N-am mai notat nimic în jurnal începînd cu 20 martie. N-am mai avut nici timp, nici putere, nici chef. Am să încerc să rememorez acele zile. Nu va fi greu pentru că tot ceea ce s-a întîmplat atunci nu se poate uita, s-a întîmplat pe retina mea fotogramă cu fotogramă.
În dimineaţa zilei de 20 martie am plecat la „primăria judeţeană” unde, în biroul preşedintelui CPUN Mureş, gen. Ion Scrieciu, i-am întîlnit pe Augustin Buzura, venit pentru a face un raport despre situaţia de la Tg. Mureş, Ion Vulcan, corespondentul judeţean al Radio România şi Simonfi Katalin, colega de la redacţia maghiară a TVR. În timp ce discutam despre incidentele din seara precedentă, a sunat pe „firul scurt” dl. Iliescu, care s-a arătat foarte îngrijorat şi s-a interesat de starea lui Sütö András.
Preşedintele a întrebat dacă este cazul să vină la Tîrgu-Mureş. Trebuia să primească o delegaţie guvernamentală din RDG, dar s-a arătat gata să încalce protocolul şi să vină. A fost asigurat de gen. Scrieciu că, deşi gravă, situaţia poate fi ţinută sub control. Ceea ce s-a întîmplat apoi dovedeşte că istoria este rezultanta greşelilor care puteau fi evitate…
Spre ora 12, s-au strîns în fata primăriei judeţene circa 10.000 de maghiari, l-au vrut „sus pe Kincses” şi, în general, „jos” pe români. Am fost bruscat cînd am încercat să filmez. Atmosfera era extrem de încărcată. La ora 14 primăria judeţeană a fost ocupată de demonstranţi, iar generalul Scrieciu, preşedintele Consiliului judeţean al CPUN, sechestrat şi ţinut ostatic timp de 16 ore pînă a doua zi cînd primăria judeţeana a fost eliberată de trupele de paraşutişti. Avînd în vedere ceea ce s-a întîmplat în cursul acelei zile, cei ce vorbesc, se pare, de „minilovitura de stat de la Tîrgu-Mureş”, nu greşesc prea mult.
Dupa ce romanii au anuntat ca vor comemora 20 de ani de la evenimentele tragice din martie 1990 printr-o intalnire, la Toplita, de solidaritate fata de romanii ajunsi minoritari in propria lor tara, ungurii din agentura “carpatica” a lui Laszlo Tokes au organizat rapid o contramanifestatie de amploare. Operatiunea se va desfasura prin actiuni de imagine propagandistice si provocatoare la adresa romanilor, in care membri ai “Garzii Secuiesti” din Ungaria, Slovacia, Serbia (Voivodina), Ucraina si, evident, “Erdély – Transylvania”, vor defila cu faclii aprinse prin centrul orasului, in seara de 19 martie, urmand ca a doua zi sa aiba loc, sub paravanul “ecumenismului” o intrunire a principalilor agenti extremisti maghiari din “bazinul carpatic”. Redau mai jos “invitatia” candida a “Consiliului Național Maghiar din Transilvania” impanata ca “declaratii de iubire” si marturisesc ca ma astept la orice pe 19 si 20 martie. Mai remarc ca acest comunicat aduce foarte mult in esenta sa cu cel al “societatii civile” de pe 15 martie, prin care se cerea ca lui Laszlo Tokes sa ii fie oferita conducerea SRI, consilierului prezidential Peter Eckstein Kovacs sa i se dea pe mana Arhivele Nationale ale Romaniei si lui Gyorgy Frundo presedintia Senatului Romaniei, in semn de “reconciliere nationala” si pentru a se condamna “etnocidul Securitatii si romanilor la adresa maghiarilor in martie 1990”, eventual printr-o noua Comisie prezidentiala sau a IICCPCRMER.
I N V I T A Ţ I E
Cu douăzeci de ani după schimbarea regimului din România – şi din Europa Centrală şi de Est – cuvintele Sfântului Ioan, al Apostolului Iubirii ne atenţionează: „Păziţi-vă bine să nu pierdeţi rodul muncii voastre, ci să primiţi o răsplată deplină.” (2 Ioan 8).
Cei ce pot fi găsiţi „umblând în adevăr” (2 Ioan 4) dau ochii adesea cu minciuna, cu ura, cu răutatea. Lor li se adresează îndemnul încurajator al Sfântului Apostol Paul: „urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată” (2 Timotei 2:22).
În cele două decenii ce au trecut, a trebuit să parcurgem calea zgrunţuroasă a schimbării de regim, obstacolele şi cursele sale, ca şi cum am fi trecut prin staţiile Drumului Crucii. Chiar la începuturi am întâmpinat greaua încercare a acelui Martie Negru de la Târgu Mureş.
Ieri am primit in casuta mea postala nu mai putin de 4 (patru) apeluri, toate “importante pentru tara”, toate de la Sorin Iliesiu si toate in numele Asociatiei 21 Decembrie 1989 si a altor 40-50 de organizatii ale “societatii civile”. Toate apelurile frizeaza, trebuie sa o spun, ridicolul. Va redau pe scurt titlurile si cererile primelor trei si il public integral pe al patrulea, pentru a va cruci la randul dvs. In acesta se cere nici mai mult nici mai putin decat ca Basescu, astazi, cand a chemat partidele la discutii pe tema revizuirii Constitutiei, sa faca “un gest de normalitate de 15 Martie” care, spun semnatarii “va ramane in istoria reconcilierii nationale”, si anume, sa faca urmatoarele numiri: “Laszlo Tokes la sefia SRI, Peter Eckstein Kovacs la Arhivele Nationale si Gyorgy Frunda la Senat”. Si halatul, si halatul?…
Primul:Comunicat al Asociaţiei 21 Decembrie 1989
Asociaţia 21 Decembrie 1989 a retrimis d-lui prim-ministru Emil Boc apelul (trimis iniţial în 24 decembrie 2008) pentru declararea, prin hotărâri de Guvern, a zilei de 21 Decembrie – „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” şi a zilei de 23 August – „Ziua comemorării victimelor nazismului şi comunismului”.
Apelul a fost iniţiat în decembrie 2008 de trei membri de onoare ai Asociaţiei 21 Decembrie 1989: Sorin Ilieşiu – autorul apelului şi al raportului neoficial pentru condamnarea comunismului, Vladimir Tismăneanu – preşedintele consiliului ştiinţific al Institutului “Monica Lovinescu” pentru investigarea crimelor comunuismului şi neocomunismului şi filozoful Mihai Şora…. bla, bla, bla
Al doilea:Comunicat al Asociaţiei 21 Decembrie 1989
Ieri, 13 Martie 2010, în sala Operei din Timişoara, a avut loc aniversarea a 20 de ani de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara, în prezenţa unei numeroase delegaţii a Asociaţiei 21 Decembrie 1989.
În timpul festivităţii, Sorin Ilieşiu – membru de onoare al a Asociaţiei 21 Decembrie 1989, a citit apelurile pentru adoptarea legii lustraţiei în actuala sesiune parlamentară, apeluri trimise preşedintelui Camerei Deputaţilor Roberta Anastase, precum şi liderilor de partide parlamentare sau grupuri parlamentare: Emil Boc, Victor Ponta, Crin Antonescu, Gabriel Oprea, Marko Bela, Daniel Constantin, Varujan Pambuccian.
Aceste apeluri au fost semnate de Societatea Timişoara şi de alte 37 de organizaţii civice şi sindicale în frunte cu Asociaţia 21 Decembrie 1989… bla, bla, bla
Al treilea: Comunicat al Asociaţiei 21 Decembrie 1989
Ieri, 13 Martie 2010, în sala Operei din Timişoara, a avut loc ceremonia acordării premiilor Societăţii Timişoara, la 20 de ani de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara.
La ceremonie au fost prezenţi mai mulţi membri de onoare ai Asociaţiei 21 Decembrie 1989: Florian Mihalcea (preşedintele Societăţii Timişoara), Monica Macovei (europarlamentar), Sorin Ilieşiu (autorul apelului şi a raportului neoficial pentru condamnarea comunismului), Petre Mihai Bacanu (fost deţinut politic anitcomunist), Florin Postolachi (parlamentar PDL, preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 Braşov), Ştefana Bianu (vicepreşedintele Consiliului Mondial Român).
Teodor Mărieş, laureat al Marelui premiu “Speranţa” al Societăţii Timişoara.
Al patrulea si cel mai valoros: Comunicat al Asociaţiei 21 Decembrie 1989
Un gest de normalitate de 15 Martie: Laszlo Tokes la sefia SRI, Peter Eckstein Kovacs la Arhivele Nationale si Gyorgy Frunda la Senat
Scrisoare Deschisa catre Excelenta Sa Traian Basescu, Presedintele Reconcilierii Supreme a statului multinational Romania
Din partea ASOCIAŢIEI 21 DECEMBRIE 1989 si a altor 39 de organizatii ale Societatii Civile
(comunicatul atasat contine o fotografie cutremuratoare cu Teodor Maries)
Astazi, 14 martie 2010, se implinesc sapte luni si 10 zile de cand Teodor Maries a declansat greva foamei pentru adevar si dreptate faţa de genocidul din 17-27 decembrie 1989 si fratricidul din 13-15 iunie 1990. Tinand cont de faptul ca Presedintele Romaniei, Excelenta Sa Traian Basescu, a invitat, maine, 15 martie, partidele politice la consultari pe tema revizuirii Constitutiei, transmitem Presedintiei urmatoarea Scrisoare Deschisa:
Noi, cele 40 de organizatii ale Societatii Civile, acum, la 20 de ani de la etnocidul din martie 1990, amintim ca domnul Teodor Maries se sacrifica in aceasta greva a foamei si pentru aflarea adevarului asupra evenimentelor din martie 1990, cand extremisti si securisti romani au fost asmutiti asupra populatiei pasnice maghiare intr-o tentativa de purificare etnica a Ardealului, dupa cum a afirmat si presedintele de necontestat al noului institut de investigare a crimelor comuniste, postcomuniste si neocomuniste, profesorul Vladimir Tismaneanu.
Colegul meu, Madalin Necsutu, imi aduce aminte in postarea sa despre ce-si mai doreste agentul Laszlo Tokes, de un interviu realizat de mine, anul trecut, cu fostul sef al Compartimentului anti-STASI din Unitatea 0110 a DSS, supranumita Anti-KGB. Interviul a ajuns trunchiat in paginile ziarului Ziua gratie profesionalismului redactorului sef, Roland Catalin Pena, zis Fefe. In partea a doua, cea cenzurata si niciodata publicata, contraspionul se referea la un (alt) angajat de-al lui Sorin Ovidiu Vintu, fost presedinte al GDS si Soros, fost deputat PSD si fost sef al Cancelariei premierului Adrian Nastase. Ati ghicit, probabil: este vorba de marele sociolog Alin Teodorescu. Ridicolul curajoasei conduceri a ziarului Ziua – care, inteleg, desi, ca sa il citez pe “maestrul” Chirieac, l-a futut in gura pe Basescu din toate pozitiile in care fusese plasata de troika Vintu-Pilsu-Rosca – respectiv patru labe si cu un os in gurita – cica ar fi votat cu el (si eu cu Geoana :)) -, a mers pana intr-acolo incat sa-mi ceara mie sa verific afirmatiile sefului Compartimentului anti-STASI al Unitatii anti-KGB, pe care omul si le asuma, normal. Pai ce, eu sunt contraspion? Sunt doar un biet contrajurnalist :). Oricum, m-am conformat. Ca si cum eu as fi facut afirmatiile in cauza, despre relatiile, persoanele straine si flagranturile in care a fost prins actualul distins sef al IMAS, m-am pus sa-l intreb si pe el – “Este adevarat ca sunteti agent al unei puteri straine, dle agent?” – si pe domnu’ Nastase – “Este adevarat dle Nastase ca ati fost obligat sa angajati un agent al unei puteri straine desi fuseserati foarte bine informat asupra Dosarului sau atat de catre SRI cat si de catre alti specialisti revoltati si ca acest agent a lucrat in mod special la varful Cancelariei dvs pentru a trece anumite HG-uri si OUG-uri?” – si chiar si pe onor SRI-ul :). Dar, despre ce mi-au raspuns Serviciul si impricinatii dar si interviul integral, necenzurat, intr-o alta postare, viitoare. Pana atunci, fac si eu o retrospectiva, ca analistul Richard Andrew Hall. 🙂
Tökes a fost agent maghiar
Fostul sef al Compartimentului anti-STASI din Unitatea 0110 a DSS afirma ca europarlamentarul trebuie demis din forul european pentru colaborare cu politia politica
DUNA TV ONLINE (7 iunie, ora 23:44) – Rezultatul bun obtinut de “lista solidaritatii maghiare” dovedeste ca solidarizarea UDMR cu CNMT a fost o decizie buna, iar alegatorii maghiari au dat dovada de maturitate politica si morala, a declarat, duminica seara, episcopul reformat László Tökés. Presedintele CNMT, care s-a aflat pe prima pozitie a listei electorale a UDMR, a afirmat ca acest succes reprezinta o sarbatorire a 20 de ani de la revolta din Timisoara. László Tökés a declarat ca, potrivit datelor preliminare, rezultatul de acum reprezinta o insumare a voturilor obtinute in 2007 de UDMR cu cele obtinute de el, in calitate de candidat independent. În opinia episcopului reformat, aceasta dovedeste ca decizia de solidarizare a organizatiilor maghiarilor a fost una corecta, iar alegatorii au dat dovada de maturitate politica si morala in momentul in care au sprijinit aceasta solidarizare. În timp ce acum doi ani, succesul a fot dat de competitia democratica, acum rezulatatul bun a fost obtinut prin intermediul unui acord bazat pe principiile democratiei interne. Potrivit lui László Tökés, maghiarii din Romania nu numai ca si-au trimis reprezentanti in Legislativul european, dar i-au insarcinat pe acestia sa continue politica de solidaritate a maghiarilor din Transilvania. Din acest punct de vedere, acest rezultat electoral reprezinta doar un preambul al realizarii unei colaborari mai ample intre organizatiile politice ale maghiarilor din Transilvania, a adaugat presedintele CNMT. Episcopul reformat a avut cuvinte de lauda la adresa alegatorilor maghiari din judetele Covasna, Harghita si Mures, care au dat dovada de spirit civic. “Daca mai luam in considerare si victoria zdrobitoare a FIDESZ in Ungaria, precum si cele doua mandate de europarlamentar castigare de maghiarii din Slovacia, atunci pot sa spun ca tinta noastra a fost atinsa. În Parlamentul European se prefigureaza o solidarizare a maghiarilor din Bazinul Carpatic” – a mai precizat László Tökés. Jobbikva sustine aspiratiile de autonomie ale minoritatilor maghiare RADOR (8 iunie) – Miscarea Jobbik va fi un partener in sprijinirea aspiratiilor la autonomie ale maghiarilor din afara granitelor Ungariei, a declarat, duminica seara, la Budapesta, Krisztina Morvai, candidatul de pe prima pozitie a listei electorale a acestei formatiuni, dupa ce Jobbik a castigat trei mandate in Parlamentul European. Discursul Krisztinei Morvai, la fel ca si cel al presedintelui Jobbik, Gábor Vona, a fost intrerupt de mai multe ori de aplauzele si scandarile sustinatorilor partidului. Kriszina Morvai a subliniat ca partidul sau “va fi un partener al maghiarilor din teritoriile care au fost dezlipite de Ungaria” in ceea ce priveste obtinerea autonomiei, apararea pamantului maghiar si in apararea dreptului la libera exprimare a maghiarilor. “Vom fi partenerii tuturor acelora din Europa care doresc o lume si o economie mai drepata in locul sistemului neoliberal putred pana in maduva oaselor, a acelora care sunt adeptii ideilor noastre, deoarece noi suntem in majoritate in toata lumea” – a afirmat Krisztina Morvai, care a adaugat ca acest mod de a gandi nu este unul extremist, ci unul majoritar. Europarlamentarul Miscarii Pentru Ungaria, Jobbik, a multumit Garzii Maghiare pentru sprijinul acordat in campania electorala. Manifestarea Jobbik s-a incheiat cu intonarea imnului secuiesc.( MTI) RADOR
Laszlo Ladislau Tokes ne-a descoperit “planul secret”: Exista un program guvernamental-prezidential de populare cu moldoveni cu dubla cetetenie in Secuime. Aferim!
Europarlamentarul roman (sic!) Laszlo Tokes a intrat in campaniei electorala cu o luna de zile mai devreme si a acuzat autoritatile romane pe care ar vrea sa le reprezinte inca patru ani in legislativul european ca au in vedere implementarea unui program guvernamental secret de populare cu cetateni din Moldova a judetelor Harghita si Covasna. Eurodeputatul, care va candida in acest an pe lista Solidaritatii maghiare, isi manifesta iritarea si fata de ceea ce el numeste incercarea unor politicieni romani de a se folosi manifestarile conduse de dorinta de libertate a tinerilor moldoveni pentru a legitima revendicari teritoriale, relateaza Antena 3.Adoptand linia UDMR, care s-a pronuntat impotriva redobandirii de catre moldoveni a cetateniei romane, Tokes sustine ca detine informatii conform carora ar exista un “program al Guvernului Roman de populare cu cetateni moldoveni a judetelor Harghita si Covasna”.
Tokes: Romania promoveaza revendicari teritoriale ascunse
Episcopul reformat sustine ca presedintele Consiliului Judetean Covasna, Sandor Tamas, ar fi fost contactat, prin intermediul Ministerului Aministratiei si Internelor, de un cetatean din Republica Moldova cu solicitarea sa ofere celor dornici sa se repatrieze informatii privind acest program.”Se pare deci ca exista un program guvernamental secret care ar popula teritoriile locuite de maghiari, in primul rand Secuimea, cu moldoveni care detin cetatenia romana”, conchide Tokes, in-tr-un comunicat dat luni publicitatii.Folosindu-se de presupusa cerere, Tokes afirma ca modificarea proportiilor etnice prin implicarea statului contravine obligatiilor internationale asumate de catre tara noastra, cazul reglementarilor Uniunii Europene si ale Consiliului European.
Episcopul mai sustine ca ar exista posibilitatea ca politica guvernamentala romana, “cu revendicari teritoriale ascunse”, sa tensioneze si mai mult relatiile romano-moldovene, dar mai ales sa creeze si tensiuni interne in Transilvania, in Secuime.”Si maghiarii din Transilvania, care solicita pe cale pasnica autonomia, pot fi pagubasi ai conflictului romano-moldovean. Initiem o masa rotunda, o serie de tratative, cu cooperarea organelor Uniunii, la care sa participe nu numai guvernele centrale ale tarilor regiunii, ci si comunitatile regionale si etnice care revendica cu mijloace pasnice autonomia”, se mai arata in comunicatul eurodeputatului CNMT.
Europarlamentarul compara consensul absolut intre partidele parlamentare romanesti in privinta extinderii dreptului la dubla cetatenie romana pentru moldovenii de peste Prut cu opozitia fata de dubla cetatenie maghiara si fata de autonomie.”De mai bine de zece ani, in paralel cu propaganda slovaca si sarba, se duce o adevarata ofensiva diplomatica impotriva Conferintei Permanente Maghiare, a Forumului Reprezentantilor Maghiari din Bazinul Carpatic, a legii privind maghiarii de peste granitele Ungariei, a politicienilor maghiari care solicita pe cai pasnice dubla cetatenie maghiara si autonomia, pe de alta parte, in privinta extinderii dreptului la dubla cetatenie romana exista un consens absolut intre partidele parlamentare romanesti”, afirma Tokes.
Tokes vede harti tricolore pe pereti
Laszlo Tokes ii mai acuza pe europarlamentarii PSD, Adrian Severin si Victor Bostinaru ca se folosesc de manifestatiile de la Chisinau pentru a legitima “revendicari teritoriale” la Bruxelles. Potrviti afirmatiilor sale, cei doi politicieni au distribuit in Parlamentul European, la sfarsitul lunii martie, o invitatie la o “asa-numita conferinta istorica careia i s-a atasat o harta anexand Moldova Romaniei”. (Nota mea: Tocmai el vorbeste care face vine cu harta “ungurilor din bazinul carpatic”!)
“Folosirea in Parlamentul European a unei harti care ilustreaza anexarea Moldovei la Romania cu siguranta nu serveste interesele normalizarii relatiilor romano-moldovene”, apreciaza presedintele CNMT.Guvernul a decis sa simplifice procedurile de redobandire si acordare a cetateniei romane pentru fostii cetateni romani si descendenti ai acestora pana la gradul III, prin modificarea Legii cetateniei din 1991, dand astfel curs solicitarii formulate in acest sens de catre presedintele Traian Basescu. (Z.O.)
ZIUA: Ofensiva lui Tökes continua cu Voivodina hrc report 2008 (PDF, 9965 kB) Descarca » Dupa modelul aplicat Romaniei in ’90, pastorul maghiar a condus o audiere in Parlamentul European cu privire la “atrocitatile” comise de sarbi la adresa minoritarilor unguri
Miercuri dupa-amiaza, la Parlamentul European, s-a desfasurat un nou si semnificativ episod al ofensivei maghiare pentru apararea intereselor si recuperarea minoritatilor maghiare din jurul Ungariei. Doi europarlamentari, Laszlo Tökes al nostru si Zsolt Becsey (PPE- Fidesz) au condus o audiere privind atrocitatile, nedreptatile sociale, culturale, administrative si toate celelalte feluri imaginabile de discriminari la care se deda statul sarb impotriva minoritatii maghiare traitoare in Voivodina. Ideea este simpla si ne reaminteste de mecanismul la fel de bine pus la punct care a functionat impotriva Romaniei imediat dupa caderea sistemului comunist si exact in aceleasi conditii, adica in momentul in care erau initiate primele miscari de apropiere fata de Uniunea Europeana. Foarte bine, au spus cei doi, sa intre Serbia in UE, dar nu oricum. De ce Tökes este liderul acestei miscari foarte complexe de revendicare, inceputa cu tema tinutul Secuiesc si transferata acum in Voivodina? Foarte simplu, a explicat colegul sau Becsey de la PPE, fiindca “este un erou al nostru, al maghiarilor, este o figura-cheie a Revolutiei din Romania si un expert in domeniul minoritatilor”. Aceasta expertiza urmand sa fie valorificata pe viitor cu mult mai mult si pe mai ample domenii decat pana acum deoarece, odata cu schimbarea Comisiei Europene, ar fi posibil sa existe un post de comisar pentru drepturile omului…La care noi adaugam ca, la fel de posibil este ca Tökes sa castige un loc de europarlamentar roman si, fiind in fruntea listei UDMR sa devina automat membru PPE: cu posibilitatea sa aiba un dialog cu mult mai usor si concret, pe pozitii de forta, cu viitorii sai colegi romani. Revenind insa la dezbaterea din Parlamentul European, ceea ce ne-a atras cu deosebire atentia a fost setul de materiale pus la dispozitia participantilor de catre Zolt Süge si pe care il atasam pentru a putea fi vizionat pe larg in editia electronica a ziarului. De ce? Pentru ca, dupa un bun si mai vechi obicei, se face un fel de istorie a “celor trei zone teritoriale care alcatuiesc acum Voivodina: Bánság (Banat), Backs si Szerémség (Srem) care alcatuiesc partea de sud a Ungariei istorice. Pana la aparitia Imperiului Otoman, regiunea a fost populata majoritar de maghiari… Dupa caderea Imperiului Otoman, ungurii s-au reintors in Voivodina si s-au stabilit in regiunile nepopulate”. Si asa se face, spun autorii prezentarii respective, ca la recensamantul din 1910, spre exemplu in zona Banat (adica ceea ce noi numim Banatul sarbesc), ungurii erau in proportie de 19,9%, Germanii 23,1% si 39,9% sarbi. Romani? Nu exista! Ungaria Mare Se vorbeste despre Ungaria istorica, adica despre Marea Ungarie si despre efectele Trianonului care, cumva, ar trebui sa aiba parte acum de un fel de reparatie istorica. Inca nu se aminteste de alipirea la tara-mama, este inca mult prea devreme, dar toate elementele constitutive ale viitorului scandal se afla deja puse in pagina. Se pun bazele unei viitoare discutii in care cu siguranta se va evoca Banatul ca o provincie istorica unitara ce cuprinde azi zone din Romania, Serbia si o mica parte din Ungaria. Daca o asemenea discutie se deschide si se face in mod cinstit, de ce nu se spune atunci toata istoria si mai ales faptul ca Banatul s-a numit initial, in regatul maghiar medieval, Banat de Severin (succesorul acestuia fiind Banatul de Lugoj-Caransebes) culminand cu incercarea esuata de proclamare a unei iluzorii Republici Banatene in 1918, ca provincie autonoma in cadrul Ungariei? Stiind ca o asemenea discutie fusese anuntata, ne doare ca nici unul dintre europarlamentarii nostri, altul decat Tökes, nu a cerut sa participe la dezbateri sau ca Misiunea Romaniei pe langa UE nu a trimis un reprezentant care macar sa difuzeze un dosar similar privind modul in care problema minoritatii maghiare este rezolvata in Romania in general si in particular in zona Banatului. Nu ne-a interesat, au trecut prin sala domnii Severin si Daianu, au dialogat cu o persoana de acolo, apoi au plecat foarte rapid. Care interventii? Care materiale de propaganda? De ce atata bataie de cap? In consecinta, masina celorlalti merge inainte, profesionist asamblata si condusa. Noi, candva, destul de repede, vom constata efectele. Victor RONCEA si Cristian UNTEANU, Bruxelles
Din culisele diplomatiei si jurnalisticii – FOTO INFO
Intamplator, chiar in ziua respectiva, ne-am intalnit cu Tokes, dupa audieri, in barul London din Piata Luxemburg, unde isi serba ziua de nastere (57 de ani). Unteanu, diplomat, a tinut sa-i ureze “La multi ani!” drept pentru care ne-am asezat cinci minute. Mie, Tokes a tinut sa-mi faca o confesiune: “Basescu e cel mai mare mafiot al Romaniei”… UE cu ochii pe manevrele comunistilor de la Chisinau Europarlamentarul Maria Petre a cerut oficial ca Republica Moldova sa fie pusa la punct
Comisia Europeana “monitorizeaza atent situatia cu privire la presupusele interdictii de acces in Republica Moldova a unor cetateni romani, semnalate dupa data de 26 martie”, a fost declaratia oferita de Christiane Hohmann, purtatoarea de cuvant a comisarului pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner. La solicitarea ZIUA, Hohmann a adaugat ca, in privinta alegerilor de pe 5 aprilie, Comisia spera ca Moldova isi va indeplini obligatiile de membra a OSCE, ceea ce va fi, de asemenea, monitorizat. Situatia generata de statul vecin a determinat-o pe europarlamentara Maria Petre, membra a PDL si PPE, sa faca ieri o declaratie in plenul Parlamentului European, prin care solicita atat Comisiei cat si Consiliului sa ceara explicatii Chisinaului. “La sfarsitul saptamanii trecute cateva sute de cetateni romani au fost impiedicati sa intre pe teritoriul Republicii Moldova. Cei mai multi dintre ei fara nicio explicatie sau sub pretexte din cele mai bizare, cum ar fi ca nu au acte care sa arate ca nu sunt infectati cu virusul HIV”, a spus Maria Petre. Europarlamentara a mai afirmat, transant, ca “abuzul este fara precedent. Niciodata, altor cetateni europeni nu li s-a incalcat atat de grosolan dreptul la libera circulatie. Sustin puternic drumul european al Republicii Moldova si al cetatenilor, ei dar protestez impotriva acestui abuz grosolan si rog Comisia Europeana si Consiliul sa ceara explicatii autoritatilor de la Chisinau, asa cum Romania a cerut deja prin vocea ministrului de Externe”. Contre Bucuresti-Chisinau Seful diplomatiei romane Cristian Diaconescu afirmase ca “este regretabil ca autoritatile Republicii Moldova nu au inteles ca in relatia cu Uniunea Europeana respectarea normelor si principiilor europene nu este facultativa”. Declaratia ministrului roman a fost facuta dupa ce premierul comunist Zinaida Greceanii a sustinut ca Republica Moldova nu va avea de suferit din partea UE, in urma opririi a sute de cetateni romani la granita, pentru ca “Bruxelles-ul cunoaste foarte bine” ca Romania “se implica in treburile interne ale Republicii Moldova”. Ceea ce uita comunistii de la Chisinau este ca UE inseamna inclusiv Romania, si UE este parte a misiunii care ii va monitoriza si alegerile. Din partea Parlamentului European, de exemplu, s-a constituit o echipa de cinci europarlamentari din care fac parte trei romani: Maria Petre si Marian-Jean Marinescu, din partea PPE si Lucian Antochi, PSE, alaturi de baroneasa Emma Nicholson si socialista Marianne Mikko. Marinescu acuza lipsa de bun-simt In exclusivitate pentru ZIUA, Marian-Jean Marinescu, vice-presedinte al celui mai important grup parlamentar, al PPE, ne-a declarat ca va purta discutii, inainte de alegeri, cu reprezentanti ai partidelor, presei si societatii civile din Republica Moldova si, bineinteles, cu cei ai UE si OSCE de la fata locului. “Acum, stiti cum se intampla in astfel de zone – eu am si experienta unei misiuni similare in Ucraina – este foarte posibil ca in ziua alegerilor sa fie foarte multa ordine si disciplina si totul se se fi transat inainte, in timpul campaniei, adica ce se intampla acum”, ne-a declarat europarlamentarul roman. “Sper sa nu am nicio problema la granita, pentru ca voi veni din Romania…”, mai spune razand Marinescu. Revenind la o nota serioasa, europarlamentarul adauga: “Ceea ce s-a intamplat pana acum mi se pare complet deplasat. In 2009, sa faci asa ceva la granita unui stat european, este in afara tuturor regulilor internationale, diplomatice si chiar de bun-simt”, afirma Marinescu. Expertii de la Bruxelles apreciaza ca, pe masura ce se apropie data alegerilor din Republica Moldova, autoritatile de la Chisinau isi vor inaspri tratamentul la adresa Bucurestiului, inclusiv cu aportul serviciilor speciale din fostul spatiu sovietic desfasurate pe teritoriul Romaniei.
Săptămâna trecută, chiar de Valentine’s Day, doi tineri adolescenţi italieni, un băiat şi o fată, au trăit coşmarul vieţii lor. Au avut ocazia să afle ce înseamnă violenţa şi brutalitatea unor fiare maghiare. Cei doi au fost agresaţi în Roma, în cartierul Appio Latino, după care au fost duşi cu forţa pe un teren viran din Parcul Caffarella. Aici, tânăra de 14 ani a fost violată, iar prietenul acesteia, de 16 ani, a fost călcat în picioare şi apoi legat, după care cei doi tineri au mai fost şi jefuiţi de către doi conaţionali de-ai lui Lazslo Tokes, preşedintele de onoare al UDMR şi conducător din umbră al Partidului Civic Maghiar. Brutele, violatorii de la Roma, se numesc Isztojka Loyos şi Karol Racz şi sunt maghiaro-ţigani de origine, aşa cum era şi Romulus Mailat – primul „român“ care a făcut vâlvă în Italia. Şi cei care l-au asasinat pe Marian Cozma la Veszprem fac parte din acelaşi neam. În Ardeal, există peste 200.000 de ţigani care, la recensăminte se declarau „maghiari“ şi care sunt votanţi-cheie pentru UDMR deoarece, fără voturile lor, nu ar mai avea loc în Parlament mogulii partidului etnic. Cei doi violatori unguri sunt ardeleni din judeţul Braşov, din satul Jasz, unde, la ultimul recensământ, cea mai mare parte a ţiganilor s-au declarat „maghiari“. În aceeaşi zi în care tinerii adolescenţi italieni cădeau pradă satrapilor maghiari, europarlamentarii UDMR Sogor Csaba şi Iuliu Winkler au înaintat Preşedintelui Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering o Petiţie adoptată la adunarea de la Sfântu Gheorghe din 8 februarie 2009, care conţine cele mai dure şi grave acuzaţii auzite vreodată la Bruxelles împotriva României. Laszlo Tokes, candidat pe primul loc pe lista comună UDMR-PCM pentru alegerile europarlamentare din 10 iunie, accentuînd punctele de vedere UDMR conţinute în Petiţie, a afirmat public că maghiarii sunt supuşi unui „genocid paşnic“. Pastorul a reclamat, anul trecut, pe adresa preşedinţiei, lipsa „reprezentărilor adecvate“ la adresa maghiarilor din România, cerându-i oficial preşedintelui României angajarea la Cotroceni a Smarandei Enache, vicepreşedinte PNL şi fostă activistă PCR. Tokes cerea pentru Smaranda un fel de post de comisar însărcinat cu sporirea privilegiilor minorităţii maghiare. Pentru cine nu îşi mai aduce aminte de martie 1990 şi de românul Cofariu, căsăpit de unguri la Târgu Mureş, trebuie să readucem în memorie faptul că Smarandei Enache i se datorează prezentarea acestuia ca maghiar, în presa străină, dezinformare reluată la nivel mondial. S-a imprimat, astfel, în conştiinţa publică de atunci, ca şi de acum, imaginea „bestialilor români, care au produs victime între maghiari (sau italieni)“. Faptul că ulterior s-a dovedit că victima a fost românul Cofariu nu s-a mai aflat, aşa după cum, astăzi, nu s-a aflat şi comentat nici măcar în presa română faptul că actualii criminali sunt (şi) de origine maghiară. Dezinformarea tip „Smaranda Enache“ a funcţionat şi acum, după 20 de ani de la evenimentele din martie 1990. Agresorii violatori de la Roma – Isztojka Loyos şi Karol Racz, au fost desemnaţi drept români, deşi se vedea foarte bine după nume că sunt unguri. Calificarea lor drept ţigani este superfluă câtă vreme nimeni nu a putut produce un „ţiganometru“ care să identifice nivelul de sânge ţigănesc din sânge. Pretutindeni în lume oamenii îşi definesc naţionalitatea în raport cu limba. Numele celor două bestii de la Roma sunt nume de botez şi de familie maghiare, cei doi sunt unguri înainte de toate. Unguri ca şi Tokes, unguri ca şi Marko Bela, unguri ca şi fiul Smarandei Enache, care poartă nume ungu-resc. Întrebarea care se pune acum, este dacă există vreo legătură între tactica hoţului care strigă „prindeţi hoţii“, folosită de Tokes şi UDMR – acuzaţiile de genocid aduse României, punerea la zid a românilor în Italia şi în Europa şi implicarea unor conaţionali de-ai pastorului Tokes, criminali şi violatori de teapa lui Mailat, Isztojka Loyos şi Karol Racz în înfierbântarea campaniei antiromâneşti la nivel european? În termeni tehnici, ce ni se aplică acum este un stigmat creat prin stereotipie dar şi cu mijloace specifice războiului imagologic, una din „specialităţile“ celebrului teoretician italian Roger Muchielli… https://www.curentulro/
Comentarii (1) Tehnica “tapului ispasitor”
One of famous study of Muchielli -“Psychology of the Publicity and Propaganda” – describe how to use modern technology to condition the masses. “You have to create the right awareness with the people you want to mobilize, based on a feeling of indignation, indignation towards an enemy, an enemy which is taken as a scapegoat by using various techniques in order to create this feeling of indignation, and also hatred against this enemy”. etc romanii/tiganii unguri cu buletin romanesc, folosesc transformarii Romaniei si romanilor in “scapegoat”. intrebarea este, cui prodest? Italiei, politicienilor de stanga sau de dreapta din Italia, Europei satula de propriile principii, dupa ce le-a impus, prin sanctiuni (vezi Hadareni) Romaniei? Cine poate da un raspuns si cine poate aborda metodologic noile cadre ale “razboiului imagologic”? Mai ales care sunt radacinile acestei operatiuni, deoarece stigmatizarea romanilor are deja o istorie “europeana” – ne amintim istoriile cu copii din orfelinate, cu asa zisa persecutie a minoritarilor – unguri si tigani, cu povestile invaziei tiganilor in Germania, Irlanda, Marea Britanie. Cine a promovat suprapunerea romi – romani, Romania – Rromanes? De ce cu ani in urma Jirinovski, cunoscut pentru calitatea sa de purtator de cuvant a liniei vechiului KGB, a definit public teoria care devine azi axioma la nivel european: romanii = tigani. A dat acesta in urma cu zece ani un fel de semnal, a transmis un mesaj Romaniei, din partea Moscovei, pentru a ne atentiona ce ne asteapta si pentru a obtine din partea Romaniei o anumita reactie? De ce nu face nimeni o analiza serioasa asupra mecanismelor si istoricului acestei stereotipii, sau stigme cum zice autorul articolului. A da milioane de dolari pentru imbunatatirea imaginii Romaniei in Italie – program ridicol al MAE, de anul trecut, (intrati pe site-ul lor, razi de mori, cica a crescut cu 18 la suta nivelul de apreciere pozitiva a romanilor in Italia, ca urmare a cheltuirii a vreo sase milioane de dolari, dati unei agentii de PR, prietena a liberalilor) este echivalent cu a arunca un pahar cu apa peste un incendiu. De ce nu se cauta sursele situatiei de acum si de ce nu se definesc mijloace reale de contracarare a agresiunii la nivel imagologic, daca avem de-a face cu asa ceva? Scris de Muchielli junior
de George DAMIAN La Parlamentul European, Sogor Csaba si Iuliu Winkler au declansat ofensiva de primavara printr-o petitie adresata presedintelui legislativului european, Hans-Gert Pottering. O petitie dura, care prezinta o imagine catastrofala a maghiarimii din Romania: modificare fortata a componentei etnice, militarizare a regiunilor locuite de maghiari, excluderea maghiarilor din autoritatile locale. Toate cele de mai sus sunt practic acuzatii de nerespectare a tratatelor internationale la care Romania este parte.
O tactica mai veche: actualul europarlamentar de la Budapesta, Tabajdi Csaba, acuza Romania in vara anului 1989 ca detine arme nucleare pe care intentioneaza sa le foloseasca impotriva Ungariei – pe modelul detinere de arme de distrugere in masa, invazie pentru eliminarea dictatorului. Solutia din petitia Sogor-Winkler: recunoasterea si extinderea drepturilor colective plus autonomia teritoriala pentru tinutul secuiesc. Aici recunoastem “modelul Kosovo”. La nivel international sunt recunoscute doua forme de autodeterminare: prin secesiune si prin respectarea drepturilor minoritatilor. Petitia de mai sus, cerand “drepturi colective” se indeparteaza de drepturile minoritatilor si se apropie usor de secesiune.
Contre romano-maghiare in Parlamentul European Laszlo Tokes a condamnat la Parlamentul European, “omogenizarea si romanizarea Transilvaniei prin metoda schimbarii artificiale a proportiilor etnice”, informeaza Mediafax.”Dupa alegerile din toamna din Romania si dupa formarea Guvernului – la fel ca in Slovacia – si in Romania…
Excelenţei sale, Domnului Preşedinte al României Traian Băsescu
Bucureşti, Palatul Cotroceni
Stimate Domnule Preşedinte,
Conform celor convenite cu ocazia vizitei noastre din data de 5 Decembrie 2007 vă înaintăm prin prezenta, setul de documente ce fundamentează temele dezbătute la întîlnire.
Cuprins: 1.Iniţiativă privind masa rotundă româno-maghiară 2.Iniţiativă privind urgentarea acreditării Universităţii Creştine „Partium” 3.Iniţiativă pentru elaborarea studiului privind minoritatea maghiară în regimul comunist 4.Iniţiativă pentru asigurarea reprezentării parlamentare echitabile ale minorităţilor naţionale 5.Propunere privind numirea unui consilier în Administraţia Prezidenţială pe domeniul minorităţilor 6.Punct de vedere privind proiectele de autonomie înaintate de reprezentanţii comunităţii maghiare
Conform înţelegerii noastre din decembrie, totodată vă cerem, să ne comunicaţi o dată în care programul Excelenţei voastre vă permite să ne primiţi pentru continuarea schimbului de păreri.
Excelenţă,
Urăndu-vă succes şi sănătate pentru îndeplinirea sarcinilor de înaltă responsabilitate pe care le aveţi, primiţi alesele noastre consideraţiuni,
Cu stimă,
László Tőkés Deputat în Parlamentul European Preşedinte, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania
Anexa 1.
INIŢIATIVĂ privind masa rotundă româno-maghiară
Cu ocazia întâlnirii sale cu deputatul în Parlementul European Tőkés László, desfăşurat la 5 decembrie 2007 preşedintele Traian Băsescu a considerat şi el oportună organizarea unei mese rotunde româno-maghiare. Bazându-ne pe sprijinul promis de Domnul Preşedinte prezentăm mai jos propunerile noastre privind modalitatea d organizare a acestor tratative:
Uniunea Democrată Maghiară din România a sprijinit de la bunele începuturi ideea unei mese rotunde bilaterale româno-maghiare menite a rezolva problemele comune pe bază de consens, şi care ar putea deveni ulterior forul determinant al reconcilierii româno-maghiare. Această concepţie a fost sprijinită şi de bisericile istorice maghiare din România. În declaraţia lor comună emisă în acest sens, ierarhii bisericeşti a făcut propunerea ca „în cazul în care această masă rotundă va avea loc, la aceasta să participe şi delegaţii bisericilor care întrunesc şi reprezintă comunitatea maghiară din România. Participarea lor ar evidenţia caracterul reprezentiv al mesei rotunde, credibilitatea ei socială, morală şi politică (20 octombrie 1991). Propunerea pentru organizarea mesei rotunde a fost sprijinită de hotărârile a mai multor Congrese ale UDMR (1991, 1993, 1995), „pentru soluţionarea rezonabilă pe baza înţelegerii a problemei minoritare, respectiv a minorităţii naţionale meghiare din România (Congresul UDMR, Miercurea Ciuc, 1995). În urmă cu cinci ani, la 1 februarie 2003, Adunarea Generală Extaordinară a Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului din Satu Mare, ocazie cu care s-a relansat mişcarea pentru autonomie a comunităţii naţionale maghiare din Transilvania, a formulat – printre altele – următoarele propuneri către „concetăţenii noştri români, către Guvernul României şi Bisericile surori româneşti”: (a) Să se organizeze un dialog politic şi civil româno-maghiar cu participare cât mai largă. (b) În cadrul unui dialog ecumenic Bisericile române şi maghiare să dezbată problemele comune care le privesc.” Pe baza celor prezentate, în spiritul dialogului şi a ecumeniei, urmând practica eficientă adoptată în mai multe ţări privind tratativele şi acordurile dintre comunităţile majoritare şi minoritare propunem a se organiza un dialog reprezentativ la o masă rotundă româno-maghiar la nivel naţional care, pe baza înţelegerii reciproce ar avea menirea de a rezolva atât situaţia comunităţii naţionale maghiare din România cât şi relaţia ei cu naţiunea română, şi care ar pune bazele unei reglementări constituţionale şi legale definitive a acestei probleme.
Această concepţie şi iniţiativă este în deplin acord cu intenţiile de reconciliere atât a părţii maghiare cât şi cu cea a părţii române, cu scopurile şi interesele acestora, respectiv cu practica europeană în domeniu. Oradea, 8 Februarie 2008
Anexa 2.
INIŢIATIVĂ privind urgentarea acreditării Universităţii Creştine “Partium”
Înfiinţată în 1991 pe baza autorizaţiei de funcţionare nr. 4805/1991 emise de Secretariatul de Stat pentru Culte, instituţia de învăţământ superior predecesoare a actualei Universităţi Creştine “Partium” a funcţionat sub numele de Institutul Superior Reformat “Sulyok István” cu specializarea de Teologie reformată didactică, deci cu caracter teologic, căreia s-a asociat câte o specializare laică: Asistenţă socială, Limba şi literatura germană, Ştiinţe juridice. În urma adoptării şi promulgării Legii nr. 88/1993 instituţia a înaintat dosarele în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare pentru specializările existente, obţinând avizul favorabil al Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Posibilităţile create de modificarea legii 84/1995 au determinat conducerea instituţiei să înfiinţeze Fundaţia Pro Universitate Partium, cu scopul de a contribui la promovarea şi dezvoltarea culturii, învăţământului şi ştiinţei specifice comunităţii maghiare din România, prin crearea şi asigurarea cadrului corespunzător desfăşurării activităţii unei instituţii de învăţământ superior cu profil complex. Tribunalul Judeţean Bihor – Oradea dispune prin sentinţa civilă nr. 118/N/1999. din 20 Septembrie 1999 înregistrarea Fundaţiei Pro Universitatea Partium, cu sediul în Oradea, str. Mihai Pavel nr. 10, ca organizaţie neguvernamentală, non-profit, cu personalitate juridică. La 1 octombrie 1999 are loc şedinţa reunită a membrilor fondatori şi al Consiliului de Conducere a Fundaţiei Pro Universitate Partium, la care se decide înfiinţarea Universităţii Creştine Partium, cu sediul in Oradea, str. Primăriei nr. 36 Noua instituţie porneşte cu trei specializări cu autorizație de funcţionare provizorie, la care se adaugă în cursul anilor ce au urmat, alte specializări; ajungând astfel la 12 specializări autorizate după cum urmează: Specializarea Filosofie a obţinut autorizaţia de funcţionare provizorie prin H.G. 1215 din 29.11. 2000. Specializarea Limba şi literatura română a obţinut autorizarea de funcţionare provizorie prin H.G. 1215 din 29 noiembrie 2000 Management cu autorizaţia de funcţionare acordată prin H.G. 1215 din 29. noiembrie 2000. Limba şi literatura engleză, autorizată să funcţioneze prin H.G. 410/2002 Limba şi literatura germană, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Economia comerţului, turismului şi serviciilor, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Asistenţă socială, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Sociologie, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Teologie didactică reformată, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Limba şi literatura engleză-limba şi literatura română, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Arte plastice (grafică), autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Pedagogie muzicală, autorizată să funcţioneze prin H.G. 410/2002
În data de 5 martie 2004 Universitatea a depus documentaţie în vederea acreditării a două specializări duble: Teologie reformată didactică-Asistenţă socială şi Teologie reformată didactică-Limba şi literatura germană. Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare a decis în mod favorabil în acelaşi an acreditarea celor două specializări şi a instituţiei (cf. Hot. Guv. 1609/2004 publicată în Monitorul Oficial 950/18 octombrie 2004). În conformitate cu Legea 288/2004 şi a Hotărârii de Guvern 88/2005 cele două specializări duble s-au transformat în trei specializări simple. Inştiinţarea nr. 356/12.05.2005 se referă la această propunere a Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Din documentele Comisiei Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare reiese că Universitatea satisface toate condiţiile profesionale necesare acreditării. După această dată a început, din păcate, o perioadă lungă de tărăgănare a problemei acreditării, în ciuda intervenţiilor conducerii universităţii la nivelul ministerului şi al legislativului. În cele din urmă procedura legislativă a început în mai 2007, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului, iar mai apoi în Plenul Senatului. Proiectul de lege privind înfiinţarea Universităţii Creştine “Partium” a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 octombrie 2007, cu respectarea prevederilor articolului 76 alineatul (2) din Costituţia României, republicată. În prezent proiectul de lege se află la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport a Parlamentului României. În data de 5 noiembrie 2007 prof. dr. Andea Petru, vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a efectuat o vizită la Universitatea noastră şi a întocmit un raport către Comisie. Cerem sprijinul politic al Instituției Prezidențiale pentru urgentarea procedurii legislative privind înfiinţarea Universităţii Creştine “Partium”. Menţionăm că – după ştirea noastră – nici o altă instituţie de învăţământ superior nu a avut un proces de acreditare atât de îndelungat.
Anexa 3.
INIŢIATIVĂ pentru elaborarea studiului privind minoritatea maghiară în regimul comunist
În Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste elaborat sub conducerea politologului-istoric Vladimir Tismăneanu, din cele 666 de pagini doar 18 tratează situaţia minorităţii maghiare din România în perioada regimului totalitar.
Având în vedere că membrii comunităţii maghiare au avut o pondere însemnată între cei persecutaţi, şi au desfăşurat numeroase acţiuni de rezistenţă, printre ei numărându-se numeroşi disidenţi de seamă, precum şi faptul că întreaga comunitate a fost supusă – pe lângă cea a dictaturii comuniste în sine – şi discriminării naţionale şi religioase specifice fiecărui regim totalitar, se simte nevoia ca acest capitol să fie mult extins, analiza evenimentelor să se facă mai în profunzime, luând în considerare şi noi aspecte.
Cu participarea celor care au luat parte la elaborarea Raportului Final, cât şi cu colaborarea altor istorici care cunosc aceea perioadă istorică cât şi a unor politicieni şi sociologi se doreşte a se elabora o lucrare amplă privind perioada regimului comunist şi implicaţiile ei asupra comunităţii maghiare.
Trecând peste faza de victimizare, pe lângă şi în complectarea celor cuprinse în Raport, se va analiza soarta instituţiilor economice, culturale, sociale, confesionale şi de învăţământ, nominalizarea victimelor opresiunii dar şi a celor care au deservit regimul comunist, nominalizarea informatorilor, efectele măsurilor instituţiilor comuniste asupra populaţiei de naţonalitate maghiară (imigrări, pierderea identităţii etnice şi confesionale, modificarea forţată a compoziţiei etnice a unor localităţi şi microregiuni, evoluţia numărului cetăţenilor de naţionalitate maghiară din România, cauzele şi efectele acestui proces, etc.), contribuţia unor instituţii de stat la procesul de deznaţionalizare şi a persecutării bisericilor.
Pentru a duce la bun sfârşit acest proiect, solicităm din partea Instituţiei Prezidenţiale a interveni pentru următoarele:
1.Acces la documentele pe baza cărora s-a elaborat Raportul Final, atât cele care au fost prelucrate, cât şi cele care au stat la dispoziţia cercetătorilor, însă din lipsă de timp sau spaţiu nu au fost prelucrate, respectiv nu apar în Raportul Final 2.Accesul cercetătorilor la documentele Arhivelor Statului 3.Accesul cercetătorilor la arhivele judeţene ale statului 4.Accesul cercetătorilor la arhivele Departamentului de Stat pentru Culte 5.Accesul cercetătorilor la Arhivele Securităţii 6.Accesul cercetătorilor la dosarele aflate la CNSAS 7.Accesul cercetătorilor la dosarele fostului Partid Comunist Român (cele centrale şi cele judeţene) 8.Accssul cercetătorilor la arhivele Ministerului Învăţământului 9.Accesul cercetătorilor la datele Institutului Naţional de Statistică
Anexa 4.
INIŢIATIVĂ pentru asigurarea reprezentării parlamentare echitabile ale minorităților naționale
Asigurarea prezenței reprezentanților minorităților naționale în forul legislativ al unei țări este un drept colectiv important, din punct de vedere al apărării identității naționale, etnice și lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale. În România, acest drept este garantat prin Constituție (art. 62, alin. 2), iar punerea lui în practică este stabilit de prevederile corespunzătoare ale Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, pe baza unei discriminări pozitive justificate în cazul acelor comunități minoritare, ale căror număr de membri se situează sub norma de preprezentare pentru un mandat de deputat. Dacă în cazul acestor comunități, cu număr de membri sub norma de reprezentare, prevederile generoase ale legii electorale privind alegerea reprezentantului fiecărei comunități în parte în Camera Deputaților s-a dovedit a fi generoasă, în cazul acelor minorități, ale căror număr de membri depășește norma de reprezentare (cazul comunității maghiarilor și rromilor), prevederile legii electorale generează și efecte negative creând un deficit de democrație în interiorul acestor comunități. Sursa acestor efecte generatoare de deficit democratic este pragul electoral de 5 % din voturile valabil exprimate. Logica introducerii pragului se justifică în cazul partidelor, ale căror țintă electorală este întregul corp de alegători din România. Teoretic și organizațiile politice ale minorităților naționale pot aspira la voturile tuturor alegătorilor, dar – din considerente ce țin de logica reprezentării comunităților proprii – aceste formațiuni țintesc, în principal, voturile acelei comunități, la ale cărei reprezentare se angajează în mod principial și programatic. Acceptând această realitate, pragul electoral în cazul minorităților, care nu optează pentru asigurarea unui singur mandat prin discriminare pozitivă, ci aspiră pentru o reprezentare proporțională, asemenea majorității, devine o frână a democrației interne în cadrul acestor comunități. Cu o mică exagerare, se poate afirma, că persoanele aparținând acestor minorități naționale – maghiari sau rromi – pentru a nu pierde proporționalitatea reprezentării în forul legislativ (principiu profund european), pot opta între a fi maghiari, respectivi rromi sau democrați. Soluția de rezolvare a acestei dileme, adică de a satisface atît dreptul la reprezentare proporțională, cât și dreptul la pluralism politic este crearea prin lege a posibilității organizațiilor politice ale minorităților naționale de a concura pentru un număr de mandate de parlamentar, stabilit prin lege, proporțional cu datele demografice relevante ale ultimului recensământ general al populației. În anexă prezentăm amendamentele concrete înaintate și susținute în Camera Deputaților cu ocazia dezbaterii privind modificarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în sesiunea parlamentară din toamna anului 2004 de către deputații Zsolt Szilágyi și Tibor T. Toró. Filozofia acestui model se poate adapta și la cazul aplicării scrutinului uninominal, prin crearea unor colegii electorale speciale în cazul fiecărei minorități naționale în parte. Cerem sprijinul instituției prezidențiale și sprijinul personal al președintelui României pentru a genera o dezbatere publică profundă despre acest model de reprezentare parlamentară a minorităților naționale, respectiv implementarea ei în sistemul electoral românesc.
Anexa nr. 5
PROPUNERE privind inființarea funcției de consilier prezidențial pentru problemele minorităților naționale
Prin prezenta, Vă înaintăm propunerea noastră pentru funcția de consilier prezidențial pentru problemele minoritățiilor naționale în persoana
Doamnei Smaranda Enache, copreședinte al Ligii Pro Europa.
Doamna Smaranda Enache este o personalitate binecunoscută, care militează pentru statul de drept, democrație, toleranță interetnică, dialog interetnic. În calitate de președinte al Ligii Pro Europa în ultimii ani a desfășurat o activitate consecventă și bine cunoscută în domeniul drepturilor omului și drepturilor minoritățiilor, atât pe plan intern și pe plan internațional. Numeroasele programe derulate de Liga Pro Europa au arătat, că Doamna Enache este un expert al domeniului, cunoscând normele și practicile internaționale, dar și legislația din România. A servit în calitate de ambasador al României în Finlanda în perioada 1998-2001. Având în vedere faptul, că de-a lungul anilor a dobândit relații de muncă și de parteneriat cu diverse organizații ale comunitățiilor naționale din România, printre care organizații ale comunității maghiare și a romilor, avem convingerea, că în cazul numirii sale în funcția susamintită, ar contribui în mod pozitiv la actul de exercitare a funcției prezidențiale.
Expunere de motive privind clarificarea conceptului de autonomie
În perioada postdecembristă societatea română şi opinia publică a fost deseori speriată şi influenţată, în mod negativ, de ”pericolul autonomiei”. Aceste temeri şi neînţelegeri izvoresc din faptul că autonomia şi autoguvernarea sunt prezentate ca fiind opuse ordinii constituţionale şi caracterului unitar al statului român. Reprezentanţii comunităţii maghiare au formulat, încă din 1990, programatic necesitatea dobândirii unei forme de autonomii ca mijloc instituţional adecvat ce poate garanta menţinerea şi dezvoltarea comunităţii maghiare. Experienţa centralismului comunist a indus o permanentă stare de nesiguranţă, dependenţă în rândul maghiarilor şi bineînţeles al celorlaltor comunităţi naţionale şi etnice. Dar imediat după dobândirea libertăţii de exprimare au apărut aceste revendicări dat fiind faptul, că aceste comunităţi au sperat o schimbare substanţială a relaţiei cetăţean-stat, respectic comunitate-stat. Nevoia autoadministrării, autoguvernării a diferitelor comunităţi etnice, lingvistice, religioase, regionale etc. porneşte dintr-un principiu democratic, şi anume: participarea comunităţii la deciziile care o privesc. Prin prezenta scurtă expunere dorim să punctăm, şi să vă împărtăşim câteva dintre considerentele care, cu bunăvoinţa Excelenţei Dumneavoastră, pot clarifica poziţia liderilor maghiari în domeniul aflat sub analiză: I. Din punctul de vedere al organizării statale, autonomia şi autoguvernarea diferitelor comunităţi reprezintă o divizare a puterii (power sharing) caracteristică statului modern. Acest principiu se bazează pe un contract social, care implică, pe de o parte, puterea centrală, care reprezintă statul, pe de altă parte acele comunităţi, care primesc anumite competenţe de administrare într-un anumit domeniu în baza voinţei politice proprii de a-şi gestiona singur, prin mijloacele puse la îndemână de statalitatea modernă, segmente ale vieţii comunitare. Acest contract se bazează pe înţelegerea comunităţii respective, că statul recunoaşte şi garantează, prin acte normative, statutul de autoguvernare, pe de altă parte comunitatea respectivă acceptă ca aceste puteri conferite se întind până la limita strictă a vieţii comunitare, neafectând nicicum alte comunităţi, şi se referă numai pe o anumită arie de competenţă specifică. Statul modern, care vede ca resursă şi temei al dezvoltării aşezarea societăţii şi pe baza unui „contract intercomunitar” (nu numai pe clasicul contract social al indivizilor), transmite anumite competenţe administrative şi decizionale acestor comunităţi. Autonomia universitară, colegiul medicilor, colegiul architecţiilor, autonomia cultelor religioase, autonomia locală reprezintă, fiecare, exemple concrete privind delegarea puterilor administrative atât pe axa verticală (criteriu teritorial), cît şi pe axa orizontală (colectivităţi non-teritoriale). Actul de guvernare devine, astfel, mai legitim şi, pe cale de consecinţă, mai eficient. Deşi, privit din perspectiva statului primei perioade ale modernităţii politice, a secolului XIX, pare a fi paradoxal, totuşi statul care are în structură autonomii şi autoguvernări, are azi, în zilele noastre şi un ascendent clar în privinţa legitimităţii şi a capacităţii de acomodare faţă de contextul internaţional al schimbărilor rapide. II. Din punctul de vedere al (re)construcţiei europene, trebuie să avem în vedere că acest concept al autonomiei şi al autoguvernării izvorăşte din principiul subsidiarităţii, principiu care a fost preluat din gândirea creştină modernă (din enciclica papală „Rerum Novarum” din 1891, apoi din „Quadragesimo Anno” – 1931) de către partidele creştin-democrate. Astfel, putem conchide, preluarea subsidiarităţii ca principiu de organizare statală – cu tot ce implică ea prin formele autonomiei şi ale autoguvernării – face parte dintr-o viziune creştină modernă asupra societăţii europene. III. Din punctul de vedere al modernizării administrative, formele de delegare a puterii administrative, oferite de autonomiile şi structurile autoguvernate, reprezintă un sistem administrativ cu un model de control mai eficient din partea celor guvernaţi, din partea cetăţenilor. Atribuţiile comunităţii autonome sunt stabilite prin acte normative, deci acestea pot fi exercitate numai în limita constituţionalităţii şi a legilor. Totuşi, întrucît aceste norme devin prin autoguvernare „mai apropiate” cetăţeanului nu numai prin calitatea – drepturile şi îndatoririle – de cetăţean (abstract), ci şi prin apartenenţa lui (concretă) la o comunitate, creşte respectul şi interesul acestuia faţă de legalitate şi binele comun. Interesul sporit are un efect pozitiv asupra actului de administrare care se manifestă prin participare sporită la alegeri, la pregătirea publică a deciziilor, la exercitarea unui controlul mai pronunţat asupra actelor administrative, în general, prin restrîngerea fenomenului de înstrăinare faţă de sfera publică. IV. Din punct de vedere economic: autoadministrarea teritorială a comunităţiilor culturale, lingvistice sau etnice poate contribui în mod favorbil la dezvoltarea socio-economică a comunităţii respective dar şi a regiunii în care aceste comunităţi trăiesc împreună cu alţii, deoarece economia depinde în mare măsură de coeziunea culturală. Mai mult, modelele de dezvoltare ale modernităţii târzii tind să dovedească că o prosperitatea economică durabilă, fără efecte distructive asupra mediului şi a contextelor culturale, poate fi aşezată numai pe o bază comunitară. De exemplu, experienţa Tirolului de Sud arată că înfiinţarea unei regiuni autonome administrative nu numai că oferă garanţii celor trei comunităţi etnice (italienii, vorbitorii de germană şi ladinii) pentru prezervarea limbii, culturii şi tradiţiilor proprii, dar şi reuşeşte (a reuşit în 20 de ani) să facă din Tirolul de Sud – o regiune montană, de graniţă, săracă – una din regiunile cele mai bogate şi dezvoltate ale Uniunii Europene. Autonomia administrativă-culturală, administrativă-regională cu statut special a avut, deci, un efect sinergetic în raport cu mobilizarea resurselor de dezvoltare economică a acestei regiuni. În concluzie, autonomia, cum, de altfel, putem vedea şi din experienţa tărilor Uniunii Europene, realizează de fapt un contract de loialitate între comunităţile lingvistice, culturale sau minoritare şi statul în care acestea trăiesc, deoarece statul recunoscând dreptul la autoadministrare recunoaşte, de fapt, valoarea şi viabilitatea acestor comunităţii. Prin această recunoaştere el obţine nu numai un spor de legitimitate, dar şi contribuie la modernizarea propriei administraţii – în sensul apropierii acesteia de cetăţenii pe care îi are – şi pune bazele unei dezvoltări durabile, mai puţin expuse efectelor distructive ale globalizării.
March 20th, 2010 
VR 
20 martie
Posted in 
Tags: 
