Cel mai important moment al anului 2013 a fost, fara indoiala, trecerea la Ceruri si la fratii sai, Sfintii inchisorilor, a Parintelui Justin Marturisitorul.
Parinte Justin, roaga-te pentru noi, pacatosii!
Pace, bucurie şi odihnă sufletească de la Domnul şi Mântuitorul sufletelor noastre!
Parintele Justin la Nasterea Domnului. Cant de Maica Neonila si Foto de Cristina Nichitus Roncea by ZiaristiOnlineTV
O marturisire despre prima fotografie cu Duhovnicul Neamului, la Nasterea Domnului 2008: Intalnirea cu Mos Craciun: Parintele Justin Parvu
Vedeti si ParinteleJustinParvu.Ro
(daca doriti sa imprimati fotografia sau/si sa o trimiteti mai departe puteti sa o descarcati cu un clic dreapta pe imagine – gasiti mai multe fotografii la ParinteleJustinParvu.Ro)
Si iata, mai jos, si chipul impresionant al Parintelui Justin, la varsta de 29 de ani, dupa doua luni de ancheta la Securitatea din Roman. Fotografia inedita a fost obtinuta in premiera de Asociatia Civic Media, gratie muncii asiduue a cercetatorilor CNSAS, carora la multumim deosebit, fiind publicata pentru prima oara, in ajun de Craciun, de cotidianul Lumina al Patriarhiei Romaniei. Felicitam inca o data cercetatorii CNSAS care au descoperit acest nou Dosar al Grupului Fratiilor De Cruce torturat salbatic de Securitatea bolsevica pentru conspiratii imaginate doar de anchetatorii alogeni sovietici si urmasii lor nemernici din Institute anti-nationale care opereaza sub steag strain si pe banii nostri, sub acoperirea Guvernului Romaniei. Despre conspiratii bolsevice si istoria Grupului FDC din care facea parte Parintele Justin gasiti mai multe detalii in articolul istoricului Adrian Petcu si in materialul extins publicat de Manastirea Petru Voda in ajunul Nasterii Mantuitorului 2013, primul Craciun fara Parintele Justin…
Totodata, Manastirea Petru Voda publica si va roaga sa cititi Pastorala Mitropolitului Teofan la Naşterea Domnului şi cuvînt de pocăinţă al obştii noastre. Hristos S-a născut! Slăviţi-L!
Vedeti si: CALENDAR 2014 CU PARINTELE JUSTIN
Nota VR – Cer iertare tuturor celor pe care i-am suparat si ma rog pentru iertarea pacatelor mele si mantuirea tuturor, fie ei prieteni sau dusmani. Amin.
Posted in Documentare, Top News 
Tags: Calendar 2014, Calendar cu Parintele Justin, Fratiile de Cruce, manastirea petru voda, Martirii anticomunisti, Marturisitorii, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Parintele Justin Marturisitorul, Parintele Justin Parvu, Pastorala IPS Teofan, sfintii inchisorilor 
3 Comments »
Petru-Voda.Ro: Pomenirea de 6 luni a Părintelui Justin
Pentru cei ce l-au cunoscut pe Părintele Justin, trecerea celor şase luni de la plecarea sa dintre noi a avut două, dacă nu trei dimensiuni. Întîi, amintirea clipelor despărţirii a făcut această vreme de o greutate aproape cu neputinţă de purtat. Apoi, comuniunea în Duhul Sfînt cu părintele, părtăşia neîncetată – prin rugăciune – cu sfinţia sa, au transformat vremea ce a trecut într-o neîncetată Liturghie, la care Părintele Justin, slujind împreună cu Mirele Hristos pe Care atît L-a iubit, ne face pe noi, fiii săi duhovniceşti, să intrăm într-o dimensiune a unui timp fără de timp, ne face părtaşi veşniciei către care ne cheamă Mîntuitorul Hristos să venim cu candela sufletului aprinsă şi împodobiţi cu fapte bune. Mai la urmă ar fi dimensiunea acestei existenţe, plină de griji, de ispite şi de necazuri, care se împleteşte neîncetat atît cu durerea despărţirii, cît şi cu bucuria comuniunii cu iubitul duhovnic.
Aşadar, cele şase luni de despărţire vremelnică au fost totdeodată şi prea lungi şi dureroase, şi scurte şi fără putinţă de a deosebi durerile despărţirii de acum de cele de atunci, şi dincolo de vreme, fără putinţă de a fi măsurate. O!, adîncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cît sînt de necercate judecăţile Lui şi de neurmate căile Lui! Cît de neputincioasă este limba omenească în a vorbi despre dragostea dumnezeiască!
Sîmbătă, 14 Decembrie, cîteva sute de fii duhovniceşti au înfruntat gerul, zăpada şi gheaţa ca să fie alături de omul care i-a iubit cel mai mult pe acest pămînt, de a cărui dragoste sufletele lor s-au rănit veşnic pentru Dumnezeu. Întîi stătător al clericilor, Mitropolitul Teofan a binecuvîntat cu darul apostolic al arhieriei obştea celor de faţă şi la sfîrşitul Liturghiei a ţinut un cuvînt de mîngîiere pentru fiii duhovniceşti ai duhovnicului dragostei, fiii cei iubiţi ai Părintelui Justin de la Petru Vodă.
Integral, cu numeroase fotografii, la Petru-Voda.Ro
Predica Mitropolitului Teofan la pomenirea de 6 luni a Parintelui Justin
Posted in Documentare, Top News Tags: Gheorghe Calciu, IPS Teofan, manastirea petru voda, Martiri pentru Hristos, Marturisitorii, Parastas, Parintele Gheorghe Calciu, Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, Parintele Hariton Negrea, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Parvu, Petru Voda, sfintii inchisorilor 3 Comments »
Primiti cu Colindul?
Vedeti fotografiile inedite aici: O minune a Parintelui Justin Parvu si 30 de fotografii de arhiva de la inceputurile inaltarii Manastirii Petru Voda si pana azi
Acatistul Parintelui Justin Parvu by ZiaristiOnlineTV
Astazi, 14 Decembrie 2013: Parastas de 6 luni pentru Parintele Justin. Parinte, iarta-ne si apara-ne!
Cantec pentru Parintele Justin Parvu by ZiaristiOnlineTV
Pr. Justin – Despre înviere, iertare, iubire şi discernămînt
Coborârea la iad a Mântuitorului, spune acatistul – cu sufletul şi dumnezeirea. Cu sufletul imediat după ce a închis ochii pe cruce sau după coborârea în mormânt?
A fost cu totul şi peste tot Acelaşi, nu S-a despărţit, Om şi Dumnezeu Adevărat!
– Ce înseamnă iubire?
Să-ţi dai viaţa pentru aproapele. Să nu faci nimic decât grija de a veni în ajutorul celuilalt. Şi la masa de prânz pe care o iei trebuie să te gândeşti la celălalt care aşteaptă la uşă sau aşteaptă undeva o bucată de pâine.
– Chiar dacă eşti tu neputincios?
Chiar dacă eşti neputincios, împarte-ţi bucata ta de pâine cu dragostea lui. Asta este adevărata dragoste şi viaţă pe care trebuie s-o ducem noi, da.
– Mi-a spus cineva: “Dacă vorbeşti cu părintele Justin, întreabă-l lucruri esenţiale”. Ce credeţi că ar fi esenţial, care ar fi mesajul pentru oamenii din vremurile pe care le trăim?
Mesajul este să ne păstrăm în stare de convingere. Să nu renunţăm, să nu cedăm. Pentru că vin vremuri grele, încercări, şi la presiunile acestea să rămânem în integritatea noastră. De asta a avut nevoie în toate vremurile Biserica. Mucenicii, martirii, pe care i-au martirizat persecuţiile trecutului, au fost pe poziţia aceasta fermă de convingere de Adevăr. Să nu cădem din ceea ce ne-a stabilit învăţătura noastră. “Nu mai trăim noi, ci Hristos”. “Dacă trăim, ai Domnului suntem, dacă murim ai Domnului suntem”, oriunde şi oricând noi suntem aici în veci aceiaşi, numai noi să fim pregătiţi pentru comoara aceasta mare, şi “cămara Ta, Mântuitorule, o văd împodobită”. – “Cămara Ta, Mântuitorule”, care se cântă aşa de frumos! – “Dar îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa”. Deci trebuie să ne curăţăm, să mergem cu braţele părinteşti deschise ca în viaţa călugărească. “Braţele împărăteşti deschide-le mie!”, căci păcatele şi fărădelegile prin aceste lucruri ale vieţii călugăreşti a lumii creştine trebuie minate, ca să putem rezista mai mult. Fiindcă pregătirea creştinului e slava creştinului.
Ce rost au partidele într-o naţiune? Dezmembrarea de unitate. Lupta, răutatea, duşmănia dintre oameni, mijlocul de deformare şi distrugere a unei naţiuni, pentru că acolo oamenii nu fac altceva decât să se duşmănească, să se urască între ei. Ei ştiu că dacă ne duşmănim între noi, satana ne poate stăpâni mai uşor. De 2000 de ani e această demonizare a lumii prin toate mijloacele, şi a ajuns şi în cel politic, şi cel politic e aşa precum o scriem noi, pentru că nu ascultăm de glasul Celui Care trebuie să vină. Între alte scopuri pe care le are omul, este şi acesta, politic, în viaţa noastră. Dar nu judecăm care-i este rostul, nu ne dăm seama ce înseamnă unitatea creştină, ce înseamnă Hristos, dragostea, bunătatea şi unirea între noi. Se spune: Biserica n-are voie să facă politică, şcoala n-are voie să facă politică, justiţia n-are voie să facă politică, medicii n-au voie să facă politică, păi atunci cine face politică? Borfaşii, scursurile societăţii? Păi în republica lui Platon în antichitate un popor trebuia să-şi aleagă ce e mai de elită, oamenii deştepţi, filosofii, înţelepţii, oamenii de ştiinţă, care conduceau o naţie. Dar noi, de 14 ani n-avem altă naştere de partide decât partidul care şi înainte ne-a stăpânit. Nu putem ieşi din mlaştina asta, dacă ei merg din generaţie în generaţie. Grâul nostru e împestriţat cu toată neghina, iar noi – supuşi pierzării, iar ca să scoţi neghina trebuie să seceri tot grâul şi să alegi fir cu fir.
– Ce înseamnă “de câte ori ai căzut, să te ridici”?
De câte ori ai căzut, scoală-te. Ai păcătuit, du-te şi te spovedeşte. Te dezleagă duhovnicul, şi mergi mai departe. Ferească Dumnezeu, ai căzut iarăşi – ori de câte ori, scoală-te! – şi sluga revine la Stăpân.
– Şi te va ierta?
Te va ierta, că înainte de a te pleca şi a spune, Dumnezeu te-a iertat, asta e bunătatea lui Dumnezeu. Înainte chiar de a termina păcatul – “am greşit, iartă-mă!” şi Dumnezeu vine şi te iartă. Însă nu trebuie să avem convingerea că trebuie să tot cădem, să ne tot ducem, căci cădem în păcatul împotriva Duhului Sfânt, care nu se va ierta în veac.
– Ne e frică de moarte. Moartea e un sfârşit?
E o datorie pe care trebuie să o împlinim. Aşa cum avem un început la voia lui Dumnezeu, aşa avem şi un sfârşit, la voia lui Dumnezeu. Trebuie să fim mulţumiţi şi de una, şi de alta.
– Să ne împăcăm cu infinitul prin credinţă.
interviuri de Isabela Aivăncesei şi monahia Mina Suman.
AUDIO INTEGRAL la PETRU-VODA.RO
La Multi Ani de Sfantul Nicolae!
Era de ziua Parintelui, cand am ajuns, din noi, acasa, la Petru Voda, la picioarele Sfintiei Sale. 10 Februarie 2013. 94 de ani. Ultima aniversare pe pamant. Am mai scris despre acest moment, cand Parintele imi parea tare trist (Vedeti AICI materialul, insotit de mai multe filmari). Intre micile noastre daruri binecuvantate de Sfintia Sa i-am adus si Calendarul despre frumosii romani ortodocsi din Sapanta si icoanele artistei populare Ioana Lutai, doamna preoteasa a Bisericii din Cimitirul Vesel, cu hramul Nasterii Maicii Domnului. Acesta i-a adus bucurie Parintelui. Marturisesc, o bucurie mult mai mare decat cea la care ma asteptam. L-a luat si l-a rasfoit pe indelete, pagina cu pagina, admirand fotografiile si icoanele si comentand la fiecare dintre ele. Despre frumusetea portului si a purtarii maramuresenilor la biserica, acolo unde sunt ei, in lupta directa cu vrajmasii credintei neamului romanesc, despre copii, mame, biserica si neam… Cu voce tare, Parintele a citit epitaful lui Stan Ioan Patras, creatorul Cimitirului Vesel, inscriptionat chiar de el pe propria sa cruce si preluat pe coperta Calendarului:
” Cate zile am trait.
Rau la nime n-am dorit,
Dar bine cat am putut.
Orisicine mi-a cerut. ”
Am ramas, tacuti, foarte emotionati. Parintele era descris, exact, in aceste cuvinte simple. Erau ore tarzii, din noapte. Pelerinii plecasere, rand pe rand, cu mic cu mare, maicutele se pregateau de utrenie. Noi doi la picioarele Parintelui. Parintele, care, in cele 20 de ore de cand se trezise si slujise si primise inalti oaspeti, prelati sau pustnici coborati din munti, preoti si credinciosi din intreaga tara, nu apucase inca sa manance, de ziua lui. In linistea serii si pacea dumnezeiasca ce ne inconjura ca intr-o lume de basm, de pe tot cuprinsul coltului de rai manastiresc, glasul Parintelui citind epitaful ne-a tulburat profund. Incercam sa redam tuturor, pe cat putem, din acea emotie, prezentand paginile calendarului si cateva fotografii de la acel moment tainic, fotografii aflate si in Albumul Parintele Justin Marturisitorul, de Cristina Nichitus Roncea.
Posted in Documentare, Top News Tags: Calendar Ortodox, Cimetière joyeux de Săpânța, Cimitirul Vesel, Cristina Nichitus Roncea, Fotografii din Sapanta, Icoane pe sticla, Icoane pe sticla Sapanta, Ioana Lutai, manastirea petru voda, Manastirea Sapanta Peri, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Marturisitorul, Parintele Justin Parvu, Petru Voda, sapanta, Sapanta Romania, Stan Ioan Patras, The Merry Cemetery 1 Comment »
Ultimii creştini
La Târgul de carte Gaudeamus am primit o confirmare puternică a stării creştinătăţii noastre, graţie albumului de fotografii Părintele Justin Mărturisitorul (Ed. Mica Valahie, 2013), un substanţial album foto semnat de Cristina Nichituş Roncea, textele, mai exact, Cuvintele Părintelui Justin fiind extrase din interviuri realizate de monahia Fotini, monahul Filotheu si jurnaliştii Florin Palas şi Victor Roncea.
Ce se poate reţine, zdrobitor, că marii noştri monahi, cu predicile lor geniale, sunt călăuzele neamului, dar adesea ei sunt un glas în pustie, aşa cum a fost şi glasul Părintelui Justin, fiindcă între Cuvintele lui, cuvinte dumnezeieşti, şi practica din fruntea ţării e o prăpastie de netrecut. Nu e aforism de-al părintelui care să fi avut ecou în viaţa diriguitorilor acestei ţări. Părintele face apel la unitate, dimpotrivă, pe firmamentul politicii e dezbinare.
Un alt aspect zdrobitor este faptul că Părintele Justin a fost legionar, făcând închisoare alături de alţi mari părinţi duhovnici şi arhierei, ca Parintele Arsenie Papacioc şi Mitropolitul Bartolomeu Anania. Părintele Justin asimilează legionarismul Bisericii lui Hristos. Legionarii pe care i-a cunoscut părintele în închisoare au fost martiri întru credinţă.
Faptul că fusese preot militar voluntar pe Frontul de Est nu l-a privat pe monahul Justin de închisoare, dimpotrivă, martiriul său a fost parcă fără capăt, parcurgând eroic, ca un purtător de cruce, toate închisorile comuniste. Iisus spunea că cine vrea sa Îl urmeze – aminteşte Sfântul Ioan Gură de Aur – trebuie întâi să se lepede de sine, apoi să îşi ia crucea şi în al treilea moment divin să “Îmi urmeze Mie”. Se pare că toţi martirii întru Hristos au năzuit spre un asemenea ideal. O sfinţenie pământească incredibilă. Şi Părintele Justin face parte din stirpea marilor martiri ai ortodoxiei si ai lumii. Cine îi va cunoaşte viaţa (1919 – 2013), va afla în ce fel a devenit şi s-a identificat cu faptele unui adevărat martir întru Hristos. El a întemeiat în satul natal, Petru Vodă, de sub coama Ceahlăului, faimoasa mănăstire în care şi-a dăruit harul, devenind un Mărturisitor apostolic.
Şi totuşi acest sfânt al neamului, face o mărturisire copleşitoare: “Se pare că suntem printre ultimii supravieţuitori ai Ortodoxiei”.
Însuşi reportajul lui Victor Roncea, cum a ajuns la Mănăstirea Petru Vodă şi cum l-a cunoscut pe Părintele Justin, se numeşte “Ultimul arhanghel al românismului”.
Deci suntem în faza acestor ultimi mari creştini, ultimi mari mărturisitori ai ortodoxiei. Se adevereşte astfel teama Bisericii ordodoxe profunde faţă de denaturarea credinţei strămoşeşti. Agresiunea asupra ortodoxiei a fost adesea semnalată, dar nu s-a spus că ea se petrece din interior, că a slăbit puterea credinţei în sânul slujitorilor bisericii, dintre care unii se ocupă mai mult de treburile necuratului.
Părintele Justin făcea mereu apel la unitate, ca românii să nu poată fi dezbinaţi, aşa cum încearcă ungurii, cu o agresiune tot mai mare. Se pare că e ultimul apel, fiindcă de la preşedinţie la ultimul librar de la Târg are loc o incredibilă dezbinare, fiecare face numai ce-l taie capul, transformând România într-o ţară ca un ham la o sanie apocaliptică de care trag câinii în toate direcţiile.
În faţa acestei realităţi, albumul Cristinei Nichituş Roncea pare o oază, pare că vine dintr-o altă lume, iar ceea ce vedem şi citim arată ca o carte de muzeu, despre un muzeu viu al spiritualităţii româneşti.
În România, adevăraţii monarhi au fost monahii!
Eu nu l-am filmat pe Părintele Justin. Am făcut peste 50 de filme religioase, am cuprins cam tot ce înseamnă viaţa monahală în România, am ajuns şi la Mănăstirea Petru Vodă, dar Părintele Cleopa a introdus o poruncă la vremea respectivă, pe care au respectat-o şi alţi monahi: “Nu vom mai accepta să fim filmaţi, nu ne vom mai lăsa intervievaţi de TVR până când acest post nu-şi schimbă menirea. E un post păcătos. De două mii de ani, noi, monahii, luptăm să-i educăm pe enoriaşi, să menţinem poporul la focul virtuţilor creştine, iar păcătoşii de la televiziuni luptă împotriva noastră, cu filme vulgare, cu emisiuni deşănţate, cu destrăbălare. Până pornografia nu va dispărea de la TVR şi alte posturi, noi nu vom mai da nici un interviu, nu vom mai apărea pe nici o sticlă”. Cu un astfel de mesaj s-a stins Părintele Cleopa, unul dintre ultimii profeţi ortodocşi ai neamului.
Dar Cristina Nichituş Roncea a avut noroc, fiindcă Părintele Justin s-a lăsat fotografiat de ea, care a surprins şi stările ultime ale bătrâneţelor sale, inclusiv înmormântarea, de o măreţie monarhică. Fiindcă la noi, în România, adevăraţii monarhi au fost monahii! Şi acest noroc, este şi norocul nostru, al cititorilor, al beneficiarilor acestui album, care este ca un testament sfânt, plin de duh, de spirit românesc, de mesaj către o Românie creştină, ortodoxă, aşa cum a fost ea din veacuri.
În acest album întâlnim deci o altă Românie, România profundă, a marilor spirite şi tradiţii, care azi, sub ochii noştri, sub tot felul de forme şi manifestări, cum este şi acest Târg Gaudeamus, piere, dispare, este ca o ultimă imagine, dar care trebuie să fie ca o icoană, să ne obsedeze, să-i obsedeze mai ales pe cei ce duc România într-o direcţie greşită, o smulg din rostul ei milenar, din rădăcinile ei fireşti. Ultimii creştini ai României vor fi ei oare mai puternici decât tăvălugul orb, decât bulgărele sălbatic al unei realităţii scoase din ţâţâni, fără control, fără identitate?
Grid Modorcea / Ziaristi Online
Noiembrie 2013
Scriitorul Grid Modorcea (Mitica-Puiu Modorcea) s-a nascut pe 9 ianuarie 1944 la Galati. Dupa terminarea Liceului „V. Alecsandri” din Galati (1963), Modorcea face studii universitare de matematica la Galati si la Bucuresti. In 1974 a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L. Caragiale” din Bucuresti, sectia teatrologie-filmologie. Ulterior a lucrat, succesiv, la Casa de Filme 3, Centrala Romania Film si Studioul „Al. Sahia”, iar dupa 1990 la Televiziunea Romana (Redactia “Viata Spirituala”). Doctor în arte cu teza „Actualitatea ca mijloc de comunicare” la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Membru al Uniunii Cineaștilor din 1977, membru al Uniunii Scriitorilor din 1990 si prodigios cineast, scenarist, dramaturg, prozator, critic, jurnalist si publicist.
Albumul poate fi comandat AICI
Foto: ParinteleJustinParvu.Ro via ISSUU
Posted in Documentare, Top News Tags: Album de fotografie, album foto, Cristina Nichitus Roncea, Familia Ortodoxa, fotografii de Cristina Nichitus Roncea, Gaudeamus, Gaudeamus 2013, Grid Modorcea, Manastirea Paltin - Petru Voda, manastirea petru voda, Martirii anticomunisti, Martirii inchisorilor comuniste, Marturisitorii, Mica Valahie, Miscarea Legionara, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Parintele Inimilor, Parintele Iustin, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin, Parintele Justin Marturisitorul, Parintele Justin Parvu, Revista Familia Ortodoxa, Sfantul de la Petru Voda, sfintii inchisorilor, Targul de Carte Gaudeamus, Voievodul Ortodoxiei Romanesti 5 Comments »
“O sa se bata cu noi si morti, iar noi sa fim alaturi de voi ca sa ne aparati. Si morti vom izbandi!” – Pr. Gheorghe Calciu, pe patul de spital
Parintele Gheorghe a fost omul care a spus, intotdeauna, adevarul, verde-n fata. Neincetat, clipa de clipa, a cuvantat Adevarul. Indiferent de regim, indiferent de tara, indiferent de consecinte. Interviul video de mai jos este doar o mica dovada. Cand l-am cunoscut aveam exact atatia ani cat patimise el in inchisorile bolsevice: 21. Din acel moment mi-a calauzit duhovniceste pasii, in America. Mi-a fost modelul luptatorului pentru Hristos. Ochii lui erau ca niste sabii, taioase, fulgeratoare, sau ca niste candele, mereu aprinse pentru cei apropiati, pentru tara si pentru romanii de pretutindeni. Cand scriam cate ceva despre anii comunismului satanic si produsele lui kominterniste care misuna si azi de pe-o parte pe alta a Oceanului, ma opream si ma intrebam: “Oare Parintele Calciu cum ar fi zis, ce ar fi gandit…”. Asa cum ma intreb acum, adeseori, cu gandul la Parintele Justin. Si mai era ceva cu Parintele Gheorghe: mi-era parinte si mi-era si ca un prieten mai mare. Aceasta prietenie il facea sa imi relateze cu umorul sau special tot ce se colporta despre mine de catre agentii unora sau altora care habar nu aveau despre relatia noastra de camaraderie; ca de la un maresal la un soldat, desigur, dar o camaraderie de front. Ca un fost om de informatii ce fusese in perioada tineretii sale legionare si, pe deasupra, inzestrat cu harul sau preotesc, discernea cu acuratete adevarul. Pe patul de spital, cand ne-a lasat imprimate cu litere de foc cuvintele testamentare de mai sus, ne-a intarit si convingerea ca a stiut, intotdeauna, adevarul. Cand l-am purtat pe umeri, la Radu Voda, cu Parintele Patriarh Teoctist slujind la capul lui, m-am bucurat ca s-a intors acasa. Si ca urma sa fie ingropat, acasa, la umbra brazilor ce nu se indoiesc de la Petru Voda. Cu Parintele Calciu am resimtit profund ce inseamna sa-ti piara – cu atata suferinta suportata muceniceste, la fel ca si Parintele Justin, peste ani -, inca un parinte drag, pe care nu ti-l puteai inchipui plecat, ci ti-l imaginai, intotdeauna, alaturi de tine. Si, de fapt, asa si este. Parintele Gheorghe a urcat la Ceruri tot acolo de unde a plecat si unde a ramas si pe pamant: in oastea Arhanghelului Mihail.
Victor Roncea
Detaliu foto via Anomismia
Cititi:
Manastirea Petru Voda – Maicutele de la Diaconesti la Parastasul de un an al Parintelui Calciu by VictoRoncea
Ziaristi Online
December 31st, 2013 
VR 
