Renumita publicatie americana The Washington Times se refera in editia sa electronica de luni la Traian Basescu, numindu-l presedinte al Republicii Moldova. Referirea apare la rubrica “Embassy Row”, care prezinta pe scurt informatii din domeniul diplomatiei si ce vizite straine urmeaza sa aiba loc la Washington: “Iulian Fota, consilier pe probleme de securitate al presedintelui Traian Basescu al Moldovei, care se adreseaza German Marshall Fund din Statele Unite, referitor la ‘realitatile si repercusiunilor violentelelor din Moldova'”. https://washingtontimes.com/news/2009/apr/27/embassy-row-31892206/ ZIUA Online
EDITORIAL ZIUA, 7 martie 2005 Basescu, presedinte! Si la Chisinau
de Victor RONCEA
Desi nu pare, intre Prut si Nistru se da in aceste zile batalia sfarsitului URSS, mai noua CSI. Sfarsitul dominatiei ruse in acest spatiu. Aceasta este marea miza a alegerilor cruciale care au loc in Basarabia. Aceasta este si explicatia rezolutiilor si contrarezolutiilor din Congresul SUA si, respectiv, Duma de Stat a Rusiei, a concentrarii de trupe in civil din republica si de la granita cu Transnistria, a declaratiilor trans-atlantice cu iz belicos, a nervozitatii manifestate de lumea diplomatica din ambasadele CSI, NATO si UE din aceasta zona. Dupa ce Duma de Stat s-a burzuluit la Republica Moldova amenintand-o cu falimentul prin taierea robinetului de gaze (o perspectiva care se poate profila si asupra Europei occidentale), Congresul SUA a intervenit prompt prin respectabilul senator republican Richard G. Lugar, pentru a-i aminti Rusiei ca este cazul sa-si retraga imediat trupele din Georgia si Moldova. Lugar, sef al Comitetului pentru Relatii Externe, este si fost nominalizat la premiul Nobel pentru pace datorita muncii sale neobosite de a limita amenintarea nucleara reprezentata de fosta Uniune Sovietica.Mesajele mult prea directe Washington – Moscova, via Chisinau ridica valul de deasupra asa-ziselor relatii cordiale ruso-americane. Dupa ce comandantul suprem al fortelor NATO si SUA in Europa, generalul american James L. Jones, declara ca, in plan strategic, conducerea militara a Statelor Unite considera zona Marii Negre si Caucazul drept una dintre cele mai importante zone ale lumii, Rusia replica. Un pion sovietic de talia lui Igor Smirnov, iesit public de la naftalina la ordin, recunoaste intr-un rar interviu acordat presei ruse ca “Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud pot fi considerate un fel de avanposturi ale Rusiei”. Foarte sec, in limbaj de lemn bolsevic, separatistul-sef observa in interviul periat de imagologii din inteligentele externe rusesti – SVR: “Principala misiune a diplomatiei americane este lichidarea completa a prezentei militare a Rusiei, in contextul politicii de dominare geopolitica”. Si Transnistria isi joaca rolul excelent, chiar si la aceste alegeri desfasurate ieri in provincia romaneasca de peste Prut. Omul Moscovei a ordonat celor 190.000 de rusofoni (dintre care 80.000 de posesori de pasaport al Federatiei Ruse) sa treaca la vot peste Nistru. In contextul in care vechea garda a Kremlinului reprezentata de generalul pensionat Vladimir Voronin este ejectata dupa esecul usturator suferit de Vladimir Putin in federalizarea Moldovei, nu este greu de inteles pentru cine vor vota trupele transnitrene: noua garda. Noua garda moscovita, Blocul “Moldova Democrata” (BMD), care, conform dezvaluirilor ZIUA, este suficient angrenata impotriva Romaniei, prin agentii nomenklaturisi Serafim Urechean, Dumitru Braghis si Dumitru Diacov, ca si aparent ratacitul Oleg Serebrean. In ce mod au de gand sa-si continue operatiunea de dezinformare strategica vectorii Moscovei, nu este greu de prevazut. BMD, care a adoptat galbenul drept culoare electorala, deja si-a pregatit corturile si oamenii sa iasa in piata centrala din Chisinau pentru a contesta alegerile. Insa o revolutie galbejita este departe de viziunea americana, a unei “revolutii democratice” de talia celei din Georgia sau Ucraina, care trebuie sa ajunga si in Basarabia, dupa cum a enuntat seful SUA, George Bush, inainte de a se intalni cu rivalul sau in acest spatiu, Valdimir Putin, la Bratislava. Partidul Popular Crestin Democrat de la Chisinau, imbracat in oranj, singurul care militeaza constant, de peste 15 ani, pentru democratizarea Basarabiei si integrarea in ei structurile euro-atlantice, se afla de fapt in pozitia cea mai dificila. Dupa ce fortele opuse i-au confiscat fara jena mesajul electoral afisand o pozitie pro-europena si chiar pro-romaneasca, vecina cu schizofrenia, acum se vede si in postura de a i se fura revolutia portocolie, atat de mult asteptata pe ambele maluri ale Prutului. Voronin trage si el tare cu Romania, la teleghidarea unor forte mai mari, occidentale, carora nu li se mai poate impotrivi. Asa se explica invitarea Romaniei la summitul GUUAM de la Chisinau, din 22 aprilie, cand, cel mai probabil, se va programa data anuntului de la mortuare a decesului URSS-CSI. Constructia GUUAM – Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan si Moldova – la care a pus umarul SUA, risca sa ameninte nefastul imperiu ex-sovietic printr-o retragere in bloc din CSI. Voronin, care anul trecut aproape urla intors de la ONU ca Moldova nu va parasi niciodata CSI, azi il lasa pe Putin perplex: “Nu poti tine fostele republici sovietice in cadrul URSS. Am depasit de mult nivelul relatiilor existent acum 15 ani”, pare brusc convins comunistul de la Chisinau.
In ce mod va reusi presedintele Romaniei, revolutionarul oranj Traian Basescu, sa impace si capra si varza si lupul pentru stabilizarea si democratizarea zonei in spiritul Georgiei si Ucrainei este marele mister din jurul acestor alegeri. Solutia noastra este extrem de simpla. Daca tot se dau atat de filo-romani tovarasii care vor incuba Parlamentul de la Chisinau, de ce nu s-ar propune alegerea lui Traian Basescu ca presedinte al Republicii Moldova? Modelul istoric este binecunoscut. Trambitata integrare a Basarabiei in Europa ar veni de la sine. (Sigur, fortele anti-romanesti vor ataca visceral aceasta idee indrazneata)Fara indoiala dupa intalnirea Bush-Basescu de saptamana aceasta va razbate, speram, mai mult decat dupa cea Bush-Putin, privind viitorul Moldovei. La Berlin, unde in urma cu 15 ani a cazut Zidul rusinii, consemnand sfarsitul comunismului in Europa occidentala, seful statului este decis sa duca acelasi mesaj: pro-Basarabia. Dupa 60 de ani de la Ialta a sosit momentul sa cada si zidul invizibil de deasupra Prutului, o data cu ultimul bastion al comunismului bolsevic din Europa.
Mesajul presedintelui Romaniei Traian Basescu de Sfintele Pasti
“Sărbătoare a speranţei şi a luminii, Sfintele Paşti sunt primite de fiecare dintre noi cu bucurie, redescoperind tradiţiile care fac parte din identitatea noastră şi regăsindu-ne în frumuseţea şi pacea bisericilor şi mănăstirilor din ţară.
De Paşti avem prilejul de a trăi valorile comuniunii în familie, împreună cu cei apropiaţi, dar şi cu cei care au nevoie de ajutorul nostru. În bucuria sărbătorilor, să nu uităm solidaritate şi să avem încredere că orice moment dificil poate fi depăşit.
Urările mele cele mai calde se îndreaptă acum, în mod special, către românii de pretutindeni şi către militarii români aflaţi departe de casă. Tuturor românilor care sărbătoresc astăzi Învierea Domnului, le doresc pace, speranţă şi bucurie în lumina pascală! Hristos a înviat!”
Daniel “home alone” cu Iliescu
PF Daniel nu a avut la slujba sa speciala nici un inalt demnitar al tarii. Presedintele Traian Basescu si-a petrecut noapta de Inviere la Manastirea Humor, aflata in Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor pastorita de IPS Pimen, premierul Emil Boc a mers la Cluj, la IPS Bartolomeu, iar familia regala la Iasi, la IPS Teofan, cu totii mai mult sau mai putin apropiati Patriarhului… Si Ion Iliescu a stat acasa, pentru ca, dupa cum a declarat, nu-l prea mai tin picioarele sa mearga la biserica de Pasti.
Părintele Iustin Pârvu către Traian Băsescu: Răspândiţi lumina Învierii lui Hristos şi în suflete bieţilor basarabeni şi oferiţi-le cetăţenia română! Eu îmi ofer cetăţenia mea unui basarabean prigonit!
Domnule preşedinte Traian Băsescu,
Cu multă durere în suflet vă adresez acest mesaj eu, nevrednicul şi smeritul monah din munţii Neamţului, care am jurat în faţa altarului lui Dumnezeu că voi apăra credinţa şi neamul românesc. Îndrăznesc să vă adresez acest cuvânt pentru că inima şi conştiinţa în faţa Evangheliei lui Hristos nu mă lasă să trec cu vederea necazurile şi durerile care s-au năpustit asupra fraţilor noştri basarabeni, acum în perioada aceasta a Patimilor Domnului. Sub epitrahilul meu, la spovedanie, am ascultat multe din păsurile şi suspinurile fiilor basarabeni şi le înţeleg prea bine amarul şi suferinţa. Astăzi, vrăjmaşul diavol s-a năpustit ca o fiară sălbatică asupra creştinilor ortodocşi basarabeni, în această săptămână frumoasă a Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos, când fiecare creştin trebuia să fie la casa lui liniştit, să se pregătească duhovniceşte, să îşi spele păcatele prin Sf. Împărtăşanie, prin care îşi curăţă viaţa lui precum ograda şi locul unde sălăşluieşte de veacuri, cu părinţii şi strămoşii lui. Iată că vrăjmaşul a găsit mijloacele să tulbure toată liniştea şi pacea românilor noştri ortodocşi de peste Prut. Oare cum vom putea cânta noi Hristos a înviat, ştiind că fraţii noştri de dincolo nu pot să se mai bucure de frumuseţea Învierii lui Hristos? Ştiţi, Domnia voastră, ce cântare este mai aleasă în aceste sărbători de Paşti, pe buzele tuturor credincioşilor? Se cheamă Ziua Învierii: „Ziua Învierii, să ne luminăm popoare şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm”. Oare cu vorbe goale ne vom putea îmbrăţişa fraţii noştri suferinzi de peste Prut, mamele îndurerate care plâng fiii lor zdrobiţi şi internaţi în spitale, unii morţi, cum este cazul tinerilor martiri ai Cruciadei Copiilor Valeriu Boboc şi Ion Tabuleac? Aceşti tineri frumoşi şi curajoşi care s-au ridicat împotriva mârşăviilor roşii, zac sărmanii în patul spitalelor cu trupurile lor lovite şi maltratate de către urâciunea pustiirii pe pământ. Acest sistem bolşevic îl cunosc prea bine, Domnia voastră! Acest sistem mi-a mâncat 17 ani din viaţă şi port în trupul şi în sufletul meu semnele şi rănile acestei fiare bolşevice, doar pentru că am iubit libertatea în Hristos. Ceea ce se întâmplă la ora aceasta pentru noi nu este nicio noutate. Ci este ceea ce s-a mai întâmplat prin 1946, 47, 48, pe străzile Bucureştiului când erau distruşi, maltrataţi şi urmăriţi cei mai buni fii ai neamului nostru, teroare care a continuat până în campania bolşevică de arestare a generaţiilor 1948, 1964. Cu toată ura şi răutatea s-au năpustit asupra tineretului nostru şi a lumii noastre creştin-ortodoxe, de care se temeau şi se tem şi acum, nu cumva să se reîntroneze viaţa noastră creştin ortodoxă pe planul acesta al Europei de Răsărit. Este aceeaşi mare Rusie de altădată ortodoxă şi care îşi întindea pretenţiile asupra Balcanilor cu forţele ei panslaviste sub firma ocrotitoare a creştinismului ortodox. Iată, aceeaşi comunişti de atunci s-au năpustit şi asupra fraţilor noştri basarabeni acum, secerând cu secera bolşevică sufletele nevinovate ale acestor tineri curajoşi şi bătând piroane cu ciocanul roşu în inimile îndurerate ale sărmanelor mame care se frământă cu nelinişte neştiind ce urgie va mai aduce şi ziua de mâine sau chiar sărbătoarea Învierii Domnului, şi nu găsesc nicăieri o mângâiere… de parcă am fi neamul cel mai condamnat de pe lumea aceasta. Domnule preşedinte, aduceţi acestui neam mângâiere! Aduceţi o veste bună mamelor şi tinerilor basarabeni! Pentru că, să ştiţi, Domnule preşedinte: creştinii ortodocşi sunt temelia acestor neamuri din Răsărit! Nu uitaţi că Hristos S-a răstignit şi a înviat şi pentru românii de peste Prut! Răspândiţi lumina Învierii lui Hristos şi în suflete bieţilor basarabeni şi oferiţi-le cetăţenia română! Dacă celelalte forme de guvernământ nu au făcut-o până acum, pentru că slujesc aceluiaşi sistem bolşevic, faceţi-o Dumneavoastră! Pe ei nu i-a interesat nimic decât să fie cât mai votaţi pe încă 4 ani, abuzând de ignoranţa unui întreg popor. Aveţi curajul şi puterea, Domnule preşedinte, să vă împotriviţi fiarei comuniste! Ajutorul îl veţi primi de la Domnul nostru Iisus Hristos şi veţi avea sprijinul milioanelor de ortodocşi ai acestui neam. Să nu nădăjduim în puteri străine, că nu le pasă, Domnule preşedinte! Faţă de conflictul acesta din Basarabia, grăit-a vreun occidental? Grăit-a oare Comitetul European? Ne-a sărit Uniunea Europeană în ajutor? Oare nu cumva interesele şi unora şi altora sunt comune? Eu, ca om, la ora aceasta după vechimea anilor mei, nu mă mai gândesc la visul frumos al Reîntregirii, nu se mai pune problema teritorială, pentru că problema teritorială nu este decât un mijloc de scandal şi de nelinişte a popoarelor. Dar cetăţenia o puteţi oferi fiilor aceştia abandonaţi şi de mama România şi de celelalte mame vitrege, abandonaţi şi de păstorii laici dar şi de cei duhovniceşti care, în loc să aducă o găleată de apă şi să stingă focul care mistuie casa fratelui de lângă noi, preferă să arunce cu apă la moara bolşevică, la care s-au angajat. După atâţia ani de comunism am nădăjduit că se va face lumină şi în ţara noastră. Dar în loc să înflorim, a ajuns bietul român că nu mai are să ciocnească şi el un ou de Paşti; găina i-a pierit, oile nu mai sunt şi toate parcă au pierit încât nici în izvoarele apelor din România nu mai au unde să-şi spele capul obosit de trudă şi de necaz, bieţii români. Să fim stăpâni la noi în ţară, Domnule preşedinte! Că ţara noastră are multe daruri şi este binecuvântată de Dumnezeu, a cărui Sfântă Înviere o prăznuim cu toţii, acum. Neamul nostru prin credinţă s-a clădit, prin credinţă va rezista! Bunul Dumnezeu a rânduit să fiţi conducător al acestui neam, şi poate veţi mai fi, în vremuri de restrişte şi mari încercări din toate părţile, pe de o parte din Răsărit vine teroarea stalinistă neschimbată, iar din Occident suntem asaltaţi cu dezmăţ şi imoralitate care încalcă orice principiu creştin şi etic, iar mai nou ni se impune un nou control totalitar prin introducerea microcipurilor de tip R.F.I.D. în actele noastre de identitate. Pământul acestui neam va dăinui numai cât se va afla sub binecuvântarea lui Dumnezeu, că altfel mânia Sa va veni negreşit asupra noastră şi ne vor înghiţi neamurile păgâne, după cum spune Proorocul Ieremia: „Poporul de sub conducerea conducătorilor s-a pierdut prin cuvintele lor. Aşa zice Dumnezeu prin glasul proorocului: «Păstorii şi-au ieşit din minte şi nu L-au căutat pe Domnul. De aceea toată păşunea le-a rămas necunoscută şi s-au risipit»(Ier. 10:2)”.
În mâinile Domniei voastre se află soarta acestui popor. Să ne facem părtaşi Dumnezeului Celui viu, şi nu altor dumnezei străini, pentru că unitatea unui popor stă în credinţa lucrătoare în Hristos! Fiţi alături de fiii basarabeni ai acestui neam şi acordaţi-le cetăţenia! Alături de ceilalţi fraţi de suferinţă din asociaţiile foştilor deţinuţi politici şi luptatori anticomunişti îmi ofer cetăţenia mea unui basarabean prigonit. Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi Sfânta Sa Înviere să ne găsească uniţi în cugetul adevărului lui Hristos, ca împreună să putem cânta: „Ziua Învierii, popoare să ne luminăm! Şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm! Să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi: să iertăm toate pentru Învierea Sa. Şi aşa strigăm: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Amin! Arhimandritul Justin Pârvu,
stareţul mănăstirii Petru Vodă, 14 aprilie, 2009,
Sfânta Marţi a Patimilor Domnului
Nota: Apelul este facut in dimineata zilei de marti, inainte de discursul presedintelui. Dar, pentru ca asa a vrut Dumnezeu, si Apelul Parintelui si cel al Fostilor Detinuti si Luptatori Anticomunisti, dat tot inainte de discursul din Parlament, si cuvantul presedintelui Romaniei, au, iata, acelasi mesaj: restabilirea dreptatii prin recunoasterea neintarziata a cetateniei romane pentru cei deposedati abuziv de ea. Sa fie intr-un ceas bun! Doamne ajuta!
Mesajul preşedintelui României, Traian Băsescu, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului (14 aprilie 2009)
Stimaţi preşedinţi ai celor două Camere, Stimaţi membri ai Guvernului, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Excelenţele voastre, Dragi români,
Am solicitat să mă adresez camerelor reunite ale Parlamentului pentru a-mi exprima preocuparea faţă de recentele evenimente din Republica Moldova. Consider că avem obligaţia să analizăm împreună situaţia creată la graniţa de est a ţării noastre, graniţă a Uniunii Europene. Mulţi s-au întrebat de ce Preşedintele României nu a reacţionat imediat.
Nu am dorit să răspundem la provocările din ultima săptămână, care urmăreau să justifice acţiunile de represiune prin invocarea atitudinii şi acţiunilor României. Dar nu putem să tăcem la infinit, chiar dacă vă pot prezenta doar o evaluare parţială.
Basescu il pune la punct pe Voronin si ii apara pe tinerii Basarabiei Asculta mai multe audio Evenimente » Sunt voci care ne spun că România ar trebui să uite de Republica Moldova, să ne prefacem că nu avem o relaţie specială cu cetăţenii acestei ţări. Acestora le recomand să-i întrebe pe români: cum este privit cel care îşi lasă fraţii la greu?
Datoria noastră morală este să nu-i abandonăm pe cei care ne vorbesc limba, pe cei care se revendică de la aceeaşi istorie ca şi noi, pe cei care vor să aibă în Europa un viitor comun cu cel al României, indiferent dacă sunt români, ucraineni, ruşi sau de altă origine etnică. România nu vrea să revendice drepturi asupra unor teritorii pierdute în trecut, România nu vrea să pună în discuţie graniţele sau suveranitatea Republicii Moldova. Este în interesul direct al României să se învecineze cu o ţară stabilă şi prosperă.
Ca stat european, avem responsabilitatea de a face cunoscut atât aliaţilor noştri, cât şi celorlalte state ale lumii, ce se întâmplă dincolo de Prut. Atitudinea noastră pleacă de la valorile care stau la baza Uniunii Europene, comunitate de ţări care are vocaţia, aşa cum este scris în Tratatul de la Roma din 1957, să promoveze pacea şi libertatea, chemând toate popoarele Europei care împărtăşesc aceste idealuri să i se alăture.
Doamnelor şi domnilor,
Am fost primul stat care a recunoscut Republica Moldova, imediat după momentul proclamării independenţei acesteia la 27 august 1991. România a fost şi primul stat care a stabilit relaţii diplomatice cu Chişinăul pentru a pune bazele fireşti ale relaţiei între cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului. România a făcut acest gest deşi teritoriul de la est de Prut a fost desprins din trupul ţării de pactul fascisto-comunist, Ribbentrop-Molotov, declarat şi de către Parlamentul României drept un act ilegal şi arbitrar.
În primii ani după 1989, statele noastre au început parcurgerea unui lung drum spre edificarea unor societăţi moderne şi democratice, fondate pe respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Şi România şi Republica Moldova se aflau în faţa parcursului comun de la un regim totalitar la un stat de tip european. Şi România şi Republica Moldova şi-au afirmat voinţa de a consacra caracterul unic al relaţiilor noastre, consolidat de utilizarea limbii române şi de o istorie comună. Valorile europene erau împărtăşite atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău, iar integrarea în familia europeană era dezideratul comun al ambelor state.
Înainte de a deveni parte a Uniunii Europene, România a trecut printr-un proces îndelungat de desprindere de trecutul totalitar. Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului şi Comisia pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România au făcut o necesară operă de clarificare a istoriei noastre din ultimul secol, trăgând o linie de demarcaţie între România modernă şi cele două totalitarisme care au acaparat statul român vreme de jumătate de veac. Astfel, am putut privi cu încredere viitorul nostru european.
Cetăţenii Republicii Moldova au fost victimele unui sistem totalitar care a lăsat urme adânci. Negarea identităţii româneşti este parte a acestei moşteniri totalitare. Pentru o întreagă generaţie de tineri studiul limbii şi literaturii române sau al istoriei românilor a devenit o dovadă de curaj. A rosti slujba în limba română şi a oficia într-o biserică aparţinând Mitropoliei Basarabiei a fost, adesea, un act de eroism, deşi libertatea religioasă trebuie respectată ca orice drept universal.
Sechelele comunismului se regăsesc şi în teza conform căreia identitatea unui stat se construieşte lansând permanente acuze la adresa României şi a cetăţenilor săi. Nu vom accepta ca românii să fie culpabilizaţi pentru că sunt români. Nu vom accepta ca România să fie acuzată de acţiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Nu vom tolera ca românii de peste Prut să fie umiliţi doar pentru că nu cred într-un sistem ostil societăţii deschise.
Doamnelor şi domnilor,
România sprijină necondiţionat Republica Moldova. Este în interesul direct al României ca Republica Moldova să îşi împlinească destinul european, conform aspiraţiilor cetăţenilor ei de a trăi în securitate şi stabilitate democratică. Ţara noastră consideră că democratizarea şi modernizarea Republicii Moldova, precum şi respectarea drepturilor şi libertăţilor civile ale cetăţenilor săi, sunt elemente fundamentale care influenţează calitatea relaţiilor cu statul vecin, iar acestea trebuie urmărite indiferent de orientarea politică a autorităţilor de la Chişinău, atât timp cât sunt rezultatul unor alegeri corecte.
Fără sa cerem nimic în schimb, am devenit avocatul vocaţiei europene a Republicii Moldova. De aceeaşi abordare am dat dovada si în demersurile noastre de susţinere la ONU, OSCE, Consiliul Europei, NATO şi în alte organizaţii regionale. Am sprijinit includerea Republicii Moldova în proiectele derulate sub egida Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, în cadrul Procesului de Cooperare in Europa de sud-est (SEECP), al Acordului de liber schimb în Europa Centrala (CEFTA), în cadrul Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagra (OCEMN), al Iniţiativei de Cooperare în Europa de sud-est (SECI), ca să enumăr numai o parte din aceste dovezi de susţinere venite din partea noastră.
În mod constant România a atras atenţia comunităţii internaţionale, Uniunii Europene şi NATO, asupra pericolului pe care îl reprezintă conflictele îngheţate, şi în mod deosebit, conflictul transnistrean. România a pledat pentru implicarea Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii, alături de OSCE, Federaţia Rusă şi Ucraina, în problematica reglementării situaţiei din zona transnistreană. România a susţinut decizia Uniunii Europene de a se angaja concret în această problematică prin crearea şi implementarea Misiunii UE de Monitorizare a frontierei moldo-ucrainene, fiind mulţumiţi de rezultatele pe care această misiune le-a produs în teren. De asemenea, am apreciat numirea de către Uniunea Europeană a unui reprezentant special pentru Republica Moldova şi deschiderea unei reprezentanţe a Comisiei Europene la Chişinău. În plus, am adus, în mod constant, tema Republicii Moldova pe agenda sesiunilor Consiliului European.
Schimburile economice dintre ţara noastră şi Republica Moldova s-au intensificat constant. Exporturile acestui stat în România au crescut puternic mai ales în ultimul an, susţinute de regimul comercial preferenţial asimetric acordat de Uniunea Europeana. România este acum a treia sursă de importuri şi prima destinaţie a exporturilor din Republica Moldova.
Cu toate acestea, reacţia autorităţilor de la Chişinău a vizat, cu predilecţie, împiedicarea dezvoltării fireşti a relaţiilor bilaterale. Astfel, România a fost acuzată, în repetate rânduri, de „imperialism” şi de „expansionism”, inclusiv în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde România nu a făcut decât să apere cauza propriilor ei cetăţeni.
Identitatea românească a fost atacată prin falsificarea istoriei naţionale, punerea sub semnul întrebării a unităţii limbii române, descurajarea afirmării apartenenţei etnice şi tratamentul discriminatoriu aplicat unor instituţii de presă de limbă română. În plus, la probleme pentru care există soluţii tehnice, cum ar fi solicitarea de a deschide două consulate la Bălţi şi Cahul sau micul trafic de frontieră, am primit răspunsuri propagandistice care, de fapt, lovesc chiar în interesele cetăţenilor din Republica Moldova.
Doamnelor şi domnilor, În ultimii patru anii, în pofida sincopelor, ne-am străduit să relansăm relaţiile bilaterale. Datorită acestor eforturi şi convingerii că este în interesul cetăţenilor ambelor state să beneficieze de avantajele unei relaţii constructive, am reuşit să avem aproape în fiecare an întâlniri si convorbiri la nivel de şef de stat, de Prim-ministru, de ministru de externe.
Am propus şi s-a realizat un maximum de angajare în planul dialogului politic. De fiecare dată, la sfârşitul unui asemenea parcurs optimist, liderii de la Chişinău au lansat, printr-o diplomaţie publică greşit înţeleasă, cele mai diverse acuzaţii, nefondate, la adresa părţii române, menite să blocheze aproape tot ce se realizase anterior. Nu am renunţat, nu ne-am angajat pe calea disputelor sterile, nu am anulat resurse sau înţelegeri deja convenite, ci am continuat să menţinem toate ofertele pozitive, care răspundeau intereselor cetăţenilor din România şi din Republica Moldova. Suntem convinşi că nu avem dreptul să intrăm într-o logica a escaladării, nici din perspectiva specificităţii relaţiilor bilaterale şi nici din cea a spiritului normelor europene. Nu vom abdica de la valorile europene şi nici de la obligaţiile ce ne revin prin prisma unităţii istorice, de limbă şi cultură, între cele două state.
În pofida unei abordări în care am dovedit deschidere şi dorinţă de dialog, suntem din nou confruntaţi cu atitudini ostile din partea autorităţilor din Republica Moldova, cu acuzaţii fără precedent. Acuzaţii, dar nu şi probe!
Încercarea de externalizare a originii problemelor interne din Republica Moldova, de închipuire a unui duşman extern şi, pornind de la o asemenea abordare, acuzaţiile la adresa statului român, sunt inacceptabile şi ridică semne serioase de întrebare asupra motivelor, scopurilor şi semnificaţiilor politice ale acestui tip de atitudine.
De fapt se încearcă punerea pe seama românilor şi a statului român a responsabilităţii pentru paşii înapoi făcuţi în procesul de democratizare, chiar responsabilitatea pentru dificultăţile economice şi sociale prin care trece Republica Moldova. Aceste acuzaţii mă obligă să afirm că nu România este responsabilă pentru eşecul democratizării Republicii Moldova, ci cei care o conduc în mod periculos înapoi spre trecutul comunist sovietic.
Afirmaţiile autorităţilor din Republica Moldova dovedesc rea credinţă şi încercarea de a dezinforma. Spre exemplu, autorităţile statului vecin au anunţat introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români, subliniind că astfel cetăţenii români vor plăti taxe aşa cum cetăţenii Republicii Moldova plătesc pentru vizele româneşti. În realitate, cetăţenii Republicii Moldova nu au plătit niciodată taxa de viză, deşi partea română acordă anual circa 120 de mii de vize, mai multe decât toate celelalte state membre ale Uniunii Europene la un loc. Modalitatea de introducere de către autorităţile de la Chişinău a regimului de vize pentru cetăţenii români, care sunt în acelaşi timp şi cetăţeni europeni, s-a făcut cu încălcarea acordurilor în vigoare dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana în materie de circulaţie a persoanelor şi denotă atitudinea arbitrară şi discriminatorie a autorităţilor de la Chişinău. Acestea au afectat relaţiile cu România prin iniţierea unor măsuri ostile pe plan politic, mergând până la declararea ca persona non grata a ambasadorului nostru. Totuşi, România nu a întreprins contramăsuri şi va rămâne consecventă susţinerii unei politici active în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova şi pentru integrarea acestui stat în Uniunea Europeana.
Ţara noastră a condamnat violenţele şi distrugerile care s-au înregistrat în timpul manifestaţiilor de la Chişinău şi a atras atenţia asupra necesitaţii respectării normelor democratice. Responsabilitatea asigurării ordinii de drept revine conducerii Republicii Moldova. Evenimentele de la Chişinău, unde autorităţile au permis, repet, au permis accesul manifestanţilor în sediile principalelor instituţii ale statului, ridică semne importante de întrebare.Violenţele de acum o săptămână, inclusiv devastarea unor instituţii publice, nu au servit nici manifestanţilor, nici opoziţiei politice. Ele au servit exclusiv celor care, de fapt le-au provocat şi le-au făcut posibile, adică acelora care deţin acum puterea.
Violenţa nu este o soluţie. Numai prin ajungerea la un acord asupra redemarării procesului de democratizare se poate ieşi din impasul actual.
Suntem îngrijoraţi de represaliile pe care autorităţile Republicii Moldova le întreprind, de încălcările grave ale drepturilor omului. Situaţia este agravată de limitarea şi blocarea activităţii reprezentanţilor mass-media, acţiuni prin care se încearcă să se ascundă opiniei publice abuzurile şi comportamentul brutal al forţelor de ordine. Jurnaliştii care mai pot transmite menţionează răpiri de persoane, reţineri abuzive, ameninţări, terorizarea cetăţenilor, fabricarea de dosare, anchete fără asigurarea asistenţei juridice pentru persoanele reţinute.
Chiar dacă alegerile parlamentare s-ar fi desfăşurat corect, libertăţile cetăţeneşti nu pot fi anulate. Am învăţat din istoria recentă că cenzura asupra mass-media, ameninţările şi violenţele asupra jurnaliştilor reflectă un sentiment de ilegitimitate şi nereprezentativitate.
Este condamnabilă ameninţarea cetăţenilor cu folosirea armelor, ameninţare venită din partea unor lideri marcanţi ai Republicii Moldova şi care trădează o atitudine de neînţeles faţă de valoarea unică a vieţii fiecărui om. Atragem atenţia că utilizarea armelor împotriva populaţiei civile, în rândul cărora se regăsesc şi cetăţeni români, constituie o crimă. În situaţia înregistrării, în asemenea circumstanţe, de victime omeneşti, autorităţile române vor întreprinde toate măsurile pentru aducerea în faţa justiţiei penale internaţionale a persoanelor care au executat şi comandat astfel de acţiuni.
România îşi manifestă preocuparea faţă de agresarea şi măsurile ilegale întreprinse până acum împotriva cetăţenilor români. Considerăm că neinformarea părţii române cu privire la cetăţenii ţării noastre care sunt, eventual, reţinuţi sau arestaţi, precum şi interzicerea stabilirii de către aceştia a legăturii cu Ambasada României pentru asigurarea asistenţei consulare constituie încălcări grave ale normelor internaţionale. Cerem autorităţilor de la Chişinău să asigure imediat reprezentaţilor consulari ai României accesul la cetăţenii români eventual reţinuţi, dacă această situaţie există.
În ultimul timp au existat presiuni brutale faţă de cetăţeni ai Republicii Moldova care îşi afirmă identitatea etnică românească. Asemenea manifestări românofobe, încurajate de actuala putere din Republica Moldova, precum şi limitarea prin orice formă a dreptului de exprimare liberă cu privire la apartenenţa etnică reprezintă manifestări inacceptabile de intoleranţă, caracteristice unor guvernări profund nedemocratice, străine de spiritul european.
Represaliile care au loc în Republica Moldova, încălcarea libertăţilor fundamentale, a drepturilor omului, a libertăţii de expresie, expulzarea unor jurnalişti şi acuzaţiile la adresa statului român obligă România să ceară efectuarea unei anchete europene asupra responsabilităţilor pentru represiunile din ultimele zile.
În condiţiile în care măsurile represive vor continua, România va analiza, în conformitate cu normele internaţionale, formele de asistenţă umanitară şi de protecţie pentru cei a căror viaţă şi integritate fizică sunt ameninţate.
Doamnelor şi domnilor, Elogiez curajul şi profesionalismul jurnaliştilor care au reflectat corect evoluţiile din statul vecin, asigurând accesul la surse de informare, atunci când acesta se dorea a fi limitat. Am apreciat gestul de solidaritate al instituţiilor media din România care au oferit şi vor oferi sprijin colegilor din Republica Moldova.
Amintesc că prin articolul 7 al Constituţiei, statul român are obligaţia să acorde sprijin etnicilor români din afara graniţelor. Vom continua să acordăm sprijin persoanelor din Republica Moldova care se consideră români şi simt româneşte, pentru a-şi păstra identitatea. Nu putem accepta ca românii de peste Prut să fie izolaţi de restul Europei. Nu putem accepta ca, în special generaţia tânără, să nu aibă şansa de a circula liber şi de a-şi face studiile în ţara noastră sau în restul ţărilor europene.
În acest sens, amintesc că legea română prevede redobândirea, la cerere, a cetăţeniei române de către foştii cetăţeni ai statului nostru şi urmaşii lor, care au fost privaţi de acest statut împotriva voinţei lor. Constat însă că procesul birocratic prevăzut de această lege limitează drastic numărul persoanelor care beneficiază în mod real de ea. Ca urmare, am solicitat Guvernului să adopte, în regim de urgenţă, modificarea legii cetăţeniei astfel încât să putem facilita şi urgenta procesul de redobândire a cetăţeniei de către cei care şi-au pierdut-o abuziv şi de către famiile acestora, până la gradul trei. Astfel, românii din Republica Moldova îşi vor putea recăpăta în mod accelerat cetăţenia română şi vor deveni din punct de vedere legal, nu numai moral, membri ai marii familii europene.
Vom continua să oferim acces nediscriminatoriu şi gratuit tuturor tinerilor din Republica Moldova care doresc să studieze în limba română în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul superior din România. Vom continua să susţinem prin proiecte şi programe culturale spiritualitatea românească din Republica Moldova. Vom continua să oferim posibilitatea ca reprezentanţii autorităţilor locale de peste Prut să beneficieze de expertiza colegilor români. Vom continua să sprijinim dezvoltarea societăţii civile din Republica Moldova, cunoscând, din experienţa proprie, beneficiile pe care aceasta le aduce consolidării democratice.
Acum doresc să mă adresez în mod special tinerei generaţii de peste Prut:
Dragi tineri care vă puneţi speranţa în România, care vă puneţi speranţa în instituţiile europene,
Viitorul nu poate fi decât al vostru! Aveţi încredere în forţele libertăţii!
Totalitarismul comunist reprezintă trecutul şi îşi are locul numai în manuale şi în cărţile despre crimele sale.
Republica Moldova nu mai poate fi izolată. La 20 de ani de la căderea zidului Berlinului nimeni nu mai are dreptul să ridice un zid între ţările noastre.
Doamnelor şi domnilor,
Azi, la graniţa de răsărit a Uniunii Europene, are loc un conflict între două sisteme de valori. Pe 18 decembrie 2006, înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, în numele valorilor europene şi universale, am ţinut să condamn regimul comunist din România. Azi constat cu îngrijorare că realităţi pentru care am condamnat oficial regimul comunist se regăsesc la frontiera României secolului al-21-lea: absenţa statului de drept, discriminarea etnică, reprimarea oponenţilor, cenzura, atacarea culturii române, utilizarea sărăciei pentru a crea dependenţă de puterea politică, ameninţarea cu folosirea forţei împotriva propriilor cetăţeni. Iată elemente care, luate împreună, creează o atmosferă de teroare.
La două decenii de la revoluţiile anticomuniste din 1989, ţin să reafirm valorile supreme care i-au inspirat pe cei care au decis să nu mai trăiască în minciună: libertatea individului nu poate fi negociată; nu există nici o justificare pentru înjosirea fiinţei umane în numele unei false raţiuni de stat ori de partid; nimeni nu deţine monopolul adevărului şi nimeni nu poate să nege dreptul cetăţenilor la exprimarea propriilor opinii, la liberă circulaţie, la organizare politică în partide independente.
Fac un apel către toate partidele politice din România, către toţi liderii de opinie, să înţeleagă acest moment ca un moment al solidarităţii naţionale, ca un moment care nu trebuie să ne divizeze, ca un moment în care trebuie, dimpotrivă, să le arătăm tuturor că suntem realişti, uniţi şi că ştim să ne apărăm interesul naţional.
România reafirmă principiile Cartei ONU şi pe cele ale Actului Final de la Helsinki, chemând la respectarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. În acelaşi timp, avem o datorie legală, morală şi de onoare faţă de românii de peste Prut.
România va sprijini în continuare democratizarea şi europenizarea Republicii Moldova. Vom accelera acordarea cetăţeniei române celor care au acest drept, vom folosi toate instrumentele politicii naţionale şi europene pentru a întări legăturile culturale şi relaţiile economice cu Republica Moldova, pentru a dezvolta asistenţa acordată administraţiei centrale şi locale, pentru a facilita accesul elevilor şi studenţilor la resursele educaţionale din România.
Doamnelor şi domnilor,
România nu va permite transformarea Prutului într-o nouă cortină de fier, Prutul trebuie să fie doar o linie de demarcaţie temporară a frontierei Uniunii Europene, până la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, proces pe care ţara noastră îl va susţine necondiţionat. Vă mulţumesc!
Departamentul de Comunicare Publică 14 Aprilie 2009
Prioritatea zero Romania – R. Moldova : acordarea de urgenta a cetateniei romane tinerilor basarabeni
Apel adresat Presedintelui Traian Basescu inaintea adresarii sale in Parlamentul Romaniei de catre membri fondatori ai Pietei Universitatii 1989-1990 victime ale Mineriadelor 1990-1991 si Represiunii comuniste 1944-1989, muncitorii anticomunisti de la Brasov 1987, luptatori anticomunisti in Rezistenta Armata din munti si Fosti Detinuti Politici 1938-1964 si dupa
Domnule Presedinte, ne adresam Dvs, in preajma unuia dintre cele mai grele momente din cariera dumneavostra politica si de sef de stat. Nu punem la indoiala calitatea sfatuitorilor dvs si nici nivelul de informatii de care dispuneti. Ne ingaduim insa sa punctam cateva elemente care provin din cunostintele noastre, date pe care le-am dobandit in urma unei experiente nemijlocite, de confruntare de decenii cu acelasi inamic reaparut astazi in forta la hotarele Romaniei. Evenimentele in curs de desfasurare de la Chisinau au plecat aparent de la contestarea vocala a alegerilor recente si de la protestele de strada ale tinerilor transformate apoi intr-un fel de replica a lui 13-15 iunie 1990, ceva foarte viu inca in amintirea semnatarilor acestui Apel. Replica dura a regimului Voronin ar avea ca scop distantarea Chisinaului de Bucuresti, din nou, sub pretextul “amestecului intern” etc La 7 aprilie 2009 la Chisinau s-a declansat o adevarata revolta populara impotriva fraudarii de catre comunisti a alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. Peste 30 de mii de tineri au manifestat in fata Presidentiei si Parlamentului, luptandu-se cu fortele de politie si patrunzand in sediile Puterii politice, totul degenarand apoi intr-un protest haotic impotriva sistemului de tip sovietic care inca retine Basarabia in ghearele rusesti. Toate datele cu privire la cursul “revolutiei” de la Chisinau ne arata ca de fapt acolo s-a instrumentat o provocare majora iar miza intregii combinatii operative ar fi (re)asezarea sarmei ghimpate la marginea rasariteana a Romaniei, devenita de putina vreme frontiera NATO. Regimul de la Chisinau invoca din nou, si reinstituie, defuncta „Cortina de Fier” de data aceasta la hotarul de Est al Romaniei. Stim cu totii ca aceasta Cortina de Fier de trista amintire nu s-a creat din senin, ci a aparut la marginea dintre doua lumi – lumea sovietica si restul lumii. Lumea sovietica insemna nu doar un imperiu al ideologiei bolsevice ci si un teritoriu al pan-slavismului, o zona a rusificarii, un spatiu de tip concentrationar, al mortificarii constiintei. Aceste atribute le-a (re)capatat zona de la est de Prut, frontiera naturala a Romaniei, imediat dupa ce Romania a intrat in NATO, tara noastra devenind frontiera euro-atlantica, iar Basarabia – asa numita R. Moldova si o parte din actuala Ucraina -, devenind “buffer-zone”, in termenii seci ai geopoliticii. In Moldova, acum, se joaca cartea definirii si stabilizarii frontierei geopolitice a fostului / noului Imperiu Rus. Cadrul actual al evenimentelor de la Chisinau este determinat de vointa blocului estic al spatiului CSI, dominat de Moscova, de a largi falia frontierei, eventual asezand cat mai multa sarma ghimpata la buza prapastiei si de a tranforma asa-zisa “buffer-zone” cu numele de R. Moldova intr-un teren minat sau chiar interzis pentru NATO, respectiv pentru potentialii vectori de schimbare euro-atlantici, care ar fi putut fi alimentati de Romania. Frontiera rasariteana a UE, pe Prut, la Dunare si Marea Neagra, se constituie astfel intr-o noua linie de fractura ce face din acest spatiu locuit majoritar de romani o zona de confruntare iar nu una de cooperare. Din nou romanii sunt prinsi la mijloc intre faliile geopolitice, iar aceasta stare nu dureaza de azi de ieri. „Starea de beligeranta”, instituita in mod unilateral de catre oficialitatile de la Chisinau impotriva Romaniei, devine asadar, ca in vremurile URSS, o permanenta, in pozitia actuala pe care o ocupa acestea. Irascibilitatea si suspiciunile contra Romaniei, manifestate de puterea comunista din R. Moldova, tin de mentalitatea si optica deformate si folosite sub ocupatia sovietica, dupa care Romania ar fi fost tara-agresor in raport cu Rusia sovietica, plasata de propaganda partidului unic in ipostaza de „salvator al poporului moldovenesc de sub jugul fascisto-burghezo-mosieresc roman”. Anume in acest trecut istoric tragic trebuie cautate cauzele relatiei conflictuale de azi, asupra careia insista cu inversunare guvernantii moldoveni. Ideea ca Romania ar avea pretentii teritoriale sau de alt gen fata de Republica Moldova este naiva, atunci cand nu este una diversionista, inoculata in mintile credule ale celor care mai cred ca suveranitatea si independenta tarii noastre ar fi amenintata in vreun fel de peste Prut. Gesturile abuzive, antieuropene si neprietenesti ale Chisinaului comunist fata de Romania, se inscriu intr-un sir lung al altor actiunilor de acest fel, cum ar fi eliminarea Istoriei Romanilor din invatamant, refuzul de a coopera cu Ministerul Educatiei din Romania, prigonirea Mitropoliei Basarabiei si a preotilor ei si, viceversa, sustinerea Mitropoliei rusesti, care a devenit un minister al propagandei, blocarea initiativei de deschidere a celor doua birouri consulare romanesti la Balti si Cahul, suprimarea postului TVR 1, iar mai nou promovarea proiectului care interzice cetatenilor care detin dubla cetatenie (in primul rand pe cea romaneasca) sa detina functii publice. Despre cetateanul rus Vladimir Voronin legea nu zice absolut nimic. Resorturile psihologice ale unor astfel de reactii si atitudini sunt alimentate de strategii rusi care inteleg prea bine ca apropierea tarii noastre de Romania inseamna in mod automat si apropierea ei de NATO si UE, iar pentru a o mentine in sfera de influenta a Moscovei ei stimuleaza direct antiromanismul si “moldovenismul” ca politica de stat in R. Moldova in scopul largirii liniei de falie geopolitica pe Prut. Diversiunea ruseasca al „moldovenismului”, alimenteaza o grava criza de identitate, transata insa acum cateva zile de zecile de mii de tineri care au strigat in Piata Marii Adunari Nationale – “si noi suntem romani!”. In replica, regimul comunist a scos la iveala, din tenebrele sovietice, instrumentele statului totalitar, reprimari si abuzuri menite sa sperie poporul, sa readuca aminte epoca sinistra a sovietelor. Acesta este unul dintre scopurile manifestarii de forta discretionara manifestate de actualul regim de la Chisinau: instituirea fricii si reactivarea resorturilor amintirii represiunii cumplite din vremea stalinista. Actualii guvernanti de la Chisinau nu sunt comunisti decat cu numele; este o haina de lucru imbracata pentru a se mentine la putere de un grup de capitalisti sadea, de origine rusa in majoritate, hotarati insa sa utilizeze in orb cei in jur de 600 000 de romani basarabeni de peste 60 de ani, votantii “comunismului”, orbiti de himera stabilitatii aparente si de nostalgia vremurilor tineretii indoctrinate. La atat se reduce esalonul de vot al “comunistilor”. Voronin si toti cei din jurul sau sunt de fapt afaceristi verosi, capitalisti pe deplin, implicati in toate felurile de bussines-uri, cu contacte si combinatii serioase cu medii de afaceri straine, rusesti, israeliene, germane, americane etc. La nevoie, mai ales daca primesc ordin de la Moscova, comunistii de la Chisinau, ca si fratii lor de la Bucuresti, pot deveni pe loc social-democrati, monarhisti, liber-schimbisti, orice – doar sa-si mentina privilegiile si averea. Cei din asa zisa “Opozitie” nu sunt nici ei departe de optica clanului Voronin, mai ales unii, de genul unui Urechean, prezentat pe diverse canale media, inclusiv si mai ales de la Bucuresti, drept lider al “Opozitiei”. Stim cu totii, cei cat de cat informati, ca atat comunistii lui Voronin, cat si nomenclaturistii grupati in jurul lui Urechean nu reprezinta altceva decat doua fete ale aceleaiasi politici, rusesti, in Moldova. Personaje ale “Opozitiei” care au „lucrat“ intens in spatele scenei politice, fac parte din clanul Lucinschi, o figura-cheie a nomenclaturii sovietice. Urechean, matrioshca lui Lucinshi, este un produs al Scolii de Cadre de Partid de la Leningrad, ulterior activ in CC al PCM, apoi, multi ani, membru al Guvernului si, pentru un deceniu, fost primar general al Chisinaului (numit prin decret si, ulterior, ales) iar „opozantul” de azi, preferat al fondurilor dirijate de catre fosta guvernare PSD, ca deputat, a votat toate hotararile specifice guvernarii antiromanesti de la Chisinau: a votat impotriva inregistrarii Mitropoliei Basarabiei, impotriva introducerii religiei in scoli, a votat pentru instrainarea teritoriului Basarabiei, in beneficiul ucrainenilor, a interzis si prigonit ani de-a randul protestele anticomuniste din Piata Marii Adunari Nationale si a fost decorat cu mari distinctii de catre Patriarhia Rusa pentru serviciile aduse Rodinei. Rusiei adica. Tot Urechean a semnat atat cu PNL-ul, in octombrie 2007 la Chisinau, cat si cu partidul lui Putin, Edinaia Rosiia, la Moscova, un acord punte de colaborare intre formatiuni. Nici celalalt „opozant” de frunte, Vladimir Filat, nu este departe de performantele lui Urechean. Avand la baza aceiasi scoala a fost lansat in cariera politica de fostul maior KGB, Dumitru Diacov, cu sarcini speciale pe teritoriul Romaniei, in cursul anului 1989, cetatean al Federatiei Ruse, incuscrit cu Anatol Stati, un mogul al petrolului cu miros rusesc apropiat de clanul Lucinschi si de masinaria sistemului, tinand cont ca afacerile sale sunt conduse din Kazahstan. Dorin Chirtoaca, singurul tanar cu o educatie sanatoasa romaneasca si o orientare europeana este prins la mijloc intre acesti pseudo-opozanti ai regimului, si nici macar in propriul sau partid nu a scapat de “supraveghere”. Ieri, primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, a scris disperat presei din Romania, cerand ajutorul opiniei publice romanesti si organismelor internationale pentru stoparea incalcarilor grave ale drepturilor omului din Basarabia. Revolta disperarii tinerilor basarabeni, numita deja revolta orfanilor, a celor abandonati de Romania si respinsi de regimul comunist de la Chisinau, intra in faza de represiune salbatica. Organizatii internationale, organizatii din Romania, fete bisericesti au adresat apeluri disperate la solidaritate cu cei arestati, torturati si chiar ucisi de autoritatile comuniste. Tinerii noii generatii au vrut cu disperare sa rupa “gardul de sarma ghimpata” intre cele doua maluri ale Prutului, dar resurectia anticomunista a tineretului din Basarabia nu a convenit nici “Opozitiei”, nici autoritatilor comuniste, nici Rusiei desigur, dar nici Uniunii Europene, desi Germaniei, ax european major, i s-a permis candva ceea ce Romaniei ii este interzis si sa pronunte public: Reintregirea. Libertatea a devenit o valoare atat de viguroasa incat nu mai poate fi stavilita iar tinerii de la Chisinau si-au facut auzita optiunea clar si apasat: Reintregirea! Acesti tineri si-au asumat identitatea romaneasca, un act de act de constiinta si de vointa curajos, pentru care acum au de suferit represiunea regimului. Precum Sfantul Nicolae a daramat idolii paganatatii, tot asa tinerii de la Chisinau – cu sau fara provocatori – au daramat si ars idolii comunismului, lovind cladiri devenite simboluri ale comunismului, tot asa precum Sfantul Apostol Pavel, Sfantul Nicolae si alti sfinti de-a lungul istoriei au daramat in ravna lor idolii paganatatii. Copii batuti de comunisti si tradati acum de Opozitie sunt martirizati si expusi unei salbatice urmariri si persecutii, care va continua multa vreme, cu scopul anihilarii elementelor romanesti active Domnule presedinte, si noi, semnatarii acestui Apel am trecut prin acest cosmar, in perioada comunista, apoi in cea neo-comunista, in iunie 1990 si dupa aceea. Stim bine prin ce trec acesti tineri, acesti elevi si studenti care au manifestat, ca si noi altadata, impotriva unui agent moscovit, un cetatean al Federatiei Ruse asezat in fruntea celui de-al doilea stat romanesc.
Detinutii politici: ne donam cetateniile basarabenilor!
De aceea va cerem: Va rugam acordati o sansa acestei generatii, oferiti-le dreptul la care ravnesc, dreptul optiunii la identitatea romaneasca. Romanii din Basarabia si Bucovina de Nord, impreuna cu cei din Romania constituie un element etnic unic, desi sunt despartiti de granite, cele doua-trei state cu organizari diferite cuprinzand impreuna o singura natiune. Suntem cu totii responsabili pentru siguranta fiecarui membru al acestei natiuni. Acesti tineri de la Chisinau, prigoniti de regim, trebuie ajutati si singura protectie care le poate fi oferita si la care au dreptul de altfel, este cetatenia, in regim de urgenta, la care au dreptul natural oricum, deoarece majoritatea celor patru milioane de basarabeni sunt romani din cei mai curati, neaosi, un adevarat tezaur uman romanesc. Ca sef al statului roman sunteti direct responsabil de strategia de protejare si afirmare a identitatii romanesti, la protejarea congenerilor si etnicilor romani oriunde s-ar afla acestia. Procesul de redobandire a cetateniei romane a fost blocat din 2002 de catre guvernarea PSD si asa a ramas pana astazi – blocat – sau cel mult lasat cu taraita pentru romanii din afara granitelor care au dreptul natural de a avea cetatenia romana. Recunoasterea acestui drept este absolut necesara, acum, mai mult decat oricand. Procesul de dobandire al cetateniei se de-blocheaza doar cand este vorba de o relatie nepotrivita – cum a fost cea a fostului premier Adrian Nastase cu fostul primar Serafim Urechean – sau de vreun fotbalist – asa cum s-a intamplat recent cand autoritatile romane au dovedit ca pot aloca in 24 de ore o cetatenie unui jucator de fotbal „importat” in Romania. Pentru restul milioanelor de romani de dupa noua „Cortina de fier” procedura de redobandire a ramas la fel de dificila si inaccesibila. Ani de-a randul coruptia de stat si o asteptare umilitoare toaca nervii si seaca inima romanilor care vizeaza la dreptul lor natural, consfintit chiar prin Constitutia Romaniei: dreptul la cetatenie. Este inacceptabil ca sute de mii de oameni sa nu beneficieze de drepturi legale care le sunt garantate si prin conventiile internationale la care Romania este parte. Practic este vorba de un refuz al statului de a aplica legislatia in vigoare, functionarii statului roman perpetuand astfel consecintele pactului Hitler Stalin, mai cunoscut sub numele de acordul Ribbentrop – Molotov. Sute de mii de etnici romani din afara frontierelor actuale ale Romaniei au depus sau vor sa depuna cereri de acordare a cetateniei romane. Spre deosebire de alte state, in Romania, acordarea cetateniei pentru un roman din Basarabia, Ucraina, Serbia, Macedonia sau Albania, este un adevarat calvar. Cererea se aproba in ani de zile dupa indeplinirea unor criterii absolut aberante pentru o tara care are datorii morale imense pentru cei care fara voia lor au ramas in afara actualelor frontiere ale Romaniei, multi preferand sa-si obtina cetatenia bulgara, care se da mult mai usor, desi este tot stat UE. Daca Grecia acorda masiv si in regim de urgenta cetatenia greaca aromanilor din Macedonia si Albania pentru a le cumpara identitatea, daca Bulgaria pe o simpla declaratie prin care semnatarul isi asuma originea bulgara da cetatenia pe banda rulanta bulgarilor din Basarabia, Serbia si Macedonia, dar si romanilor basarabeni care se declara bulgari, Romania, printr-un sistem birocratic de tip comunist, incearca sa descurajeze cat mai mult pe romanii care vor ca si in acte sa devina romani. Ne adresam dvs ca la o ultima instanta posibila si deoarece inca din data de 14.06.2005 ati afirmat, domnule presedinte, in cadrul unor dezbateri cu studentii din Universitatea Bucuresti „ca este unul din obiectivele noastre sa gasim o formula de continuare a procesului de acordare a cetateniei romane pentru romanii care locuiesc in Republica Moldova. Avem in vedere acest lucru si sper sa reusim sa-l dezlegam in perioada imediat urmatoare si accelerarea acestui proces”. In data de 17.02.2006 Ministrul Afacerilor Extern din aceea vreme, numit de dvs sef la SIE, ulterior, excelenta sa Mihai Razvan Ungureanu, aflat intr-o vizita la Chisinau, la invitatia omologului sau basarabean Andrei Stratan, a subliniat necesitatea simplificarii procedurii prevazute de legislatie in asa fel incat procesul birocratic de analiza a dosarelor sa fie mult accelerat. Seful diplomatiei romane a promis ca va solicita Ministerului Justitiei modificarea legislatiei de acordare a cetateniei romane, astfel incat romanii din Basarabia sa primeasca mai repede aceasta calitate. Acest lucru insa nu s-a intamplat deoarece in data de 21.02.2006, fostul premierul Calin Popescu Tariceanu a respins o initiativa legislativa care viza imbunatatirea procesului de acordare a cetateniei pentru romanii din Basarabia si Bucovina de Nord, in ciuda faptului ca aceasta initiativa avea avizul favorabil al Consiliului Legislativ al Senatului. Cu doua zile inainte de gestul regretabil al liberalului nr.1 al Romaniei, in data de 18.02.2006, fostul purtatorul de cuvant al PSD, Cristian Diaconescu, actual ministru de externe a afirmat transant: – “PSD se opune categoric unui astfel de demers pentru ca, din punct de vedere al intereselor Romaniei in ce priveste integrarea europeana, varianta cu acordarea cetateniei intr-o procedura simplificata ar putea sa reprezinte un argument negativ hotarator in ce priveste modul in care Romania isi indeplineste obligatiile in materie de securizarea frontierelor sau de libera circulatie a cetatenilor romani in spatiul Shenghen”. Dar, totusi, Bulgaria, Ungaria sau Polonia nu au aceleasi obligatii, domnule Presedinte? Inutil sa precizam faptul ca Directoratul General pentru Extindere al Comisiei Europene a afirmat, in contradictie cu PSD/PNL, cat se poate de clar, ca nici unul din tratatele europene nu impiedica redobandirea cetateniei romane de catre basarabeni, ba mai mult, Conventia Europeana a Consiliului Europei privind Cetatenia afirma raspicat la articolul 9: “solicitarile de redobandire a cetateniei trebuie sa fie prelucrate intr-o perioada rezonabila de timp”. Timpul acesta nu mai este deloc “rezonabil” si se scurge in defavoarea congenerilor nostri, sacrificati si de fortele politice de la Bucuresti si de fortele politice si politienesti de la Chisinau. Acesti tineri sunt orfani, aruncati la mijloc intre Cortina de catifea si cea de fier. Va rugam, domnule Presedinte, sa puneti capat acestei drame si sa ne ingaduiti sa adoptam, fiecare, un basarabean, oferindu-i cetatenia noastra, daca altfel nu se poate. Sunt multi dintre noi, mai ales martiri ain inchisorilor, cu 10, 15 si 20 de ani de temnita comunista, care sunt dispusi sa-si doneze cetatenia romana basarabenilor, daca altfel nu se poate! Suntem dispusi sa renuntam noi la a noastra, sa ramanem apatrizi “europeni”, oferind-o in schimb cate unui basarabean dintre cei aflati in aresturile politiei lui Voronin. Asa cum Vestul “infia” cate un oras sau cate un sat din Romania, inainte de 1989, sau, ulterior, cate o familie napastuita de soarta, tot astfel ne propunem sa ne ajutati pentru a-i “infia” pe orfanii revoltei de la Chisinau, haituti acum de regim, gasind calea legala rapida, cu celeritate, de a li se acorda cetatenia, in regim de urgenta. Dumneavoastra va revine puterea de a determina o interventie legislativa pentru simplificarea procedurii administrative de redobandire a cetateniei, in special prin impunerea unui termen limita pentru rezolvarea cererilor. De exemplu 24 de ore. Va multumim, Federatia Romana a Fostilor Detinuti Politici si Luptatori Anticomunisti Fundatia Luptatorilor din Rezistenta Armata Anticomunista Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania Asociatia 15 Noiembrie Brasov 1987 Centrul Rezistentei Anticomuniste Seniorii Ligii Studentilor Grupul Independent pentru Democratie Asociatia Victimelor Mineriadelor Asociatia Pentru Apararea Drepturilor Apatrizilor si Refugiatilor Asociatia Civic Media 14.04.2009
Ce bine ca a tacut Basescu. L-a lasat astfel pe Voronin sa-si dea foc la valiza, singur, a doua oara. Sa demonstreze ca e satrapul unui regim totalitarist, criminal, vataf peste o Transnistrie mare, si ca uraste romanii, indiferent de cetatenia lor. Personaj care trebuie sanctionat cum se cuvine de intreaga comunitate internationala, asemenea dictatorului Lukasenko. Daca aceasta isi va arata solidaritatea si va condamna alaturi de Romania totalitarismul post-sovietic, la cererea presedintelui Traian Basescu. Ce trebuia demonstrat, s-a demonstrat: chiar daca nu s-a tras direct in tinerii protestatari, iata ca moartea tanarului Valeriu Boboc, decedat in custodia politiei, “din cauza fumului” de la Parlament si Presedintie, spune totul. Conform politiei, el a fost gasit mort in Piata Marii Adunari Nationale. Dar familia a fost anuntata dupa patru zile! Ramane sa stabileasca o echipa de investigatii internationala – cum e absolut necesar sa se intample – cand i-a fost gaurita fruntea si i-au fost rupte coastele, inainte sau dupa ce a murit?! Ce va face Romania?, este marea intrebare care framanta opinia publica romaneasca de pe ambele maluri ale Prutului. Va reusi sa arate ca exista si Bangkok, Moldova? In primul rand, pentru aceasta, ar trebui sa solicite o ancheta internationala asupra cazurilor de tortura semnalate ca si eliberarea neintarziata a tuturor tinerilor. In al doilea rand, tinand cont ca Republica Moldova este, inca, membra cu drepturi depline a Consiliului Europei si a Organizatiei Natiunilor Unite, Romania are toate mecanismele internationale sa intreprinda actiuni directe in favoarea acestor tineri etnici romani, dupa modelul – sa spunem – Ungariei. Legea recunoasterii cetateniei naturale a romanilor nostri vitregiti isi asteapta votarea de urgenta in Parlament, conform promisiunilor electorale ale PDL si PSD (cu tot cu tartorul mineriadelor, Ion Iliescu). A sosit momentul ca Romania, ca stat, macar dupa 20 de ani, si Traian Basescu, ca presedinte al tuturor romanilor, sa-si ia in seama rolul si responsabilitatile date de Dumnezeu si Constitutie pentru toti congenerii, mai ales cei aflati sub una dintre ultimele dictaturi ale Europei. Si sa nu-i uitam si pe cei din Ucraina.”Revolutia orfanilor” a sintetizat un tanar al Basarabiei, Dumitru Manzarari, pe blogul sau. Iar alt tanar analist, Vitalie Spranceana, observa cum frumosii nebuni ai strazii au fost abandonati, rapid, in ghearele fortelor speciale, de capii “Opozitiei”, care au intrat la negocieri cu “Mosu'”. De ce nu si-au depus mandatele de proaspat alesi, pentru a declansa alegeri anticipate? se intreaba alti tineri ai Basarabiei, care observa existenta profesionistilor sistemului sovietic si post-sovietic, care sug si de la tata romaneasca si de la cea ruseasca si de la cea “moldoveneasca”. Ca intotdeauna, putine se stiu despre ce se intampla cu adevarat peste Prut. In afara tanarului politician Dorin Chirtoaca, restul asa-zisei opozitii si-ar avea locul spre studiu in manualele specializate ale serviciilor NATO. Vladimir Filat a fost urmarit de SRI in Romania si dat pe mana organelor de ancheta dupa ce a fost prins in afaceri de trafic de tigari cu adjunctul Vamii Iasi. Experienta de afacerist i-a prins bine, pentru ca, imediat dupa aceasta, pe vremea lui Piotr Lucinski, a fost numit director al Privatizarii Proprietatii de Stat, de unde a plecat cu vreo doua-trei urmariri penale, salvate doar de imunitatea parlamentara. Serafim Urechean a fost membru al PCUS din deceniul sapte. Absolvent al Scolii Superioare de Partid din Leningrad a urcat pana in CC al PCM. In 1994 este numit, prin decret prezidential, primar al Chisinaului, functie in care sta 11 ani. Voronin e un drac, care mai are si cetatenie rusa; dar cine joaca tontoroiul in jurul lui? Aflam de la “Vocea Basarabiei”, singurul post de radio romanesc independent: “unul dintre cei mai importanti consilieri ai lui Vladimir Voronin este ‘analistul american’ Vladimir Socor, trotkist de marca deghizat in ‘luptator anticomunist’“. Acelasi care a convins PPCD sa se alieze cu PCRM. In al treilea rand, la fel de important este sa stam cu ochii pe Rusia, care, ieri, prin vocea ministrului Serghei Lavrov, cerea Statelor Unite “transparenta in privinta intereselor sale in spatiul CSI”, pentru ca in aceasta regiune “sa nu se faca anumite jocuri geopolitice” si statele ex si post-sovietice sa trebuiasca sa aleaga: “sunteti cu noi sau impotriva noastra”.
“Vreau să ştiţi că am avut foarte multă răbdare cu privire la ceea ce s-a întâmplat în republica Moldova, iar a răspunde peste gard preşedintelui Voronin ar însemna să intrăm în jocul preşedintelui Republicii Moldova. Ştiu că Voronin are tendinţa de a ridica o cortină de fier faţă de România, dar nu cred că trebuie să răspundem la fel”, a afirmat Traian Băsescu la finalul negocierilor de la Cotroceni. Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi, după negocierile de la Cotroceni, că autorităţile de la Chişinău au lansat acuzaţii nefondate şi că va oferi mai multe detalii pe acest subiect marţi în Parlament. Preşedintele Băsescu a spus că Voronin poate decide “sau poate încerca să ridice o cortină de fier pe Prut”, dar că nu va avea ocazia să facă acest lucru pentru că România va avea “un comportament european”. “Un comportament responsabil, nu faţă de preşedintele Voronin, ci faţă de cei 4 milioane de români care trăiesc în Moldova. 4 milioane de români, cetăţeni ai Republicii Moldova, parte a acestui popor”, a aprecizat Traian Băsescu.
Şeful statului a anunţat că marţi va susţine în Parlament un discurs “dedicat exclusiv evenimentelor din Moldova şi acuzaţiilor nefondate pe care autorităţile de la Chişinău, inclusiv preşedintele Voronin, le-au adus României”.”Va fi un discurs de circa 30 de minute dedicat evenimentelor din Moldova şi cu această ocazie voi lămuri punctul de vedere al statului român”, a spus Băsescu. Citeşte şiTraian Băsescu se va adresa marţi Camerelor Reunite ale Parlamentului
Traian Basescu: “Presedintele Ungariei a incalcat de mai multe ori Constitutia Romaniei, prin declaratii.”
Şi preşedinţii derapează, nu-i aşa?
Pe nepusă masă, preşedintele Ungariei, László Sólyom, a dorit să facă la data de 15 martie o nouă vizită particulară în România. Târgu-Mureş ar fi urmat să fie, probabil, oraşul unde ar fi trebuit să participe la sărbătorirea Revoluţiei Ungare din 1948. Spunem probabil, pentru că informaţii privind scopul vizitei nu fuseseră furnizate părţii române până la data de 13 martie. Doar că avionul preşedintelui Ungariei nu a primit acceptul de a folosi aeroportul din Târgu-Mureş la data de 15 martie, permisiunea de aterizare şi decolare fiind pentru data de 14 februarie…
Nu dorim să facem speculaţii asupra acestor măsuri şi efectelor lor. O singură precizare este însă necesară: László Sólyom, a cărui funcţie este mai mult onorifică decât executivă, este cunoscut pentru linia sa naţionalistă pregnantă, deosebită de cea moderată a actualului guvern condus de Ferenc Gyurcsany.
În acest sens, redăm cronologic mai multe secvenţe semnificative care ar putea da o idee asupra motivelor schimbării programării zborului.
VIZITĂ PRIVATĂ CU DECLARAŢII HAZARDATE La 12 martie 2007, la numai o lună după vizita sa oficială în România, în februarie 2007, preşedintele Sólyom a făcut o vizită particulară de patru zile în judeţele Alba, Cluj şi Bihor. în acest fel, el a ales să lipsească de la arborarea simbolică a drapelului ungar în Piaţa Kossuth şi de la festivităţile naţionale de 15 martie, ceea ce n-a făcut nici un preşedinte ungar de la căderea comunismului în 1989.
În judeţul Alba, şeful statului ungar a vizitat Institutul Teologic romano-catolic din Alba-Iulia, Biblioteca Batthyaneum şi Liceul Bethlen Gabor din Aiud, locuri în care au fost arborate doar steagurile Vaticanului, Uniunii Europene şi Ungariei, nefiind arborat şi drapelul naţional al României, iar în unităţile de învăţământ s-a intonat şi imnul Ungariei.
La 14 martie, la Opera Maghiară din Cluj-Napoca, preşedintele Ungariei a invocat importanţa autonomiei maghiarilor din Transilvania. “Majoritatea statelor europene consideră egală naţiunea culturală cu naţiunea politică”, a declarat László Sólyom. El a susţinut că “Autonomia culturală a minorităţilor reprezintă un minim şi întregul drepturilor minoritare cuprinde şi posibilitatea autonomiei teritoriale”. (Asta după ce, cu numai o lună în urmă, preşedintele Traian Băsescu respinsese ideea autonomiei teritoriale pe criterii etnice afirmând în conferinţa de presă comună că “România nu va accepta nici un alt model constituţional decât cele pe care şi le-a ales deja”.)
Preşedintele Sólyom a sărbătorit ziua de 15 martie la Oradea unde a participat la o slujbă religioasă reformată (prilej pentru o alocuţiune în care a reiterat ideile expuse la Cluj) şi a avut o întâlnire particulară cu episcopul reformat László Tökés.
Absenţa preşedintelui ungar de la festivităţile de Ziua Naţională din 15 martie, a provocat discuţii aprinse în mediul politic din Ungaria. László Sólyom a respins criticile şi a declarat că prezenţa lui în mijlocul maghiarilor din România a avut valoarea de simbol al unităţii naţiunii ungare.
În mod evident, vizita preşedintelui Sólyom a încălcat uzanţele diplomatice ale unei vizite private, deoarece, în afara unor manifestări culturale sau religioase, a participat la acţiuni cu caracter politic şi instituţional unde a făcut declaraţii politice hazardate. Autorităţile române nu au fost probabil corect informate asupra scopului şi desfăşurării vizitei. Oricum, ele s-au comportat lamentabil, neavând nici o reacţie în cazul încălcării Legii 75/1994 privind arborarea însemnelor naţionale.
Opţiunea de a petrece ziua de 15 martie pentru a participa la o slujbă oficiată de episcopul László Tökés, urmată de o întâlnire privată cu acesta a avut probabil menirea să-l legitimeze pe episcop ca lider spiritual al maghiarimii din Transilvania în perspectiva alegerilor europarlamentare din toamna lui 2007.
ATITUDINE AMBIGUĂ FAŢĂ DE GARDA MAGHIARĂ 25 august 2007 este data la care a fost înfiinţată Magyar Gárda (Garda Maghiară), formaţie paramilitară ultranaţionalistă “menită să apere valorile ungare şi culturale”, ca o emanaţie a formaţiei politice de extremă dreapta Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună).
Ceremonia de înfiinţare, la care au luat parte 3.000 de persoane, a avut loc în cartierul istoric al Budei, chiar în faţa reşedinţei preşedintelui Sólyom. Manifestanţii au arborat aşa-numitul steag al lui Arpad, cu dungi roşii şi albe, stindardul formaţiei fasciste Crucile cu Săgeţi, responsabilă directă de masacrarea în anii 1944-1945 a zeci de mii de evrei la Budapesta şi de deportarea a sute de mii în lagărele de exterminare naziste.
Evenimentul a trezit consternare şi a generat proteste. Premierul ungar, socialistul Ferenc Gyurcsany a denunţat ascensiunea fascismului în Ungaria şi a cerut Parchetului să monitorizeze acţiunile Gărzii Maghiare. Toate partidele parlamentare – inclusiv Fidesz, reprezentant al dreptei radicale s-au “delimitat”, asociaţiile religioase evreieşti şi cele civile ungare au protestat, la fel ca şi Congresul Mondial Evreiesc sau Tom Lantos (supravieţuitor al Holocaustului), membru al Camerei Reprezentanţilor SUA. Singurul care nu a luat nici o atitudine a fost preşedintele László Sólyom.
La 21 octombrie 2007 a avut loc o nouă manifestaţie a Gărzii Maghiare cu ocazia primirii de noi membrii. Partidul Socialist Ungar, aflat la guvernare, i-a cerut preşedintelui Sólyom să-şi facă publică poziţia faţă de această formaţie paramilitară fascistoidă. Şeful administraţiei prezidenţiale, Ferenc Kumin, a făcut o declaraţie ambiguă în sensul că László Sólyom “a condamnat (deja) toate evenimentele menite să răspândească teroare”.
“GRANIŢELE DE STAT CARE SEPARĂ MAGHIARIMEA ÎMPIEDICĂ UNGARIA SĂ DEVINĂ STAT NAŢIONAL” Într-un interviu acordat la 5 decembrie 2007 ziarului electronic Index.hu, după alegerile pentru Parlamentul European, preşedintele Ungariei, László Sólyom, a declarat: “în toate ţările vecine se desfăşoară un proces de edificare a statului naţional în înţelesul dat acestui concept în secolul al XIX-lea. Aceste state ar dori să umple teritoriile din cadrul graniţelor lor cu naţiunea dominantă. Ungaria nu poate urma acest model, pe de-o parte, din cauza unor factori istorici, dar şi a dezmembrării populaţiei maghiare prin graniţele de stat”.
Preşedintele Sólyom s-a declarat nemulţumit de faptul că lumea politică ungară nu are o strategie pentru întreaga maghiarime susţinând că politica faţă de maghiarii de peste graniţe trebuie să aibă la bază politica faţă de statul vecin, chiar dacă această politică este creatoare de tensiuni. “După părerea mea, această politică nu înseamnă să evităm orice fel de conflicte, ci să recunoaştem valorile, calităţile şi, până la o limită, sensibilităţile lor (ale vecinilor). Sunt foarte mândru de fraza pe care am rostit-o la Bistriţa: Lăsaţi-mă să iubesc în întregime ceea ce a fost cândva patria noastră comună”.
Referitor la rezultatele alegerilor euro-parlamentare, preşedinte Ungariei a mai afirmat că “în Uniunea Europeană este nevoie de partide etnice maghiare, deoarece maghiarii au interese atât de specifice pe care nici un partid românesc nu şi le-a asumat”. (…) “Suntem norocoşi că trei reprezentanţi maghiari au reuşit să devină parlamentari europeni. (…) Rezultatul alegerilor a dat naştere la o concluzie interesantă: nu se mai poate afirma că László Tökés nu este un reprezentant legitim al maghiarimii”, a mai precizat László Sólyom.
PREŞEDINTELE SÓLYOM REFUZĂ SĂ PROMULGE LEGEA SANCŢIONĂRII URII ETNICE ŞI DE RASĂ La 28 decembrie 2007, Uniunea Comunităţilor Religioase Evreieşti din Ungaria (MAZSIHISZ) a comunicat că nu va participa la tradiţionala masă ecumenică de sfârşit de an, la care a fost invitată de preşedintele Sólyom împreună cu alte trei biserici istorice din Ungaria.
Decizia a fost explicată prin refuzul lui László Sólyom de a promulga o lege votată de Parlament, care îi sancţiona pe cei ce propagă ura etnică şi de rasă, act pe care l-a retrimis Curţii Constituţionale (al cărei preşedinte a fost). “Evreimea din Ungaria aşteaptă de ani de zile o legislaţie care să interzică intensificarea vocilor ce propagă ura, a atacurilor din ce în ce mai vulgare şi brutale împotriva evreimii şi a celorlalte minorităţi”, se arată în scrisoarea postată pe site-ul MAZSIHISZ. Autorii scrisorii l-au mai acuzat pe Sólyom că, sub pretextul “libertăţii de exprimare”, a preferat să apere averile celor care proferează injurii la adresa etniilor, protejându-i de eventualele procese, decât “să apere demnitatea celor oprimaţi şi întristaţi”.
“SUSŢIN ASPIRAŢIILE PRIVIND AUTONOMIA ŢINUTULUI SECUIESC” Între 21 şi 24 octombrie 2008, preşedintele Ungariei a făcut o nouă vizită privată în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Ocazia a fost cea a comemorării Revoluţiei Ungare din 1956. Având în vedere programul vizitei, manifestările şi întâlnirile cu politicieni maghiari din România, precum şi faptul că ea a avut loc cu mai puţin de o lună înainte de alegerile parlamentare, este evident că vizita a depăşit caracterul privat. În timpul vizitei preşedintele Ungariei, Laszlo Solyom, a declarat, că susţine aspiraţiile de autonomie ale comunităţii maghiare din România. “Este de la sine înţeles ca în Europa minorităţile au dreptul la autonomie. Autonomia are mai multe forme personala, culturala si teritoriala. Depinde de comunitate ce tip de autonomie cere şi ce reuşeşte să realizeze”, a declarat Solyom, adăugând ca şi anul trecut, cu ocazia vizitei făcute în România, a afirmat: “Susţin aspiraţiile privind autonomia ţinutului Secuiesc”.
Un alt aspect bifat a fost cel al anulării pedepselor persoanelor care au avut de suferit din cauza Revoluţiei din 1956 şi a reabilitării lor, subiect abordat şi în cadrul discuţiilor avute cu preşedintele Traian Băsescu cu ocazia vizitei oficiale din februarie 2007. Argumentul a fost cel că aceasta se înscrie în “procesul de dezvăluire a crimelor comunismului” început de şeful statului român. Datele privind numărul condamnărilor la moarte, al arestărilor şi al anilor de închisoare avansate constant de preşedintele Solyom au fost absolut exagerate, cel puţin dublu faţă de ce consemnează istoricii.
După cum se cunoaşte, Revoluţia Ungară din 1956 a avut, din păcate, şi o componentă antiromânească şi revizionistă, unele persoane fiind condamnate din aceste motive, iar altele, printre care şi numeroşi români, pentru că au simpatizat cu ceea ce a fost o revoltă împotriva sistemului comunist. Pretenţia de a reabilita persoane care au fost condamnate pentru complot armat şi declararea intenţiilor de a pune sub semnul întrebării apartenenţa teritorială a Transilvaniei – grupurile Szoboszlay şi Valea lui Mihai – este cel puţin discutabilă.
Faptul ca am declarat ca o sustin neconditionat pe Elena Basescu si decizia ei de a candida ca independent la Parlamentul European, pentru a da o lectie binemeritata criticilor ei de serviciu, mi-a atras, si mie, noi antipatii, pe de-o parte, si confuzie, pe de alta parte, din zona celor care sunt dezamagiti de Traian Basescu, sau chiar mai rau. Persoane care se grabesc sa judece dupa stereotipii induse de presa de larg consum – altfel blamata tot de catre ei -, fara a vedea imaginea de ansamblu si ambitia unui tanar, sunt incruntate acum fara o ratiune precisa. Cei care se zbat in zabale ar trebui sa-si dea jos ochelarii de cal si sa vada, in primul rand, cine este dusmanul de moarte al tanarului candidat, indiferent cum s-ar numi el, Basescu sau Ionescu. In cazul de fata, raspunsul este arhicunoscut: Alina Tatiana Mungiu Pippidi. Fara a pretinde ca detin sau vad toate piesele jocului de puzzle, nu am cum sa nu sar in apararea Elenei Basescu atunci cand stiu pe cine sau mai curand ce reprezinta Tatiana Mungiu pentru Romania: urmasa Anei Pauker (la concurenta cu Zoe Petre). Sigur, si Basescu are pacatele lui si nimeni nu zice ca fiica lui este neaparat un ingeras. In acelasi timp ii dau intrutotul dreptate lui Basescu: nu judecati fara sa o cunoasteti. Este mult mai desteapta si puternica decat pare la televizor, in secventele segmentate nefavorabil. Elena Basescu va reusi, ajutata si de numele ei dar, mai ales, de vointa, determinarea si potentialul ei enorm, care este, in fond, al noii generatii de politicieni pe care o reprezinta. Elena Basescu este si fiica de presedinte dar si nepoata de epitrop al Bisericii Sfanta Treime din Burdujeni, Suceava. Bunicul ei, Gheorghe, tocmai a implinit 90 de ani luna trecuta. De cealalta parte, mama presedintelui, bunica tanti Elena, careia ii mosteneste numele, merge singura la paine si, duminica de duminica, la Catedrala Sfantul Nicolae din Constanta, insotita de o maicuta, de la Sfanta Manastire Techirghiol. Nu cred ca meritau sa asiste la atacul visceral la care este supusa nepoata lor de catre un personaj care si-a permis prin asa-zisa “piesa” ‘Evanghelistii” sa insulte ordinar toti crestinii-ortodocsi din aceasta tara, fara sa-i pese, nici atunci, nici acum. Imi propun asadar sa incerc sa va deschid putin mai mult ochii asupra modului in care se incearca – prin atacarea punctului mai sensibil al familiei Basescu – santajarea sefului statului de catre o gasca mafiota cu ramificatii internationale, in pragul alegerilor prezidentiale pentru un nou mandat. Incercati sa priviti dincolo de persoane, dincolo de antipatii sau simpatii. De-o parte avem un presedinte, al Romaniei, iar de cealalta o gasca de santajisti, pretutindenari. Pe cine o sa alegeti?
Tismaneanu, Patapievici, Liiceanu
O sa spuneti, unii, ca acest presedinte nu merita; ca l-a acceptat pe deformatorul istoriei nationale Volodea Tismaneanu sau pe H.R. Patapievici impreuna cu Gabriel Liiceanu si restul grupului de interese anti-romanesti cunoscut ca GDS. Desigur, aceste lucruri i le reprosez si eu. Am facut-o public si mi-am atras si ponoasele: procese anti-libertatea presei in care mi se pretind daune de zeci de mii de euro. Procese in care “neo-conservatorii” de Dambovita sunt aparati de insusi corifeul “dreptei” inchipuite, Valeriu Stoica. Sigur ca e ridicol ca tocmai eu, lovit in plex de “oamenii lui Basescu” – si ridicandu-mi in cap oameni integri dar care l-au abandonat intristati – sa stau sa-l apar tocmai pe Basescu. Dar s-a intrebat cineva cum au ajuns aceste personaje sinistre in prejma sa? Raspunsul, dupa cum veti vedea mai jos, este in stransa legatura cu ce i se intampla astazi, cand i se apropie sfarsitul primului mandat si aceleasi capuse vor sa se asigure, ca, odata ce va castiga noul mandat, nu o sa se scuture de ele. Cum? Prin santaj! Prin atacul visceral la Elena si familia sa, grupul de interese anti-romanesti ii arata lui Basescu pisica. Vezi, daca nu esti cuminte, incepem sa te lucram pentru la toamna. Si, incet-incet, te radem!
Daianu, Plesu, Patriciu
Avem si inlocuitorii: 1. Daniel Daianu – varianta lui Andrei Plesu si Dinu Patriciu. Portretul acestuia l-a schitat deja Patriciu, cat se poate de recent, cand a declarat si faptul ca “Basescu nu are absolut nici o sansa de a deveni presedintele Romaniei a doua oara”. Conform lui Patriciu portretul robot al candidatului ideal la functia de presedinte al Romaniei ar fi acesta: “un om mai tanar, in jur de 40, un tehnocrat, priceput in economie, un om care sa stie sa judece relatia intre politica si economie, sa vina din mediul de afaceri, sa stie bine doua-trei limbi straine, sa aiba experienta relatiilor internationale. Nu e un portret robot pe care il fac eu, ci pe care il face populatia”, sustine Patriciu. “Intamplator” acesta cam coincide cu imaginea lui Daianu, care, de altfel, apare, tot “intamplator”, chiar la dreapta Alinei Mungiu in articolul de atac din “Catavencu” –“Elena Băsescu este o victimă de predilecţie …. 2. Chiar Andrei Plesu – varianta lui Dinu Patriciu si a “intelectualilor”. Propunerea din urma, de-a dreptul ridicola, deja a fost, si ea, avansata, tiptil, pentru a se testa terenul. Vezi Ioan Buduca: Un Havel la Cotroceni si Patriciu, protectorul lui Andrei Plesu! Andrei Plesu a fost dintotdeuana un preferat al tuturor regimurilor, inca de pe vremea lui Ceausescu, apoi, mai ales, pe vremea lui Iliescu-KGB. Vezi Conjuratii de la Tescani si Minciunile lui Magureanu.
Mungiu, Macovei, Weber
Chiar credeati ca Mungiu vroia sa ajunga in Parlamentul European? Nu! Soros i-a asigurat viata demult. Dar cine putea sa-l atace mai bine? Prietena cea mai buna a Alinei Mungiu, Monica Macovei, si ea o sorosista infocata, trebuie sa para neutra, ca sa-si pastreze locul din interior. Renate Weber e trecuta deja de cealalta parte, in randurile lui Patriciu si Soros. Incepem asadar cu Mungiu si, daca nu intelege, continuam in rafale. Presa nu prea mai are de partea lui iar mijloacele de manipulare in masa, televiziunile, sunt toate in mainile noastre. Trebuie sa cada la o intelegere. Alina, so pe el!
Cine e Alina Tatiana Mungiu Pippidi
Cu o familiei de origine incerta, provenind din orasul Balti de peste Prut, Alina Tatiana Mungiu a fost bagata de tatal ei, dr Ostin Mungiu, la medicina, la Iasi, unde acesta ocupa postul de sef al Biroului de baza al PCR si, conform marturiilor locale, era insarcinat cu studentii straini. Cam ca Mona “Dana” Musca. Deci, probabil, atunci cand se revolta pe faptul ca fiica lui Basescu ii merge pe urme, are ceva probleme freudiene, din moment ce ea a depins numai de taticul ei in viata. Pana a venit “revolutia”. Cand, din propagandista a UASCR devine peste noapte goarna a democratiei. Personal, am intalnit-o prima oara pe Alina Mungiu la New York, unde primise o bursa, prin 1992, cand parea normala. Un prieten ma rugase sa o ajut cu acomodarea prin oras. Era atat de provinciala si intr-un fel retardata incat mi-era jena sa merg alaturi de ea. Am trecut-o de vreo cateva ori strada, si am lasat-o in plata Domnului. Dar ea l-a preferat pe vrajmasul Lui. Casatorita cu un cunoscut homosexual pentru a beneficia de numele lui (astfel de cazuri sunt simptomatice in “comunitatea” lor. Un alt exemplu: Ana Blandiana cu Romulus Rusan), autoarea imensei ofense la adresa Ortodoxiei si a Mantuitorului, prin piesa “Evanghelistii”, doamna Pippidi s-a transformat, de o buna bucata de vreme, in “instanta suprema” in stat. Taie, spanzura si fulgera provocand adevarate furtuni in micul ei pahar cu apa chioara, din postura de mama-omida a societatii civile. Daca ai rabdarea sa-i citesti textele intinse pe tot felul de cearsafuri on-line gen Romania curat-murdara ai putea crede ca ai de a face cu o adevarata Papesa a puritatii civile. Nu-mi propun sa o iau in deradere. Ci doar sa o analizez. Pentru ca toate au o limita. Iar santajul pe care grupul din care face parte incearca sa-l practice acum asupra presedintelui Romaniei, folosindu-se de fiica acestuia drept victima la protap, nu poate fi tolerat. O sa o iau la rand.
Spalatoria “Nufarul” a societatii in civil
Doamna Mungiu se pretinde garantul unui Parlament Curat la Bucuresti, ba acum chiar si la Bruxelles si Strasbourg. Mai lipsesc Washington si Moscova! Dar ceea ce se face ca nu vede este ca aceeasi organizatie prezidata de ea, la alegerile europarlamentare precedente l-a avizat fara probleme pe un securist notoriu aflat in fruntea listei PNL alaturi de tovarasa sa Rebate Weber, acelasi Daniel Daianu de la dreapta sa, aflat si acum “in atentia SRI”, curtat si sustinut profund de Andrei Plesu ca o alta papusica de rezerva anti-Basescu. Atunci, celebra doamna de la Nufarul societatii in civil l-a aprobat fara vreo jena pe fostul locotenent DSS, securist din tata-n fiu. Vezi “Cazul Daianu”, agentul electoral Andrei Plesu si boala societatii … si Daniel Daianu “in atentia” SRI. La fel cum acum se face ca nu vede ca prietena ei, Monica Macovei, “anti-coruptibila” Europei are un trecut perfect de… procuror comunist. Vezi Mapa lu’ Macovei. Sau ca un alt candidat zgomotos, din categoria pupincuristilor cu spume la gura, Traian Ungureanu, utecist de frunte, a plecat in conditii bine-avizate in Occident, la vremea si locul potrivit, fara a uita sa lase in urma prinos de recunostinta Partidului. Vezi S-a intrebat cineva de ce a fost dat afara Traian Radu Ungureanu de la BBC? Cand are de gand CNSAS sa-si faca datoria? Parerea lui Radu Portocala. Care isi mai si permite sa persifleze: „Elena Băsescu… n-am nimic cu ea. Ştiu despre ea ce ştiţi şi dumneavoastră: e tânără, n-are experienţă, este, dacă vreţi, lipsită de competenţă, e fiica tatălui ei”. Asa, si? Cand s-a urcat cu acordul Securitatii in avionul echipei olimpice de fotbal a RSR, cu directia BBC via Berlin, cum era oare Traian Ungureanu? Sau cand a consiliat-o pe “Ciocu’ mic” de nici n-a mai intrat in Parlament? Si, daca sunt asa de viteji, si Macovei si Ungureanu si Mungiu, de ce nu au candidat la uninominale si se ingramadesc acum pe liste? Nevinovata ca o papadie, fosta activista UASCR Alina Tatiana Mungiu se face ca nu stie cine este personajul care “o recomanda” la europarlamentare, Dan Carlan, provenient din mafia ieseana de care nu este strain nici distinsul ei tata, dr Ostin Mungiu, ot Balti ot Comrat.
Coalitia pentru un Parlament Murdar
În 2004, Coaliţia pentru un Parlament Curat, invocată de Mungiu astazi pentru “curatarea” Elenei Basescu, a înaintat conducerii Alianţei DA o listă cu nu mai puţin de 21 de liberali şi democraţi care nu aveau ce căuta în parlament, deoarece nu îndeplineau criteriile de integritate care să le permită să aspire la un fotoliu de senator sau deputat. „Lista ruşinii“ era, însă, incompletă lăsând pe dinafară numele unor persoane mai mult decât controversate pentru contraperformanţe politice sau afaceri dubioase. Cap de listă era chiar concetăţeanul şi susţinătorul de azi al Alinei Mungiu, Dan Cârlan, care încălca mai multe criterii de integritate. Acesta este şi traseist politic, el trecând de la PNL la PD înaintea alegerilor locale, şi are şi afaceri dubioase. Nu amintesc decat una: cu ajutorul unor bilete de ordin avalizate în 1996 de FPP-ul condus de Corneliu Iacubov, Cârlan reuşeşte să ia de la Bancorex un credit care, neachitat la timp, a generat o creanţă totală de 2.116.761,52 de dolari. Cu toate acestea, pe vremea când se ocupa cu „validarea morală“ a candidaţilor politici, Societatea Academică Română l-a omis pe Dan Cârlan de pe lista sa cu „dalmaţieni“. Vezi Curentul – Coaliţie murdară la Iaşi între Dan Cârlan şi Alina Mungiu. Intrebarea Danei Iliescu de la “Curentul” este firesca: “Ce-o fi mai dificil de acceptat pentru Alina Mungiu Pippidi: să aibă colegi penali sau să fie susţinută politic de un penal?” VeziAlina Mungiu Pippidi „şi cu dânsa-n trânsa şi cu sufletu’n rai”
Puerilla
Argumentele de gherilla suburbana ale Tatianei Mungiu contra Elenei Basescu sunt puerile. Ea sustine, cu tupeu, in acelasi interviu-baza de atac din “Catavencu” că “se subestimează impresia dezastruoasă internă şi externă a unei asemenea candidaturi, pentru că în Europa de Vest nu se face aşa ceva”. Trecand de exemplul notoriu de peste Ocean, al fiului lui Bush, care a mai ajuns si presedinte, aici, in Europa de Vest de care vorbeste doamna profesoara de la o scoala privata din Berlin, avem exemplul de data mai recenta al presedintelui Frantei: EVZ.ro — Fiul lui Sarkozy, succes în politică. O fi bine, o fi rau? Nu stiu. E treaba lor. Dar “argumentul” ei “forte” cade automat.
Profitorii tuturor regimurilor
Apoi, Alina Mungiu mai vorbeste si despre faptul ca Elena Basescu este “o profitoare” care “instaureaza nepotismul” in lumea politica. Dar se face ca nu observa cat a profitat de pe urma tuturor Guvernelor tarii Grupul pentru Dialog Social, sustinatorul ei ideologic principal, format din nepoti si copii de kominternisti si nomenclaturisti comunisti, un fel de nepotism la patrat al vechiului si noului PCR. Incepand cu FSN, care i-a dat, gratis, sediul din Calea Victorie, la ordinul lui Silviu Brucan si Ion Iliescu, si ulterior cu Guvernul Nastase, care i-a oferit ce nu are nici macar biata Asociatie a Fostilor Detinuti Politici, statutul de “utilitate publica” (Vezi Masoneria si GDS, “utilitati publice”?) si, mai departe, pana la Guvernul Tariceanu, care le-a inlesnit pe tava un Furt guvernamental pentru GDS. Frumoasa casa a lui Cuza a ajuns, ilegal, si prin semnatura finala a lui Basescu, in posesia acestui grup de interese anti-romanesti prin votul dat in Parlament de reprezentanti si ai PNL si ai PSD, partide aflate atunci intr-o alianta secreta la Guvernare si pe care, se presupunea, le critica de zor, formal. Dintr-odata, pentru GDS nu a mai contat culoarea politica, dovedindu-se inca o data caracterul transpartinic al mafiei. VeziOlteanu promite GDS că va sprijini păstrarea sediului din Calea … si Imobilul din Calea Victoriei nr. 120 rămâne sediul GDS – Mediafax.
Basescu si Basarabia
Basescu, ce coincidenta!, este originar din localitatea Basarabi. Unii spun ca e evreu, dupa tata, altii ca e mason. Unii ca e KGB-ist, altii ca e CIA-ist. Personal ma indoiesc de toate acestea, pana la proba contrara. Ceea ce stiu este ca e mai roman decat multi pretinsi romani si, absolut garantat, mai roman decat Tatiana Mungiu si familia ei. Si-atunci si gasca e ingrijorata. Pentru ca Basescu, asa cum e el, este, ca orice roman, fcare mai e si fost comandant de nava, un om inclinat natural spre dreapta. Acest lucru s-a vazut din primele lui zile de mandat, cand a explicat ca Basarabia este al doilea stat romanesc care nu poate ramane mult timp departe de tara-mama. Asta a deranjat. Mai ales cercurile neo-kominternului, ale Soros si GDS – grup care a introdus pentru prima oara in spatiul romanesc notiunea de “limba si natiune moldoveneasca”. Vezi Raporturile Romaniei cu Republica Moldova Gabriel ANDREESCU – Valentin STAN – Renate WEBER – 30 octombrie 1994, studiu citat copios de vice-premierul comunist al Republicii Moldova Victor Stepaniuc in Moldova-Suverana on-line si contrazis in Reteaua Soros din Moldova sub controlul lui Mark Tkaciuk « Compromat.
Umbrela ruseasca
Alina Mungiu si gasca aveau toate motivele sa fie ingrijorati. Mai ales cand “analista” vehicula cu zor un proiect rusesc de “rezolvare” a situatiei din Transnistria. Vezi aberatia de “studiu” SAR CUM PUTEM AJUTA MOLDOVA SĂ SE AJUTE PE SINE contrazis in analiza SAR merge pe mana Rusiei pentru Transnistria dar reluat cu osardie de slujbasii GDS si “22” in dezbaterea pro-ruseasca si “moldoveneasca” asa-zise Solutii pentru Transnistria. De altfel, incercand sa-l “corijeze” Mungiu isi si marturiseste public of-ul anti-Basescu, de atunci ca si de azi, intr-un editorial din “Rl”: “Basescu m-a dezamagit si pe mine in doua domenii. Primul priveste conceptia lui referitor la cum functioneaza politica si institutiile. Vad cu ingrijorare o anumita conceptie pre-moderna, care ar merge mai bine la un primar din Sicilia decat la un sef de stat in Noua Europa, de a investi atributii mai ales in familie si apropiati, atitudine care impiedica dezvoltarea unor institutii performante, fie administratie, fie partid, in jurul lui. Al doilea motiv este prestatia lui externa, unde adesea mi se pare cam ne-occidental si periculos de apropiat de filosofia cu totul paguboasa a politicii noastre externe de la Ceausescu incoace, o politica de afirmare a identitatii (sa stam la masa cu cei mari!), in fond nationalista, si nu de atingere a unor obiective, care devin prea adesea contradictorii intr-o strategie nu tocmai coerenta. Circula, e adevarat, zvonuri ca Basescu ar fi pe aproape de punctul in care liderii incep sa se creada providentiali si o binecuvantare de la Dumnezeu pentru poporul lor.” Doamne, ajuta!, spun eu.
Operatiunea Capcanarea
Atunci, la inceputul lui 2005, dupa dezbateri aprinse la GDS-Bucuresti si Soros-Budapesta, solutia a fost decisa pe loc: capcanarea Presedintiei Romaniei. Intermediari: singurii oameni apropiati de Basescu – banalii membri ai familiei Saftoiu si “consiliera” lor electorala Alina Mungiu. Zis si facut. Vezi si CONSILIERII RUSINII. Au intrat, pe rand, in viata presedintelui si a Romaniei, distrugandu-i viitorul, urmatorii membri ai gastii GDS-Soros-Noua Europa, aflati intr-un fel sau altul la sau pe langa Administratia Prezidentiala a Romaniei: Andrei Plesu, Horia-Roman Patapievici, Renate Weber, Monica Macovei, Rodica Culcer, Doina Cornea, Teodor Baconsky, Cristian Preda, Bogdan Tataru Cazaban, Gabriel Liiceanu, Adrian Cioroianu, Ioan Stanomir, Catalin Avramescu, Sever Voinescu, Sorin Alexandrescu, Mihnea Berindei, Radu Filipescu, Marius Oprea, Andrei Pippidi, Romulus Rusan, Armand Gosu, Sorin Iliesiu, etc, etc si, cu voia dvs, ultimul pe lista, Vladimir Tismaneanu. Unii si-a dat arama pe fata mai repede – Plesu, Weber, Cioroianu, altii mai tarziu – Cornea, Gosu, Mungiu, iar altii inca se codesc dar se pregatesc… (Pentru curiosi, comparati diversele departamente si comisii de la Cotroceni – https://www.presidency.ro/ – cu aceasta lista a membrilor GDS – https://www.gds.ong.ro/membriigds.htm)
Cazul Tismaneanu
Nimic nu il recomanda pe Vladimir Tismaneanu sa conduca o Comisie stiintifica. Mai ales una de condamnare a comunismului. Dimpotriva. Ca si cu Cartarescu, Basescu habar nu avea cine este acest Tismaneanu. Suntem in iulie 2005. Basescu era el, Basescu, necontaminat. Probabil nu avusese inca vreo intalnire cu Soros. Iara gasca GDS il ataca constant. Un interviu revelator din iulie 2005 ne arata momentul in care, prin presiuni ulterioare, Basescu a fost infiltrat subversiv si capcanat. Cititi si va cruciti interviul din Revista 22 a GDS cu data de 12-18 iulie 2005 Interviu acordat de preşedintele României, Traian Băsescu … “Noi descoperim ca sunteti un presedinte autoritar, ca vreti sa-i comandati pe toti. Sunt foarte multe voci, nu ale celor cu care va duelati dvs. de obicei, care spun ca amintiti de modelul Lukasenko, in cel mai bun caz, Putin”, incepe deranjata Rodica Palade, dupa modelul preluat si de Alina Mungiu si citat mai sus. Interviul trebuie, repet, citit integral pentru a intelege fenomenul capcanarii presedintelui. Dar, ca sa o lamurim cu acest Tismaneanu, redau o parte din dialogul de atunci: “Intrebare: Si asta exista si este o proba (nota red.: Stalinism pentru eternitate, de Vladimir Tismaneanu). Traian Basescu: Nu este, doamna, o proba. Este punctul de vedere al unui autor. Intrebare: Deci punctul de vedere al lui Vladimir Tismaneanu despre stalinism nu va poate determina sa mergeti in Parlament, asa cum v-a cerut societatea civila, si sa prezentati o rezolutie de condamnare a comunismului? Traian Basescu: Nu doamna. Eu pot sa o fac, dar o fac superficial si va fi contestata oricand.(…) Intrebare: Aceste carti sunt facute de istorici si inseamna un punct de vedere stiintific. Dvs. cu adevarat vreti sa birocratizati. Dvs., de exemplu, nu cunoasteti Memorialul victimelor comunismului, de la Sighet, aflat sub egida Consiliului Europei, unde cei mai de seama istorici si tehnicieni pe aceasta chestiune s-au pronuntat. Ei si-au dat girul si acest muzeu reprezinta o institutie, care a publicat nenumarate lucrari din care reiese cat se poate de clar ce e cu comunismul. Ce comisie doriti si de ce nu ii dati curs, daca doriti o comisie? Traian Basescu: Eu cred ca initiatorii, d-l Ticu Dumitrescu… Intrebare: Nu-l invocati tot timpul. Traian Basescu: Este singurul cu care am discutat subiectul, de-asta il invoc. Daca l-as fi discutat cu dvs., spuneam. Intrebare: Noi v-am trimis o scrisoare, publicata pe prima pagina din 22, si Presedintia nu stia de aceasta scrisoare (nota red.: Apel pentru Romania – iunie 2005, Revista 22 nr. 797), prin care va invitam sa dati curs unor cereri ale noastre exact in aceasta idee. Dar n-ati raspuns. Traian Basescu: Nici n-am cum sa raspund in mod serios la modul acesta de a se lucra cu Presedintia. Va asigur ca nu se va face nici o condamnare publica de la nivelul Presedintiei pana cand nu exista un document al unei comisii care sa-si asume cele prezentate si care sa aiba drept concluzie ca trebuie condamnat comunismul. (…) Poate fi o comisie pe langa Academia Romana, pe langa Universitatea Bucuresti… Intrebare: Dar asta e Academia Civica care face asa ceva, o institutie care a scos nenumarate lucrari. Traian Basescu: Ma puneti sa citesc, dupa care sa condamn. Renuntati. Mai bine mi-ati aduce un raport semnat de oameni recunoscuti si va asigur ca ati avea succes.” Aceasta a fost fraza fatala. Urmata de presiunile de alt gen. Altfel, poate aveam norocul si Comisia ar fi fost, asa cum s-ar fi cuvenit, sub egida Academiei Romane… Tismaneanu a fost impus si din necunoasterea nocivitatii sale. Bine-bine, si Patapievici? Dupa toata cacanariile pe care le-a facut? E, aici e o alta poveste, pe care, insa, nu o sa o lasam asa… Pana la deznodamant, va recomand doua texte, spre adancirea dilemei: Lamurirea unei confuzii: “Patapievici, omul lui Basescu” si Domnule Presedinte!
Javrele “sabatice”
Pana una alta vedem cum membrii aceleiasi gasti pe de-o parte sunt lingaii penibili ai lui Basescu, pe de alta parte javrele rapciugoase care latra dar n-au cum sa ajunga sa muste. Fondurile si le iau, fara jena, de la toti mogulii momentului. De muscat vor reusi insa atunci cand se vor strange in haita. In apropierea alegerilor. Atunci sa te tii. Momentan hamaie, cum face Alina Mungiu. Iata semnalele. Citez din “Catavencu”: “Rep.: De unde tupeul ăsta contra lui Zeus? A.M.-P.: Depinde în ce piesă jucăm şi cine a scris-o. Dacă sîntem într-un desen animat cu zei şi muritori, da, tocmai am descoperit focul şi urmează trăsnetele şi fulgerele. Dar un asemenea desen animat cu scenariu de Adrian Severin eu nu cred că reflectă realitatea, sau Adrian Severin a avut dreptate tot timpul cu cezarismul lui şi noi eram nişte caraghioşi şi în următorul desen animat vine actul patru cu deşteptarea şi insurecţia. (…) Nu e în joc Parlamentul European, ci al doilea mandat al lui Băsescu. (…) Geoană stă mult mai rău cu presa decît cu publicul larg, nu e lipsit de potenţial, iar în străinătate continuă să fie cel mai cunoscut lider român. (…) Visez să ajung la anul meu sabatic, care e peste un an (…).” Toate acestea, doar o mica parte din ce stiu, le-am scris ca sa intelegeti mai bine ca discutia de azi nu o priveste pe Elena Basescu sau Alina Mungiu. Si nici pe subsemnatul. Traim intr-un stat ocupat, suntem intr-un razboi, fronturile s-au intrepatruns. Pacatosi suntem cu totii. Sa incercam sa-i ajutam pe cei care pot face mai mult bine decat rau si sa ne folosim armele, cuvintele, impuscandu-i cu articole pe cei care stim ca au facut, fac si nu pot face decat rau Romaniei.
Despre Alina Mungiu de la SAR, GDS si SOROS, ieri, la Realitatea TV: “Doamna Mungiu mizeaza pe un lucru care nu-mi este caracteristic nici mie, nici familiei mele, nici copilului meu, nici sotiei mele: NESIMTIREA!”
Despre Cristian Pirvulescu de la Pro Democratia, GDS si SOROS, presedintele Traian Basescu a spus, dupa legiferarea porcariei de “lege a uninominalului” de catre Cabinetul PNL-UDMR: “Concluzionez că a fost o MINCIUNA promovată de Guvern şi de domnul Pirvulescu. Din acest moment, personal o să-l mai cred pe domnul Pirvulescu şi în analizele domniei sale când soţia sa nu va mai fii salariată la Guvern. Cât timp rămâne în Palatul Victoria, să nu mai vândă analize politice nimănui”.
April 27th, 2009 
VR 
Renumita publicatie americana The Washington Times se refera in editia sa electronica de luni la Traian Basescu, numindu-l presedinte al Republicii Moldova.
EDITORIAL ZIUA, 7 martie 2005
Posted in Uncategorized 
Tags: 
