Nu am afirmat niciodată şi niciunde că mă opun Catedralei Neamului.Citiţi tot articolul, nu doar titlul! Vă sfătuiesc, ca pe viitor, să nu mai denaturaţi adevărul, deoarece sunteţi creştini şi unii chiar preoţi. De aceea ar fi bine să mergeţi la Prea Fericitul Patriarh şi să-i spuneţi că aţi răstălmăcit tendenţios articolul meu, să vă pocăiţi şi să luaţi cuvenita mustrare.
Dacă se iau în calcul doar greutăţile, evidențele actuale de criză și realismul uman pe care le invocaţi, atunci unDavid realist ar fi fugit de Goliat, în cazul de faţă ar fi alergat la bancheri şi la cămătari. Nu de mai mult realism avem nevoie acum, ci de mai multă credinţă şi de un David…
Vă rog meditaţi!Mântuitorul nostru Iisus Hristos a scos zarafii din templu cu biciul, iar administraţia Patriarhală îi aduce înapoi?
Aţi scris că atitudinea mea este „incompatibilă cu preoţia”. Va rog să recitiţi sau să citiţi Sf. Scriptură, Canoanele şi pe Sf. Părinţi, în care se arată că Biserica cuprinde şi pe mirean şi pe preot şi pe episcop în mod simfonic şi sinergic, iar exprimarea opiniei unui mirean sau cleric cu privire la viaţa Biserici este îngăduită şi chiar benfică, şi tot acolo veţi afla incompatibilităţile cu preoţia, la care vă referiţi: imoralitatea, minciuna, necredinţa, capitulările dogmatice etc, ceea ce nu e cazul meu.
Liderul senatorilor PNL si vicepresedinte al partidului, Puiu Hasotti (foto), si-a exprimat miercuri nemultumirea fata de denumirea atribuita de BOR Catedralei Mantuirii Neamului, precizand ca definitiile termenului “mantuire” nu s-ar potrivi obiectivului de cult ce va fi construit in Bucuresti, informeaza Ziare.com.
Interventia lui Hasotti a avut loc in cadrul unei dezbateri care privea o propunere legislativa prin care se cerea organizarea unui concurs de proiecte arhitecturale pentru realizarea catedralei. Dupa ce initiatorii au precizat ca nu mai sustin propunerea legislativa, deoarece este tardiva, a intervenit senatorul PNL.
“As vrea si eu o explicatie de ce ati ales cuvantul acesta foarte frumos, “mantuire”? Personal, am indoieli ca este cel mai potrivit, prea cinstite parinte, pentru ca potrivit DEX nicio definitie nu merge cu aceasta vocabula, acest cuvant, mantuire, asa cum in mod clar am aratat, si nu eu, dictionarul explicativ al limbii romane”, a spus Hasotti, dupa ce a citit din DEX definitiile pentru cuvantul “mantuire” si a comentat-o pe fiecare in parte in sensul ca nu se potriveste obiectivului de cult.
Senatorul PNL a fost urmat de presedintele Senatului, Mircea Geoana, care l-a rugat pe PS Ciprian Campineanu, episcol vicar patriarhal sa-l aduca pe Hasotti pe “calea cea buna”.
“Iata-ne pe un fagas nou al dezbaterilor, domnul Hasotti deschide o larga perspectiva semantica dezbaterilor noastre. Prea fericite parinte ( 🙂 nu e Patriarh “prea-fericite” senator – nota mea), daca doriti sa clarificati aceasta interventie, sunt convins plina de buna-vointa, sa aduceti pe calea cea buna pe domnul senator Hasotti”, a comentat Geoana. (more…)
Eu personal imi doresc sa se faca aceasta Catedrala dar nu oricum. De aceea am scris acel articol, dar se pare ca nu ati citit decat titlul.
Argumentele aduse de Dv. ca aceasta catedrala va produce bani prin turism religios arata ca sunteti departe de duhul ortodox.
Scopul unei Bisercii este sa mantuiasca si sa indumnezeiasca pe om si nu sa faca bani, sa genereze profituri banesti sau de imagine, sau sa satisfaca orgolii personale, nationale sau eclesiale…
De aceea am venit cu argumente teologice biblice si patristice, referitor la cerintele duhovnciesti pentru astfel de obiective spirituale.
Va reamintesc doar cateva:
“Colectarea fondurilor să fie făcută cu motivaţie hristică, în Duhul întăririi unităţii şi a dragostei faţă de Biserică, a neamului românesc, care nu exclude celelalte naţii sau etnii şi cu scop soteriologic şi eshatologic, dându-le astfel donatorilor o şansă deosebită, de a face o faptă mântuitoare şi de a fi pururea pomeniţi, deci cât va exista neamul românesc şi veşnicia…”
“De aceea nu avem voie sa luăm bani de la oricine si oricum. Dacă, Constituţiile Apostolice ne opresc să luăm bani, ca milostenie, de la „păcatoşii nepocăiţi, care irită (supără) pe Dumnezeu prin darurile lor… şi de aceea donaţia acestora trebuie refuzată, aruncată sau arsă…” cu atât mai mult trebuie avut grijă, de la cine şi de unde primim bani, atunci când este vorba de construcţia unei Biserici. Dacă gândim altfel atunci putem lua bani şi de la traficanţii de arme, de droguri, din prostituţie, contrabandă, din economia subterană, etc…”
“Construcţia unui sfânt locaş trebuie să fie un eveniment duhovnicesc; lucrarea aceasta trebuie săvârşită de oameni duhovniceşti, cu mijloace duhovniceşti şi cu un scop duhovnicesc şi nu din mândrie naţională şi ecclesială sau din motive concurenţiale cu alte Biserici naţionale”.
Aveti dreptate cand spuneti, ca sunt multi care doresc sa nu se faca acasta constructie si se fac multe manipulari. In cursa manipularilor nu am cazut eu, care doresc sa se faca, repet insa nu oricum, ci cei care se incurca in ezitari si alte atitudini nu tocmai ortodoxe.
Va multumesc pentru rabdare si iertati daca v-am suparat. Este o dezbatere in Duh de dragoste si dialog crestin.
Parintele prof dr Mihai Valica chestioneaza propunerea lui PF Daniel ca Biserica sa se imprumute de 200 de milioane de Euro de la banci pentru Catedrala Mantuirii Neamului. Eu amintesc ca regretatul Patriarh Teoctist a pus piatra de temelie a Catedralei in 1999 si mi-a marturisit, mie personal, ca s-au strans deja banii pentru zidirea ei, de la credinciosi. Cum se face ca in 1999 Biserica avea sumele necesare ridicarii Catedralei si, dupa 11 ani, in ciuda fabricii de bani in care s-a transformat BOR, nu se mai gasesc fonduri? Ce smecherie mai este si asta si cum isi permite un patriarh vremelnic – recunoscut doar prin faptul ca e versat in afacereza si noctambuleza cu iz de SOHO – sa gajeze, sa amaneteze Sfanta Biserica Ortodoxa Romana?(V.R.)
Catedrala Mântuirii Neamului între împlinire, dileme morale şi deziluzie
1. Soluţia hristică – atitudine duhovnicească împotriva crizei
Comunicatul de presă al Patriarhiei Române, referitor la mulţumirile aduse credincioşilor pentru susţinerea financiară a Bisericilor în construcţie[1] arată clar că principalii contribuabili sunt credincioşii, iar Statul susţine, pe alocuri, cu sume simbolice comparativ cu contribuţia filantropică proprie a BOR[2] pentru cetăţenii acestei ţări, precum şi prin parteneriatul social-diaconal încheiat cu Statul, conform art. 29 din Constituţie şi a Legii nr. 489/2006.
Potrivit legilor în vigoare Biserica Ortodoxă Română nu se substituie Statului, ci, prin mijloace specifice contribuie la coeziunea şi pacea socială, la identificarea de soluţii concrete şi realiste spre a depăşi grava criză economică şi finaciară. În acest context Patriarhia Română propune ca soluţie anticriză, următoarele mijloace spirituale, care, din punct de vedere duhovnicesc, pot depăşi “orice fel de criză”[3]:
1. predicarea permanentă a Evangheliei păcii şi a iubirii faţă de aproapele;
3. o “credinţă tare şi cooperare cu scop sfânt” prin contrucţia de Biserici[5];
4. “prin sporirea credinţei, a rugăciunii şi cooperării pentru a finaliza un lăcaş de cult care adună oameni, care sunt învăţaţi să se respecte şi să se ajute reciproc”, etc[6].
Aceste îndemnuri şi sfaturi părinteşti de profundă spiritualitate şi duhovnicie au adus în sufletul multor preoţi şi credincioşi speranţă, o motivaţie de unitate şi împreună lucrare ecclesială deosebită şi o şansă reală pentru a întări solidaritatea şi cooperarea dintre credincioşi, inclusiv întărirea vieţii spirituale, care permite oamenilor să depăşească criza, fără să se “autodemoleze”, sau să ajungă “la deznădejde sau la dezumanizare”.[7]
Cred că Bisericile vor salva sufletul românului prin harul peste har, care va prisosi în inima lui prin dumnezeieştile Liturghii şi Sf. Taine săvârşite în ele.
Cine priveşte doar la “aspectul că se cheltuie bani” repetă gestul lui Iuda, care îngrijorat că s-a risipit mirul de nard de mare preţ pledează pentru săraci, fără să-i pese de ei (Ioan 12, 4-6).
“Daca va indrazni cineva a strica dupa moartea mea aceasta legatura si asezamint al smereniei mele, sau va indrazni sa faca turburari si sminteli, unul ca acesta sa fie anathema, si partea lui si locul lui sa fie in tartar impreuna cu Iuda vinzatorul. Si am scris eu insumi cu a mea mina adevarat.
Nevrednicul Staret Vasile in schitul Poiana Marului, 1764, Ghenarie, 3“.
Situatia de anul trecut – Video – se repeta azi:
Arhiepiscopia Buzaului a trimis la manastire o adresa prin care staretul Macarie Besliu era obligat sa aleaga intre traiul cu maicute sau stramutarea la Monteoru, sub amenintarea ca va fi raspopit daca nu alege imediat u parintele a ales sa se retraga la Monteoru u hotarirea Parintelui Arhiepiscop Epifanie, supraparafata de Patriarhul Daniel, de a schimba statutul Manastirii Poiana Marului contravine chiar Testamentului Cuviosului Vasile, ctitorul lacasului, care ii trimite in fundul iadului pe cei care ii incalca vrerea u enoriasii din mai multe comune au inceput demersurile de a-l readuce la Poiana Marului pe staretul exilat
Manastirea de la Poiana Marului, din comuna Jitia, l-a pierdut pe staretul Macarie Besliu, care a fost fortat sa se mute mai sus in munte, in Schitul Monteoru din Vintileasca.
Cu toate ca Arhiepiscopia Buzaului si Vrancei a comunicat in mai multe rinduri ca nu exista interese pentru izgonirea parintelui de la Poiana Marului, acesta din urma a primit zilele trecute o somatie de la Arhiepiscopul Epifanie prin care i se comunicau doua variante, sub amenintarea cu caterisirea daca nu alege in scris. Astfel, parintele putea alege intre a ramine staret la manastirea Poiana Marului, schimbata in manastire de maici, sau a se muta la Monteoru. „Spre a se evita repetarea unor tulburari sociale privind ordinea publica, rugam pe Pc. Staret Macarie Besliu sa dea ascultare si sa se hotarasca daca ramine in aceasta manastire ca preot slujitor sau se retrage la Schitul Munteoru”, se arata in adresa semnata de pr. Dima Stamate consilier bisericesc si pr. Nicolae Popescu, consilier canonico-juridic.
De teama sa nu fie acuzat ca traieste in mijlocul maicilor, incalcind canoanele, parintele Macarie a ales sa se mute impreuna cu cei patru calugari la Monteoru, metoc al manastirii Poiana Marului, construit tot sub coordonarea sa. Cea mai mare problema pe care o are parintele acum este aceea ca starea de sanatate i se inrautateste, iar la Monteoru se ajunge foarte greu, iar electricitatea aproape ca lipseste. „Planul lor a fost sa scape de mine. Problema este daca ma imbolnavesc nu are cine ma ingriji aici. Iarna nici nu se poate ajunge”, ne-a spus parintele Macarie, care mai spera ca poate reveni la manastirea sa de suflet.
Decizia lui Epifanie a fost luata cu mina Patriarhului Daniel
Din partea Episcopiei ne vin doar rupturi de raspunsuri dupa aceasta decizie care a creat nemultumire printre credinciosii de pe Valea Rimnicului si nu numai. Purtatorul de cuvint de la Buzau, preotul Adrian Ionescu, raspunde la intrebari cu alte intrebari.
Dupa scandalul cu lingurita de impartasanie care ar putea infecta pe credincios, provocat de un preot din Pitesti, urmeaza o alta aberatie si blasfemie pusa ca dilema duhovniceasca in inima cititorilor ziarului Lumina.
Articolul „Un alcoolic imi spunea ca alcoolismul este mai grav decat cancerul“ din ziarul Lumina din 20 aprilie 2010, reprezinta dupa parerea mea o grava eroare teologica intrucat pune semnul egal intre vinul din pahar al alcoolicului si „putinul vin” transformat prin puterea Sf. Duh in insasi sangele lui Iisus Hristos din sf. lingurita a preotului, care a impartasit un fost alcoolic…!
Iata textul:
“Specialistii au aratat ca, la cei dependenti, pe creier apare o concrescenta, care nu dispare, chiar daca intra in remisie. La o persoana care n-a mai consumat alcool de 30 de ani, de exemplu, acea concrescenta poate fi reactivata printr-o cantitate foarte mica de alcool. Zilele trecute am primit un telefon de la un preot din Pascani, care reusise sa ajute un alcoolic sa nu consume timp de un an. A considerat ca trebuie sa-i dea impartasanie si a recidivat de la acel putin vin. Asadar, este foarte dificil.”
Nu credeti D-lor jurnalisti si preoti ca problema pusa in aceasta maniera este o blasfemie? Cum poate Sf. Impartasanie sa mijloceasca recidiva alcoolismului si nicidecum vindecarea sau pe Iisus Hristos?
Sf. Ioan Gura de Aur spune ca prin vinul de la Sf. Impartasanie ni se mijloceste insusi Iisus Hristos spre viata vesnica. Nu credeti ca pacatul a revenit pentru ca penitentul s-a impartasit cu nevrednicie si fara pocainta sincera si hotararea puternica ca nu va mai bea si nicidecum putinul vin, care nu mai este vin, ci insusi Sangele lui Hristos?
Daca mai luam in discutie si articolul din ziarul Lumina din 26 aprilie 2010 Bisericile Ortodoxe Vechi Orientale: istorie si prezent unde se pune semnul egal intre monofizitii eretici si Ortodoxie, atunci eu refuz sa mai platesc acest ziar si-l voi returna la biroul de presa al Patriarhiei Romane cu mentiunea: nu mai promovati erezia prin aceasta publicatie platita de credinciosi!
Presedintele Basescu de Pasti la Miercurea Ciuc cu IPS Ioan Încarcat de VRTV Dupa ce si-a inceput cariera de Prea Fericit calcand stramb pe treptele Parintelui Patriarh Teoctist, ulterior daramante, la Sfintele Pasti din 2008, PF Daniel, cu piciorul in atele si dupa doua saptamani de internare la Spitalul Militar, nu prea a (mai) avut noroc de demnitari. La fel si anul trecut, cand presedintele Traian Basescu s-a aflat la manastiri, in Bucovina de sub IPS Teofan iar premierul Emil Boc la Clujul mitropolitului Bartolomeu Anania. Anul acesta, PF Daniel a ramas tot singur acasa. Presedintele si-a aratat solidaritatea fata de romanii din Harghita si Covasna, mergand de Inviere, cu familia, la Catedrala din Miercurea Ciuc, alaturi de IPS Ioan Selejan, iar premierul tot la Cluj, pe langa IPS Bartolomeu. Este deja al treilea an. Practic, o traditie. Hristos a Inviat!
Comunitatea gay sărbătoreşte, încă o dată public, diversitatea în capitală: prin marş sau dans, “cărţi vii” , seri de film sau expoziţii explicite. Ca o noutate sunt evenimentele care au loc pe parcursul marşului din 23 mai, începând cu ora 17:00, considerat de către organizatori – Asociaţia Accept – “momentul cel mai vizibil şi mai mediatizat”. Astfel, în timpul deplasării se creează o expoziţie de fotografie mobilă. Mai multe persoane poartă bucăţi dintr-o fotografie şi formează ca un puzzle imaginea unui om, care simbolizează orientarea sexuală ce nu ţine cont de trăsături fizice: ochii unui tânăr, buzele unei femei, tâmpla unui bătrân. Mesajul festivalului: “oamenii sunt egali în drepturi, indiferent dacă sunt tineri sau bătrâni, femei sau bărbaţi, gay sau hetero”. Marşul se desfăşoară între Piaţa Unirii, Piaţa Constituţiei şi staţia de metrou Izvor, traseul scurtatînchizând practic doar Bd. Unirii. (Nota mea: la doi pasi de Catedrala Patriarhala, cu o zi inainte de “Duminica Orbului”) Pe 21 mai, de la ora 19:00, la Palatul Suţu are loc un concert de muzică clasică, iar între 22 şi 23 mai, începând cu ora 18:30 se desfăşoară “Serile Filmului Inklusiv”– vizionări cu tematică gay la Verde Cafe (Domniţa Ruxandra 15). Tot la cafenea sunt ilustrate în cadrul expoziţiei “Generaţii” , 18–22 mai, începând, cu ora 17:00 , poveşti ale gay-lor, din perioada 1989, când homosexualitatea era incriminată prin lege, până în prezent, moment al schimbărilor. Intrarea este liberă şi include o băutură pentru cei cu card (foto dreapta sus – îl găsiţi la sediul Accept şi la cafenea). În cadrul “Living Library” (biblioteca vie), pe 21 mai, ora 13:00, la British Council (Dorobanţilor 14), voluntari LGBT funcţionează precum nişte cărţi vii. Pe durata a 20 – 30 de minute, ei stau la dispoziţia publicului interesat să-i “citească”. Fiecare “carte” are o fişă de prezentare în care sunt listate cuvintele cheie care-i definesc capitolele din viaţă. Un bibliotecar face legătura dintre cititori şi cărţi. “Este o ocazie pentru cititor de a vedea omul din spatele etichetei gay. Mă aştept ca întrebările să fie legate de hobby-uri, profesie dar şi clasicele: «Cum ţi-ai dat seama că eşti gay?, Mama ta ştie?, Cum îţi vezi viitorul?»”, spune Irina Niţă, 38 de ani,voluntară. Festivalul este şi anul acesta susţinut public şi de către străini. Sunt aşteptaţi atât manifestanţi, cât şi personalităţi invitate pentru dezbateri tematice, precum europarlamentarul britanic Michael Cashman, Hélène Goudin (Suedia) şi Michel Teychenne (Franţa, Partidul Socialist). Petrecerile marchează finalul GayFest 2009 : Pre-party Cupluri din Soho Lounge (Băcani 3) pe 22 mai, ora 23:00 şi Toga Party în Purple Club (Nerva Traian 27), de pe 23 mai, ora 23:00 TimeOut, Gay & Lesbian, 8 mai 2009
Foto: Patriarhul Romaniei, Primarul General si “Preoteasa Gay”
Scris deGeorge Roncea O consecinţă stranie a situaţiei învolburate din Republica Moldova a fost recenta luare de poziţie a homosexualilor de la Chişinău care şi-au anulat parada. Prezent la conferinţa de la Chişinău, doctorul american Paul Cameron s-a adresat organizatorilor festivalului Gay „să-şi înfråneze poftele şi să treacă la un mod normal de viaţă în contextul acutizării crizei demografice în R. Moldova“. Majoritatea politicienilor liberali de la Chişinău au susţinut direct sau indirect eforturile pederaştilor de recunoaştere publică care deşi nu sunt numeroşi au ca de obicei susţinători în råndul anumitor membri ai clasei politice care-i încurajează.
„Noua putere legislativă, căreia am vrut să-i atragem atenţia asupra problemelor noastre, încă nu a fost formată. În situaţia creată, mesajul acţiunii noastre nu va fi auzit“, a spus Boris Balaneţkii, directorul executiv al „GenderDoc-M“, dezamagit, la fel ca si sustinatorii lor activi, fratii Brega de la “Hyde Park”. Ca şi în anii trecuţi, festivalul va fi deschis måine cu un concert la care vor fi premiaţi învingătorii concursului celor mai tolerante persoane publice, iar la data de 9 mai va avea loc concursul internaţional al travestiţilor „Miss Flawless Queen – 2009“. Marşul prin Chişinău însă nu va mai avea loc.Se aşteaptă ca homosexualii de la Chişinău să fie urmaţi în decizie şi de pederaştii de la Bucureşti, care urmează să mărşăluiască în curånd pe străzile Capitalei, la sfårşitul lunii mai. APEL către BOR
Organizaţii ale societăţii civile din Bucureşti s-au adresat ieri într-o scrisoare deschisă către Sfåntul Sinod, Consiliul Consultativ Etico-Juridic al BOR pentru stoparea propagandei homosexuale şi să nu tolereze marşul de la Bucureşti preconizat „chiar în preajma Înălţării Domnului, chiar în Piaţa Unirii, în apropierea Patriarhiei Romåne şi a sfintelor moaşte din Catedrala Patriarhală“.
Organizaţiile semnatare ale apelului către Patriarhie au invocat măsura luată de primăria Chişinăului, anul trecut, cånd tånărul primar Dorin Chirtoacă, lider al actualei Opoziţii anticomuniste, a interzis personal desfăşurarea acestor manifestaţii. Cum aţi făcut şi cu ocazia mitingului antibiometrie, al Coaliţiei Impotriva Statului Totalitar, care a avut loc în Piaţa Unirii recent, vă rugăm cu smerenie să cereţi şi de această dată primarului General al Bucureştiului, dl Sorin Oprescu, să urmeze modelul oferit de primarul Chişinăului şi să interzică aceste manifestări anticreştine care agresează grav în special drepturilor minorilor şi ale părinţilor“] – se mai arată în mesajul Asociaţiei Pentru Educaţie şi Libertate (APEL) şi ale organizaţiilor fondatoare ale Coaliţiei Impotriva Statului Poliţienesc.
Actele de identitate electronice obligatorii pentru toti romanii au devenit o realitate printr-un vot dat pe sest, saptamana aceasta, in Camera Deputatilor, tot fara absolut nici o dezbatere publica. Teoretic este vorba de o modificarea a unei alte Ordonante a Guvernului Tariceanu, prin care se schimba data impunerii lor romanilor de la 1 ianuarie 2009 la 1 ianuarie 2011. Practic e vorba de legea prin care ni s-a transat viitorul biometric, al controlului total. Pana la 1 ianuarie 2011 urmeaza sa fie introduse in fiecare sectie de politie din Romania aparatura tehnica pentru cartile de identitate. Numai sistemul central de la Bucuresti este estimat, potrivit unor surse confidentiale, la circa trei milioane de euro. De data aceasta, Ministerul de Interne la unison cu un oarecare Birou de Presa, nu cred ca vor mai putea spune, ca in cazul pasapoartele, ratoindu-se la popor: “este un drept, nu o obligatie”. Sunt tare curios care va fi indemnul Patriarhiei: luati, luati, ca sunt “temporare”, pana la Judecata de Apoi… Marti, 17 martie 2009, pe fondul unui scandal politic in Camera Deputatilor, legat de nerespectarea Regulamentului Camerei de către PDL si PSD si soldat cu parasirea tuturor parlamentarilor din PNL si UDMR, s-a votat, in unanimitate, respectiv cu 174 de voturi pentru Proiectul de Lege privind introducerea in Romania, incepand cu 1 ianuarie 2011, a Cartilor de Identitate electronice obligatorii, cu microcipuri RFID.
Tot marti a fost inscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor si adoptat cu 173 voturi un alt Proiect privind pasapoartele electronice. Respectiv PL-x nr. 605/2008 – Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie. Practic o alta masura complementara celei care a trecut, tot saptamana aceasta la Senat, prin adoptare tacita dar cu notiunea de respingere, si care se va afla in curand pe agenda Camerei Deputatilor. Expunerea de motive a masurii: https://www.cdep.ro/proiecte/2008/600/00/5/em605.pdf Ordonanta de Urgenta https://www.cdep.ro/proiecte/2008/600/00/5/oug605.pdf Pproiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă adoptat de Camera Deputaţilor adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=9643
La Senat, alta daravera biometrica. Senatorul Iulian Urban sustine ca este o afacere a PSD si a firmei UTI. Iata declaratia sa:
“Multi romani si mai ales jurnalisti, au facut bascalie atunci cand eu, am sustinut in Senat ca nu trebuie sa ne grabim prea tare cu pasapoartele electronice care stocheaza pe microcipuri RFID date personale si biometrice ale romanilor. Ei bine, iata un nou proiect de lege care se refera la “dotarea obligatorie” a tuturor romanilor cu carti de identitate electronice cu medii de stocare RFID ce vor fi impuse romanilor incepand cu 1 ianuarie 2011. In buna traditie romaneasca, aceiasi jurnalisti care m-au luat in deradere, vor considera si acum ca este “necesara” o asemenea carte de identitate. Cine ne-a adus insa aceasta carte de identitate electronica? PSD-ul ! Doar trei tari europene au aceste tipuri de smart card, Finlanda, Italia si Olanda. Se fac intense eforturi pentru introducerea lor in SUA si Anglia. In Est, se pare, suntem primii (datorita Guvernului Adrian Nastase); fostul ministru al Administratiei Publice din 2005, pesedistul Octav Cozmanca, declara: “Preschimbarea acestor documente este o necesitate absoluta” si el prevedea ca va fi incheiata pana la finalul anului 2005, deci mai repede decat scrie ordonanta. Asta pentru ca inca de atunci afacerea se incadra in sfera ” e foame de bani baieti”! Singura ratiune pentru care ne grabim, exact ca si in cazul pasapoartelor electronice a fost…banul ! Pentru ca este o afacere facuta pe seama celui mai sarac popor membru al UE: Romanii!”
Asadar, tot marti, dar saptamana viitoare, la Comisia Juridica din Senat se afla urmatorul Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice https://webapp.senat.ro/sergiusenat.proiect.asp?cod=13951&pos=0&NR=L27&AN=2009
Cartile de identitate electronice, un pas spre controlul absolut al statului
COMISIA EUROPEANA pune in practica un proiect de 3 ani pentru a introduce cartile electronice de identitate in Europa si sa le faca pe cele existente recunoscute in toate tarile Uniunii. Cartile electronice de identitate au un microcip incorporat RFID, care permite detectarea posesorului unui asemenea card de la distanta, fara ca acesta sa fie constient ca e urmarit! Drumul spre o societate de tip Big Brother este astfel larg deschis. Fara sa pretind ca as fi un profet, sunt convins ca urmatorul pas – dupa introducerea cardului de identitate electronic – va fi implantarea oamenilor cu cip-uri de identificare! Proiectul inital de 20 de milioane de euro va porni in 13 tari urmand a fi extins dupa ce se va confirma functionabilitatea lui. Pretextul oficial este de a face ca persoane din diferite tari sa aiba acces la “facilitati” din statele pe care le viziteaza pe baza acestui card. In realitate, se doreste instituirea unui control totalitar asupra cetatenilor! Comisia consideră că există 30 de milioane de carduri electronice de identitate în uz în întreaga Europă. De fapt, se doreste eliminarea formelor clasice de identificare si inlocuirea completa a acestora cu carduri electronice. Viviane Reding, Comisarul pentru Societatea Informaţională şi Media, a declarat: “Putem profita de dezvoltare în sistemele naţionale de carti electornice de identitate şi putem promova recunoaşterea reciproca a identităţi electronice între statele membre. Acest proiect ne mută cu un pas mai aproape de o circulaţie fara bariere între ţările membre ale UE pentru că europenii aştepta Piaţa Unică Europeană fara margini“. Ţările implicate sunt: Austria, Belgia, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia şi Regatul Unit. Islanda, cu toate ca nu este membru al UE ia parte la acest proiect. In Bulgaria, cardurile electronice de identitate sunt deja o realitate din 2007 (stiu asta de la un bulgar). In Romania, cartea electronica de identitate se va introduce si se va elibera incepand cu 1 ianuarie 2009, conform unei Ordonante de Urgenta a Guvernului din 2005! In preambul, se afirma ca “prin introducerea cartii electronice de identitate, Romania va raspunde recomandarilor Uniunii Europene privind emiterea centralizata a documentelor securizate si va urma modelul unor state membre ale comunitatii europene.” “Firma castigatoare va trebui sa acopere costurile pentru emiterea cartilor electronice de identitate, urmand sa recupereze banii de la beneficiari“, a precizat purtatorul de cuvant al Guvernului, Oana Marinescu. Deja pot sa pariez cine va “castiga” licitatia: firma UTI. Da, aceiasi firma care monteaza camere de supraveghere pe blocuri, aceiasi firma care a pus aparatele alea de citit carduri din mijloacele RATB etc. Viitorul imi va arata daca ma insel sau nu. Dar in acest caz, sunt aproape convins ca am dreptate. Autoritatile si institutiile publice vor fi dotate cu echipamente si programe informatice necesare pentru ca cetatenii sa poata folosi fara restrictii cartea electronica de identitate, astfel. – In municipii resedinta de judet – pana la data de 31 iulie 2010; – In celelalte municipii si orase – pana la data de 31 decembrie 2011; – In comune – pana la data de 31 decembrie 2012. Cam acesta e planul de orwellizare totala a Romaniei pe urmatorii 5 ani! https://www.eurosceptic.ro/
Iata si un articol vizionar din 2005: RFID – intre spionaj si utilitate
Cat de multa tehnologie suntem capabili sa suportam ?
Anul 2010. Va uitati linistit la emisiunea de stiri preferata pentru a vedea ce se mai intampla in lumea nebuna a tehnologiei. Emisiunea se intrerupe pentru un calup de publicitate. Va ganditi ca este momentul potrivit sa va turnati o cafea sau un ceai, dar pe ecran apare chipul iubitei dumneavostra care va indeamna sa cumparati ultimul model de mp3 player cu hard disc miniatural de 1,5 TB si care cantareste numai 20 de grame (ideal in orice situatie) oferit cu generozitate de reteaua de distributie Wall-Stone. Nu aveti timp sa va reveniti din momentul de stupefactie; pentru ca urmeaza un clip publicitar in care cel mai bun prieten va recomanda un automobil ultimul tip, personalizat exact pe dorintele pe care le-ati expus ultimului dealer cu care ati vorbit despre schimbarea masinii. Contrariat, inchideti televizorul, dar ati uitat sa deconectati Internetul. Din boxele media center-ului rasuna suav vocea iubitei dumneavostra care va aduce aminte ca numai prezervativele cu latex de ultima generatie va vor feri de neplacerea urmasilor nedoriti. Halucinati ? Ati intrat in scenariul prost al unui SF de a mana a doua ? Nu ! Bun venit in lumea minunata a RFID-ului ! (unde stim totul despre cum sa ne servim clientul favorit)
Cand inventiile bune sunt aplicate prost
RFID-ul (radio frequency identification), despre care se vorbeste din ce in ce mai mult si mai insistent in ultimul timp (numai la CeBIT 2005 au fost cel putin cinci prezentari despre beneficiile, implicatiile si metodele de aplicare ale tehnologiei) nu este o inventie de ultima ora, asa cum ar crede cei mai putin avizati. Tehnologia s-a impus in al doilea razboi mondial, cand o inventie cam ciudata pentru vremea respectiva, radarul, i-a ajutat pe britanici sa castige Batalia Angliei. Initial, radarul nu putea distinge intre avioanele britanice si cele germane, dar introducerea unui emitator IFF (identification friend or foe) a permis diferentierea semnalelor emise. Timp de aproape 50 de ani nu s-a mai auzit nimic despre RFID, pana cand in 1999 cei de la MIT au inceput sa studieze modul in care lanturile de distributie ar putea sa beneficieze de aceasta tehnologie. Initial, ideea era generoasa: cumparatorul se indreapta spre casa cu ultimele sale achizitii, si in loc sa mai astepte ca angajatul sa scaneze codul de bare al fiecarui produs in parte, pentru a face totalul, totul are loc instantaneu, un cititor RFID identificand toate produsele pe baza etichetei RFID si cerand doar introducerea cartii de credit pentru a retine suma totala. Si totul datorita unei etichete minunate. Iar in plus, lantul de retail isi poate actualiza automat stocurile, stie care este starea produsului si toate detaliile de care are nevoie pentru a face o oferta competitiva cu care sa isi mai deschida inca 5 magazine. Si toate acestea datorita unei etichete minune, RFID. Cel putina asa suna secenariile fericite ale retailerilor si hypermarket-urilor. In realitate insa…
Tehnologia RFID este deja printre noi
Sistemul RFID se bazeaza pe identificarea oricarui obiect pe care s-a atasat o eticheta ce emite un cod electronic unic. (eticheta RFID). Pentru ca o eticheta sa fie identificata este nevoie de un cititor RFID care poate fi plasat practic in orice zona. Nici o eticheta RFID nu este identica cu alta, asa cum se intampla in acest moment cu codurile de bare si de aceea primele sisteme RFID au fost introduse in cladirile in care era nevoie de nivele certe de securitate. Insa tehnologia este aplicabila pentru orice obiect, chiar si pentru cele aflate in miscare, si de aceea nu a durat foarte mult pana a atras atentia celor implicati in distributie. Spre deosebire de codurile de bare, folosite in acest moment ca standard, etichetele RFID au avantajul de a putea contine si alte date in afara de pret, precum caracteristicile sale, data la care a fost mutat dintr-un loc in altul, temperatura la care se afla. In functie de alimentare, etichetele RFID pot fi pasive sau active. Etichetele RFID pasive nu au o sursa de energie proprie si dimensiunile lor sunt de 0,4 x 0,4 la o grosime mai mica decat cea a unei foi de hartie. In momentul in care sunt strabatute de semnalul emis de antena cititorului RFID, aceste etichete se activeaza si transmit ca raspuns informatiile stocate in prealabil. Acest raspuns este de obicei un numar de identificare, pe care receptorul RFID il decodeaza si il interpreteaza. Raza de actiune in care etichetele pot interactiona cu cititorul este variabila de la 10 mm la 5 metri. Cele active sunt dotate cu o sursa de energie, pentru a stoca in memorie datele cu care au fost inregistrate si pot fi citite si scrise si de la distante mai mari. In acest moment o astfel de eticheta RFID activa are dimensiunea unei monede, o raza de actiune de cativa zeci de metri si o durata de viata a bateriei de cativa ani. Datorita acestor performante sunt insa prea scumpe pentru a fi utilizate in activitatea de retail si pentru distribuitori mult mai interesante sunt cele pasive. Numai ca si acestea sunt inca prea scumpe, pretul unei astfel de etichete fiind de 40 de centi. In aproximativ doi ani, expertii considera ca pretul ar putea ajunge la 5 centi, dar pentru cei din sectorul de retail si asa este prea mult. Asa ca pana cand nu vor trece 6 – 8 ani, (perioada in care Gartner si Forrester estimeaza ca pretul va ajunge la 1 cent), tehnologia RFID nu va fi adoptata la scara larga, ramanand subiectul unor experimente, pentru marile companii de retail ca Metro sau Wal Mart. Pretul nu este singura piedica, in adoptarea tehnologiei. Exista 4 tipuri de etichete, diferentiate prin frecventa radio: cele Low frequency ( cu frecventa intre 125 si 134 kilohertzi), cele High frequency (13,6 megahertzi), etichete UHF (868 pana la 956 megahertzi) si etichete Microwave (la frecventa 2,54 GHz). In ceea ce priveste frecventele nu exista un standard global care sa reglementeze problema la nivelul tuturor tarilor, practic fiecare putand decide ce fel de etichete RFID, ar urma sa foloseasca.
Oricum intimitatea e de domeniul trecutului
Problemele au inceput sa apara in momentul in care un grup de activisti in domeniul drepturilor omului au inceput sa isi puna niste intrebari, care sunau cam asa: “Daca fiecare produs de la o ciocolata si pana la automobile, are un cod unic de identificare si acesta poate fi aflat de orice cititor RFID, atunci nu inseamna ca un distribuitor poate afla ce haine poarta un client, de unde le-a luat si de cat timp le are ?”. Iar daca acel client a platit cu un card de credit, atunci este o joaca de copil sa poti afla detaliile despre acesta, sa faci un profil de client si sa ii pot oferi reclama directionata? Practic, scenariul in care fiecare client vede reclame personalizate pe ecrane inteligente, care l-au identificat dupa eticheta de pe pantofi, (remember Minority Report ?), nu mai este decat la cel mult 3 ani distanta. Raspunsul pe care l-au dat companiile de retail, ca in momentul in care cumperi cu cartea de credit, oricum divulgi o serie de informatii personale, nu este viabil pentru ca orice persoana inarmata cu un cititor RFID poate afla cat te-au costat hainele si de unde le ai, ce mananci, pe unde te-ai plimbat si asa mai departe. Practic, ni se propune o societate in care toata lumea va sti totul despre toata lumea, in varianta ideala sau in care un numar restrans de oameni vor stii totul despre ceilalti, intr-un fel de Big Brother planetar. Experimentele pe care companii ca Wal Mart, Gillette sau Metro le-au facut cu etichetele RFID au demonstrat ca totusi consumatorii nu sunt dispusi sa renunte la intimitatea lor, in favoarea unui timp mai scurt petrecut la case. In Germania, protestele grupului FoeBuD, fata de initiativa Metro de a introduce RFID-ul au fost atat de puternice incat Metro a anulat proiectul. Iar cum biletele de la urmatorul campionat de fotbal vor contine un cip RFID, grupul Foebud este deja pe pozitii. Wal Mart nu a renuntat insa si si-a anuntat toti partenerii ca trebuie sa introduca etichete RFID pe produsele lor. Al doilea raspuns pe care partizanii tehnologiei il dau este ca etichtele RFID pot fi desprinse si ca totul s-ar rezolva prin anuntarea cosumatorului ca produsul pe care l-a cumparat contine o astfel de eticheta. De cele mai multe ori insa indepartarea acestora nu este insa foarte simpla sau conduce la deteriorarea produselor. O alta solutie ar putea fi criptarea ID-urilor, astfel incat acestea sa nu poate fi citite si decriptate decat de cel care a emis etichetele. Dar, aceasta nu rezolva intimitatea clientilor fata de distribuitori. Acestia nu sunt dispusi sa renunte prea usor la mina de aur pe care o reprezinta datele exacte despre un anumit client si preferintele acestuia. Si cu toata opozitia, cheltuielile pentru implementarea RFID-ului vor ajunge la 3 miliarde de dolari pana in 2008. O alta solutie ar putea veni de la organizatii ca FoeBuD, care a dezvoltat un detector de RFID-uri care nu permite cititoarelor RFID sa citeasca datele de pe etichete, atunci cand acestea sunt in raza de actiune. RSA a propus un aparat de bruiaj, care emite un semnal ce mascheaza restul etichetelor RFID. Asadar solutii exista, dar nu sunt dintre cele mai comode. Sa ne intelegem…RFID-ul este o tehnologie interesanta si poate avea multe utilizari favorabile, insa pana in momentul in care aspectele legate de intimitatea utilizatorilor nu vor fi rezolvate printr-o legislatie extrem de coerenta, RFID-ul nu este o alternativa la codurile de bare. Si chiar cea mai eficienta si clara legislatie nu ne poate feri de abuzuri. Asa ca viitorul RFID-ului este inca incert. Oare cati dintre noi sunt dispusi sa renunte la initimitatea lor in favorea unor cumparaturi mai rapide? Raspunsul il vor afla companiile care vor merge pe valul entuziasmului RFID!
July 13th, 2010 
VR 
Către Biroul de presă al Patriarhiei
Posted in 
Tags: 
