Purtatorul de cuvant al Presedintiei, Valeriu Turcan, confirma ca presedintele Traian Basescu nu va participa la Reuniunea sud-est europeana de la Varsovia, deoarece Polonia a decis “invitarea unei entitati care nu este recunoscuta ca stat” de catre Romania, respectiv Kosovo, la insistentele Statelor Unite.

“In perioada 27-28 mai, la Varsovia, va avea loc cea de a 17-a Reuniune a sefilor de stat din Europa Centrala si de Est. Avand in vedere ca gazdele reuniunii din acest an au decis invitarea unei entitati care nu este recunoscuta ca stat de catre tara noastra, Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, nu va participa la acest eveniment”, se spune Valeriu Turcan, potrivit unei declaratii remise miercuri Agentiei NewsIn si preluata de Ziare.com.

Potrivit site-ului polonez Poland.pl, presedintii Romaniei, Traian Basescu, Serbiei, Boris Tadici (foto sus), si al Slovaciei, Ivan Gasparovici, nu vor participa la summit-ul pentru Europa Centrala si de Est, care se desfasoara in weekend, la Varsovia, cu ocazia vizitei in Polonia a presedintelui american Barack Obama.

Cei trei sefi de stat au decis sa boicoteze lucrarile summit-ului din cauza invitatiei adresate presedintelui Kosovo. Atifete Jahjaga, fost director adjunct al politiei din Kosovo, a fost invitata la insistentele Statelor Unite.

Decizia sefului statului roman este deosebita mai ales in contextul in care ministerul Externelor din Romania, Teodor Baconschi, anunta de cand a fost instalat ca “face eforturi” pe toate planurile pentru a perfecta o intalnire intre Traian Basescu si Barack Obama, presedintele SUA. Motivul principal pentru care Romania nu a recunoscut independenta provinciei sarbe auto-intitulata republica, este legat, la fel ca si in cazul Slovacia, de pretentiile publice ale conducerii Ungariei si lobby-ului maghiar din intreaga lume de a crea autonomii teritoriale pe criterii etnice in interiorul celor doua state, dupa modelul Kosovo.

Romania, prin vocea presedintelui Basescu, a fost intotdeauna categorica in ce priveste Kosovo. Chiar si la ultimul bilant al diplomatiei romane, din 2010, seful statului a precizat, destul de raspicat si in ciuda presiunilor venite din partea SUA si a Germaniei, cei doi conducatori mondialisti ai lumii euro-atlantice, ca: “În sfârşit, în problema Kosovo, nimic nou sub soare: România nu va recunoaşte Kosovo ca stat independent şi poziţia noastră este că Belgradul şi Priştina trebuie să negocieze statutul Kosovo. Hotărârea Curţii nu a fost una care a intrat pe fond, a fost una care a constatat doar dreptul Adunării de a proclama independenţa, dar nu a intrat pe fond, să vadă dacă este legal sau nu. Deci, Curtea nu a intrat pe fondul contenciosului generat de Belgrad şi, din acest motiv, nu putem lua în consideraţie ca fiind un element consistent care să modifice poziţia noastră cu privire la Kosovo.”

In 2009, la aceeasi reuniune cu sefii misiunilor Romaniei in strainatet, presedintele afirma: “O menţiune specială în ceea ce priveşte Serbia, susţinerea demersului Serbiei la CIJ. România nu recunoaşte Kosovo. Moldova trebuie să devină parte a procesului de extindere care vizează Balcanii de Vest.”

In 2007, inainte de decizia Curtii Internationale de Justitie, la acelasi bilant al diplomatiei, Traian Basescu afirma:

“În această toamnă vor fi două momente dificile pentru diplomaţia românească. Momentul unei eventuale decizii legată de Kosovo. Aici, poziţia noastră va rămâne n-aş spune intransigentă, dar va rămâne în linia de până acum, şi anume aceea că Serbia este un stat independent, suveran, a cărui integritate teritorială nu poate fi afectată. Cu certitudine însă, dacă la nivelul comunităţii internaţionale se va lua o altă decizie, România va privi la această decizie în calitate de partener al decidenţilor, şi nu de pe poziţii ostile. Dar avem obligaţia să susţinem nu Serbia neapărat, ci principiile de drept internaţional. Pentru crearea unui stat independent în situaţia Kosovo nu există nici un fel de acoperire juridică. Se încearcă o construcţie de genul “Serbia a pierdut dreptul moral”. Ce există în dreptul internaţional despre dreptul moral? Există însă garantate de dreptul internaţională suveranitatea, integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor. Nimeni nu poate trece uşor peste normele de drept internaţional. Susţin acest lucru cu conştiinţa absolut împăcată şi faţă de partenerii noştri şi faţă de poziţia noastră, pentru că este un lucru pe care îl susţinem din decembrie 2004, fără ezitare, constant şi a fost explicat tuturor aliaţilor noştri în mod repetat.

Noi nu vom constitui o supriză din acest punct de vedere, ci poziţia României este arhicunoscută şi nu trebuie înţeles de aici că România va rupe eventualul consens în interiorul Uniunii Europene. Sunt şi alte state care au acelaşi punct de vedere în interiorul Uniunii şi putem proceda la consens cu exprimarea opiniei separate, anexată consensului – este procedură europeană, sigur, cu valoare juridică.

Încercarea unui diplomat de a aplatiza acest punct de vedere al statului român am considerat-o o eroare. Ea a fost însă corectată ulterior.” (Nota Ziaristi Online: La scurt timp insa, chiar seful MAE de la acea vreme, Adrian Cioroianu, a afirmat ca “Romania nu se opune independentei Kosovo”. El a fost secondat imediat, in presa lui Sorin Ovidiu Vintu, respectiv “Cotidianul”, de colegul sau de la “Dilema” lui Dinu Patriciu, Teodor Baconschi, actualul ministru de Externe)

In 2006, Basescu afirma: “În ceea ce priveşte Balcanii de Vest, o altă prioritate a politicii noastre externe, în mod categoric, vom continua să promovăm ideea că securitatea României este legată de pacea din Balcani. Din acest motiv, chiar dacă nu avem o poziţie similară întotdeauna cu cea a aliaţilor noştri, vom susţine că soluţia pentru Kosovo trebuie să fie o soluţie negociată între Belgrad şi Pristina şi nu vom fi niciodată susţinători ai soluţiei de modificare a frontierelor unui stat. Este o poziţie tradiţională a politicii externe româneşti şi ne-o vom menţine.”

Iar la primul sau discurs de presedinte adresat diplomatilor, in august 2005, Basescu sustinea: “Este unul din obiectivele preşedinţiei noastre, vom promova ideea importanţei României în vecinătatea estică a UE şi vom susţine, vom aduce contribuţii la soluţionarea conflictului transnistrean, de data aceasta, de pe poziţia preşedinţiei Consiliului Europei şi în sfârşit, de pe poziţia preşedinţiei CE, vom trata cu prioritate problematica legată de statutul Kosovo şi de viitorul Uniunii Serbia-Muntenegru. Sunt vecinătăţile noastre, fie că discutăm de conflictul transnistrean, fie că discutăm de situaţia din Balcanii de Vest şi, în calitate de preşedinţi ai CE, vom avea o politică extrem de activă şi vom veni cu soluţii care deja se regăsesc în strategia noastră.”

In schimb, pe 17 februarie 2008, la momentul declararii ilegalei independente – conform normelor internationale -, un deputat şi un europarlamentar UDMR, Antal Arpad si Sogor Csaba, s-au aflat în capitala kosovarilor, Priştina, pentru a “celebra” momentul proclamarii independenţei fostei provincii iugoslave.

În opinia lor, “precedentul Kosovo” ar trebui folosit în mod inteligent de către reprezentanţii comunităţii maghiare de acasă pentru promovarea autonomiei Ţinutului Secuiesc. „Este evident că, prin recunoaşterea provinciei Kosovo ca stat independent, se recunosc într-un fel soluţiile violente din această regiune. Din câte se ştie, noi, maghiarii din România, am militat pentru autonomie exclusiv prin mijloace democratice şi considerăm că un sprijin din partea autorităţilor europene şi a SUA ar legitima în Europa rezolvarea unor potenţiale conflicte fără conflicte, deci ar legitima soluţiile nonviolente”, a declarat deputatul UDMR Antal Arpad. La rândul său, europarlamentarul Sogor Csaba susţine că vizita mai are încă un scop: sărbătorirea obţinerii de către sârbii din Kosovo a unor forme de autonomie.

Eurodeputatul UDMR con­sideră că problema Kosovo reprezintă însă „un precedent periculos pentru toate statele europene care nu înţeleg să asigure dreptul de autodeterminare astfel încât toţi cetăţenii lor să se simtă ca acasă”. „Nu-l văd însă ca un precedent negativ. Dacă în acest ţinut minoritatea sârbă, care e mult mai mică decât cea maghiară din Voievodina, a reuşit să aibă unele drepturi, să zicem autonomie culturală, teritorială, atunci modelul Kosovo poate fi şi un model pentru Europa”, a conchis Sogor, citat de Marius Vulpe in Adevarul si preluat de CivicMedia.ro.

In tara, dupa “sarbatoarea” din Pristina, Secretarul Biroului Permanent al Consiliului National Secuiesc, Andrassy Arpad, declara la Targu Mures, intr-o conferinta de presa, ca recunoasterea independentei Kosovo “ar trebui sa fie un precedent care sa accelereze problema rezolvarii autonomiei tinutului Secuiesc”. “Rabdarea poporului secuiesc este fara sfarsit si e legata de a obtine drepturile, libertatile si de a redobandi aceste lucruri. Problema autonomiei dateaza de 5 secole. A existat autonomie totala a secuilor in Transilvania. A existat autonomie totala, as putea spune, ceea ce dorim noi sa refacem”, a spus Andrassy. Si Liderul Uniunii Civice Maghiare (UCM) din zona Sfantu-Gheorghe, Gazda Zoltan, considera ca proclamarea independentei provinciei Kosovo, ar reprezenta un mesaj in vederea obtinerii autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc.

Tarul de la Moscova, Vladimir Putin, s-a exprimat si el atunci printr-o intr-o propozitie care includea si o amenintare deschisa pentru Romania:

Continuarea analizei insotita de o harta a pozitiei statele lumii fata de independenta Kosovo, la Ziaristi Online