Posts Tagged ‘Rusia’

EDITORIALUL DE SEARA. Corneliu Vlad: Go, Russia!, Russie, en avant! sau HAI RUSIA!?

Go, Russia!

de Corneliu Vlad

Go Russia!Presedintele Medvedev a mai dat o lovitura de imagine – e greu de spus daca si asta a intentionat – cu un articol pe care l-a publicat pe site-ul Kremlinului si intr-un ziar electronic. De obicei, sefii de stat si mai ales cei ai Rusiei, nu se adreseaza, cand au ceva foarte important de comunicat, urbi et orbi, prin mass-media, ci recurg la ambiante somptuoase, de pilda din Kremlin prin televizor sau de la vreo inalta tribuna (de pilda a Parlamentului sau a ONU). De data aceasta, seful statului s-a exprimat prin presa, ceea ce vrea sa insemne ca a vrut sa o spuna direct, pentru toata suflarea rusa.

A vorbit despre imperativul modernizarii Rusiei, adica a facut ce fac, de secole, marii conducatori istorici ai acestui popor, de la Petru cel Mare si alti tari luminati, prin Lenin-Stalin (in felul lor, desigur), pana la Andropov ( care n-a prea avut mult timp) si Gorbaciov (cu rezultate contrariante) si Putin.

Rusia, cat e ea de mare si plina de resurse, n-a fost niciodata motorul prim al civilizatiei mondiale moderne, cel putin pana acum. Intotdeauna si-a dorit sa fie la nivelul celor/celui dintai in lume si apoi sa-i/sa-l si depaseasca ( si a facut-o intr- o serie de domenii, de pilda cel al explorarii spatiului cosmic), dar n-a fost de regula un antemergator. Nici actualii lideri de la Moscova nu-si propun neaparat asa ceva. (In 2000, Putin fixa ca obiectiv depasirea PIB-ului pe locuitor al Portugaliei).

Articolul lui Medvedev enunta obiective ambitioase, dar cam general formulate si nu ne vom referi acum la ele pentru ca, in mod sigur, ele vor fi concretizate si dezvoltate in proximul mesaj despre starea natiunii al presedintelui rus. Pana atunci, speculatiile asupra demersului prezidential din presa au toata libertatea sa curga cu duiumul. Unii se intreba daca mesajul va fi inteles ori ii va putea mobiliza pe cetatenii Rusiei, altii il asemuiesc, fara temei, perestroikai lui Gorbaciov, altii se intreaba daca e o continuare a noului curs deschis de Putin sau un nou inceput etc.

Oricum, articolul poate fi considerat ca pregatirea de artilerie pentru apropiatul mesaj anual, devenit traditional, al liderului de la Kremlin. Titlul articolului a fost tradus de englezi si americani prin “Go Russia!”, iar de francezi prin “Russie, en avant!”. In romaneste i-am putea spune “Hai Rusia!”, dar prea ar semana cu un slogan presidential de cu totul alta factura sau cu indemnurile adresate Nationalei de fotbal inaintea unui meci cu miza mare.

Miercuri, 04 Noiembrie 2009

www.inforusia.ro

ION CRISTOIU si un "aviz amatorilor": O vorbă a Marchizului de Custine. Candidatii la prezidentialele din Romania si pericolul Rusiei

O vorbă a Marchizului de Custine

de Ion Cristoiu
21 sep 2009

Pericolul diplomaţiei ruseşti e un adevăr de o valabilitate stupefiantă azi, când Rusia, după refluxul care a fost prăbuşirea URSS, a trecut la o ofensivă diplomatică agresivă.

Motivele acestei aventuri sunt şi azi controversate. După unii, marchizul a fost incitat de succesul cărţii lui Alexis de Tocqueville, apărută în 1835, Democraţia în America. Autorul profetiza în ultimul capitol că lumea viitoare va fi împărţită între Rusia şi America. Cunoscut drept semnatar al unor note de călătorie din Spania, marchizul va fi socotit că un voiaj în ţinutul despre care concurentul său spunea că va fi unul dintre stăpânii lumii i-ar putea aduce un răsunător succes. După alţii, marchizul de Custine s-a dus în Rusia anului 1839 pentru a obţine graţierea de către ţarul Nicolae I a unui tânăr conte polonez, Ignasy Gurowski, refugiat la Paris.

Indiferent de motivele călătoriei, sigur e că volumul Rusia 1839, publicat de marchiz în 1843, se constituie într-o lucrare capitală pentru a înţelege Rusia tuturor veacurilor şi nu numai cea a ţarului Nicolae I.

La vremea sa, volumul s-a bucurat de un succes răsunător. Interzis în Rusia, el a fost tipărit în Franţa (şase ediţii), în Anglia şi în Germania. Uitat apoi timp de un secol şi ceva, Rusia 1839 cunoaşte o redescoperire spectaculoasă în anii Războiului Rece. Observaţiile despre Rusia ţaristă erau de o actualitate surprinzătoare pentru Rusia sovietică.

Războiul Rece s-a încheiat de aproape două decenii. Rusiei sovietice i-a luat locul Rusia zisă şi democratică. Şi-au pierdut actualitatea observaţiile marchizului de Custine? Nici vorbă.

Pentru că Rusia de azi rămâne, cel puţin în politica sa externă, Rusia ţarilor şi Rusia secretarilor generali ai PCUS. Într-un cuvânt, Rusia dintotdeauna. Spune la un moment dat marchizul de Custine:

„Chiar dacă dominaţia Rusiei s-ar mărgini doar la pretenţii diplomatice, fără a merge până la cuceriri, tot ni s-ar părea cel mai de temut lucru din lume“.Comunismul a ridicat pe culmi nebănuite această ştiinţă a inteligenţei, a calculului rapid, a intuirii următoarei mişcări a adversarului, care e diplomaţia rusă. Nu sunt oare ruşii mari maeştri la şah? În „Chestiunea rusă la sfârşit de secol XX“, Soljeniţîn confirmă vorba marchizului de Custine. Principalele instrumente puse la lucru: realismul, cruzimea, cinismul. Nu în ultimul rând spoiala numită ideologia progresistă, sub puterea căreia mulţi inşi din Occident au acceptat să lucreze pentru KGB:

„Conducătorii comunişti au ştiut întotdeauna foarte precis ce urmăresc şi de ce au nevoie, demersurile lor fiind îndreptate numai spre realizarea unui scop lucrativ. N-au făcut niciodată niciun pas din mărinimie sau dezinteres; fiecare pas era calculat în modul cel mai realist posibil, «evaluarea» adversarului fiind făcută cu maximum de perspicacitate, de cruzime, de cinism. Pentru prima dată în îndelungata istorie rusească diplomaţia sovietică a lucrat ingenios, fără concesii, perseverent, impertinent, depăşind-o întotdeauna pe cea occidentală.“

Pericolul diplomaţiei ruseşti e un adevăr de o valabilitate stupefiantă azi, când Rusia, după refluxul care a fost prăbuşirea URSS, a trecut la o ofensivă diplomatică agresivă. Ofensivă cu rezultate deja palpabile: timorarea Occidentului prin şantajarea energetică, recuperarea sferei de influenţă nu numai asupra fostelor republici sovietici, dar chiar şi asupra unor ţări din Est, dar, mai ales, constrângerea Americii la concesii majore, cum e, de exemplu, renunţarea la Scutul antirachetă.

Se apropie scrutinul prezidenţial. În buna tradiţie a oportunismului valah, vor fi fiind candidaţi dispuşi a se lăsa seduşi de cântecele de sirenă ale Kremlinului, tentat să folosească bătălia care pe care de la noi pentru a reuşi cu mijloacele diplomaţiei ceea ce nu mai poate reuşi cu mijloacele tancurilor.

Aviz amatorilor!

PROIECT DE LEGE: RUSIA poate interveni in forta in orice stat al lumii. Georgia denunta provocarile ruse

Presedintele rus Dmitri Medvedev a inaintat Parlamentului spre adoptare un proiect de lege privind desfasurarea de forte in afara granitelor Rusiei.

Initiativa este legata de evenimentele din august anul trecut, a declarat seful statului, la o reuniune cu liderii principalelor partide politice in statiunea Soci de la Marea Neagra, nu departe de frontierele Abhaziei. “Dorim ca acele evenimente sa nu se repete, dar trebuie sa avem norme clare”, a spus seful statului. Legea din 2006 permite presedintelui doar trimiterea de trupe in afara Rusiei pentru operatiuni antitero. Dar legea nu defineste clar termenii de “stare de razboi”, ceea ce duce la complicatii tehnice in procesul de trimitere a trupelor. Proiectul de lege mentionat, care va completa cele stipulate la capitolul 10 din Constitutia Federatiei Ruse referitor la aparare, stabileste ca, in conformitate cu principiile si normele de drept international si cu acordurile internationale ale Rusiei, fortele militare ruse pot fi utilizate in afara teritoriului rus in urmatoarele patru cazuri: pentru respingerea unui atac asupra fortelor militare ale Rusiei sau a altor trupe dislocate in afara teritoriului Federatiei Ruse, pentru respingerea sau prevenirea unei agresiuni impotriva unui alt stat, pentru apararea cetatenilor rusi din strainatate si in lupta impotriva piratilor si asigurarea securitatii navelor maritime.RIA Novosti aminteste ca, anul trecut, Rusia a trimis trupe in Georgia, pentru a riposta la ofensiva georgiana impotriva Osetiei de Sud. (T.L. / https://www.inforusia.ro/)
ZIUA: Georgia denunta provocarile ruse
Relatiile Moscovei cu membrii CSI s-au deteriorat vizibil la un an de la conflictul ruso-georgian din august 2008

Tbilisi comemoreaza tre­cerea unui an de la razboiul ruso-georgian din vara anului trecut si sustine oprirea provo­carilor rusesti de la gra­nita autoprocla­ma­telor republici sepa­ratiste Abhazia si Ose­tia de Sud. Pe fondul acestui conflict, rela­tiile Rusiei cu ceilalti membri ai CSI au devenit tot mai tensionate in ciuda apropierii Moscovei de Occident
Rusia a incalcat in mod repetat si constient acordul de pace in sase puncte semnat la finalul razboiului ruso-georgian din luna august a anului trecut, a declarat ieri in cadrul unei conferinte de presa sustinute la sediul ambasadei Georgiei la Bucuresti de catre ambasadorul acestui stat, Levan Metreveli (foto). “Conform planului, de pace in sase puncte semnat de Georgia si Rusia cu participarea Frantei, militarii ambelor tabere combatante aveau obligatia sa se retraga pe pozitiile detinute anterior luptelor. Acest lucru nu s-a intamplat decat in cazul soldatilor georgieni, si nu in cazul celor rusi care au continuat provocarile”, a spus oficialul georgian.
Levan Metreveli a mai reamintit ca in aceste zile Georgia comemoreaza un an de la acest conflict armat care s-a soldat cu multe victime din randul civililor si totodata cu mari pagube materiale. Diplomatul georgian a dorit sa isi exprime recunostinta pentru trimiterea misiunii de observatori, printre care si 20 de romani, de catre Uniunea Europeana si Aliantei Nord-Atlantice pentru sprijinul acordat la reconstructia infrastructurii grav afectate de bombar­damente. El a mai adaugat ca schimburile comerciale intre Tbilisi si Bucuresti sunt in crestere si ca spera ca in viitorul mai apropiat sa se reia cursa feribotului pe ruta Constanta-Batumi, in scopul dezvoltarii relatiilor economice si a turismului intre cele doua state. Acesta a sustinut ca ruta ar putea fi “puntea de legatura cea mai profitabila dintre UE si tarile din zona Caucazului si totodata o poarta mai departe spre Asia Centrala”.

Tensiuni cu fostii sateliti
Publicatia rusa Moscow Times a scris ieri, in pagina sa online, ca relatiile Kremlinului cu statele din sfera de influenta a fostei Uniuni Sovietice au devenit tot mai tensionate in pofida faptului ca cele dintre Moscova si Occident s-au ameliorat. Moscow Times mai scrie ca nici noua administratie americana, nici oficialii europeni, nu fac din problema georgiana o piatra de incercare in relatiile strategice cu Rusia. Publicatia mai observa ca relatiile Moscovei cu NATO au fost relansate, in timp ce relatiile cu unele dintre cele mai rusofile state din cadrul Comunitatii Statelor In­dependente (CSI) s-au deteriorat. “Razboiul a demonstrat tuturor celelalte state din CSI ca nu sunt egale Rusiei in nici un fel, in pofida tuturor angajamentelor oficiale si ca toleranta Rusiei fata de comportamentul lor va avea intotdeauna o anumita limita”, a declarat Vladimir Jarihin, analist in cadrul Institutului pentru CSI, determinandu-i pe liderii acestora sa caute alternative in afirmarea suveranitatii.
Madalin NECSUTU / ZIUA

ROMANIA-RUSIA. Vrem relatii bune, ce-am face cu ele? EXTERNET cu Corneliu Vlad

Premierul Putin a semnat la Ankara la acorduri de cooperare pana l-a durut mana. Vreo 30 de acorduri de cooperare ruso-turce, numara cu uimire un ziarist de la Moscova. Cea mai mare parte a acordurilor tin de domeniul energetic. Ca e vorba de petrol sau gaze, de prospectare, depozitare sau transport, de transport din Mediterana in Marea Neagra , spre Europa Centrala , Europa de Sud au Liban, Israel sau India, ca e vorba de proiecte pe uscat sau submarine, care concureaza sau nu alte proiecte etc. etc. , toate se invartesc in jurul uneia si aceleeasi probleme: energetica. Ai zice ca Rusia si Turcia nu mai au astazi altceva de vorbit intre ele decat despre energie.
Si nu numai Rusia si Turcia. Energia a devenit subiectul trendy al zilei peste tot. Energetica a devenit nervum rerum gerendarum. Cand presedintii Americii vorbesc de Irak si Iran, se gandesc si la petrol, cand vorbesc de Afganistan, sunt cu gandul si la proiecte de oleoducte sau gazoducte. Cand liderii rusi se intalnesc cu liderii chinezi sau germani nu se poate sa nu discute si despre proiecte de conducte energetice.
In secolul abia incheiat, observa un comentator de presa rus, marii lideri ai lumii aveau doi cai de bataie pe care se incaierau sau cadeau la pace: ideologia si arma nucleara. Dezbaterea despre ideologii s-a rasuflat (cel putin la nivelul oamenilor de stat) iar nuclearul ramane in atentie mai ales in doua privinte: ca incredere necesara intre detinatorii de asemenea arme si ca neproliferare. Altfel, se discuta despre alte trei probleme presante: energie, energie si energie.
Despre ce discuta, insa, (sau mai degraba nu discuta) Bucurestiul oficial cu Moscova? Pana mai ieri-alaltaieri, inainte de orice, despre Tratat si Tezaur. S-au consumat pentru asta tone de cerneala, oratorii au baut cisterne de pahare de apa si degeaba. Intr-un tarziu, s-au pus frumusel aceste dosare, ca niste ghiulele cat muntii, in bratele vanjoase si competente ale expertilor si se parea ca se va trece la treaba concreta. Pe masa (astfel debarasata de “teme istorice”) a negocierilor ar fi trebuit sa se adune alte dosare, de dorit, si ele, cat mai multe si mai consistente. Dosare cu proiecte de colaborare. Dosare care, in ce ne priveste, nu prea exista.
Din cand in cand, presa ii impinge pe oficialii de la Bucuresti sa discute cu Moscova. Rareori, mai mult intamplator, asemenea discutii chiar au loc, dar cam fara folos. Cum s-a intamplat cu ocazia ultimei iesiri peste hotare a lui Vladimir Putin ca sef al statului, la summitul NATO de la Bucuresti, cand s-a intalnit si cu omologul sau din tara gazda, Traian Basescu. A ramas ca presedintele Romaniei (care ar fi el) sa se intalneasca iar, intr-un viitor apropiat, cu presedintele Rusiei (care ar fi el). Deocamdata nu sunt semne de asa ceva. Si de ce-ar fi? Daca s-ar intalni la un asemenea nivel, ar avea ei ce sa-si vorbeasca, ce sa decida, ce sa semneze? Au cele doua parti, hai sa zic, nu 30 de documente gata de semnat, cum a fost la recenta intalnire ruso-turca, dar macar cateva dosare temeinice de cooperare bilaterala, perfectate la virgula, numai bune de semnat si parafat, la nivel de sefi de stat?
De fapt, problema se pune asa: vrem relatii bune, sau macar normale, cu Rusia, dar daca le-am avea, ce-am face cu ele?
Disponibilitate pentru dialog, din partea Rusiei, se pare ca exista. Ambasadorul la Bucuresti al Federatiei Ruse, Aleksandr Ciurilin, declara nu demult ca “Romania joaca un rol serios in Uniunea Europeana, fiind a saptea tara dupa populatie, cu o politica externa foarte activa si un potential economic foarte solid”.(O declaratie frumoasa, politicoasa, diplomatica, sa dea Dumnezeu sa si fie asa.) Si mai spunea: “Noi tratam cu foarte multa atentie Romania. Ascultam si este foarte important ceea ce se spune aici si vrem sa fim si noi ascultati aici”. (Din nou: sa dea Domnul sa fie cum declara Excelenta Sa.)
Pana una-alta insa, ma gandesc din nou la intrebarea pe care mi-o tot pun de la o vreme: care este interesul national al Romaniei? Si nu numai in ce priveste relatiile cu Rusia.
NATO si UE au fost “pohta ce-am pohtit”. Ce urmeaza?
Corneliu VLAD
https://www.inforusia.ro/
Foto: Productie proprie

REMEMBER GEORGIA – Un an de la invazia ruseasca. Expozitia Fundatiei Pentru Romania de acum un an. Conferinta de presa la Ambasada Georgiei, ora 13.00

Ambasada Georgiei invita presa azi, 10 august, la ora 13.00, pentru o Conferinta de presa.

Imagini de la expozitia “Razboiul din Georgia, asa cum a fost”
Ambasadorul Georgiei, Levan Metreveli, si presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, profesorul Radu Ciuceanu au conferit Premiile Fundatiei Pentru Romania.
Redactori de la ZIUA si ZIUA Online au fost premiati miercuri de catre Ambasada Georgiei la Bucuresti, Fundatia pentru Romania, Asociatia Civic Media si Asociatia pentru Apararea Drepturilor Apatrizilor si Refugiatilor pentru “profesionalism, onoare si curaj in sustinerea adevarului, pentru responsabilitate civica si pentru compasiune fata de drama poporului georgian in timpul conflictului Rusia-Georgia din august 2008”. Diplomele au fost inmanate personal de catre Excelenta Sa Ambasadorul Georgiei, Levan Metreveli, si de catre presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, profesorul Radu Ciuceanu, in cadrul unui eveniment care s-a desfasurat la Muzeul de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti.
Evenimentul a fost prilejuit de lansarea si la Bucuresti a unei expozitii itinerante de fotografii intitulata “Razboiul din Georgia, asa cum a fost”. Momentul ales este totodata unul aniversar, la cinci ani de la debutul “Revolutiei Rozelor” de la Tbilisi, fenomen politic care a determinat noul curs al reformei democratice in Georgia si al apropierii statului de la Marea Neagra de structurile euro-atlantice.
Distinctiile au fost oferite urmatorilor:
Cristian Zarescu – Realitatea TV
Codrut Manescu – Realitatea TV
Laurentiu Radulescu – Antena 1 si 3
Alexandru Buzdugan – Antena 1 si 3
Cristina Dumitrescu – Radio Romania
Marian Voicu – TVR International
Oana Dobre – Evenimentul Zilei
Luciana Pop – ZIUA
Marius Batca – ZIUA Online
Madalin Necsutu – ZIUA Online
Mihai Isac – Karadeniz Press
George Damian – Dosare Ultrasecrete
Emil Neacsu – Gardianul
Corneliu Vlad – Cronica Romana
George Daniel Rapa – Adevarul
Irina Cristea – Jurnalul National
Simona Maties – Cotidianul
Nadia Dincovici – Nine O’Clock
Miruna Badea – Mediafax
Sorin Calciu – Rompres/Agerpres
Geta Huzum – NewsIn
Ileana Maros – NewsIn
Luana Pavalauca – NewsIn
George Roncea – Curentul
Mihai Rapcea – APADAR
Ion Varlam – Asociatia Adevar si Dreptatea
Viorel Ene – Asociatia Victimelor Mineriadelor
Prof. Radu Ciuceanu – Institutul National pentru Studiul Totalitarismului
Ambasadorul georgian E.S. Levan Metreveli a tinut sa le multumeasca acestora in numele poporului georgian pentru curajul, fie de pe teren, fie din redactiile institutiilor citate, de a reda in mod obiectiv si foarte prompt evenimentele de pe frontul din Caucaz. El a evidentiat faptul ca, pe langa razboiul conventional, ziaristii au avut de dus si ei o lupta pentru a putea transmite stiri in tara, in conditiile in care majoritatea canalelor de transmisie erau bruiate in mod deliberat. “Tin sa multumesc in numele tarii mele tuturor jurnalistilor romani prezenti in Georgia pe timpul razboiului din luna august si totodata intregului popor roman pentru sprijinul acordat in frunte cu domnul presedinte Traian Basescu”, a declarat diplomatul.

Text, Foto si Video – ZIUA si Ziua Online: Editiile tiparita si online ale ZIUA, premiate de Ambasada Georgiei * ZIUA premiata pentru profesionalism

Noul ambasador georgian le mulţumeşte lui Băsescu şi Comănescu pentru vizita la Tbilisi
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Noul ambasador al Georgiei la Bucureşti, Levan Metreveli, le-a mulţumit, miercuri, preşedintelui Traian Băsescu şi ministrului de Externe, Lazăr Comănescu, pentru vizitele efectuate la Tbilisi în cursul acestei veri.
“Vreau să transmit mulţumiri poporului român şi în mod deosebit preşedintelui României, Traian Băsescu, şi ministrului de Externe, Lazăr Comănescu, pentru sprijinul permanent acordat ţării mele”, a spus Metreveli.
El a precizat că a fost numit ambasador al Georgiei pentru România şi Republica Moldova la 2 august, înainte de începerea conflictului.
“Am fost numit ambasador în România şi Moldova la 2 august 2008, deci înainte de începerea războiului. Am ajuns aici la 15 septembrie. Pe toată perioada desfăşurării războiului m-am aflat în Georgia. Şi, credeţi-mă, pentru concetăţenii mei a fost deosebit de important că liderii europeni, că preşedintele Băsescu au venit în Georgia într-un moment în care încă mai erau bombardamente ruseşti”, a spus Metreveli.
El a ţinut să transmită mulţumiri speciale atât românilor, cât şi societăţii civile din România, care a organizat trei mitinguri împotriva conflictului izbucnit în Georgia.
Ambasadorul s-a referit la evenimentele petrecute în Georgia în luna august ca la o “agresiune brutală asupra unei naţiuni mici, a unei naţiuni democrate europene”.
“Peste câteva zile, ţara mea va sărbătorii cinci ani de la victoria revoluţiei trandafirilor (…), perioadă în care am reuşit să aplicăm reforme democaratice, am reuşit să combatem corupţia şi am reuşit să construim o bază solidă pentru o nouă societate democratică”, a spus noul ambasador al Georgiei la Bucureşti.
Levan Metreveli a făcut aceste declaraţii la un eveniment prilejuit de lansarea, la Bucureşti, a unei expoziţii itinerante de fotografii intitulată “Războiul din Georgia, aşa cum a fost”. Momentul ales marchează şi a cincea aniversare a debutului “revouţiei trandafirilor” de la Tbilisi, care a influenţat apropierea Georgiei de structurile euroatlantice.
Cu aceeaşi ocazie, Fundaţia pentru România împreuna cu Ambasada Georgiei în România au premiat mai mulţi jurnalişti pentru acoperirea media acordată subiectului conflictului din Georgia din cursul acestei veri.
Miruna Badea
[email protected]

Detalii: www.fundatia.org

CORNELIU VLAD a reusit sa dezmorteasca ursul de pe soseaua Pavel Dmitrievici Kiseleff. Ambasadorul Ciurilin despre Noua Rusie si Romania

Reporter: De la constituirea Federatiei Ruse, eveniment istoric pe care l-am marcat la 12 iunie, evolutia istorica a acestei tari si a acestui popor parcurge unul din momentele cele mai importante de cautare si de luare a deciziilor. Cum ati caracteriza acest moment istoric din punct de vedere al situatiei politice interne si al vietii social-economice din Rusia?
Aleksandr Ciurilin: Adoptarea la 12 iunie 1990 a Declaratiei privind suveranitatea de stat a Federatiei Ruse a fost o piatra de hotar în istoria tarii noastre. Aceasta a simbolizat schimbarea naturii regimului sau statal si politic, definirea unui nou vector de dezvoltare a statului. S-a schimbat radical sistemul puterii si cel al conducerii de stat, a început sa se dezvolte adevaratul federalism. Pentru Rusia a început numaratoarea inversa a unei noi perioade, în care libertatea cuvântului, a pluralismului, proprietatea privata au devenit realitate. Aceasta este ceea ce îsi doresc toti rusii. Sperantele si aspiratiile rusilor sunt reflectate în strategia de stat pe care o promoveaza conducerea rusa. În primul rând, aceasta se exprima prin politica interna de orientare sociala. Aceasta politica are ca scop îmbunatatirea nivelului de trai al cetatenilor, inclusiv printr-o serie de proiecte la nivel national. Printre acestea se numara modernizarea învatamântului, ajutoarele pentru mame, constructia de locuinte. În pofida crizei mondiale, noi am reusit sa lansam programe de înnoire a industriei constructiilor de masini, a complexului agricol, crearea si implementarea nanotehnologiilor avansate, îmbunatatirea transporturilor si comunicatiilor.

Rep.: Schimbarile importante care au avut loc la începutul anilor 1990 au dus la schimbarea rolului si a misiunii Rusiei în Europa, în Asia si în lume. Care este chintesenta actualei conceptii de politica externa a Rusiei, care sunt directiile sale de actiune?
A.C.: La baza liniei politicii noastre externe sta întelegerea clara a problemelor care stau în fata umanitatii, a intereselor noastre nationale, disponibilitatea de a colabora eficient cu partenerii. Noi actionam în baza dreptului international, constienti de raspunderea care ne revine prin statutul ONU si de posibilitatile noastre reale. Baza politicii externe a Federatiei Ruse o reprezinta Conceptia politicii externe aprobata de presedintele Federatiei Ruse, D.A. Medvedev. Pragmatismul, multivectorialitatea, promovarea cu consecventa a intereselor noastre vor determina si pe viitor activitatea noastra în politica externa, agenda noastra în relatiile internationale. Dar vom fi gata de lupta si nu vom lasa sa ne fie calcate interesele noastre si ale prietenilor nostri.
Pornim de asemenea de la necesitatea continuarii dialogului constructiv pentru promovarea unei alte initiative a Federatiei Ruse – Tratatul privind Securitatea Europeana. Scopul nostru este extrem de clar. Trebuie sa încetam odata si sa punem capat rudimentelor „razboiului rece“ si sa asiguram tarilor din spatiul euro-atlantic conditii egale de securitate. Aceasta va permite eliberarea unor resurse suplimentare pentru rezolvarea unor probleme stringente economice, ecologice si a altor probleme. Principala noastra prioritate pe planul politicii externe ramâne spatiul Comunitatii Statelor Independente.
Rusia doreste sa întareasca nucleul integrationist al CSI sub forma unui Tratat de securitate colectiva a Comunitatii Economice Euroasiatice, a Statului al Rusia si Belarus. Noi ne pronuntam pentru întarirea pe multiple planuri a colaborarii cu Uniunea Europeana, inclusiv cu constituirea cu consecventa a unor spatii comune în sfera economiei, securitatii interne si internationale, învatamântului, stiintei si culturii. Intereselor Rusiei si celor ale întregii Europe le corespunde cu certitudine formarea unui sistem deschis de securitate colectiva pe baze clare de acorduri juridice.

Rep.: În tarile din Europa Centrala si de Sud se elaboreaza diferite variante de transport si livrare a resurselor din Rusia, din statele din Asia Centrala si Caucaz, în scopul realizarii sau întaririi securitatii energetice a statelor europene în aceste regiuni. În aceasta sfera Rusia joaca rolul primordial, fiind principalul jucator de care nu se poate sa nu se tina seama. Cum actioneaza Rusia în aceste regiuni si care sunt proiectele sale aici?
A.C.: Noua Rusie îsi construieste relatii de piata civilizate cu partenerii sai mai apropiati sau îndepartati. Acest lucru se refera si la domeniul livrarilor de gaze. Totusi, sistemele contractelor economice si al conventiilor interguvernamentale s-au dovedit a fi insuficiente pentru garantarea unor livrari de gaze fara întreruperi în Europa.
Tranzitul a început sa fie tributar concurentei în afara relatiilor economice si presiunilor politice, atât asupra furnizorilor, cât si asupra consumatorilor. Acest fapt a destabilizat situatia. Modelul aparut în livrarile de gaze a încetat sa mai fie eficient, fiind necesara modernizarea sa. Aici pot fi avute în vedere urmatoarele circumstante. Cu toata criza economica mondiala, pe o perspectiva pe termen mediu si lung va creste consumul de gaze în tarile Uniunii Europene. Se preconizeaza ca în perioada 2020-2025, europenii vor mai avea nevoie de cel putin 200 miliarde metri cubi de gaze pe an. Gazele vor ocupa cel mai important loc în asigurarea necesarului pentru industrie si populatie. De altfel, este si de înteles – o economie moderna nu mai poate fi sustinuta cu lemne, carbunele si pacura sunt depasite cu mult de gaze din punct de vedere al gradului de poluare. Introducerea pe scara larga a noilor surse de energie va fi probabil o solutie în viitorul mai îndepartat.
Pentru a creste volumul livrarilor din Est al purtatorilor de energie, fara riscul sustragerii acestora, a fost conceputa construirea gazoductelor «Nord Stream» si «South Stream», cu o capacitate de transport de aproximativ 100 miliarde metri cubi. Si legat de aceasta, crearea unor trasee alternative de livrare a gazelor reprezinta baza noii politici comune energetice a Rusiei si Uniunii Europene (o alta parte componenta a acesteia o reprezinta realizarea proiectului «gazoductului inelar», adoptat de UE în noiembrie 2008). Sunt absolut nefondate afirmatiile de care ne-am saturat, potrivit carora creste în mod periculos dependenta Europei de gazele rusesti: este momentul sa aflam ca în transportul gazelor prin conducte furnizorul si consumatorul sunt reciproc dependenti. De altfel nici nu exista vreun asemenea precedent în relatiile noastre cu beneficiarii europeni – gazul rusesc a fost comercializat fara întrerupere în Europa, chiar si în perioada «Razboiului Rece».

Rep.: Relatiile dintre Rusia si România au capatat o noua dinamica. În primul rând, a fost eliminat climatul de asteptare, de prudenta si chiar de suspiciune, bazat în primul rând pe prejudecati si procese de intentie. Cum ar putea fi depasita aceasta etapa framântata si nefasta în relatiile bilaterale?
A.C.: As dori sa cred ca este asa. Politicienii sunt obligati sa faca totul pentru a reusi sa apropie si nu sa înstraineze tarile noastre una de cealalta. Cred ca tocmai acest lucru corespunde intereselor nationale ale României si Rusiei.
Poporul României nu are de ce sa se îndoiasca de simpatia noastra traditionala pe care o nutrim fata de el. Românii sunt vecinii nostri, între noi s-au statornicit relatii bune, pe multiple planuri, ne simpatizam reciproc. Popoarele noastre sunt unite prin culturile apropiate, prin modul de viata, majoritatea credinciosilor rusi si români sunt crestini ortodocsi. În memoria noastra comuna vor ramâne pe vecie victoriile si pierderile comune de pe câmpurile de lupta din cele doua razboaie mondiale si din razboiul de eliberare a Balcanilor. În calatoriile pe care le-am facut prin tara am avut numeroase ocazii sa ma conving ca bunele sentimente ale românilor fata de rusi nu s-au diminuat.
În ceea ce priveste depasirea «etapelor nefaste», eu as zice astfel. Trebuie sa acceptam trecutul asa cum este. Nu trebuie sa încercam sa-l idealizam, sau sa-l schimbam de dragul conjuncturii politice de astazi.Totusi nu se poate trai în trecut; trebuie sa ne gândim la ziua de azi si la viitorul copiilor nostri.

Rep.: Ce ar trebui sa faca Bucurestiul oficial si Moscova oficiala pentru a se ajunge la relatii optime între statele si popoarele noastre?
A.C.: Eu nu am o reteta pentru partea româna. Si nici nu mi se pare potrivit sa dau sfaturi în asemenea chestiuni. Cred însa ca va pot împartasi unele consideratii. Confruntarea ideologica e de domeniul trecutului, omenirea îsi rezolva noile probleme. Numai colaborarea si conlucrarea reciproca ne pot ajuta ca în secolul XXI sa le putem depasi.
Corneliu Vlad

PUTIN MAXIMUS: oligarhul Oleg Deripaska pus sa semneze in direct plata angajatilor, in valoare de 1,5 milioane dolari

CE MAI ZICE Mr Putin. Ravas de la Ambasada Rusiei: Atentie la Ucraina!

AMBASADA FEDERAŢIEI R– USE ÎN ROMÂNIA

N _______
“30” mai 2009
PRESS-RELEASE
STATEMENT BY PRIME MINISTER VLADIMIR PUTIN

On June 7, 2009 Ukraine is due to make another payment for Russian natural gas, which is being supplied for domestic consumption and for underground depots. Talks indicate that Ukraine may find it difficult to meet this financial commitment. This is increasing the risk of new setbacks in the transit of Russian gas to European consumers.
Looking for a way out of the predicament, Ukrainian Prime Minister Yulia Tymoshenko suggested that Russia make a five to seven year advance payment of about five billion dollars for the transit of gas to Europe. Ukrainians have to pay about that much for Russian gas supplies.
Implementation of this proposal seems unlikely for at least three reasons.
First, Ukrainian President Viktor Yushchenko recently referred to this option as illegal.
Second, the joint EU-Ukrainian declaration on upgrading the Ukrainian gas transport network, signed on March 23, 2009 in Brussels, provides for a considerable change in the organisation of the Ukrainian gas complex. In other words, we do not know for certain with whom Gazprom will execute gas supply contracts for Ukraine and for the securing of transit to European consumers.
Third, the global crisis, along with a drop in gas prices and sales will make it difficult to stockpile five billion dollars.
Since Ukraine has voiced doubts in its ability to make the payments for natural gas, we have informed our partners of a potential problem, resorting to the early warning mechanism set up between Russia and the European Union (EU) on potential energy system setbacks. I sent messages to the EU leaders –President of the European Commission José Manuel Barroso, President of the Czech Republic Vaclav Klaus, and Swedish Prime Minister Fredrik Reinfeldt. I also discussed gas supplies via Ukraine, including ways of resolving the problem in a telephone conversation with Mr Barroso today.
Judging by the reaction of these European leaders, the EU is unable to render the required financial aid to Ukraine. They made references to the acute economic crisis and the EU’s internal rules and procedures.
Having warned our European partners about the threat to Europe’s energy security, we have declared our willingness to shoulder part of the responsibility of the financial burden in resolving the problem. However, I would like to emphasize that Russia does not intend to subsidize the Ukrainian economy single-handedly. We are hoping that the EU will hear our concerns and discuss them very seriously at its forthcoming meeting on June 18-19.
I would also like to make one more remark about the world community’s concerted effort to counter the crisis. On May 27, I sent a letter to IMF Managing Director Dominique Strauss-Kahn, reaffirming Russia’s readiness to invest up to $10 billion in its bonds. These additional resources will expand the fund’s potential to deal with the crisis.
At the same time, we are convinced that the funds allocated by Russia should be used primarily to help our CIS neighbours, in particular, to help Ukraine resolve its energy problem. We are grateful to Mr Strauss-Kahn for his initial constructive response.
The Ukrainian Government has been informed about the essence of our proposals to the IMF and our European partners.
To conclude, I would like to emphasize once again that the impending problem of Ukrainian transit is very serious and concerns not only Russia and Ukraine. It concerns an overwhelming majority of European countries, and should be resolved with a common effort, and with full understanding of the responsibility involved. I hope that this sober and pragmatic logic will gain an upper hand.
Vladimir Putin
May 29, 2009

RUSIA ataca ROMANI la TEZAUR. Seful diplomatiei romanesti Cristian Diaconescu facut mincinos de Ministerul de Externe de la Moscova

AMBASADA FEDERAŢIEI R– USE
ÎN ROMÂNIA
COMUNICAT DE PRESA

Comentariul Domnului A.A.Nesterenko- purtătorul de cuvânt al MAE al Federaţiei Ruse- în legătură cu declaraţia Domnului Cristian Diaconescu-Ministrul de Externe al României privind „înţelegerea de a relua întâlnirile bilaterale” pe tema „tezaurului românesc”
Din păcate, Domnul C. Diaconescu denaturează faptele. Pe data de 27 februarie a.c. în cadrul convorbirilor ruso-române la nivelul miniştrilor afacerilor de externe nu a fost vorba de reluarea convorbirilor pe tema „tezaurului românesc”, ci de intensificarea lucrărilor Comisiei mixte pentru studierea problemelor legate de istoria relaţiilor bilaterale. Scopul activităţii acestei structuri cu statut neguvernamental nu este nicidecum „restituirea tezaurului românesc”. Comisia a fost înfiinţată în vederea studierii întregului ansamblu de probleme delicate (aşa zise „pete albe”) a istoriei complexe a relaţiilor dintre ţările noastre. Această, însă, trebuie să recunoaştem, prezintă un spaţiu de cercetare mult mai amplu, deoarece în istoria noastră comună au fost cunoscut şi multe alte evenimente ambigui, precum, de exemplu, acapararea de către trupele româneşti a bunurilor militare şi de altă natură după demobilizarea armatei ruse la sfârşitul Primului război mondial, ocuparea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord în 1918-1940, acţiunile administraţiei româneşti în „Transnistria” în 1941-1943, acţiunile românilor în timpul celui de-al Doilea război mondial. De aceia, am dori să subliniem încă o dată: pentru obţinerea unei imagini istorice depline şi obiective Comisia are sarcină de a studia întregul ansamblu relaţiilor reciproce complexe în prima jumătate a secolului fără a se limita numai la unele aspecte ale acesteia care prezintă interes pentru o singura parte.
28 mai 2009

EXCLUSIV ZIUA Online: Cristian Diaconescu da o replica agresiunilor concertate impotriva Romaniei dinspre Rusia, Ucraina si Moldova

Cristian Diaconescu despre atacurile din Rusia si Ucraina: In politica externa, nu totul se intampla peste noapte
Ascultati aici interviul cu ministrul Cristian Diaconescu (MP3, 8201 kB) Descarca »
Atacurile din presa rusa si ucraineana la adresa Romaniei, osemintele ostasilor romani, cazuti la datorie in cel de-al Doilea Razboi Mondial, tinute in saci prin poduri. Mai ales ca joi este Ziua Inaltarii Domnului si cea a Eroilor. Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a discutat cu ZIUA Online despre aceste subiecte. Cititi si ascultati aici un interviu in exclusivitate!
Ziua Online: In ultima vreme, presa de limba rusa, nu neaparat din Federatia Rusa, a lansat un atac direct la adresa Romaniei, cu trimitere evidenta la declaratia Presedintului Basescu, referitoare la Pactul Ribbentrop- Molotov si tratatul de frontiera cu Republica Moldova. Reactia ofcialilor romani si, in special, a MAE, a fost destul de retinuta. De ce?
Cristian DIACONESCU: Din punctul de vedere al Ministerului de Externe, reactionam numai la nivel institutional, iar, in relatiile bilaterale dintre Romania si alte state, nu au intervenit elemente de natura celor sublinitate in respectivele reactii. Multe dintre aceste pozitionari fiind in seama, in special, de economia politica interna, de momente politice, intr-un fel sau altul, dar, repet, la nivel oficial, nu exista nici un fel de adresare negativa la adresa Romaaniei.
Z.O.: Totusi, sunt citati oficiali din cadrul Federatiei, dar si unii analisti importanti. Chiar daca declaratiile nu au venit pe canale diplomatice…
C.D.: Atata vreme cat Romania si-a respectat, continua sa-si respecte si isi va respecta in coninuare toate obligatiile si responsabilitatile pe care le are in sistemul Uniunii Europene, nu exista nici un motiv de preocupare, iar aceasta atitudine o vom continua. Din punct de vedere al Romaniei, politica de externe si securitate, promovata la nivelul Uniunii Europene, cat si la nivelul Aliantei Nord-Atantice, reprezinta elementul fundamental de baza, care nu se va abate de la principiile asumate. Nu vad nici o dificultate in a prezenta si liniile fundamentle si atitudinea pe care Romania o are.
Sigur, ca exista preocupari, atunci cand, din punctul nostru de vedere, sunt incalcate normele de functionare ale statului de drept sau cand aspiratiile afirmate, privind integrarea europeana, nu sunt urmate si de fapte. Aceasta este situatia! Vom promova dialogul si proiectul european si realatiile de buna vecinatate cu vecinii de la Rasarit.
Z.O.: Mai grav este ca o reactie mult mai agresiva a venit din partea vecinilor ucraineni, inclusiv in Rada Suprema.
C.D.: Si in plan bilateral, dar si multilateral, in relatia cu Ucraina, promovam aceleasi principii care au stat la baza politcii noastre. De multi ani, sprijinim aspiratiile Ucrainei de integrare euro-atlantica, avem o prespectiva cat se poate de flexibila, pozitiva, privind relatiile de buna vecinatate. Sigur, mai sunt o serie de probleme, dar, cu rabdare si cu tact, acestea se vor rezolva pas cu pas, ca intre doua state vecine care se respecta reciproc.
Z.O.: Peste doua zile, in Romania se comemoreaza Ziua Eroilor, care, in traditia crestin-ortodoxa, coincide cu Ziua Inaltarii Domnului. In urma cu doua saptamanni, o publicatie ucraineana scria despre Osemintele eroilor romani care erau scoase la licitatie, tinute in saci, prin poduri, sau ingropate alaturi de cele ale sovieticilor, figurand ca neidentificati. In Romania exista un Oficiu National pentru Cultul Eroilor, care se ocupa inclusiv de mormintele militarilor straini si promoveaza respectarea memoriei acestora, indiferent daca ne-au fost aliati sau inamici. Ce poate face MAE, pentru a determina autoritatile de la Kiev sa adopte o atitudine similara?
C.D.: Pe baza unor acorduri bilaterale, se poate realiza protejarea unor asemenea locuri sfinte, in care odihnesc oameni care si-au dat viata. Avem cu Ucraina un cadru juridic, spun eu, destul de bun. In legatura cu alegatia aparuta in presa ucraineana, oficiul nostru diplomatic a primt instrustiuni pentru a se interesa si pentru afla care este situatia. Raspunsul tine si de cooperarea statului gazda. Nu putem sa ne subrogam drepturilor suverane ale statului respectiv. Uneori, dialogul merge mai greu. Alteori, dialogul merge mai simplu. In politica externa, nu totul se intampla peste noapte.
Marius BATCA
Vezi si:
Provocarea de Sorin Rosca Stanescu
Ziarul Ziua lanseaza o provocare. In numele mass-media romanesti. Ea este adresata puterii. Presedintelui, primului-ministru, sefilor partidelor parlamentare. Mesajul este simplu: “salvati presa!”. De ce? Cum s-a ajuns aici? Si ce ar trebui sa faca Executivul pentru societati in definitiv…
Petitie Ziua
Se poate!
Guvernantii se gandesc sa-l ajute pe miliardarul Mittal cu energie romaneasca aproape gratis * Cand vine vorba de cei 100.000 de angajati din mass-media, politicienii puterii cer analize ZIUA a cerut guvernantilor ca intreaga industrie media sa fie tratata ca una strategica si, in…
Sfaturile lui Traian Basescu catre deputatii si senatorii pedelisti
Iubiti-va cu presa
Nu va lasati in fata Guvernului atunci cand va blocheaza initiativele legislative, adoptati cat mai repede noile Coduri, rezolvati problema dosarelor de coruptie blocate in Parlament, iesiti cat mai mult in presa si eliminati pensiile parlamentare. Acestea sunt sfaturile pe care presedintele…
Basescu vrea sa impace UE cu Rusia
Presedintele Traian Basescu a declarat ieri in cadrul primei zi a lucrarilor Foru­mului Economic UE-Rusia gazduit de tara noastra ca Bruxelles-ul si Moscova vor trebui sa gaseasca metode comune pentru o vecinatate stabila. “Marea Neagra trebuie sa reprezinte un destin care ne uneste…
Kievul speriat de Putin
Declaratiile premierului rus Vladimir Putin cu privire la influenta Rusiei in spatiul post – sovietic au trezit ingrijorarea in randul oficialilor ucraineni. Cu prilejul depunerii unei coroane de flori la mormantul lui Anton Denikin, erou national ce a luptat impotriva bolsevicilor…
Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova