Biroul de contraspionaj al Serviciului de securitate al Ucrainei (SBU) nu-i mai urmareste pe agentii de informatii rusi, scrie “Izvestia”. Mai mult, SBU si FSB (Serviciul federal de securitate al Rusiei) au convenit, printr-un acord, revenirea pe teritoriul Ucrainei a agentilor de informatii ai Rusiei. In fata celor doua servicii secrete ale principalelor state est-slave se deschide un teren amplu de colaborare. In ce domenii? Le enumera un fost vicepresedinte al SBU, acum deputat in Rada de la Kiev, Andrei Kojemeakin: lupta impotriva crimei organizate si a traficului de stupefiante, a migratiei clandestine si traficului de fiinte umane. Dar si in alte domenii, legate de “securitatea nationala si protejarea suveraniitatii tarii care tin de serviciul de contraspionaj insarcinat cu pastrarea secretului de stat”. Se va conlucra si pentru “securitatea informatiei si impiedicarea amestecului in afacerile nationale a serviciilor de informatii straine”, a declarat deputatul ucrainean.
Cand spionii si contraspionii se inteleg si conlucreaza deschis si intr-un cadru oficial, clar si reglementat, pe documente semnate, inseamna ca intre cele doua state relatiile sunt optime, iar increderea reciproca deplina. Este situatia Rusiei si Ucrainei, dupa instalarea la presedintia de la Kiev a lui Viktor Ianukovici.
Ziarişti din cercul de simpatizanţi ai premierului ne-au relatat victorioşi că, la Summit, Filat a fost aşezat de gazde în stânga premierului rus, Vladimir Putin. O fi bine. Dar dacă stătea în dreapta era mai bine? Dar dacă ar fi fost aşezat ceva mai departe de Putin era un semn rău? Aşa ori altfel, bănuim că premierul nostru a fost fericit. Pentru că recent, într-o emisiune televizată, Filat a afirmat că Vladimir Putin reprezintă pentru el un model printre premierii actuali din lume. Să fie un model la capitolul activitate în serviciile secrete sovietice sau la cel al îngrădirii libertăţii de exprimare, al răfuielii cu presa ori anihilarea oponenţilor politici?
Vladimir Filat a avut şi o întrevedere bilaterală cu premierul rus, în cadrul căreia s-a declarat adeptul unor relaţii pragmatice, bazate pe realism, cu Federaţia Rusă. Serviciul de presă al guvernului a precizat că cei doi au discutat despre datoria Tiraspolului la gaze, despre deschiderea unor noi terminale pentru exportul vinului moldovenesc în Rusia şi extinderea termenului de înregistrare a cetăţenilor moldoveni pe teritoriul Federaţiei Ruse. Vladimir Putin a promis că va discuta cu plăcere problemele dureroase din domeniul economic, inclusiv problema importului vinurilor din ţara noastră.
Chiar dacă unele medii de la noi au prezentat promisiunile ca pe un fapt împlinit, discuţiile despre deschiderea unor noi terminale, din câte ne amintim, durează de ceva timp, iar medicul sanitar principal din Rusia, Ghenadie Onişcenko, nu ezită, în anumite situaţii, să blocheze câte un lot de vinuri moldoveneşti la frontieră. Sursele noastre confirmă că întrevederea a durat, cu tot cu elementele de protocol, exact 4 minute! Dar asta îl poate încânta pe oricine, întrucât confirmă capacităţile cu adevărat napoleonice ale premierului de la Chişinău de a aborda în paralel, într-un timp record, toată gama de subiecte de pe agenda bilaterală moldo-rusă.
Putin a mai vorbit despre plăcerea cu care a remarcat participarea militarilor moldoveni la parada din 9 mai de la Moscova, accentuând că aceasta este istoria noastră comună şi victoria comună asupra fascismului.
Premierul moldovean, Vladimir Filat, a declarat, ieri, că este confuz în legătură cu afirmaţia premierului rus, Vladimir Putin, potrivit căruia situaţia din Republica Moldova este în continuare “instabilă”. Premierul rus Vladimir Putin a afirmat intr-un interviu acordat postului de televiziune MIR ca situatia politica neclara din Republica Moldova poate fi asemanata cu aceea din Kirgizstan, unde premierul a fost inlaturat in urma unor confruntari violente de strada.
Intrebat despre discutiile bilaterale pe care le-a avut vineri cu premierul Vlad Filat la summitul sefilor de guverne din tarile membre CSI, Putin a raspuns ca “situatia politica din Republica Moldova nu este clara inca”.
El a adaugat ca “aceasta nu este probabil la fel de tensionata ca cea din Kirgizstan, dar am vazut ca este aproape ca in Kirgazstan”.
“Am dori sa avem nu doar liniste la granitele Rusiei, ci si o situatie politica si economica pozitiva in tarile vecine, tinand cont de faptul ca au impact asupra noastra. De aceea, vom face tot posibilul pentru a ne ajuta vecinii, inclusiv Moldova”, a mai declarat premierul rus.
Republica Moldova isi construieste relatiile cu Rusia pe baza unui parteneriat strategic, a declarat premierul Vlad Filat vineri seara, in cursul intrevederii cu omologul sau rus, Vladimir Putin, dupa summitul sefilor de guvern din tarile membre CSI, care a avut loc la Sankt Petersburg.
“In actiunile noastre noi ne bazam pe un parteneriat strategic cu Rusia”, a spus confuzul Filat.
Mai multi experti straini considera ca sansele reglementarii imediate a diferendului transnistrean sunt efemere. In acelasi timp, consolidarea prezentei Rusiei in bazinul Marii Negre si sustinerea pozitiei Moscovei in problema transnistreana de catre noul presedinte al Ucrainei, complica statutul Chisinaului ca partener in formatul de negocieri, titreaza presa de la Moscova, citata de portalul Politik.
Analistii politici Nina Diulgerova si Ghenadie Konenko, intr-un interviu pentru publicatia rusa “Pravda” s-au dat cu parerea despre perspectivele solutionarii conflictului transnistean, in conditiile semnarii declaratiei comune privind reglementarea transnistreana de catre presedintii Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, si cel al Ucrainei, Victor Ianukovici.
Astfel, specialistul in drept international si relatii internationale la Universitatea de la Varna (Bulgaria), Nina Diulgerova, sustine ca declaratia comuna a lui Ianukovici si Medvedev confirma situatia existenta: “Republica Moldova este un partener important in reglementarea diferendului transnistrean, dar nu trebuie de neglijat si cealalta parte in conflict”.
In acelasi timp, odata cu venirea la putere in Ucraina a presedintelui Viktor Ianukovici, situatia din Transnistria si, in general, din bazinulul Marii Neagre a devenit mai dinamica. “Prezenta Rusiei in aceasta regiune a crescut considerabil si nu trebuie de exclus faptul ca aceasta se resfrânte si asupra situatiei din Transnistria”, sustine expertul.
Referitor la pozitia UE, in ceea ce priveste conflictele din spatiul post-sovietic, Diulgerova considera ca aceasta “se reduce la ideea ca conflictele sunt problemele de ordin intern ale acestor state.” Astfel, “tarile-membre ale UE se abtin de la implicarea directa in asemenea probleme”, dar se pronunta pentru solutionarea conflictelor inghetate pe cale pasnica si prin dialog constructiv.
Ghenadie Konenko, seful Departamentului pentru Moldova si Transnistria din cadrul Institutului tarilor CSI, , comentând declaratia comuna a lui Ianukovici si Medvedev, sustine ca perspectivele solutionarii conflictului din stânga Nistrului sunt efemere, din cauza autoritatilor de la Chisinau. „Actuala conducere a Republicii Moldova nu vede in Transnistria un partener egal in negocierile privind rezolvarea diferendului. Si doreste, ca noi [Rusia] sa facem presiuni asupra lui Smirnov, astfel incât acesta sa revina la masa de negocieri in conditiile dictate de Chisinau”.
In ceea ce priveste Rusia, dupa semnarea declaratiei comune de la Kiev “situatia s-a simplificat”. Ucraina a salutat initiativa Moscovei cu privire la identificarea unui statut special garantat [pentru Transnistria], astfel acest sprijin complica “posibilitatea de manevra a autoritatilor de la Chisinau”, a mai adaugat Konenko.
Amintim ca presedintii Federatiei Ruse si Ucrainei au semnat la 17 mai, la Kiev, o Declaratie prin care este exprimata vointa politica comuna de a contribui in cadrul formatului de negocieri 5+2 la urgentarea reglementarii diferendului transnistrean. „Rusia si Ucraina opteaza pentru ca solutia problemei transnistrene sa fie identificata doar prin mijloace politice pasnice, in baza unui dialog egal dintre autoritatile de la Chisinau si cele de la Tiraspol in scopul determinarii unui statut special pentru regiunea transnistreana in cadrul suveranitatii si integritatii teritoriale a Moldovei, neutralitatii constitutionale si formarii unei armate si a unei zone economice unice”, se mentioneaza in declaratia celor doi sefi de stat. (inforusia.ro)
Desi s-au aflat pe parcursul mai multor secole in dispute pe viata si pe moarte vizavi de hegemonia la Marea Neagra, Turcia si Rusia au gasit un limbaj comun – cel economic. Daca rivalitatile dintre cele doua mari imperii – Otoman si Tarist – s-au perpetuat continua in istoria zonei Marii Negre, astazi ele s-au preschimbat in interese economice comune, legate in special de bogatele resurse de hidrocarburi din zona Marii Caspice.
Colaborarea cele doua forte de la Marea Neagra s-a materializat prin curtarea comuna a bogatei tari, Azerbaidjan, o oaza de bunastare in regiune din punct de vedere economic, dar un focar de instabilitate din punct de vedere politico-militar, situatie favorizata in special de conflictul mocnit pe care aceasta tara il intretinere cu Armenia asupra provinciei Nagorno-Karabach, aflata de aproape 20 de ani sub controlul Erevanului. Dupa luni intregi de negocieri si tatonari, Moscova si Ankara si-au dat mana, in cadrul vizitei presedintelui rus Dmitri Medvedev in Turcia, de pe 11-12 mai, asupra mai multor proiecte energetice despre care vom vorbi mai pe larg. Noua intelegere ruso-turca va permite Rusiei un control sporit in sectorul energetic turc iar Turcia va beneficia de oportunitatea repararii relatiei cu Baku in scopul asigurarii unei surse de gaz natural care va lua apoi drumul pietelor europene. De asemenea, in urma intelegerii ruso-turca, Ankara va putea oferi Azerbaidjanului garantii politice si de securitate in disputa teritoriala cu Armenia.
Vorbeam în articolul precedent despre viitoarea rupere a Ucrainei în mai multe părţi, şi despre faptul că majoritatea analiştilor politici serioşi nu numai că sunt de acord cu posibilitatea acestei ruperi, dar singurele lor dispute sunt asupra orizontului temporal şi de genul în câte părţi se va rupe Ucraina. Principalele posibilităţi în discuţie implică de la două până la patru părţi, dar nici altele, care prevăd mai multe bucăţi nu sunt de neglijat.
Nu vreau să mă implic în această dezbatere, scopul meu este să aduc în discuţie implicaţiile geopolitice, deloc de neglijat, care privesc direct România şi viitorul ei. În primul rând, de ce ne-ar interesa. Fireşte că ne interesează, deoarece orice se petrece la graniţele noastre ne implică, direct sau indirect, şi pe noi. De cele mai multe ori direct. Chiar dacă noi nu am simţit-o prea mult, fiind preocupaţi, ca de obicei, de problemele noastre interne, dar a avut o mare influenţă la nivel geopolitic, disoluţia Iugoslaviei a schimbat foarte mult ecuaţia de securitate în vecinătatea noastră.
Moscova şi Kievul fac front comun împotriva Republicii Moldova
Dupa ce Flota Rusa a ramas linistita la Sevastopol in ciuda scandalului din Rada Ucrainei si, mai nou, s-a permis oficial si revenirea agenturii FSB, acum, preşedintele rus Dmitri Medvedev şi cel ucrainean, Victor Ianukovici, au decis să deblocheze frontiera Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul regiunii transnistrene. Acest lucru ar însemna neutralizarea Misiunii EUBAM la frontiera moldo-ucraineană care obligă firmele din regiunea transnistreană să se înregistreze la Chişinău şi să aplice ştampila vamală a Republicii Moldova pentru operaţiunile de import-export. Despre acest lucru scrie în ediţia electronică de joi, 13 mai, cotidianul rusesc Nezavisimaia Gazeta.
Potrivit publicaţiei, în cadrul vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev în Ucraina, preconizată pentru perioada 17-18 mai curent, cei doi şefi de stat vor emite o declaraţie comună cu referire la regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Nezavisimaia Gazeta menţionează că a obţinut aceste informaţii de la sursele sale din cadrul Ministerului rus de Externe. Esenţa acestei declaraţii o constituie, potrivit sursei, „intenţiile Rusiei şi Ucrainei de a-şi coordona eforturile privind reglementarea transnistreană, unde ambele state au statut de garanţi şi intermediari”.
Replică la solicitarea Chişinăului de a înlocui pacificatorii ruşi cu un contingent internaţional de menţinere a păcii
Publicaţia notează că decizia de a redeschide frontiera în regiunea Transnistreană a fost luată după ce preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus autorităţilor de la Bucureşti să includă România în procesul de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean. „La Tiraspol, acest lucru a lucru a fost apreciat ca fiind o provocare, întrucât războiul din 1992 a izbucnit din cauza intenţiilor unora de a uni Moldova cu România, lucru nedorit în Transnistria”, se spune în articol.
De asemenea, autorul menţionează că „în Transnistria locuiesc circa 150 de mii de cetăţeni ruşi şi 100 de mii de cetăţeni ucraineni, iar soarta lor nu poate lăsa indiferente autorităţile ruse şi ucrainene” şi că Dmitri Medvedev i-a promis lui Igor Smirnov că transnistrenii care posedă paşaport rusesc vor fi apăraţi de Federaţia Rusă, „în caz de necesitate”. (more…)
Urmasul KBG-ului sovietic, actualul FSB (Serviciul Federal de Securitate) va reveni in curand la baza navala de la Sevastopol (Crimeea), acolo unde in prezent este ancorata Flota Rusa de la Marea Neagra, scrie cotidianul rus Kommersant. Aceasta noua intelegere va fi perfectata prin semnarea unui acord in 19-20 mai la Odesa intre seful FSB, Aleksandr Bortnikov si omologul sau ucrainean Valeri Horoskovski. In maxim o luna de semnarea documentului, FSB va reveni inapoi la Sevastopol, de acolo de unde fusese “expulzat” de fostul presedintele proocidental Viktor Iuscenko. Acordul nu indica insa nici numarul colaboratorilor FSB care vor lucra in Ucraina si nici daca acestia au dreptul de a participa la activitati operationale de ancheta pe teritoriul tarii, in schimb reincalzirea relatiilor ruso-ucrainene indica o dezvoltare a activitatii agentilor FSB la Marea Neagra in contextul in care NATO se pregateste sa amplaseze elemente ale scutului antiracheta in Romania. In luna decembrie a lui 2009, Iuscenko a fortat 19 agenti oficiali ai FSB sa paraseasca orasul Sevastopol dupa ce Kievul a denuntat acordul semnat in anul 2000 care permitea prezenta colaboratorilor serviciilor ruse in Crimeea. Cu toate acestea, dupa instalarea noului presedinte prorus Viktor Ianukovici, in februarie 2010, “partea rusa a pus in fata Kievului problema reluarii activitatii membrilor FSB la Sevastopol”, a indicat pentru Kommersant o sursa din diplomatia ucraineana. Acest viitor acord de colaborare FSB-SBU (Serviciul de securitate al Ucrainei – n.red.) vine in completatea celui semnat la 21 aprilie intre presedintii Dmitri Medvedev si Viktor Ianukovici, la Harkov, in estul Ucrainei. Acest documente prevede prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, in schimbul unei reduceri la pretul pentru gazele naturale, acord condamnat de opozitia de la Kiev, dar si de o mare parte a societatii civile ucrainene. De asemenea, exista posibilitatea ca acest acord sa poata fi prelungit cu inca cinci ani, pana in 2047.
Prezent in Romania intr-o vizita oficiala de doua zile, seful NATO, Anders Fogh Rasmussen, a tinut azi un discurs la Universitatea Bucuresti, axat pe trei puncte. Pornind de la razboaiele conventionale aflate in derulare chiar acum, secretarul general al Aliantei Nord Atlantice a dezvoltat subiectele: securitatea energetica, scutul anti-racheta si provocarile razboiului cibernetic. Referindu-se la acesta din urma si amintind de atacul prin care Estonia a fost lasata pe intuneric de “hackeri” rusi, Rasmussen a declarat ca sediul NATO este atacat cibernetic de circa 100 de ori pe zi. Anders Fogh Rasmussen si-a plasat discursul pe Facebook, cu link la site-ul NATO, alaturi de alte fotografii din Romania, in care apare mult mai relaxat decat in cele oficiale, “scortoase”, oferite in mod obisnuit de NATO sau Cotroceni. Dintre acestea am ales-o pe cea de mai sus, realizata inainte de inceperea cinei de lucru cu presedintele Traian Basescu.
Tot azi, seful CSI si al Federatiei Ruse, Dimitry Medvedev, la fel de relaxat, la “dacha” sa din regiunea Gorki de langa Moscova, a acordat un interviu corespondentului Izvestia, reprodus integral de Russia Today, CNN-ul rusesc (vezi VIDEO mai jos). Descheiat la gat, Medvedev s-a intretinut cu ziaristul rus o jumatate de ora rememorand istoria celui de-al doilea razboi mondial si abordand teme grele de politica interna si internationala, in preambulul sarbatoririi “Zilei Victoriei”, pe 9 mai. La intrebarea legata de relatiile Noii Rusii cu Statele Unite, Medvedev a sustinut ca fosta URSS si SUA “sunt victimele unor stereotipuri”, sechele ramase din era Razboiului Rece. In acelasi timp, el a deplans “reabilitarea fascismului in unele state UE”, fara a da insa exemple dar referindu-se in special la Tarile Baltice, in care rezistenta anti-sovietica a miscarilor nationale, elogiata azi oficial in cele trei tari, a fost inabusita de Armata Rosie (la noi principala organizatie anti-comunista, Miscarea Legionara, fusese deja “rezolvata” prin incarcerarile in lagare, inclusiv naziste, si crimele regimurilor dictatoriale ale lui Carol al II-lea si Antonescu). Medvedev merge pana intr-acolo incat acuza Tarile Baltice de un comportament “mai fascist” chiar decat Germania. Mai departe, tupeul lui Medvedev urca in crescendo, afirmand populist, pentru mujicul rus, ca daca URSS nu “elibera” Europa, astazi aceasta ar fi fost un “imens lagar de concentrarea”. De la Hollywood, la Hitler si Stalin, Medvedev ajunge la “lectiile de azi ale razboiului” si ideea planului rusesc de a crea un Sistem de Securitate European diferit de NATO. Georgia este invocata ca exemplu negativ in acest joc geostrategic. Inteligenta ruseasca este de nedezmintit: apropiindu-se de finalul interviului, Medvedev trece de la armele nucleare la urmatoarea intrebare pregatita din avans, privind un “posibil conflict ca cel de-al doilea razboi mondial”. Cu o lejeritate si rapiditate care tradeaza totusi aranjamentul regizoral (min 22.58), Medvedev raspunde imediat ca “din pacate, acest lucru este posibil”, bla, bla, bla, “accidente se intampla, trebuie sa fim pregatiti si puternici”. Este amuzant cum ziaristul Izvestia nici macar nu clipeste la auzul unor afirmatii atat de grave si trece, apoi, la urmatoarea intrebare. Alo, Mihalkov, Nikita Sergheevici, se vede ca nu-l consiliezi pe Dmitry Anatolievici la fel ca pe Vladimir Vladimirovici! 🙂 Urmariti singuri mai jos:
June 6th, 2010 
VR 
de Corneliu Vlad
Posted in 
Tags: 
