din arhivele blocului sovietic din timpul Razboiului Rece. In perioada Revolutiei, Romania a fost tinta operatiunilor de dezinformare si timp de mai bine de doua decenii, tinta a “masurilor active”. Din 1962, Kremlinul a inceput sa trateze Romania ca pe un stat ostil, atunci cand Hrusciov a ordonat statelor membre “aflate in stransa cooperare” ” RDG, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria si Polonia ” sa restrictioneze cooperarea in materie de spionaj cu aceasta. In 1963, aceasta animozitate a motivat o tentativa de asasinat impotriva conducatorului roman Gheorghe Gheorghiu Dej. Ministerul Securitatii de Stat al Germaniei de Est (STASI) avea motive independente pentru ostilitatea fata de Bucuresti, deoarece acesta refuzase sa recunoasca divizarea permanenta a Germaniei si incheiase un acord, negociat in secret, cu Germania de Vest, la sfarsitul anului 1963.
Sovieticii exclud Securitatea
Intre 1962-1964, Departamentul Securitatii Statului din Romania (DSS sau Securitatea) a fost exclus din programul de transformari, asistate de sovietici, ale serviciilor de informatii, prin care au fost introduse departamentele de dezinformare in RDG, Ungaria si Cehoslovacia (precum si in Bulgaria si Polonia, la scurt timp dupa aceea) si le-a modificat rolul din servicii satelit, in principal pasive, in operatiuni active. In 1965, DSS a fost din nou pierduta din vedere atunci cand Centrala KGB a introdus “relatiile operationale regulate si directe” dintre departamentele de dezinformare, excluzandu-l din operatiunile blocului de “masuri active” (propaganda, dezinformare si provocare). La mijlocul anului 1965, Romania a fost “brusc” eliminata cu totul din strategia de razboi a Pactului de la Varsovia.

Comisia Europeana il cauta pe Virgil Magureanu de Pro-Romania. Daca tot o face iata si fisa sa de cadre ca "ofiter-profesor"

Spionii romani rup tacerea – Fosti ofiteri din DIE si SIE publica un Dosar operativ despre relatiile Romaniei cu KGB si GRU

Asociatia Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere din Serviciul de Informatii Externe a decis anul acesta ca spionii romani au dreptul si chiar si obligatia sa vorbeasca, pe intelesul tuturor, despre probleme sensibile ale tarii, atata timp cat amintirile lor nu afec­teaza siguranta nationala a Romaniei. Asa ca s-au apu­cat sa scrie. Si sa publice.Analizele fostilor spioni sunt cuprinse intr-o revista de circuit intern ajunsa acum la al treilea numar: “Persicop”. Pentru ca ZIUA a demonstrat o atentie speciala fata de problematica retelelor Kominternului, ale KGB si GRU in Romania, ofiterii de informatii in rezerva si in retragere ne-au pus la dispozitie, in exclu­sivitate, Dosarul special realizat de “Periscop”la 40 de ani de la invadarea Cehoslo­vaciei de catre trupele Armatei Rosii precedate de agentii serviciilor speciale so­vietice, care nu au ezitat sa uci­da pe loc ofiterii de contrainfor­matii cehi si slovaci care le supra­vegheau activitatea. Activitatea “Periscop”-ului este remarcabila, dupa cum o dovedesc si amintirile de pe teren ale veteranului care publica sub numele de V. D. Fulger – fost sef, printre altele, al colectivului Asia-Pacific – despre serviciile de informatii romanesti si consilierii sovietici. La fel, analiza lui Mircea Iordanescu despre inter­ventia militara din Cehoslo­vacia. Publicam astazi doar cateva extrase din Dosarul DIE.
Generalul Doicaru: “Nu mai dati nimic rusilor”
Continuarea la
ZIUA: Spionii romani rup tacerea

Foto: Fugarul Ion Mihai Pacepa, generalul Nicolae Doicaru, seful DIE , si Ion Stanescu, presedintele Consiliului Securitatii Statului

PS: Astazi am niste subiecte foarte haioase, cu plagiatori, ziaristi, securisti si spioni de prin Guvern. Sper sa-mi fac timp se le pun aici…
PPS: Trebuie sa multumesc cititorilor mei de pe acest blog care ma tin la curent cu ce-mi mai scapa si mie. Dau nu un suc ci un must, ca a venit vremea recoltei!

Evenimentul Zilei si-a pus Cupola pe cap. Diversionistii de profesie i-au blocat lui Mihai Munteanu serialul de investigatii in afacerile Serviciilor

EvZ, un ziar parazitat ideologic de gruparea Tismaneanu, isi pierde acum si ultimul suflu cu adevarat jurnalistic: ancheta. Serialul “Cupola”, conceput de jurnalistul de investigatii Mihai Munteanu pentru a scoate cate ceva la lumina din tenebrele fostilor si actualilor securisti, este amanat pana mai pe la toamna, dupa cum anunta conducerea intermediara a ziarului. Pacat.
Unele episoade m-au uns la inima (cum ar cel cu Afacerea Trigranit in care sunt bagate – in folosul spionajului Ungariei si al unei familii renumite consiliate de fostul cancelar german Gerhard Schroeder – toate partidele mari si guvernele trecatoare ale tarii). Altele…

Adevarul este, dupa mine, ca, in acest caz, Mihai nu poate stii de unde i se trage. Pentru ca, din pacate, dupa cum l-am avertizat aici prin luna iulie, a calcat si pe foarte multe mine fasaite plasate de diversionisti carora le curge fierea prin vene. Pe teritoriul serviciilor secrete minciuna este lege. Niciodata, dar niciodata, cand in joc sunt afaceri de sute de milioane (de euro, evident) nu poti sa iti permiti sa crezi doar ce-ti zice capul si sa nu iei seama la pajura. Si invers. Iar daca ii ai pe unii care se pretind si cap si pajura uita-te la striatiile de pe muchie. Parerea mea este ca, cel putin in cazul “devoalarii” retelelor de armament, Mihai a cazut intr-o plasa periculoasa, otravita de-a dreptul. Asadar, ce vreau sa spun, inainte de a intra in niste detalii pe marginea “Iudelor”: Mihai nu poate stii daca inchiderea – sa-i spunem, momentana – a cupolei Observatorului este din cauza adevarurilor scrise sau ale minciunilor strecurate.
In iulie, la postarea despre “Afacerea Verestoy”, ii scriam urmatoarele:
Generalul Victor Marcu anti-pro-Basescu
Mihai Munteanu de la EvZ ne-a obisnuit cu articole de calitate in seria sa Cupola, despre fosti si actuali securisti. Ultimele episoade insa, lasa de dorit. Cu asa-zisa “Retea Iuda” a luat o leapsa de la o filiera de traficanti de armament si tehnica militara din interiorul Armatei care se bate pe comenzi cu o alta retea de masoni si afaceristi verosi si s-a lasat folosit fara sa stie (sper). Iar pagina de zilele trecute cu “Secretul lui Verestoy” pare a avea chiar o tenta politica. Aflam astfel ca generalul (r) Victor Marcu, un (fost) rival de-al lui Virgil Magureanu (personaj cunoscut si pentru participarea la lovitura de stat KGB din decembrie 1989) este acum implicat cu firma Luxten, face afaceri cu Verestoy, simpatizeaza cu PSD si “il antipatizeaza pe Basescu”. Ce mi se pare ciudat e ca in alte ziare aceeasi firma, Luxten Lighting Company, este balacarita pentru faptul ca ar fi apropiata de PDL si ca fiica cea mica a presedintelui (acelasi) Basescu, Elena, avea aici un post de consultant marketing chiar foarte bine platit.
Despre Victor Marcu, Mihai mai scrie ca, “într-o seară, relaxat pe un scaun de cafenea, va minimaliza tragediile produse de Securitate: „Aiurea, nimeni de la Europa Liberă n-a fost omorât de securişti. Sunt poveşti, dom’ne, ce naiba… Dar mi-a părut rău că nu i-am oprit“. Îl contrazic însă arhivele Securităţii (cazurile „Emil Georgescu“, „Noel Bernard“, „Vlad Georgescu“), din care reiese că doi directori şi un redactor de la Europa Liberă au fost asasinaţi de spionajul ceauşist”, concluzioneaza pripit Mihai Munteant.Ei, aici trebuie sa il contrazic eu pe Mihai: NICAIERI in “arhivele Securitatii” si, il asigur, nici ale altor servicii secrete, cum ar fi CIA, nu se afla date din care sa reiasa ca cei trei “au fost asasinati de spionajul ceausist”. Astea sunt brasoavele unei anumite gasti care vrea sa-i scoata eroi pe niste crainici bine platiti – unii chiar filo-comunisti – care traiau bine-mersi in Occident, spre deosebire de adevaratii martiri anticomunisti din munti, morti in masa apoi la canal si in inchisori.
Mihai, nu-i bine sa cobori asa de jos stacheta…Iti stau la dispozitie pentru o documentare corecta. //
Stop.
Pacat ca nu m-a cautat, pentru ca puteam sa-i dau si reversul “Afacerii Iuda”, pentru a putea confrunta partile si discerne singur unde sta adevarul. In tot cazul, eu personal suspectez, ca si interlocutorul meu de mai jos, ca persoane din D.G.I.A. sau alte zone adiacetne s-au folosit imoral de Mihai. Dar ce poate fi moral in serviciile secrete? Vin acum cu niste precizari:

O structura informativa departamentala, contraspionajul militar, apare a fi, potrivit celor publicate in “Evenimentul zilei”, la originea unei ample demascari publice a unor asa zise tenebroase afaceri de spionaj, subminare a capacitatii de aparare si trafic de arme in acelasi context cu succesul in afaceri al unor generali in rezerva si fosti inalti ofiteri de Securitate si din armata, cu totii bagati la gramada in asa-numita retea “Iuda”. Se poate pune in acest fel capat unor afaceri de spionaj militar ?!

Sunt necesare cateva cateva constatari preliminare cu privire la aceasta mare diversiune pusa la cale in perspectiva foarte apropiata a contractarii marilor si adevaratelor programe de inzestatrare a armatei romane in vederea asigurarii interoperabilitatii reale cu celelalte armate ale NATO:

– in primul rand, toate datele vehiculate sunt pana la nivelul anului 2006. Aducerile la zi sunt niste speculatii si verificari privind existenta in viata sau in afaceri a unor protagonisti;

– in al doilea rand, datele vehiculate nu mai sunt de actualitate, deci chiar fara valoare de informatie de presa, cu atat mai putin in planul securitatii nationale. Ni se livreaza o compilatie stangace a unor materiale aparute in presa, iar atribuirea lor D.G.I.A este, de asemenea o manopera diversionista. Cine in capcana cui a cazut ?!;

– in al treilea rand, protagonistii serialului – cadre active ori in rezerva- sunt din categoria celor care potrivit atributiilor de serviciu au ori au avut tangenta cu modernizarea inzestrarii armatei si poate raspunzatori, intr-o masura mai mare sau mai mica, pentru intarzierea programelor de inlocuire a armamentului ramas din vremea Tratatului de Varsovia.

– in al patrulea rand, persoanele din afara “sistemului M.Ap.(N.) sunt, pur si simplu, fortat introduce in context, ca element de potentare si a da o asa zisa greutate implicarii “odioasei, omniprezentei, omnipotentei si ubiscientei Securitati”;
– in al cincilea, dar nu in ultimul rand ca importanta, din randul protagonistilor serialului lipsesc figuri foarte importate si la fel de active pe piata internationala a armamentului…

Unele dintre aceste persoane sunt acum discreditate, dar din motive diferite. O categorie pentru ca ar urma sa primeasca functii importante ce vor avea legatura cu gestionarea noilor programe de inzestrare cu tehnica de lupta si armament. Deci ii vor inlocui din functii pe cei care au mimat modernizarea dotarii cu tot felul de substitute putin eficiente si pagubitoare. O alta categorie a protagonistilor serialului este denigrata deoarece este considerata prea mult “pro” S.U.A. si “pro” N.A.T.O. Si, in fine, unele persoane sunt mentionate in legatura cu “Reteaua Iuda” pentru a nu da de banuit ca sunt coautoare la serial.

Ce se pune acum in opera ?

Concluzia de fond, care se impune, este aceea ca incepand din toamna acestui an vor fi demarate mai multe programe de modernizare a inzestrarii armatei, vizandu-le inlocuirea completa a tehnicii de lupta, armamentului, munitiei s.a. de tip “Tratat Varsovia” cu dotarea de “tip N.A.T.O.” Valorile astronomice ale contractelor arunca in joc mize politico-economice si oportunitati de afaceri extaordinare. Bataliile intre companiile furnizoare internationale pentru adjudecarea comenzilor se anunta foarte dure si rezerva si grupurilor de lobby-isti un spatiu de confruntare in care “nimeni nu cunoaste pe nimeni “
Unii dintre protagonistii serialului “Reteaua Iuda” fac parte din asemenea grupuri de lobby, care vaneaza comenzile militare privind dotarea armatei cu avioane si elicoptere, rachete de mai multe tipuri, blindate, armament usor de infanterie, modernizarea fregatelor, toate in carul unor programe de mai lunga durata si, asa cum mentionam, cu finantari in valori pe care toate marile companii internationale de armament si le doresc in conturi.
Indiscutabil, unii dintre acesti lobby-isti sunt iremediabil compromisi in ceea ce priveste capacitatea de a fi corecti, impartiali si demni aparatori ai interesului si banului public.
Surprinde modul total atipic in care generalul Gheorghe Rotaru este inclus in “Reteaua Iuda”, avand in vedere ca datele vehiculate tin de perioada in care dansul subordona contraspionajul militar…
Asadar, in opinia noastra, serialul “Reteaua Iuda”, daca nu este o contrafacere, o manopera a agentilor unor servicii ostile, poate fi actul de deces al contraspionajului militar.

Argumente?

Nici un serviciu de contraspionaj, care se respecta, nu se compromite public, expunandu-se in asemenea… hal fara de hal! Era de asteptat o luare de pozitie ! Nu cumva tacerea este complice ?!
Dezvaluirea tintelor nominale si a interesului concret al unor servicii de spionaj straine fata de Romania este fie o punere in garda, o declarare a incapacitatii de a documenta si dovedi “inaltele crime de spionaj-tradare”, a lipsei de respect pentru obligatia de a aplica legea, daca aceasta a fost incalcata si dovada lasitatii , a lipsei de onorabilitate intr-o confruntare in care conturile, daca exista, trebuie obligatoriu reglate in cel mai strict secret, fie un act absolut gratuit, o scurgere de informatii ce scapa ratiunii profesionistului din contraspionaj.
Refuz sa cred. Dar daca asa stau lucrurile, care sunt faptele incriminabile ? Daca cei in cauza au incalcat legea, atunci trebuie sa rapunda asa cum legea prevede: arestati, daca e cazul, si judecati, pentru tradare sau alta speta. Altfel, amalgamul prezentat nu foloseste decat la crearea unei spirale a confuziei de care profita cei cu adevarat profesionisti, in dezinformare si diversiune.

Mai apar si o serie de conflicte de competente, de derapaje functionale catre zone rezervate atributiilor altor autoritati informative… Cu ce scop ?

Diversiunea este evidenta. Comisia parlamentara de control competenta si o ancheta interna a M.Ap.(N.) ar trebui sa lamureasca lucrurile.//

Stop
Calin Cosmaciuc, fostul coleg al lui Mihai la EvZ, scrie:
Cupola EVZ, seria despre afacerile securistilor, s-a taiat ca maioneza;Macovei (EVZ) scrie ca articolele se amana fiindca trebuie avizate de avocati

Seria de investigatii Cupola, care devoala afacerile securistilor, nu va fi reluata la 15 septembrie, asa cum fusesera anuntati cititorii EVZ pe un banner postat multa vreme pe site. Primul semn a fost saptamana trecuta, cand a disparut de pe site trimiterea care anunta sezonul de toamna al serialului.
Odata cu bannerul au fost radiate si toate articolele aparute in primul sezon: in primavara si in vara. Dupa discutii si iari discutii, departamentul Investigatii al EVZ a obtinut doar repostarea articolelor pe site aici.
Bizar e cuvantul cel mai potrivit, fiindca seria fusese promovata si in publicatiile Ringier si pe radio, fiind gandita drept punctul forte al ziarului dupa plecarile de la inceputul anului. Autorul seriei, Mihai Munteanu, a fost amenintat cu moartea, iar ziarul a avut mai multe intalniri cu autoritati deranjate, dar seria a continuat sa apara in ziar. Trebuia sa se reia la 15 septembrie, dupa pauza de vara, insa s-a taiat ca maioneza.
E un proiect muncit timp de ani de zile si e un proiect promis cititorilor. Cine se intreaba “de ce” e pe aceeasi lungime de unda cu acest cititor care n-o sa inteleaga nimic. De ce un ziar ca EVZ nu ar mai publica aceasta serie despre niste baieti care dupa ce au slujit-ca ofiteri de securitate-un sistem imoral, fac acum superafaceri in capitalism?!
ACTUALIZAT 1. Tiberiu Lovin: “Cenzura la EVZ”

COLATERAL. Linkul la blogul meu a disparut de pe site-ul revistei Capital-adica Ringier, adica EVZ. No comment.
Nota mea: Asta-mi aduce aminte de Cotidianul si Marius Cosmeanu. Fratilor, copiati tot si puneti pe site-uri oglinzi ca astia ne baga intr-o zi pe banda la Ministerul Adevarului si iesim cu totii clonati dupa… CTP? sau ne mai schimba si sexul si iesim… Corina Dragotescu!

"Curentul": Tartorii tenebrelor – Măgureanu şi Talpeş

Un material interesant in “Curentul” de azi, pornind de la emisiunea Realitatea TV cu mine, Magureanu si Talpes starnita de ZIUA si studiul lui Larry Watts de pe site-ul CIA. Inteleg ca a aparut si un “caz Silinescu” care nu va ramane asa, doar o acuzatie-n vant. Mi se pare si normal. SRI si SIE au datoria sa lamureasca acest caz.

Articolul vine cu informatii noi si suculente despre Magureanu. Desi in emisiune se straduia sa se prezinte drept un pifan care a stat vreo sase luni prin Securitate, din “Curentul” aflam ca, de fapt, incepand cu 1965, Magureanu-Astalosz nu a mai iesit din Securitate. Conform articolul de mai jos, Magureanu a fost recrutat in Timisoara de un mare smecher evreu al Securitatii, Weber, iar dupa ce a fost angajat in DIE la Sinteze si s-a plictisit el a plecat prin transfer la Stefan Gheorghiu, la cererea lui Rautu.

Vad ca mi se face onoarea sa fiu comentat chiar de catre directorul publicatiei, Mihai Iacob, care imi atribuie si mie crearea unui caz: “Magureanu-KGB“, dupa clasicul “Iliescu-KGB” al sefului meu, Sorin Rosca Stanescu. Insa mister dairector ma ia si peste picior si in colimator, ca cica l-as fi menajat pe Talpes. Zice: “Revenind la Ioan Talpeş şi la prestaţia sa televizată, merită notificat un aspect legat de aberaţiile sale cu privire la GUAM, pe care jurnalistul de politică externă Victor Roncea nu le-a sancţionat“. Ce sa sanctionez? Eu mi-am spus foarte clar punctul de vedere (vezi trancrierea AICI » )! Subiectul era GUAM sau KGB? Mister Jacob mai bine si-ar vedea barna din ochiul lui, observata – ah, ce coincidenta! – tot de Larry Watts, intr-un alt studiu de-al sau: CONTROL AND OVERSIGHT OF SECURITY INTELLIGENCE IN ROMANIA. Se pare ca Watts are o predilectie pentru note de subsol explozive – adevarate mine! Pentru ca, vorbind de presa romana in acest studiu din 2003, pe cand era inca pe la Cotroceni, deci sub Talpes, Larry face urmatoarea afirmatie: “In the aftermath of the revolution, many former Securitate officers and their collaborators entered the press or actually acquired newspapers“; la care ofera si explicatia, in Nota 42: “The former category includes Curentul owner-editor Mihail Iacob while the latter category is broader, including both informers like Sorin Rosca Stanescu, the director of Ziua, and pre-1989 economic collaborators such as Jurnalul National owner Dan Voiculescu“. Hm, mi s-a parut mie ca e din categoria veteranilor… Directia a II-a, ceva?

Tartorii tenebrelor – Măgureanu şi Talpeş
de Mihai Iacob
O emisiune prezentată joi seara de către postul Realitatea TV a adus în lumina reflectoarelor două personaje de catacombă, Măgureanu şi Talpeş, reuniţi, în aparenţă, pentru a lămuri apartenenţa a cel puţin unuia dintre ei la reţeaua serviciilor secrete ruseşti – KGB. Emisiunea a fost una fără precedent, dacă avem în vedere modalitatea în care a fost realizată: deşi formula emisiunii se baza pe un dialog în direct, în realitate aceasta a fost înregistrată în cursul dimineţii. Mai mult, deşi emisiunea trebuia să dureze două ore, realizatoarea a fost informată – în timpul înregistrării emisiunii – că nu are la dispoziţie decât 50 de minute. Asta din cauză că cineva a supervizat derularea emisiunii, din regie, şi a hotărât, peste capul realizatoarei, că trebuie stopat dialogul din studio, după ce Măgureanu a început să dea semne vizibile că se află în dificultate în faţa jurnalistului Victor Roncea, cel de la care a pornit scandalul Măgureanu – KGB.În loc să dezvăluie noutăţi fierbinţi care să lămurească publicului românesc background-ul lui Virgil Măgureanu şi motivaţia urmăririi acestuia de către celebra unitate anti-KGB 0110 a Securităţii înainte de 1989, unul dintre invitaţi, Ioan Talpeş, a schimbat subiectul încercând să-l acuze de colaborare cu KGB pe fostul său cuscru, generalul Constantin Silinescu, ex-prim-adjunct al său la SIE. Talpeş a susţinut – bazându-se pe confirmarea tacită a lui Măgureanu – că SRI-ul ar fi documentat o întâlnire neraportată dintre generalul Silinescu şi un cadru al serviciilor moscovite. Astfel, întreaga emisiune, al cărei subiect anunţat era “Măgureanu – agent KGB?”, a devenit o diversiune televizată, în care atenţia a fost abătută asupra unui general din topul serviciilor româneşti (n.r. – care însă nu putea replica, fiind mort), în loc să se lămurească situaţia lui Măgureanu, prins în corzi de jurnalistul Victor Roncea. Ca atare, miza emisiunii a fost transferată într-o direcţie complet diferită, pe terenul alunecos al datelor controversate, iar cei mai apropiaţi oameni ai lui Iliescu – foste figuri-cheie ale SIE şi SRI, s-au dovedit încă o dată adevăraţi maeştri ai dezinformării. “Curajoşi”, tartorii tenebrelor de la Cotroceniul “cârpei kaghebiste” Ion Iliescu şi-au dat încă o dată mâna – de data aceasta peste mormântul unuia dintre cei mai respectaţi ofiţeri ai sistemului de siguranţă şi apărare naţională. Intrigaţi că au fost nevoiţi să asiste neputincioşi la execuţia publică a unei figuri de seamă a informaţiilor româneşti, regizată de doi foşti politruci, mai mulţi foşti ofiţeri superiori ai SRI şi SIE ne-au contactat la redacţie şi ne-au solicitat să încercăm să restabilim adevărul despre patriotul general Constantin Silinescu şi să reamintim totodată câteva “amănunte” din biografiile celor doi servitori ai lui Ion Iliescu. Devotat ideii de adevăr, “Curentul” va prezenta astăzi radiografiile neromanţate ale lui Virgil Măgureanu şi Ioan Talpeş.
Măgureanu, securist din 1965
Citeşte mai departe…

"Ii primeam pe rusi cu foc de arma"

Generalul Ion Stanescu despre agentii NKVD-KGB-GRu din Romania, inclusiv tatal lui Vladimir Tismaneanu si tatal lui Petre Roman

Fostul presedinte al Consiliului Securitatii Statului, generalul Ion Stanescu, dezvaluie planurile lui Ceausescu in momentul invaziei sovietice din Cehoslovacia

Generalul Ion Stanescu, fost presedinte al Consiliului Securitatii Statului in perioada 1968-1972, face afirmatii extraordinare intr-un interviu acordat in exclusivitate ziarului ZIUA la 40 de ani de la reactia categorica a Romania la invazia sovietica din Cehoslovacia. Generalul Stanescu mai sustine ca in anul 1968 era programata si invadarea Romaniei. Timp de doua saptamani statul roman a fost in alerta generala. Tancurile rusesti s-au retras de la granita Romaniei cu RSS Moldoveneasca abia dupa 4 septembrie. Generalul arata ca momentul 1968 a fost culminant si pentru procesul de dekaghebizare a organelor statului roman in­ceput de Gheorghiu Dej inca din anul 1963 cand s-a hota­rat infiintarea unitatii specia­le anti-KGB, STASI si AVO UM 0110. Numita initial “Gru­pa 20”, urmasa unitatii 0110 in SRI purta indicativul “Z” si a fost recent desfiin­tata. Generalul Stanescu ne ofera si o lista a spionilor sovietici in Romania carora li s-a pus in vedere sa-si ince­teze activitatea anti-roma­neasca. Printre cele circa 200 de persoane vizate se aflau si tatal lui Vladimir Tismaneanu, agentul Leon Tismenitki si tatal lui Petre Roman, Walter Ernest Neulander. Generalul Ion Stanescu s-a ocupat de Tismenitki, si Vasile Patilinet, seful sectiei militare, de Walter Roman. Ca o alta nota biografica, generalul Stanescu este si cel care l-a incadrat pe Virgil Magureanu in Securitate, in 1972.
21 august 1968 a constituit momentul-cheie in care Romania s-a rupt de URSS si politica bolsevica represiva. Dar acesta a fost anticipat si de alte acte ale statului, printre care si eliberarea detinutilor politici. Puteti sa le amintiti?
ZIUA: “Ii primeam pe rusi cu foc de arma”

Talpes provoaca un nou scandal. Fostul sef al SIE il acuza post-mortem pe gen Silinescu, consilier al lui Nastase, de apartenenta la structuri estice

Gen Constantin Silinescu a ajuns de la DSS sa ocupe functia de adjunct al sefului SIE, insusi gen Ioan Talpes @ Copii lor s-au casatorit si, in urma scandalului dintre parinti, au divortat @ Silinescu a fost trecut in rezerva si a devenit consilierul lui Adrian Nastase apoi sef al Garzii de Mediu @ Talpes sustine ca Silinescu lucra pentru Rasarit @ Talpes sustine ca întregul proces al aderarii Romaniei la NATO putea fi un esec @ Dezvaluirea a venit la scurt timp dupa ce omul care i-a fost cuscru si adversar, generalul de Securitate Constantin Silinescu, a decedat, în toamna lui 2007 @ Talpes a facut, tot atunci, o analiza a actualului Serviciu deInformatii Externe, pe fondul scandalului iscat de catre fostul sef al acestei structuri, Claudiu Saftoiu @ NY Magazin, care a publicat acest material amintesta ca presa din Bucuresti a refuzat publicarea interviului
Georgiana Arsene: D-le Ioan Talpes, noua generatie din Serviciulde Informatii Externe este diferita de cea veche, sunt conflicte între generatii,asa cum s-a putut vedea în cazul “Saftoiu”. Care credeti ca sunt cauzeleacestor fenomene de sciziune interne în serviciile secrete?

Ioan Talpes: Eu cred ca este un moment care sufera amprenta situatieiactuale din Romania, noi aflandu-ne cu totii angajati într-un proces electoral(referendum, Parlamentul European – n.a.) precum si convocarile electorale dinanul care vine, 2008. Toate acestea îsi pun amprenta, generand evenimente sifenomene mai percutante, pe fondul unor vesnice “tribulatii existentiale” despresi din partea Serviciilor Secrete. Cand ma gandesc la “tribulatii existentiale”,spun ca, atat în Romania cat si în afara ei, exista dezechilibre exprimate în pozitiicontradictorii între vechea si noua generatie. Cred ca am gresi daca am cautasa întelegem totul prin “conflict între generatii”. Este vorba si de o schimbarestructurala, în contextul noii politici a Romaniei. Se trece prea usor cu vedereafaptul ca Romania venea in 1989 cu statutul de membra a CAER, cu politicinationale si supranationale adecvate acelor timpuri si cu angajamente militaredeservite de oameni implicati în acele probleme, adesea geostrategice. Ele auavut un impact categoric si deosebit în exprimarea internationala a Romaniei dela acea data. Exista o generatie care a fost educata si pregatita pentru astfelde provocari, dar, pe parcurs, tot din acea generatie, au trebuit sa fie pregatitioamenii adaptati la noile provocari de dupa 1990. Totul s-a facut din mers,într-o situatie catastrofala economica, destabilizare extraordinara si presiune exterioara foarte dura. Pe acest fond, s-a produs readaptarea si relansarea unorservicii secrete care sa înteleaga despre ce e vorba si sa slujeasca interesele statului în noile conditii. Astazi cred ca situatia Serviciilor Secrete este mult maibuna decat în anii ‘90 pana în 2001, care acum fac parte din comunitatea deservicii din NATO si din UE. Azi, ele au angajamente, tratate si întelegeri privindcolaborarea, spre deosebire de perioada de pana în 1996, cand au fostconsiderate adversare Serviciilor NATO. Pe acest fond, se produc readaptarile. Ele se produc greu, pentru ca exista înca interese de grup si individuale.Ma refer la persoane care aveau legaturi înainte de 1989 cu serviciile de atuncisi au ajuns ca, dupa 1990, sa devina oameni politici de anvergura, personalitatieconomice si financiare de varf în Romania. Pe fondul destabilizarilor de dupa1 990, au cautat sa utilizeze Serviciile – si au reusit, în mare masura – în scopulplanurilor lor de înavutire si de preluare sub control a vietii politice din Romania.
Îmi puteti da cateva exemple?
Nu are rost sa va dau eu exemple, ele se vor da în anulelectoral 2008. Eu sunt convins ca, în situatia în care nu se va ajunge la oîntelegere a situatiei reale în domeniu, dar si a nevoii ca fiecare sa-si asumeinteresele statului înainte de cele proprii, eu voi fi obligat sa vorbesc atunci.Aceasta cu atat mai mult cu cat voi avea de partea mea inclusiv noua Lege aServiciilor Secrete, foarte clara în ceea ce priveste statutul ofiterilor. În context,spun despre cazul Saftoiu ca nu este unul artificial, ci o consecinta a accentelorspeciale pe care le-a dobandit în presa. Au fost interese evidente si, pe fondulacelui esec, s-au gasit foarte multi care ar fi dorit sa lanseze unul din conflicteleprin care o persoana din cei mai apropiati colaboratori ai presedintelui Romaniei sa fie înlaturata. În ceea ce priveste pozitia domnului Basescu fata de Serviciile Secrete, mi se pare ca a fost o pozitie clar exprimata de la început, cea a unuiom care vine din sistem si cunoaste regulile. Chiar daca nu provine direct din Servicii, a actionat direct, eliminand pe multi dintre cei ce continuau vechiletendinte. Eu cred ca a facut bine si ca trebuie sa pasim spre o noua generatie,eliberata de sechelele unei lumi slujite altadata. Schimbarea Serviciilor este necesara, dar fara sa fim prizonierii conceptului de “noua generatie” si pornind de la schimbarea realitatilor complexului geostrategic în care operam azi.
Vorbeati despre interesele personale ale unor fosti membri ai Serviciilor Secrete. Într-o declaratie recenta, fostul general Dumitru Ciobanu afirma, dupa demiterea sa, ca dumneavoastra ati eliminat din preajma toate persoanele care v-ar fi cunoscut o serie de afaceri…
Eu va dau declaratia aceluiasi general Dumitru Ciobanu,care, dupa cum s-a constatat în urma cercetarii facuta de o comisie numitade presedintele de atunci, domnul Emil Constantinescu, s-a constatat cu totul altceva, respectiv o actiune care, în termenii Serviciilor, se numeste “tradare”. Aceasta actiune a fost declansata de fostul general Silinescu, împreuna cugeneralul Ciobanu si cu alti doi sustinatori, prin care se dorea discreditareamea, misiune primita din alta parte, vizand categoric o izolare si un blocaj alinformatiei reale catre presedintele Constantinescu. Perioada aceea a fostmarcata de un efort extraordinar în vederea îndeplinirii conditiilor de intrareîn NATO în primul val. În mare parte, datorita eforturilor pe care eu le-amfacut si a credibilitatii pe care o aveam în randul Serviciilor de Informatii din NATO, am reusit atunci o situatie incredibila pentru multi, aceea de a fi sustinuti,la conferinta la care au fost admise Cehia, Polonia si Ungaria, aproape unanim.Cred ca atunci s-a încercat totul pentru a se bloca acest demers al Romaniei.Pot dovedi faptul ca acest lucru s-a încercat de catre un grup de dependentaclara estica iar atacul a fost dat la mine. D-l Constantinescu, ca om de onoare,poate sa va spuna ca eu am fost implicat direct în toate negocierile vizandintegrarea Romaniei în NATO, pana în iulie 1997.
Ati fost în conflict cu generalul Constantin Silinescu din aceasta cauza?
Nu am fost cu nici un conflict. Îmi pare rau, nu am vrut savorbesc despre aceasta, pentru ca a murit recent (23 octombrie 2007 – n.n.).Cand, vrem-nu vrem, mergem într-o alta lume, cred ca elegant este sa nu sediscute despre astfel de chestiuni. În schimb, mie îmi pare rau ca oamenii dinapropierea sa, inclusiv familia, nu respecta aceasta atitudine, dand preseideclaratii care ma fac sa cred ca e necesar sa reactionez, pentru a le punepunct. Aceste declaratii sunt murdare, incalificabile si nu au a face nimic curealitatea. Ce pot sa spun e ca nu am avut nimic de banuit, pentru ca eramcuscri, pentru ca eu aveam imaginea ca ai nostri copii se înteleg foarte bine… Deodata, am fost chemat la presedintele Constantinescu – dansul povestesteîn cartea sa episodul – si îmi spune cum s-au prezentat la el Silinescu si cu Ciobanu, ca sa ma reclame ca am facut lucruri împotriva Romaniei, ca suntspion american, ca am tradat tara si am pus-o la dispozitia americanilor!!! La început, nu am înteles despre ce era vorba. În primul rand, mi s-au parut niste idioti…
Cand s-a întamplat acest lucru?
In decembrie 1996. Repet, mi s-au parut niste idioti,aistorici si în afara contextului realitatilor. Dupa aceea, am înteles ca e vorba deceva serios, ca ei au încercat sa îmi dinamiteze pozitia, pentru a decredibilizademersul Romaniei spre NATO.
In ce an ati devenit cuscrul generalului Silinescu?
Prin 1994.
In ciuda relatiilor directe de rudenie, s-au întamplat aceste lucruri?
Da, în ciuda relatiilor de rudenie si în ciuda faptului ca eu am fost acela care am blocat eliminarea sa din Servicii, atunci cand a fost propus la asta. Îmi pare rau acum, dar consideram ca, pentru a face Serviciile (în speta, Serviciul de Informatii Extern – n.a.) sa functioneze optim în misiunile speciale de atunci e nevoie sa le transmiti tuturor ca trebuie sa îsi îndeplineasca menirea.
Care sunt principalele lucruri vehiculate de familia Silinescu dupa moartea acestuia?
Credeti-ma, e chiar penibil, sunt convins ca se dorea încontinuare anihiliarea demersurilor mele de admitere in NATO în valul al doilea,asta transpare din ecourile vehiculate.
De-asta ati lipsit de la înmormantarea lui Silinescu?
A fost aproape întreg SIE acolo…La înmormantare am lipsit din cauze obiective, adica eunu sunt perfid, nu am resentimente fata de memoria lui Silinescu. El nu afacut altceva decat ceea ce i se cerea de catre cei care îl controlau! Daca amresentimente, retineri, au fost fata de mine însumi, pentru ca nu am putut sacred asa ceva atunci. As fi reactionat cu totul altfel, dar am crezut – si cred -ca si altii, lucrand în domeniu, sunt la fel de dedicati ca si mine. Pentru mine,a fost un soc sa constat si azi a devenit evident acest lucru, ca foarte multi”au proferat” meseria de patriot, dar nu au avut nimic de-a face cu slujireapatriei. S-au alujit pe ei însisi si pe cei care îi stimulau din spate cu interesele lor.
Astazi mai sunt relatii între familiile dumneavoastra si cea a lui Silinescu?
Nu trebuie amestecate familiile si va marturisesc ca euam avut un sentiment profund de parinte fata de sotia de atunci a fiului meu.Îmi pare rau pentru ea, pentru ca evolutia ei dupa aceea este, dupa mine,neconforma cu ceea ce cred ca si-a dorit de la viata.
In presa au aparut speculatii cu privire la “o moarte suspecta” a generalului Silinescu. Cum comentati aceste asertiuni?
Nu merge pe pista aceasta, ca nu are temei. Generalul Silinescu a fost internat la Viena, într-un spital excelent dotat, cu personalprofesionist, care s-a exprimat clar privind boala sa. Boala era cunoscuta dinfamilie. Tatal si fratele lui mai mare au suferit de aceeasi boala. De aceea, mi separe incalificabil si degradat sa promovezi ideea falsa a unei morti suspecte,idee pornita din anturajul care a facut sa apara în presa astfel de asertiuni.Nu pot sa trec cu vederea fapta unora care deliberat au încercat sa producamalversatiuni, într-o lume care doar de asa ceva nu are nevoie.
Interviu realizat de Georgiana ARSENE

Vezi si La inmormăntarea unui spion-general
24/10/2007
de Doru Cobuz

ONOR MILITAR. Trupul neinsufleţit al generalului Silinescu a fost purtat pe umeri de soldaţi de elită
Cortegiul funerar al generalului Constantin Silinescu, inmormăntat ieri la Cornetu, ar putea fi uşor comparat cu o adevărată paradă a spionilor romăni. Unii dintre cei mai experimentaţi ofiţeri de informaţii din ultimele decenii, dar şi oameni politici de marcă l-au insoţit pe fostul şef SIE pe ultimul drum.In curtea familiei Silinescu din Cornetu s-au intălnit ieri doi foşti şefi de guvern ai Romaniei, Adrian Năstase şi Radu Vasile, aceştia fiind doar o mică parte dintre oamenii de marcă veniţi să aprindă o lumănare la căpătăiul generalului in rezervă Constantin Silinescu. Fostul adjunct al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) şi consilier pe probleme de securitate naţională a premierului Adrian Năstase a fost condus ieri pe ultimul drum de o cohortă de oameni politici şi o armată de bărbaţi in costume.
CEARTÃ… INTRE AGENŢI.
Fostul premier Adrian Năstase, conservatorul George Copos, dar şi şeful ţărănist al fostului Executiv al Romăniei, Radu Vasile, şi-au dat mana şi au adus omagii generalului care a trecut in nefiinţă după o suferinţă misterioasă, chiar suspectă. De altfel, Adrian Năstase şi-a exprimat aprecierile faţă de generalul Silinescu, dar şi suspiciunile cu privire la suferinţa trupească prin care acesta a trecut in ultima parte a vieţii: “Era un om bun, iubit de toată lumea… In afară de conflictul cu Ioan Talpeş, care văd că nu a venit, nu a avut supărări cu oamenii. Şi el a fost foarte afectat de conflictul cu Talpeş, care a pornit de la copii… Era un om tănăr şi asta ridică semne de intrebare” (cu privire la deces).
Ofiţer cu ştaif
Constantin Silinescu a fost agent de spionaj pentru regimul comunist, avand misiuni externe din 1974 pănă in 1988 in Marea Britanie, Cehoslovacia, URSS, Mongolia, Bulgaria, China, Iugoslavia, Ungaria şi Statele Unite. Silinescu a lucrat apoi in conducerea Centrală de Informaţii Externe (CIE), ca locţiitor şi şef de direcţie, sub coordonarea generalului Aristotel Stămătoiu, şeful spionajului romănesc pănă in 1990. Constantin Silinescu a fost avansat, in 1991, in cadrul noii structuri Serviciul de Informaţii Externe, fiind numit adjunct al directorului SIE, funcţie pe care a indeplinit-o vreme de 6 ani. In 1997, generalul Silinescu a fost indepărtat, printr-un Decret prezidenţial semnat de Emil Constantinescu, şi trecut in rezervă la doar 50 de ani. După 2000, Constantin Silinescu a devenit consilierul pe probleme de siguranţă naţională al premierului Adrian Năstase.
Jurnalul National

Generalul Victor Marcu anti-pro-Basescu

Mihai Munteanu de la EvZ ne-a obisnuit cu articole de calitate in seria sa Cupola, despre fosti si actuali securisti. Ultimele episoade insa, lasa de dorit. Cu asa-zisa “Retea Iuda” a luat o leapsa de la o filiera de traficanti de armament si tehnica militara din interiorul Armatei care se bate pe comenzi cu o alta retea de masoni si afaceristi verosi si s-a lasat folosit fara sa stie (sper). Iar pagina de zilele trecute cu “Secretul lui Verestoy” pare a avea chiar o tenta politica. Aflam astfel ca generalul (r) Victor Marcu, un (fost) rival de-al lui Virgil Magureanu (personaj cunoscut si pentru participarea la lovitura de stat KGB din decembrie 1989) este acum implicat cu firma Luxten, face afaceri cu Verestoy, simpatizeaza cu PSD si “il antipatizeaza pe Basescu”. Ce mi se pare ciudat e ca in alte ziare aceeasi firma, Luxten Lighting Company, este balacarita pentru faptul ca ar fi apropiata de PDL si ca fiica cea mica a presedintelui (acelasi) Basescu, Elena, avea aici un post de consultant marketing chiar foarte bine platit.

Despre Victor Marcu, Mihai mai scrie ca, “într-o seară, relaxat pe un scaun de cafenea, va minimaliza tragediile produse de Securitate: „Aiurea, nimeni de la Europa Liberă n-a fost omorât de securişti. Sunt poveşti, dom’ne, ce naiba… Dar mi-a părut rău că nu i-am oprit“. Îl contrazic însă arhivele Securităţii (cazurile „Emil Georgescu“, „Noel Bernard“, „Vlad Georgescu“), din care reiese că doi directori şi un redactor de la Europa Liberă au fost asasinaţi de spionajul ceauşist”, concluzioneaza pripit Mihai Munteant.
Ei, aici trebuie sa il contrazic eu pe Mihai: NICAIERI in “arhivele Securitatii” si, il asigur, nici ale altor servicii secrete, cum ar fi CIA, nu se afla date din care sa reiasa ca cei trei “au fost asasinati de spionajul ceausist”. Astea sunt brasoavele unei anumite gasti care vrea sa-i scoata eroi pe niste crainici bine platiti – unii chiar filo-comunisti – care traiau bine-mersi in Occident, spre deosebire de adevaratii martiri anticomunisti din munti, morti in masa apoi la canal si in inchisori.
Mihai, nu-i bine sa cobori asa de jos stacheta…
Iti stau la dispozitie pentru o documentare corecta.

Incaierarea tartorilor

Interviu General Aurel Rogojan (DOC, 730 kB) Descarca »
Interviu General Ioan Talpes (MP3, 13950 kB) Descarca »

Un studiu CIA semnat de Larry Watts ii aduce fata-n fata pe doi dintre marii manipulatori ai serviciilor secrete post-decembriste: Virgil Magureanu si Ioan Talpes * Magureanu respinge acuzatiile de colaborare cu serviciile secrete sovietice * Creatorul SRI considera ca Watts “mananca bors”In apararea analistului preluat de CIA sare nasul acestuia, Ioan Talpes * Fostul sef al SIE si al Departamentului de Securitate Nationala, de pe vremea lui Iliescu, declara ca stie despre intalnirile secrete ale lui Magureanu cu unii ofiteri “cu grade inferioare” ai serviciilor rusesti * Unitatea anti-KGB a fost desfiintata imediat dupa revolutie cand SRI a aparut pe structura Securitatii sub bagheta lui Magureanu * Celebra UM 0110 este reinfintata abia in 1994 si devine Unitatea “Z” * Ea a disparut insa din noua structura a SRI, desi MI-5 si-a intarit structura de contracarare a serviciilor de spionaj rusesti * Generalul (rez) Aurel Rogojan, fost consilier al mai multor sefi de servicii de informatii, e de parere ca NATO nu s-a implicat in organizarea noului SRI u”Orice fel de imixtiune a vreunuiserviciu aliat in decizii ce exprima exercitiul puterii suverane a statului roman cu privire la propria securitate este exclusa”, declara Rogojan * El considera drept o “iresponsabilitate” renuntarea la aceasta structura * SRI se ascunde in spatele clasificarii, refuzand sa clarifice soarta Unitatii “Z”

Secretele serviciilor secrete: SRI scurtcircuitat

In urma informatiilor privind finalizarea asa-numitei “reforme Maior” in Serviciul Roman de Informatii, am solicitat unui expert al intelligence-ului romanesc, generalul Aurel Rogojan, sa ne descalceasca din istoria incurcata a reformelor serviciului secret roman, de la Departamentul Securitatii Statului la noul SRI, urmand sa solicitam si directorului institutiei, ambasadorul George Maior, un punct de vedere. Este de consemnat si faptul ca, in timp ce editorii ziarului analizau interviul, SRI a intervenit prin mijloace specifice pentru a afla ce contine exact acest interviu, confundand – pe banii contribuabililor romani – un subiect intern al ziarului ZIUA cu o “amenintare la adresa sigurantei nationale a Romaniei”. Generalul (r.) Aurel Rogojan este un profesionist al lumii informatiilor: fost sef de cabinet al generalului Iulian Vlad, conducatorul DSS, si fost sef al Serviciului Independent Secretariat Juridic, devenit, ulterior, consilier al comunitatii din informatii de dupa 1990, a fost desemnat de Consiliul Director al SRI sa reprezinte institutia la alcatuirea pachetului Legilor sigurantei nationale intocmit de Administratia Prezidentiala. Concluzia discutiei cu profesorul de spionaj si contraspionaj este ca reformele succesive din interiorul SRI au declansat un adevarat scurtcircuit al sistemului de siguranta nationala.

Domnule general, Serviciul Roman de Informatii, dupa datele pe care le cunoastem, a cunoscut o noua reorganizare: reforma Maior. Ea survine la sapte ani dupa asa-numitei “reforma Timofte”. In ce consta noua abordare a conceptiei si structurii serviciului?
Continuarea la
Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova