“Sorin Oprescu este primul medic din Romania care declara ca in iunie 1990 minerii ar fi fost cei molestati si batuti! Cine i-a batut pe minerii pe care pretinde domnul Oprescu ca i-a ingrijit? Bucurestenii, studentii, intelectualii barbosi?”, afirmau reprezentantii Asociatiei Victimelor Mineriadei, in iunie 2008, dupa o declaratia scandaloasa a actualului Primar General al Capitalei, Sorin Oprescu, pupil si mai mult decat atat al lui Ion Iliescu. Sa mai amintim ca si Petre Roman sustinea la Consiliul Europei ca sangele pe care unii colegi de-ai nostri il lasasera sa curga din capetele lor, in timp ce se zguduiau pentru ca picioarele le erau trase in jos de mineri pe scarile Arhitecturii, ar fi fost “vopsea rosie”? Spatiul verde din fata Teatrului National a fost, in diminetile zilelor negre din istoria Romaniei, 13 si 14 iunie 1990, la fel, imbibat de “vopsea rosie”. Peste care minerii “au plantat flori”, pentru ca de aceea venisera in Piata Universitatii, dupa cum sustinea Iliescu-KGB atunci, ca si azi.
Dupa ce am iesit din spitale si din unitatile militare in care fusesem detinuti ilegal in conditii inumane, la una dintre primele comemorari, pe gazonul din fata Teatrului National, pe locul batailor “in sange” (sau “cu vopsea rosie”), unde in timpul manifestatie anticomuniste statea Borna “Kilometrului Zero al democratiei – Zona libera de neocomunism”, a fost ridicata o cruce simpla, de lemn. Inca de pe vremea lui Iliescu. Nici macar tartorul “revolutiei” nu a indraznit sa se opuna! In urma cu doi ani, inainte de a se instala tovarasul felcer “independent” in fotoliul de Primar General, Asociatia Victimelor Mineriadelor a ridicat, cu toate aprobarile legale necesare, o cruce frumoasa de marmura alba, sfintita de un sobor de preoti ai Patriarhiei. Am participat si eu atunci, la instalarea ei, pe 13 iunie 2008, In Memoriam victimele regimului Iliescu-Roman. Ei bine, astazi, in apropierea comemorarii celorlalte victime ale noastre, cele din decembrie 1989, primarul a carei ticalosie nu este depasita decat de nesimtirea epocala a dispus sa fie daramata Crucea alba, exact ca pe vremea bolsevicilor comunisti. Procedand ca un hot, pe furis, in ceas de noapte, sfidand legea, simbolistica locului si a jertfei Mantuitorului si memoria celor care au murit acolo. Taierea din temelii a Crucii a fost realizata fara macar a fi incunostiintata Asociatia Victimelor Mineriadei, invocandu-se ulterior “ratiuni artistice”: pe platoul din fata Teatrului National urmeaza sa fie plasata o monstruozitate de motunachi hidosi din bronz – o alegorie la caruta cu “prostii de romani” – care ne-a costat, pana acum, 1,5 milioane de euro (ati citit bine!). Iar Crucea “deranja” arta preferatului lui Oprescu, sculptorul Bolborea, abonat la toate lucrarile Primariei mai ceva ca societatea de demolari Apolodor. Distrugatorul Bucurestilor isi merita cu prisosinta porecla: Oprescu, al doilea Ceausescu. Parca nu era de ajuns ca il servea cu declaratii mincinoase despre mineriada pe Iliescu, acum ii si desavarseste si implineste discursul de multumire adresat minerilor in iunie 1990. Ucideti, ca va protejeaza tata Ilici, profanti, ca e tatal hotilor din Primarie in spatele vostru, stergeti si batjocoriti identitatea acestui popor, radeti istoria din temelii si apoi rescrieti-o, dupa modelul Roller-Tismaneanu, chiar pe banii “prostilor de romani” din “caruta alegorica”…
Dar si cand le-o plesni aorta, asa, brusc, din prea mult amor de romani…
CURENTUL: Oprescu îl îmbogăţeşte pe sculptorul Bolborea cu un milion de euro din „motive artistice“
Statuile şi monumentele s-au „transformat“ peste noapte în prioritate pentru primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Edilul-şef al Bucureştiului îşi permite să dea din banii bucureştenilor peste un milion de euro pentru „realizarea“ a două noi statui în Capitală. Interesant este că Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, instituţie subordonată Primăriei Capitalei, l-a desemnat „direct“ pe sculptorul Ioan Bolborea să se ocupe de statuile lui Lascăr Catargiu şi Alexandru Ioan Cuza. De fapt, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic susţine că s-au desfăşurat două licitaţii prin negociere fără anunţ de participare. Negocierea a fost făcută doar cu un singur sculptor. De ce? Răspunsul din partea Primăriei Capitalei este simplu: „Lucrările pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive artistice“. Numai că cele două monumente nici măcar nu vor fi situate unul långă celălalt astfel încåt vreun critic de artă să poată reproşa vreodată primarului general Sorin Oprescu faptul că statuile nu se „completează“.
Sculptorul Ioan Bolborea va avea la dispoziţie cinci luni pentru realizarea monumentului lui Lascăr Catargiu. Artistul va primi 1,75 milioane lei, fără TVA, pentru „transpunerea în bronz, reasamblarea componentelor din bronz, recompunerea componentelor de piatră, precum şi pentru reamplasarea ansamblului monumental Lascăr Catargiu la intersecţia Bulevardului Lascăr Catargiu cu strada Povernei“. La licitaţia pentru realizarea statuii lui Al. I. Cuza a participat „din motive artistice“ tot un singur sculptor – Ioan Bolborea. Pentru monumentul dedicat lui Al. I.Cuza, ce trebuie realizat în trei luni, sculptorul cåştigător va primi alte trei milioane de lei, fără TVA. Bolborea va trebui să realizeze macheta scara 1/1 din material intermediar, transpunerea în material definitiv – bronz – a acestei statui şi amplasarea în zona Parcului Al.I.Cuza din sectorul 3.
Se pare că reprezentanţii Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, împreună cu primarul general al Capitalei, au o „afinitate“ pentru lucrările sculptorului Ioan Bolborea. Anul trecut, Bolborea s-a ales cu 550.000 lei fără TVA, pentru realizarea din material intermediar – ipsos – la scara 1 pe 1 a unui alt monument. Grupul statuar „Căruţa cu paiaţe“, ce trebuie amplasat în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti, a fost creat tot de sculptorul Ioan Bolborea. Valoarea lucrării se ridică la 1,5 milioane de euro, banii fiind suportaţi de Primăria Capitalei şi de Ministerul Culturii.
Nicusor Dan, Asociatia Salvati Bucurestiul: Conform informatiilor de pe santier, cladirea din imagine, amplasata in str. Berzei nr. 34 str. Stirbei Voda nr. 89, parte a a ansamblului monument istoric Stirbei Voda, va fi demolata azi incepand cu ora 16.
Se pare ca cladirea a apartinut primarului Bucurestiului Dem Dobrescu (in anii comunismului a fost Dispensar de copii; si al meu 🙁 – nota mea). Daca aceasta informatie este adevarata, demolarea este emblematica pentru modul in care semidoctismul de la conducerea Primariei Capitalei trateaza Bucurestiul istoric.
Conform informatiilor de pe santier, cladirile din str. Berzei nr. 32 si 30 vor fi demolate pana la sfarsitul saptamanii. Locatarii din aceste cladiri, 10-12 familii, au primit pe 6 decembrie 2010 somatie de parasire a imobilului in 72 de ore. Somatia este ilegala, intrucat articolului 578^1 din Legea 202/2010 (a micii reforme in justitie) interzice evacuarea intre 1 decembrie si 1 martie.
Locatarii din str. Berzei nr. 32 si 30 sunt in curs de a-si strange lucrurile. Din cauza lucrarilor la soseaua din str. Berzei, masinile nu se pot apropia la mai putin de 50 de metri de intrarea in cladire, ceea ce face inuman transportul mobilei si al bagajelor grele. Proprietara unuia din apartamentele din str. Berzei nr. 32, dna. Ileana Viorica Mandrea, se afla in Italia in momentul primirii somatiei.
Majoritatea proprietarilor din str. Berzei 32 au contestat in instanta suma care li s-a consemnat in conturi pentru expropiere, mai putin de jumatate din valoarea de piata a imobilelor. Conform Legii 198/2004, pana la solutionarea procesului ei isi pierd proprietatile si nu pot nici beneficia nici de suma consemnata.
UPDATE: Dupa ce doi ani si jumatate a refuzat dialogul cu ONG-urile din Platforma pentru Bucuresti, primarul Sorin Oprescu a invitat azi de la ora 18 ONG-urile la … un pahar de sampanie la Clubul Diplomatilor.
Asociatia Salvati Bucurestiul considera aceasta propunere halucinanta si nu ii va da curs. Asociatia Salvati Bucurestiul nu este o adunatura de piscotari, ci o organizatie profesionala care a solicitat intalniri de lucru pe subiecte care tin de dezvoltarea Bucurestiului.
Domnul Mihai Viteazu, cel domiciliat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, a fost până acum un an pe lista celor care primeau onoruri şi jerbe de 1 Decembrie.
Chiar dacă cele câteva minute de onoruri care îi erau adresate nu erau foarte mediatizate, datorită paradei de la Arcul de Triumf, jerbele care rămâneau în juru-i activau memoria şi imaginaţia trecătorilor multe săptămâni după eveniment. Timpul îngălbenea coroanele, dar pe tricolorul lor se putea citi în continuare: Preşedintia, Primul Ministru, Senat, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI, Prefectul, Primăria Capitalei etc. şi astfel te simţeai şi tu, om obişnuit, puţin părtaş la sobrietatea trecutului eveniment.
Ca de obicei, şi anul acesta toţi cei care au ţinut discursuri de 1 Decembrie au vorbit despre Unire. Însă, cel care a creat acest ideal, adică cel care le-a oferit lor acest subiect de discuţie, Mihai Vitezu însuşi, a aşteptat în zadar ca cineva să-l bage în seamă şi să-i aducă o floare.
Proaspăt mutat din Piaţa Universităţii în mijlocul câmpului din Parcul Izvor, a ascultat cuminte discursurile înălţătoare care făceau referire la el de la radioul paznicului alături de care îşi numără zilele. S-a simţit ca o mamă aruncată într-un azil de bătrâni, care citeşte în ziar o odă pe care i-o închină fiul său cu ocazia zilei de 8 Martie.
Ba nu! S-a găsit totuşi cineva, un oarecare, care a agăţat cu sârmă o coroană mică de soclul său, pe care a scris pompos: Fundaţia Academia Daco-Română- Partidul României Europene. Ce-a fost şi ce-a ajuns Mihai Viteazu!
Am aflat acest fapt a doua zi după 1 Decembrie, trecând întâmplător prin parc, şi nu mi-a venit să cred că o asemena onoare poate fi căpătată atât de uşor. Am profitat imediat de ocazie şi, în mai puţin de o oră, suiam pe soclul eroului propria jerbă cu următorul text pe tricolor: “Rex Thraciae et Daciae partius”- Asociaţiile “Toleranţă Zero” şi “Civic Media”. Adică “Regele teritoriilor Traciei şi Daciei”- aşa cum l-au numit contemporanii săi. Dacă-i bal, bal să fie!
Nici nu vă puteţi închipui cât de greu este ca cineva care doreşte să depună o coroană de 1 Decembrie să-i convingă pe responsabilii cu protocolul să modifice lista cu instituţiile sau locurile de desfăşurare, osificată prin rutina ultimilor 20 de ani. An de an sunt aceiaşi, care depun coroane în exact aceleaşi locuri şi în aceeaşi ordine, şi foarte-foarte greu îşi asumă cineva riscul vreunei schimbări. Şi nu că ar fi ceva rău în asta…
Totuşi, anul acesta s-a produs o “minune”: cineva a avut curajul să taie cu pixul statuia lui Mihai Viteazu din Bucureşti de pe lista monumentelor unde se depun coroane.
Este adevărat că statuia nu mai este la Universitate, ci în Parcul Izvor, pentru doi ani, cât timp se construieşte o parcare subterană în Piaţa Universităţii, dar asta să însemne oare că a fost schimbată şi importanţa sa? Daca da, de ce nu am fost anunţaţi şi noi, cetăţenii, că statuia a fost retrogradată pe durata perioadei de recluziune, de la principalul simbol al Unirii la o statuie lipsită de orice conotaţie?
Nota Roncea.ro: Nici macar Academia Nationala de Informatii “MIhai Viteazul” nu a avut timp de o coroana? Atunci de ce mai poarta numele intregitorului?
“In ziua când casca germana se va întâlni cu căciula bulgărească trebuie să dărâmaţi statuia lui Mihai Viteazul, fiindcă visul nostru a murit atunci” – Octavian Goga
Primăria a recunoscut că nu a emis Autorizaţie pentru mutarea statuilor
“Va comunicam ca nu a fost emis nici un alt act administrativ sau aviz pentru reamplasarea temporara a statuilor”
Informare
În 19.10.2010 am avut ultima înfăţişare în procesul statuilor.
1.Am depus un Punct de vedere emis de Uniunea Arhitecţilor din România, în care se menţionează că Primăria a început lucrările fără un Plan urbanistic care să reglementeze parcarea, nu a făcut publice informaţii privind parcarea şi nu a organizat o dezbatere publică.
2. Uniunea Vatra Românească – Filiala Bucureşti a depus o cerere de intervenţie în care atenţionează că lipsa organizării unei dezbateri publice a pus organizaţia în imposibilitatea înaintarii unor propuneri mai bune pentru mutarea statuilor şi solicită Instanţei să sancţioneze PMB pentru lipsa transparenţei decizionale.
3. La termenul trecut, PMB a fost somată să aducă toate autorizaţiile pe care le-a emis referitor la mutarea statuilor, adică autorizaţia de construire. Cum le-a fost teamă să o emită retroactiv, arhitectul şef Gh. Pătraşcu a preferat să recunoscă că nu a emis niciun alt act şi, implicit, că nu o va face pe viitor.
Azi, 05.10.2010, am avut un nou termen in procesul cu PMB si CGMB.
Avocatii PMB au adus faimosul AVIZ de construire nr. 7343/03.09.2010 care era mentionat la Universitate.
In realitate, nu este un aviz de construire, ci de “imprejmuire spatii verzi”, care poarta semnatura labartata a lui Oprescu!
Deci, este adevarat, am avut dreptate: mutarea statuilor s-a facut ilegal, dupa cum am spus si noi, fara nici o autorizatie de construire si fara avizul explicit de stramutare a statuilor si fara supravegherea reprezentantilor Ministerului Culturii, cum ar fi trebuit, conform Legii Monumentelor Istorice!
Instanta a dat termen doua saptamani ca PMB si CGMB sa se mai scarpine in cap si sa se pregateasca de mutarea statuilor inapoi la Universitate, tot conform Legii Monumentelor.
Spectacolul final va avea loc in data de marti, 19.X.2010, la Tribunalul Bucuresti, sala 223.
Doamne ajuta!
Mihai Tociu
Legea Monumentelor Istorice
Art 24: (2) – În condiţiile legii, în cazul realizării de lucrări neautorizate sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecţie abilitat are dreptul să întrerupă lucrările până la intrarea în legalitate, să aplice sancţiuni şi, după caz, să dispună revenirea la situaţia iniţială şi să sesizeze organele de cercetare penală.
TITLUL VI: Sancţiuni
Art. 54 – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală.
Art. 55 – (1) Desfiinţarea neautorizată, distrugerea parţială sau totală, exproprierea fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, degradarea, precum şi profanarea monumentelor istorice constituie infracţiuni şi se sancţionează conform legii.
(2) În toate cazurile prevăzute la alin. (1) făptuitorul este obligat la recuperarea materialului degradat şi la reconstituirea monumentului sau a părţilor de monument lezat, conform avizelor prevăzute de prezenta lege.
Art. 56 – (1) Constituie contravenţii la regimul de protecţie a monumentelor istorice următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:
a) modificarea, desfiinţarea sau strămutarea unui imobil după declanşarea procedurii de clasare, fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor;
Dovada. Falsul aviz de pe falsul panou al Companiei Apolodor:
Saptamana trecuta va informam in exclusivitate cu privire la actiunea deschisa in Justitiei impotriva Primariei Generale a Capitalei privind ilegalitatea operatiunilor de demolare a simbolurilor nationale de la Universitate prin mutarea statuilor, “temporar”, intr-un colt obscur al parcului Izvor, fara nici o consultare publica, conform Legii. Instanta urma sa decida saptamana aceasta asupra blocarii oricaror lucrari, in lipsa unei baze legale a Primariei si firmei sale preferate, Apolodor, dupa cum puteti citi in UPDATE-ul acestei postari, privind Ordonanta Presedintiala solicitata de catre fondatorul asociatiei Toleranta Zero, Mihai Tociu.
Pentru a evita acest lucru, compania de constructii aleasa de Oprescu a mutat in week-end-ul tocmai trecut, in ritm dracesc, toate cele trei statui ramase, in frunte cu Mihai Viteazu, dupa ce in urma cu trei saptamani fusese mutat doar Ion Heliade Radulescu. In mod “neciudat”, de data aceasta, demonstrand capacitatea de generare a unei “omerte” in presa, cu exceptia Adevarului, stirea a fost ocultata in totalitate, in ciuda spectaculozitatii operatiunii, desfasurata in doua dimineti la rand. Nici macar TVR-ul, platit din banii “poporului”, nu a socotit evenimentul “o stire”. Normal, daca este condusa de piticii de gradina ai lui Soros.
Problema Primariei este, insa, ca procesul e pe rol si, daca Instanta va hotari ca intreaga actiune fortata a fost ilegala, Oprescu va fi obligat sa sisteze lucrarile la parcarea nefireasca sapata in mijlocul relicvelor manastiresti de la 1500 si ale Academiei Sf Sava de la 1680 si sa aduca inapoi toate statuile.
“Statuia lui Mihai Viteazul fost dezvelită pe 8 noiembrie 1874 în piaţa din faţa Academiei (Universităţii) în prezenţa familiei domnitoare, a membrilor guvernului, a corpului diplomatic, a Mitropolitului Nifon, a primarului, a unui numeros public. S-au rostit alocuţiuni de la balconul Universităţii, pline de patriotism, s-a subliniat că este prima statuie ridicată de români şi dedicată unui mare erou naţional. După dezvelire militarii au defilat, au dat onorul şi s-au tras salve de artilerie. Pe seară, la Palat, s-a dat o recepţie…
Dezvelirea statuii fusese amânată 7 luni din cauza presiunilor diplomatice datorate guvernelor de la Viena şi Istanbul care vedeau în această statuie un act de independenţă (ceea ce şi era). Diplomaţii şi ofiţerii turci, aflaţi în Capitală considerau că ridicarea unui monument dedicat unui mare duşman al otomanilor e o jignire la adresa puterii suzerane. România era incă sub suzeranitate otomană. De asemenea presa vremii afirma că şi Austro Ungaria ar fi impotriva organizării de festivităţi dedicate celui ce i-a bătut pe unguri…
9 luni a fost amânată dezvelirea, motiv pentru care au avut loc şi mişcări studenţeşti de stradă.”
Adevarul a relatat chiar sambata despre operatiunea Apolodor: “In timp ce mulţi dintre bucureşteni încă mai dormeau, azi-dimineaţă, în zona Universităţii, era agitaţie mare. Începea mutarea celor trei statui de pe Bulevardul Regina Elisabeta în Parcul Izvor”. Stirea a fost urmata de o a doua, cu titlul Mihai Viteazul a ajuns in fata Parlamentului, in care se aminteste cum “acţiunea de ridicare a statuii lui Mihai Viteazul a început ieri la primele ore ale dimineţii, când pe bulevardele din Capitală era linişte şi foarte puţine maşini”. “Un utilaj agabaritic adus special din Austria şi-a făsut astfel loc pe străzile aproape goale şi a fost adus până în zona Universităţii, unde ultimele trei statui erau pregătite pentru transport. În jurul orei 6.00 a început mutarea celor trei statui de pe Bulevardul Regina Elisabeta în Parcul Izvor”, mai consemneaza Adevarul. Dis de dimineata, “pe sest, “in liniste”, hoteste, cum ii sta bine unui primar.
Istoria monumentului, cu fotografii de epoca, la Bucurestii vechi si noi. Filmari de la mutarile ilegale si protestul de Sf Maria in apararea lui Mihai Viteazul, mai jos:
Prezint aici, in exclusivitate, rezumatul şedinţei de judecata cu Primaria Capitalei din 21.09.2010, conform relatarii cetateanului Mihai Tociu:
S-au prezentat două avocate, din partea Primăriei şi a CGMB.
Am solicitat instanţei suspendarea executării autorizaţiilor (sau avizelor) emise de Primăria Generală a Capitalei şi de Consiliul General al Capitalei, care permit desfăşurarea oricăror lucrari de mutare a statuilor reprezentand pe Mihai Viteazu, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr şi Spiru Haret din Piaţa Universităţii, până la momentul în care Primăria şi Consiliul General dovedesc îndeplinirea tuturor condiţiilor legale pentru desfăşurarea acestor lucrări.
Instanţa a solicitat copie după autorizaţia contestată.
Am aratat ca nu cunosc care este baza legală pentru desfăşurarea lucrărilor, deoarece nu este făcuta publica pe saitul PMB, nu există o Hotărâre de CGMB, nu există un Plan de Urbanism Zonal şi nu s-a organizat o dezbatere publică, conform legii.
Singura informaţie publica este cea afişată in noaptea de 4 septembrie pe panoul din Piaţa Universitatii (vezi foto atasata la Dosar mai jos), adică un nr. de Aviz de construire, fără să se specifice cine l-a eliberat, avand data de 3 septembrie, care demonstreaza, daca este emis legal, si ca lucrarile anterioare datei de 3 septembrie s-au executat total ilegal. Mai mult, pe acest panou nu se specifica vreo operatiune de mutare a statuilor.
Avocatele Primariei si Consiliului General nu au ştiut cine este emitentul avizului şi au confirmat că nu există hotărâre de CGMB.
Avocatele au invocat lipsa calităţii procesuale active pentru mine şi faptul că nu am iniţiat niciun demers administrativ anterior celui juridic, şi care “probabil că ar fi rezolvat amiabil situaţia”.
Am susţinut că sunt îndreptăţit să contest în instanţă mutarea statuilor, în virtutea calităţii de cetăţean al Capitalei Romaniei care nu poate rămâne indiferent la desconsiderarea simbolurilor nationale pe care le reprezintă monumentele din fata Universitatii, prin amplasarea lor într-un loc izolat, în Parcul Izvor, la capătul unei alei care duce către clădirea Parlamentului, pe unde circulă numai personalului Parlamentului, şi lipsit de prestigiu, comparativ cu Piaţa Universităţii, percepută ca centru al Ţării.
Nu contest posibilitatea mutării statuilor pentru un interes public, cum se consideră a fi viitoarea parcare, ci faptul ca nu a avut loc nici o consultare publica si nici locul în care vor fi acestea instalate pe parcursul lucrărilor – timp de cel putin 2 (doi) ani! – nu este corespunzator valorii lor. Faptul că mutarea statuilor este temporară, nu înseamnă că nu trebuiesc alese locuri pentru amplasarea lor care să le menţină valoarea de simbol pentru care au fost de fapt ridicate.
Consider că alegerea locului pentru mutarea temporară a statuilor trebuie făcută în urma unei analize pertinente şi a unei consultari populare iar Bucureştiul oferă o mulţime de alte opţiuni, pe care cetatenii Capitalei au dreptul sa le voteze: in faţa Teatrului Naţional, in rondul din Piaţa Universităţii, in Piaţa Unirii, etc.
Referitor la obligaţia adresării unei solicitări PMB anterioare procesului, am arătat că PMB a fost informată cu multe luni înainte de lipsa de legalitate în care se află, de către Uniunea Arhitecţilor din România, şi nu a luat nicio măsură să remedieze situaţia, in ciuda aspectelor si avertismentelor semnalate de UAR.
Apărarea a susţinut că mutarea statuilor nu se face în virtutea unei hotărâri a CGMB, deci nu există un act normativ pe care să îl contest şi astfel acţiunea mea este fără obiect.
Răspuns: PMB a conceput o stratagemă prin care mutarea statuilor să nu fie consecinţa unui act normativ, respectiv a unei Hotărâri de CGMB, deoarece aceasta ar obliga-o la organizarea unei dezbateri publice, conform L52/2003 privind Transparenţa decizională.
PMB se teme de o dezbatere publică, deoarece este conştientă că aceste statui nu aparţin numai bucureştenilor, ci tuturor românilor şi, pe lângă cetăţenii obişnuiţi, vor fi organizaţii prestigioase sau instituţii de cultură, cum ar fi Academia Română, care pot prezenta puncte de vedere împotriva construcţiei sau mutării statuilor, şi care nu vor putea fi desconsiderate.
Stratagema PMB constă în crearea aparenţei că lucrările de mutare a statuilor nu fac parte din obiectivul de investiţii ”Parcare subterană Piaţa Universitatii”, ci sunt doar preparatorii pentru acesta, şi în consecinţă se pot efectua fără o Hotărâre a CGMB.
În consecinţă, solicit Instanţei să constate că operaţiunea de mutare a statuilor nu este un scop în sine, ci face parte din obiectivul de investiţii numit ”Parcare subterană Piata Universitatii”, iar mutarea statuilor şi construcţia parcării constituie un TOT UNITAR şi trebuie tratat în acest fel.
În acestă situaţie, mutarea statuilor se va putea face numai după îndeplinirea condiţiilor legale pentru realizarea întregului obiectiv de investiţie, printre care si organizarea unei dezbateri publice.
Atrag atenţia că PMB a iniţiat această investiţie enormă fără a face public modul în care va arăta Piaţa Universităţii la finalul construcţiei si sursa fondurilor mutarii: fac pare din investitia companiei spaniolesti PROINTEC sau sunt platite de cetatenii Capitalei?! Si care sunt aceste costuri?
Suplimentar, atrag atenţia că Ministerul Culturii (MCPN) conlucrează cu PMB pentru facilitarea mutării statuilor fără un act normativ şi solicit instanţei anularea Avizului MCPN, pentru motivul că acesta a fost emis fără respectarea condiţiilor legale, respectiva existenţa PUZ şi Hotărâre a DGMB.
In final, instanţa a fixat un nou termen pentru data de 05.10.2010 şi a solicitat Primăriei şi CGMB să prezinte toate documentele care stau la baza executării lucrarilor din Piaţa Universitatii. Tribunalul urmeaza sa decida, la solicitarea noastra, privind intreruperea lucrarilor ilegale pana la finalizarea procesului.
Doamne, ajuta!
MCPN = Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
DPC = Direcţia Patrimoniu Cultural
DCCPCNMB = Directia pentru Cultură, Culte, Patrimoniu Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti
PMB-DGDIPU = Direcţia Generală de Dezvoltare, Investiţii şi Planificare Urbană
AMPT = Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic (titular al dreptului de administrare a statuilor)
DC = Direcţia Cultură
DTDSC = Direcţia Transporturi Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei
Faza DTAC = Documentaţie Tehnică de Autorizaţie de Construcţie
Subsemnatul Tociu Mihai, cu domiciliul în Bucureşti, în temeiul dispozitiilor art. 581 Cod procedura civila, pe cale de
ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ
dată fără citarea părţilor, vă solicităm sa dispuneţi, în contradictoriu cu Primăria Capitalei şi Consiliul General al Capitalei, cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 291-293, sector 6, cod poştal 060042, obligarea pârâtei de a sista lucrările pentru:
MUTAREA STATUILOR-SIMBOL ALE LUI MIHAI VITEAZU, ION HELIADE RĂDULESCU, GHEORGHE LAZĂR ŞI SPIRU HARET DIN PIAŢA UNIVERSITĂŢII ÎNTR-O ZONĂ LIPSITĂ DE ORICE SEMNIFICAŢIE PENTRU BUCUREŞTI ŞI BUCUREŞTENI, RESPECTIV PARCUL IZVOR
până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile în dosarul ce are ca obiect încetarea imediată a oricăror lucrari de mutare a statuilor reprezentand pe Mihai Viteazu, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr şi Spiru Haret din Piaţa Universităţii până la momentul în care Primăria şi Consiliul General dovedesc îndeplinirea tuturor condiţiilor legale pentru desfăşurarea acestor lucrări, cu numărul 42990/3/2010 al Tribunalului Bucureşti, pentru următoarele,
MOTIVE:
In fapt, Primăria şi Consiliul General al Bucureştiului nu au organizat o dezbatere publică pe subiectul mutării celor 4 statui situate in Piaţa Universităţii, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a Legii nr. 52/2003, care stabileşte regulile procedurale MINIMALE
DOMNULUI PREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREŞTI, SECŢIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora.
De asemenea, faptul că Primăria şi Consiliul General nu au făcut public termenul limită la care statuile vor fi reamplasate pe locurile iniţiale, dovedeşte lipsa unui angajament ferm faţă de cetăţeni cu privire la restabilirea situaţiei de normalitate.
Mentionez că orice intervenţie asupra acestor statui trebuie să se facă numai în funcţie de modul în care cetăţenii Bucureştiului interpretează şi valorizează semnificaţia lor şi aceasta se poate face numai în urma unei dezbateri publice, conform prevederilor Legii nr. 52/2003.
Suplimentar, nu există un Plan Urbanistic Zonal pentru acel perimetru şi nu există nicio hotărâre de Consiliu General al Municipiului Bucureşti pentru lucrările de construcţii care se folosesc drept pretext pentru mutarea statuilor, în consecinţă nu există nicio certitudine cu privire la efectuarea acestor lucrări.
Caracterul de urgenţă al cererii provine din împrejurarea că una dintre statui a fost deja mutată şi că lucrările de pregătire a celorlalte statui pentru mutare sunt în fază avansată, ceea ce dovedeşte că există riscul real ca şi celelalte trei statui să fie mutate înainte de pronunţarea unei hotărâri în acest dosar.
Precizăm că cererea privind fondul cauzei (anularea actului administrativ contestat) se află înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ, dosar nr. 42990/3/2010, cu termen la data de 05.10.2010.
În drept, ne întemeiem pe dispoziţiile art. 581 şi urm. C. proc. civ.
În dovedirea acţiunii înţelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri.
Tociu Mihai
DOMNULUI PREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREŞTI, SECTIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL