November 29th, 2010 
VR 
Posts Tagged ‘Eminescu’
Previziunile Parintelui Justin Parvu despre Basarabia. 8 si 28 noiembrie 2010: “Tot comunistii castiga. Nu lasa rusii Basarabia!” VIDEO
Posted in Documentare, Top News 
Tags: Basarabia, basarabia romana, Eminescu, hitler-stalin, manastirea petru voda, Parintele Justin Parvu, Romania Mare, Rusia 
1 Comment »Eminescu despre alegerile din Basarabia: România în luptă cu panslavismul
România în luptă cu panslavismul
Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pamântului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român.
Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să inainteze cu ele, şi nu voieşte să inainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.
Tocmai puşi faţă în faţă cu viaţa rusească românii au început a fi cu atât mai vârtos pătrunşi de farmecul vieţii lor proprii, de bogăţia şi superioritatea individualităţii lor naţionale; tocmai fiind puşi în contact cu ruşii, românii erau mândri de românitatea lor.
E nobil răsadul din care s-a prăsit acest mic popor românesc, şi, deşi planta nu e mare, rodul e frumos şi îmbelşugat; cele două milioane de români au adunat în curgerea veacurilor mai multe şi mai frumoase comori decît nouăzeci de milioane de ruşi vor putea să adune cândva.
Nu! Înrâurirea firească a Rusiei ne este stricăcioasă, dar ea nu ne poate nimici. Pentru ca să ne ia individualitatea, Rusia ar trebui să ne dea alta în schimb, şi, cel puţin deocamdată, nu suntem copţi pentru o asemenea degenerare.
De câte ori ruşii se vor pune în atingere cu noi, vor trebui să simtă superioritatea individualităţii noastre, să fie supăraţi de acest simţământ şi să ne urască mai mult şi tot mai mult.
Continuarea la Ziaristi Online
Posted in Documentare, Top News Tags: Alegeri 2010, Basarabia, basarabia romana, Eminescu, Mihai Eminescu No Comments »Carte pentru Basarabia. Elena Basescu si Eugen Tomac au donat copiilor de peste Prut carte romaneasca din partea Guvernului Romaniei prin Casa Limbii Române din Chisinau si Causeni. “Eminescu este al tuturor romanilor”
Europarlamentarul Elena Băsescu s-a aflat ieri in scolile din Basarabia pentru a dona carte romaneasca în cadrul programului “Guvernul României îţi oferă o carte”. Impreuna cu Eugen Tomac, seful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Elena Basescu a avut mai multe intalniri cu profesori si elevi, in Chisinau si Causeni. Cei doi reprezentanti ai Romaniei au oferit o donaţie de carte românească de 2000 de volume, transmite ArenaMedia.md, un nou portal de stiri romanesti din Basarabia. “Deficitul de carti este foarte mare comparativ cu numarul de copii si tineri din scolile romanesti. Programa prevede studierea clasicilor romani, dar cartile nu se gasesc pe rafturile bibliotecilor. Am dus acum Creanga, Caragiale, Eminescu, Hasdeu, Slavici, Goga, Cosbuc, Nicolae Filimon, Duiliu Zamfirescu si Petre Ispirescu”, a declarat fiica presedintelui, Elena Basescu, pentru Roncea.ro.
Lotul de carti a fost oferit ieri Casei Limbii Române “Nichita Stanescu” din Republica Moldova, care urmează să asigure repartizarea lor în şcoli, transmite si Agerpres. Eugen Tomac a menţionat că acesta este primul lot de carte, urmând ca în scurt timp să mai fie transmis unul de aproximativ 10.000 de volume, cărţi pentru copii şi alte 5.000 de cărţi – clasici ai literaturii române. “Sunt lucruri le facem cu convingere şi sinceritate şi este obligaţia fiecăruia dintre noi ca această valoare – limba română – să o protejăm”, a declarat el.
Directorul Casei Limbii Române, Alexandru Bantoş a spus că şcolile şi bibliotecile din Republica Moldova duc o lipsă acută de cărţi în limba română şi a anunţat că va consulta Ministerul Educaţiei pentru a fi stabilite şcolile în care urmează să fie repartizate aceste cărţi.
“Sunt foarte încântată să mă aflu din nou la Chişinău. Mulţumesc tuturor celor care apara limba română aici, în Republica Moldova. Înţeleg că este greu, dar aveţi încredere în susţinerea României”, a spus Elena Băsescu. Aceasta a ţinut să menţioneze de asemenea că versurile imnului Republicii Moldova sunt scrise într-o limbă europeană, aceasta din momentul în care România a devenit ţară membră UE în anul 2007. Elena Băsescu a mai menţionat că ştie foarte bine faptul că în Republica Moldova limba română este subiect de discuţii şi dezbateri şi s-a încercat o denaturare a adevărului fata de o declaratia similara, din Parlamentul European. “Vorbim aceeaşi limbă, preţuim aceleaşi valori şi avem acelaşi patrimoniu cultural şi spiritual, iar astăzi limba pe care o vorbim este limbă oficială a Uniunii Europene”, a reamintit fiica presedintelui Romaniei, citata de Unimedia.md.
În cadrul întâlnirilor, Elena Băsescu a apreciat că nu este uşor să fii promotor al limbii române într-o societate în care încă există oameni cărora le este teamă de adevăr. De asemenea, europarlamentarul a precizat că „nu-l putem împărţi în două pe Eminescu, pentru că este poetul nostru, al tuturor românilor”. ”Ion Creangă a fost un scriitor care ne-a lăsat o operă ce umple sufletul de bucurie oricărui copil român, indiferent că este din Timişoara, Cluj, Craiova sau Chişinău. Grigore Vieru nu a scris doar pentru basarabeni, ci pentru tot poporul român. Avem, deci, un tezaur spiritual şi cultural comun pe care avem obligaţia să-l păstrăm şi să-l protejăm”, a mai spus Elena Băsescu.
De asemenea, Elena Băsescu și-a reiterat sprijinul pentru Republica Moldova, menționând că, în calitate de deputat în Parlamentul European, a susţinut cu toată convingerea apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, mai aminteste ArenaMedia.md.
„Am avut deseori intrevenţii în plenul Parlamentului de la Bruxelles, în care am prezentat situaţia din R. Moldova şi am solicitat ca Uniunea Europeană să ofere sprijin financiar, pentru că traversaţi o perioadă economică foarte grea. Am intervenit atunci când libertatea de exprimare era pusă la grea încercare. Vrem ca cetăţenii Republicii Moldova să circule liber prin Europa, pentru că am fost despărţiţi destul timp fără voia noastră”, a spus fiica presedintelui Traian Basescu.
Potrivit lui Eugen Tomac, până în prezent, prin programul “Guvernul României îţi oferă o carte” au fost donate circa 30.000 de volume, mai informeaza Agerpres.
Marturisire de credinţă a unui mare bărbat de stat al ţării: “Concepţia vieţii de stat maghiar, de la începutul ei şi până astăzi, are la bază ideea desfiinţarii noastre. Porţile cimitirului s-au închis în Ardeal şi în vremea asta a luat foc casa dvs”
Octavian Goga
Discurs rostit Ia întrunirea Ligii Culturale din 15 februarie 1915 la „Dacia”
– După note stenografice –
Domnilor,
Poate că n-as îndrăzni să păşesc acum în faţa d-voastră când mă văd înconjurat de atâtea capete ilustre cari cu înţelepciune şi cu trezvie vă vor spune povaţa lor, n-aş îndrăzni să iau şi eu cuvântul, dacă în puţinele vorbe pe cari vreau, să vi le rostesc m-aş lăsa călăuzit numai de propria mea judecată. Nu, d-lor, vă rog să nu vedeţi în tot rostul meu decât un slab ecou al unei ţări care nu poate să vorbească. (Aplauze)
Ardealul nostru este mut astăzi; Ardealul, care până deunăzi era o închisoare, azi e prefăcut într-un ţintirim. Despre acest Ardeal, întretăiat acum de plângeri şi vaiete; despre acest Ardeal, :care nici nu mai e la el acasă, care e fărâmiţat pe toate câmpiile Europei, prin tranşeele din Galiţia, din Flandra, ori prin stepele Siberiei, despre acest Ardeal, care moare astăzi, cea mai nedreaptă moarte, nu pentru el, ci pentru alţii, ţară care, dacă mai trăieşte, viaţa ei este în mâinile d-voastră, ţară cu atât de puţin noroc şi aşa de multe speranţe, despre Ardeal vă rog să mă lăsaţi să vă spun două cuvinte. (Entuziaste aplauze, strigări de: Bravo!)
Războiul Europei, d-lor, ţine de o jumătate de an, războiul Ardealului însă ţine necurmat de veacuri.
D-lor, poporul nostru din Ardeal duce un război necontenit şi socoteala noastră cu ungurii este mai veche şi mai încărcată decât a oricărora dintre beligeranţii cari stau astăzi în bătaia tunurilor şi caută să se răpuie unul pe altul. Nu există în istoria universală un giulgiu atât de trist şi de întunecat ca cel care acoperă şi înfăşoară speranţele noastre, cari mor în Transilvania şi renasc de o mie de ani. (Aplauze puternice.)
D-lor, popoarele cari stau acum faţă în faţă şi duc unele împotriva celorlalte o luptă de exterminare, aceste popoare au avut în trecutul lor mai apropiat ori mai depărtat, au avut în legăturile lor perioade de linişte, de pace de colaborare, de frăţie chiar; sunt însă două neamuri înfipte aici în mijlocul Europei, neamuri vecine, cari niciodată în istoria lor n-au avut o clipă când să-şi fi putut întinde mâna, cari niciodată în trecutul lor n-au simţit un ceas măcar că se pot privi faţă în faţă unul pe altul, altfel decât în armura, unei uri milenare; sunt românii şi sunt ungurii de sub sceptrul împărăţiei de Habsburg. (Aplauze)
Concepţiunea vieţii de stat maghiar, de la începutul ei şi până astăzi, are la bază ideea desfinţărei noastre. Concepţiunea de stat maghiar, purtată de-a lungul veacurilor, a primit toate doctrinele influenţate de spiritul vremii; în ţinta ei însă a rămas perpetuu neschimbată şi această ţintă este înfăptuirea unui stat naţional maghiar, pe ruinele neamurilor neungureşti din ţară. (Aplauze prelungite)
Posted in Analize, Documentare, Editoriale, Top News Tags: Ardealul - Pamant Romanesc, Eminescu, Mihai Eminescu, nationalism, Octavian Goga, Romania Mare, Transilvania 5 Comments »Ziua lui Eminescu, 15 ianuarie, Ziua Culturii Nationale. Senatul a votat propunerea Academiei Romane sustinuta de Fundatia Panteonul Romaniei
Ziua de 15 ianuarie, in care s-a nascut poetul, jurnalistul si ganditorul Mihai Eminescu, Romanul Absolut, a fost declarata Ziua Nationala a Culturii Romane, potrivit unei propuneri inaintata Parlamentului de Academia Romana. Proiectul legislativ a fost votat ieri in Senatul Romaniei de majoritatea absoluta, mai putin patru abtineri venite din partea ungurilor, si va merge mai departe la Camera Deputatilor, forul decizional in acest caz. De consemnat: tonomatele de lobotomizare, gen EvZ sau HotNews au evitat in relatarile lor sa prezinte ce este data de 15 ianuarie, numele lui Eminescu lipsind cu desavarsire din “stirile” lor.
“La propunerea sectiei de Filologie si Literatura, membrii Academiei Romane au aprobat, in unanimitate, ca ziua de 15 ianuarie sa fie declarata Ziua Nationala a Culturii Romane. Am inaintat aceasta propunere Parlamentului Romaniei si speram ca acesta sa o aprobe, la randul sau”, a declarat academicianul Eugen Simion, presedintele sectiei de Filologie si Literatura a Academiei Romane, pentru Newsin.
Data de nastere a lui Mihai Eminescu a starnit, de-a lungul timpului, o serie de discutii si controverse. Una dintre surse, un registru al membrilor Junimii, mentioneaza ziua de 20 decembrie 1849.
Cercetatorii documentelor gasite la gimnaziul din Cernauti, unde a studiat poetul, au gasit trecuta, ca data de nastere, ziua de 14 decembrie 1849.
Potrivit unor cercetari ale lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu s-a nascut pe 15 ianuarie 1850, la Botosani, sursa informatiilor fiind arhiva bisericii Uspenia Domneasca din Botosani.
Propunerea vine in continuarea proiectului Panteonul Romaniei, publicat pe site-ul Academiei in septembrie 2008 si inaintat Parlamentului, Presedintiei si Guvernului de Biroul Prezidiului Academiei Romane.
Proiectul prevede edificarea unei institutii destinate personalitatilor din lumea stiintifica, artistica si politica. Pentru realizarea acestui proiect, Academia Romana a infiintat Fundatia Panteonul Romaniei, care se va ocupa de finantarea proiectului din fonduri private.
Sursa: Ziare.com
Vezi si: Restitituiri. Nicolae Iorga: Expresia integrală a sufletului românesc: Mihail Eminescu
Posted in Documentare Tags: Basarabia, Dacia Felix, Eminescu, Mihai Eminescu, Romania Mare 1 Comment »O, Maică prea curată Şi pururea fecioară, Marie!
Răsai asupra mea
Răsai asupra mea, lumină lină,
Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;
O, maică sfântă, pururea fecioară,
în noaptea gândurilor mele vină!
Speranţa mea tu n-o lăsa să moară,
Deşi al meu e un noian de vină;
Privirea ta de milă caldă, plină,
îndurătoare-asupra mea coboară.
Străin de toţi, pierdut în suferinţa
Adâncă a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie,
Dă-mi tinereţea mea, redă-mi credinţa
Si reapari din cerul tău de stele
Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie!
Rugăciune
Crăiasă alegându-te,
Îngenunchem rugându-te,
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire,
Privirea-ţi adorată
Asupră-ne coboară,
O, maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!
Noi, ce din mila sfântului
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne-ndurărilor
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!
Mihai Eminescu
Părintele Profesor Ovidiu Moceanu despre cultul Fecioarei în opera lui Mihai Eminescu
Pentru mulţi poate fi o surpriză să găsească într-o carte de Cântări în cinstea Maicii Domnului (1990) două poezii de Mihai Eminescu, sonetul Răsai asupra mea şi Rugăciune. Nu distonează prin nimic faţă de celelalte, anonime; dimpotrivă, în versul eminescian se concentrează o lumină extraordinară, de credinţă, evlavie şi smerenie, care se revarsă şi asupra celorlalte, prin cuvântul cu sonorităţi aparte. Aceste poezii, precum şi altele, ca Învierea, Ta twan asi sau Colinde, colinde, aceasta din urmă aproape intrată în folclor, ne atrag atenţia asupra literaturii noastre de inspiraţie religioasă, poate una din cele mai bogate, dar al cărei drum a devenit greu de reconstituit.
Posted in Documentare, Top News Tags: Eminescu, Fecioara Maria, Mihai Eminescu, sfanta maria 1 Comment »EXCLUSIV. O noua Nota Informativa despre Eminescu si “Societatea Carpatii” intocmita de spionii Austro-Ungariei la Bucuresti. Stampila “Societatii Carpatii”: NOI PRIN NOI. FOTO-DOCUMENT
Prima si ultima fila. Detalii, in curand, aici
Vezi mai jos o alta Nota Informativa privindu-l pe Eminescu, realizata de ministrul plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti, baronul Ernst von Mayr si scoasa la lumina din Arhivele Nationale de istoricul George Damian:
Bucuresti, 7 iunie 1882
Inalt prea cinstite Conte,
“Societatea Carpatilor” a tinut pe 4 iunie o sedinta publica, precedata de o consfatuire secreta.
Referitor la aceasta am primit de la o sursa de incredere urmatoarele date: subiectul consfatuirii a fost situatia politica.
S-a cazut de acord asupra continuarii luptei impotriva Monarhiei Austro-Ungare, totusi nu in spiritul unei “Romania iridenta”. Membrilor li s-a recomandat cea mai mare prevedere.
Eminescu, redactorul sef al ziarului “Timpul” a facut propunerea ca studentii transilvaneni de natiune romana, care umbla pe la scolile de aici pentru invatatura, sa li se incredinteze pe timpul vacantei lor acasa ca sa lucreze pentru pregatirea paublicului in favoarea unei Dacii Mari.
Redactorul adjunct Sacareanu de la “Romania Libera” a dat citire mai multor scrisori trimise lui din Transilvania care aratau ca romanii de acolo ii asteapta pe fratii lor cu bratele deschise.
O scrisoare trimisa de Badescu, inspector scolar din Neamt, catre un jurnalist pe nume Miron spune ca situatia din jurul Nasaudului este favorabila.
Primiti Excelenta expresia profundului meu respect.
Bucuresti, 7 iunie 1882
Baron von Mayr
Despre o consfatuire secreta a “Societatii Carpatilor”
(nota in baza paginii 1: Excelentei Sale Domnului Conte Kalnoky; Biroul de Informatii)
(Arhivele St. Buc., Colectia xerografii Austria, pach. CCXXVI/1, f.189-192, Haus – Hof – und Staatsarchiv Wien, Informationsburo, I.B.- Akten, K.159)
Posted in Documentare, Top News Tags: austro-ungaria, contele Kalnoky, Eminescu, Mihai Eminescu, Nota Informativa, Societatea Carpatii 1 Comment »CASA LUI EMINESCU DE LA VARATEC – Tristetea Maicii Benedicta. Cum a calugarit-o Parintele Justin Parvu pe Zoe Dumitrescu Busulenga, cu binecuvantarea Patriarhului Teoctist. Marturii. Plus: Tristetea Parintelui Justin. AUDIO
“In primavara anului 2002, cand s-a intors Maica Benedicta de la Bucuresti, mi-a zis ca este foarte bucuroasa pentru ca a venit la ea, la Bucuresti, un grup de tineri impreuna cu domnul Fabian Anton si au rugat-o sa fie de acord – si alaturi de ei, la renovarea casei Mihai Eminescu din Manastirea Varatec. I-au adus si acte doveditoare precum ca Maica Stareta Iosefina Giosanu si IPS Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, au acceptat renovarea casei Mihai Eminescu. Maica Benedicta s-a oferit sa-i ajute si a mai spus ca a mai rugat-o in anii din urma si pe Maica Nazaria, iar ea a spus ca “nu sunt de acord autoritatile sa se reconstruiasca aceasta casa”. A mai rugat-o si pe Maica Onufria si a spus ca este “de acord, dar mai tarziu”. Iar cand a auzit ca Maica Stareta este de acord si IPS Daniel de asemenea, nu mai putea de bucurie.
I-a spus lui Fabian ca poate sa ajute si ea, dotand casa cu toata opera lui Mihai Eminescu si mobiland-o cu tot ce e necesar pentru aceasta. I-a rugat pe baieti sa se grabeasca, pentru ca este prea batrana si ca vrea sa vada cu ochii acest vis implinit.
Maica Benedicta mi-a zis ca vrea sa nu fie nicio manastire din preajma ca Manastirea Varatec.
Imagini zdrobitoare de la Varatec. Sustinatorii lui Eminescu asteapta raspunsul IPS Teofan. Voluntarii sunt gata sa mearga la Varatec pentru salvarea casei lui Mihai Eminescu. VIDEO
Cum ar putea sa arate Casa Memoriala Eminescu de la Varatec
“Auzi!… departe strigă slabii si asupriţii către noi. E glasul blândei Basarabii, ajunsă`n veacul de apoi.” Grigore Lese si Ilie Badescu despre Eminescu cel viu. VIDEO
Posted in Documentare, Top News Tags: Eminescu, IPS Teofan, Manastirea Varatec, Mihai Eminescu 8 Comments »
