“Regiunea transnistreana este parte componenta a Republicii Moldova, deaceea ne dorim foarte mult ca toti cetatenii nostri din aceasta regiune sa aiba posibilitatea de a vota fara obstacole atat la referendum cat si alegerile parlamentare si prezidentiale.”
Foto Presidency.ro: La prezentarea scrisorii de acreditare a ambasadorului Iurie Renita
Exclusiv: Interviu cu Excelenta Sa, Domnul Iurie Renita – Ambasadorul Republicii Moldova in Romania
Repere biografice: Iurie Renita are 52 de ani si este de profesie ziarist si diplomat. A facut parte din prima promotie a studentilor basarabeni la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, facultatea de Relatii Internationale din Bucuresti. A activat in cadrul MAE de la Chisinau din 1992 in diverse functii. In perioada 1996-1999 a fost consilier la ambasada Republicii Moldova in Statele Unite, iar ulterior consilier al ministrului de Externe. Iurie Renita a activat si in misiunea OSCE din Croatia, in perioada 1999-2003, dupa care, la revenirea la MAE, i-a fost interzis ca activeze in diplomatie de catre regimul lui Voronin si a ministrului de externe din acea perioada Andrei Stratan. Pana a fi numit in functia de ambasador al Republicii Moldova la Bucuresti, domnul Renita a fost manager la compania internationala “British American Tobacco” Moldova.
Reporter: Domnule Ambasador, dupa o perioada de inghet si rivalitati intre Chisinau si Bucuresti, care vor fi primele demersuri, activitati in noua Dumneavoastra functie?
Iurie Renita: Activitatea mea in calitate de ambasador, cu un sprijin consolidat din partea echipei de diplomati a Ambasadei noastre (90 la suta din ei fac parte din noua componenta!), va fi una ambitioasa si concreta, evident ghidandu-ne de Programul de activitate a Guvernului la capitolul Politica Externa, relatiile cu Romania. Conform obiectivelor stabilite de noua guvernare de la Chisinau, raporturile cu Romania se inscriu in contextul celor strategice, privilegiate si speciale. Iata si succinta prezentare a lor: valorificarea potentialului existent in relatiile bilaterale moldo-romane, prin revigorarea si institutionalizarea dialogului politic si reanimarea mecanismelor de cooperare comercial-economica si cultural-umanitara; negocierea in spirit modern si incheierea acordurilor care reglementeaza relatiile interstatale, inclusiv in domeniul regimului frontierei, care ar corespunde pe deplin intereselor ambelor state; stabilirea unor mecanisme de consultari in domeniul integrarii europene, valorificand experienta Romaniei in acest domeniu, inclusiv in ceea ce priveste armonizarea legislatiei si implementarea acquis-ului comunitar; semnarea in termene cat mai restranse a Conventiei privind micul trafic la frontiera moldo-roman.
Asadar, odata cu venirea Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) la putere a fost totalmente modificata atitudinea, abordarea, precum si modul de a trata raporturile bilaterale, ele intrand pe un fagas al normalitatii. Intre Republica Moldova si Romania trebuie sa existe doar astfel de relatii, pornind de la faptul ca apartinem unui spatiu comun istoric, cultural si lingvistic.
Reporter: Care sunt proiectele prioritare care ar putea fi valorificate in viitorul apropiat in comun de R.Moldova si Romania?
Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) a admis trei dosare impotriva Republicii Moldova si Rusiei privind incalcarea drepturilor elevilor si profesorilor din scolile cu predare in limba romana, cu grafie latina, din regiunea transnistreana, potrivit portalului Moldova Azi. Reclamantii in aceste trei dosare sunt peste 170 de parinti, copii si profesori de la trei licee din stanga Nistrului – “Alexandru cel Bun” din Tighina, “Stefan cel Mare” din Grigoriopol si “Evrika” din Rabnita. Ei s-au plans instantei de la Strasbourg ca sunt discriminati si ca le sunt incalcate drepturile la educatie precum si la viata privata si familiala. Magistratii europeni au acceptat sa examineze dosarele, chiar daca ele nu au trecut prin toate instantele nationale. “Pentru prima data, Curtea a spus intr-un caz non-penal ca locuitorii regiunii nu au solutii, in situatia in care Federatia Rusa nu-si recunoaste jurisdictia asupra acestui teritoriu, iar hotararile instantelor din R. Moldova nu sunt executate pe teritoriul regiunii transnistrene”, a explicat avocatul Doina Ioana Straisteanu.
“Nu” limbii romane
Limba romana este interzisa de Constitutia transnistreana, iar legislatia locala prevede si o amenda de circa 30 de euro pentru cei care citesc sau scriu in grafie latina. Elevii si profesorii de la cele trei licee spun ca sunt intimidati zi de zi de autoritatile transnistrene pentru dorinta lor de a vorbi, invata si a-si transmite limba si cultura urmasilor.
Am vorbit în articolele precedente despre tendinţele Ucrainei în noua situaţie geopolitică dată, în primul rând de ascensiunea la putere a liderului prorus Victor Ianukovici. Discutam despre bătălia cu ouă din parlamentul ucrainean şi despre viitoarea secesiune a acestui stat. Iată că reacţiile la perspectivele de rupere a ţării nu s-au lăsat aşteptate, preşedintele Ianukovici propunând deja un proiect de federalizare a ţării, în intenţia de a întârzia procesul de secesiune, iminent, după părerea multor analişti. Conform acestui proiect, Ucraina va fi împărţită în cinci părţi (Galiţia, Ucraina Centrală, Kiev, Slobojanşina şi Crimeea). Din punctul nostru de vedere, zona vestică, Galiţia, prezintă cel mai mare interes.
Dar ideea este că Ianukovici, alături de consilierii săi ruşi, a intuit pericolul şi a încercat să facă ceva pentru a amâna deznodământul, care nu poate fi decât ruperea statului. O astfel de decizie poate doar întârzia, nu anula rezultatul final. În ideea că o autonomie federativă ar putea amortiza tendinţele secesioniste nu este viabilă, ci dimpotrivă. Provesticii îşi vor putea găsi o platformă oficială pentru ideile şi căile lor politice va coagula forţele secesioniste care îşi vor găsi şi vectorul de exprimare, parlamentul local sau orice formă de guvernare locală li se va pune la dispoziţie. La fel a început şi secesiunea iugoslavă, dacă aruncăm o privire doar cu douăzeci de ani în urmă.
Dar aş vrea să vorbesc acum despre Rusia, şi voi folosi tot sintagma celor douăzeci de ani, poate prea uşor uitată de istoricii şi analiştii de astăzi. Voi vorbi despre Rusia şi despre revenirea ei în forţă astăzi, un aspect deosebit de preocupant, pentru toţi cei interesaţi, în ciuda tuturor asigurărilor despre faptul că Războiul Rece s-a încheiat. Fiindcă, ne place sau nu ne place, Rusia revine în forţă, cu o retorică şi o atitudine care aminteşte mult de Războiul Rece, chiar dacă mulţi europeni şi chiar americani s-au cam lăsat seduşi de o anumită idee, gen cooperare sau resetare a relaţiilor. Poate pentru administraţia Obama, aflată la mii de kilometri, poţi vorbi de resetare a relaţiilor, dar pentru noi, în imediata vecinătate a ursului rusesc, nu ne este aşa de uşor. Iar lipsa de preocupare a mediei din ţara noastră faţă de acest fenomen clar şi pregnant devine îngrijorătoare.
În Primul Război Mondial, în 1916, soldaţii noştri au luptat pe un front ce depăşea ca lungime frontul de vest, care opunea germanilor pe francezi, belgieni şi britanici. A fost nevoie de armatele a patru state ca să ne împingă în Moldova: Austro-Ungaria, Germania, Bulgaria şi Turcia. Ne-am bătut în 1917 şi am câştigat victoriile de la Mărăşti, Oituz şi Mărăşeşti, dar ne-am trezit, în urma revoluţiei din Rusia, înconjuraţi din toate părţile de duşmani. Rusia ne-a lăsat baltă în urma puciului bolşevic, dar noi am continuat lupta. Soldaţii români au luptat în Italia, Franţa, în Siberia împotriva bolşevismului, pe Nistru tot împotriva bolşevicilor, după unirea cu Basarabia, am luptat şi am pacificat Ungaria bolşevică a lui Bela Kuhn, ocupând Budapesta în august 1919 şi salvând centrul Europei de teroarea bolşevică, am luptat în Siberia şi în 1920, la Şeragul şi Kuitun. Aşa am realizat România Mare.
Mai multi experti straini considera ca sansele reglementarii imediate a diferendului transnistrean sunt efemere. In acelasi timp, consolidarea prezentei Rusiei in bazinul Marii Negre si sustinerea pozitiei Moscovei in problema transnistreana de catre noul presedinte al Ucrainei, complica statutul Chisinaului ca partener in formatul de negocieri, titreaza presa de la Moscova, citata de portalul Politik.
Analistii politici Nina Diulgerova si Ghenadie Konenko, intr-un interviu pentru publicatia rusa “Pravda” s-au dat cu parerea despre perspectivele solutionarii conflictului transnistean, in conditiile semnarii declaratiei comune privind reglementarea transnistreana de catre presedintii Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, si cel al Ucrainei, Victor Ianukovici.
Astfel, specialistul in drept international si relatii internationale la Universitatea de la Varna (Bulgaria), Nina Diulgerova, sustine ca declaratia comuna a lui Ianukovici si Medvedev confirma situatia existenta: “Republica Moldova este un partener important in reglementarea diferendului transnistrean, dar nu trebuie de neglijat si cealalta parte in conflict”.
In acelasi timp, odata cu venirea la putere in Ucraina a presedintelui Viktor Ianukovici, situatia din Transnistria si, in general, din bazinulul Marii Neagre a devenit mai dinamica. “Prezenta Rusiei in aceasta regiune a crescut considerabil si nu trebuie de exclus faptul ca aceasta se resfrânte si asupra situatiei din Transnistria”, sustine expertul.
Referitor la pozitia UE, in ceea ce priveste conflictele din spatiul post-sovietic, Diulgerova considera ca aceasta “se reduce la ideea ca conflictele sunt problemele de ordin intern ale acestor state.” Astfel, “tarile-membre ale UE se abtin de la implicarea directa in asemenea probleme”, dar se pronunta pentru solutionarea conflictelor inghetate pe cale pasnica si prin dialog constructiv.
Ghenadie Konenko, seful Departamentului pentru Moldova si Transnistria din cadrul Institutului tarilor CSI, , comentând declaratia comuna a lui Ianukovici si Medvedev, sustine ca perspectivele solutionarii conflictului din stânga Nistrului sunt efemere, din cauza autoritatilor de la Chisinau. „Actuala conducere a Republicii Moldova nu vede in Transnistria un partener egal in negocierile privind rezolvarea diferendului. Si doreste, ca noi [Rusia] sa facem presiuni asupra lui Smirnov, astfel incât acesta sa revina la masa de negocieri in conditiile dictate de Chisinau”.
In ceea ce priveste Rusia, dupa semnarea declaratiei comune de la Kiev “situatia s-a simplificat”. Ucraina a salutat initiativa Moscovei cu privire la identificarea unui statut special garantat [pentru Transnistria], astfel acest sprijin complica “posibilitatea de manevra a autoritatilor de la Chisinau”, a mai adaugat Konenko.
Amintim ca presedintii Federatiei Ruse si Ucrainei au semnat la 17 mai, la Kiev, o Declaratie prin care este exprimata vointa politica comuna de a contribui in cadrul formatului de negocieri 5+2 la urgentarea reglementarii diferendului transnistrean. „Rusia si Ucraina opteaza pentru ca solutia problemei transnistrene sa fie identificata doar prin mijloace politice pasnice, in baza unui dialog egal dintre autoritatile de la Chisinau si cele de la Tiraspol in scopul determinarii unui statut special pentru regiunea transnistreana in cadrul suveranitatii si integritatii teritoriale a Moldovei, neutralitatii constitutionale si formarii unei armate si a unei zone economice unice”, se mentioneaza in declaratia celor doi sefi de stat. (inforusia.ro)
Moscova şi Kievul fac front comun împotriva Republicii Moldova
Dupa ce Flota Rusa a ramas linistita la Sevastopol in ciuda scandalului din Rada Ucrainei si, mai nou, s-a permis oficial si revenirea agenturii FSB, acum, preşedintele rus Dmitri Medvedev şi cel ucrainean, Victor Ianukovici, au decis să deblocheze frontiera Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul regiunii transnistrene. Acest lucru ar însemna neutralizarea Misiunii EUBAM la frontiera moldo-ucraineană care obligă firmele din regiunea transnistreană să se înregistreze la Chişinău şi să aplice ştampila vamală a Republicii Moldova pentru operaţiunile de import-export. Despre acest lucru scrie în ediţia electronică de joi, 13 mai, cotidianul rusesc Nezavisimaia Gazeta.
Potrivit publicaţiei, în cadrul vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev în Ucraina, preconizată pentru perioada 17-18 mai curent, cei doi şefi de stat vor emite o declaraţie comună cu referire la regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Nezavisimaia Gazeta menţionează că a obţinut aceste informaţii de la sursele sale din cadrul Ministerului rus de Externe. Esenţa acestei declaraţii o constituie, potrivit sursei, „intenţiile Rusiei şi Ucrainei de a-şi coordona eforturile privind reglementarea transnistreană, unde ambele state au statut de garanţi şi intermediari”.
Replică la solicitarea Chişinăului de a înlocui pacificatorii ruşi cu un contingent internaţional de menţinere a păcii
Publicaţia notează că decizia de a redeschide frontiera în regiunea Transnistreană a fost luată după ce preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus autorităţilor de la Bucureşti să includă România în procesul de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean. „La Tiraspol, acest lucru a lucru a fost apreciat ca fiind o provocare, întrucât războiul din 1992 a izbucnit din cauza intenţiilor unora de a uni Moldova cu România, lucru nedorit în Transnistria”, se spune în articol.
De asemenea, autorul menţionează că „în Transnistria locuiesc circa 150 de mii de cetăţeni ruşi şi 100 de mii de cetăţeni ucraineni, iar soarta lor nu poate lăsa indiferente autorităţile ruse şi ucrainene” şi că Dmitri Medvedev i-a promis lui Igor Smirnov că transnistrenii care posedă paşaport rusesc vor fi apăraţi de Federaţia Rusă, „în caz de necesitate”. (more…)
Amintind de cazul Ovidiu Ohanesian, rapit in Irak si apoi aflat in razboi cu serviciile secrete, ieri, televiziunea transnistreană a transmis o declaraţie a jurnalistului independent Ernest Vardanean, arestat de autoproclamatele autorităţi separatiste de la Tiraspol. În mărturia imprimată video, Vardanean susţine că ar fi colaborat încă din anul 2001 cu Serviciul de Securitate al Republicii Moldova şi că ar fi desfăşurat acţiuni subversive împotriva Transnistriei.
Ernest Vardanean arestat de forţele de securitate transnistrene susţine că ar fi fost silit să colaboreze cu SIS de pe vremea când era student la Chişinău. Era ameninţat că poate fi exmatriculat sau i se va aplica răfuială fizică. Agentii SIS i-ar fi cerut să adune informaţii nu numai despre funcţionari transnistreni, ci şi despre reprezentanţi ai misiunilor diplomatice străine acreditate la Chişinău, referitoare la poziţia Occidentului faţă de Republica Moldova.
Şeful Securităţii din Tiraspol, Vladimir Antiufeev, în aceeaşi emisiune, a spus că doar Serviciul de Informaţii şi Securitate din Moldova îl ameninţa pe jurnalistul independent Ernest Vardanean şi familia sa.
Intr-un interviu care va aparea curand pe situl rusesc https://www.geopolitica.ru/ savantul roman prof. univ. dr. Ilie Badescu, raspunde intrebarilor analistului Aleksandr Bovdunov. Interviul este mult mai lung, va aparea integral in limba romana in revista conservatoare AXA din Chisinau, iar in limba rusa va aparea pe situl www.geopolitica.ru (acest site, cel mai reprezentativ site rusesc cu analize de geopolitica, reprezinta punctul de vedere al conservatorismului rusesc al scolii geopolitice dughiniste).
Pana la aparitia integrala a dialogului dintre geopoliticianul roman si cei rusi, puteti citi mai jos un fragment din acest interviu, continand o parere a profesorului Ilie Badescu cu privire la aparitia cartii “Fundamentele Geopoliticii” in limba romana (cartea va fi disponibila in librarii cel tarziu la jumatatea lunii mai):
………………………………………….
Aleksandr Bovdunov: Domnule Badescu, sunteti cel mai cunoscut geopolitician roman. Noi stim ca în acest an trebuie sa fie editata la Bucuresti cartea geopoliticianului rus Alexandr Dughin “Fundamentele Geopoliticii” cu prefata voastra. De ce acest ginditor a atras atentia dvs.? Ce inseamna publicarea acestei carti pentru Romania?
Ilie Badescu: Domnul Alexander Dughin ilustrează, în viziunea mea, un stil geopolitic reprezentativ pentru noua identitate strategica a Rusiei de după caderea Cortinei de fier, cand Europa si lumea se aflau in primejdia de a intra intr-o perioada de recrudescenta a razboaielor reci, ca raspuns la presiunea globalizarii, pe de o parte, si la impasul gestionării diferentelor, pe de alta parte. Dl Dughin abordează noua conjunctura a lumii de dupa caderea Cortinei de fier, printr-un stil de gandire geopolitica pe care eu il asimilez geopoliticii sinergiilor.
Este drept că Domnia Sa îmbrăţişează ideea conform careia destinul lumii depinde în mare măsură de marele dualism geopolitic – talasocratie versus telurocratie – dar evidenţiază si sinergiile, adica acele tipuri de experiente si de subspatii geopolitice in care şi prin care se poate afirma unitatea sub forma sinergiilor geopolitice (de la grecescul syn-ergos, care inseamna impreuna-lucrare). A gandi asupra lumii astfel inseamna a gandi impreuna cu lumea si nu alaturi de lume ori si mai rau: la marginea lumii. Modul in care dl Dughin gandeste asupra Europei si asupra lumii arata nu doar straduinta Dsale de a situa Rusia acolo unde este de fapt, in Heartland, in miezul lumii, ci si de a regandi intregul dimpreuna cu cele doua tipuri de diferentieri launtrice ale lui: diferentele care poarta cu ele amenintarea rupturilor si cele care au vocatia unitatii, contribuie la reunificarile lumii.
Putem fi sau nu de acord cu inclinatia Dsale de a asimila sinergiile geopolitice ale Eurasiei la axele geopolitice ale Rusiei in calitatea ei de pol continentalist al geopoliticii sistemului mondial, dar ideea insasi ca sinergiile geopolitice se aliniaza celor doua puteri majore: continentaliste si maritime sau talasocratice, merita o examinare serioasa. Dsa relanseaza analiza axiala şi deopotriva analiza scalara a lumii, metode care permit evidentierea vectorilor geopolitici mici si a celor mari, astfel ca poate fi pusa in lumina fiecare parte din intreg nu doar intregul: şi Rusia si America sau Japonia ori China, dar si Romania, Albania, Moldova, ori Transnistria etc.
Uri Blau, “dusman al Israelului”: Acesta nu este doar un razboi pentru libertatea mea ci si pentru imaginea Israelul
Telefonul pe care l-am primit acum o lună n-ar fi trebuit să mă surprindă. „Apartamentul tău din Tel-Aviv a fost spart“, m-a anunţat vocea de la capătul firului.
La sosirea mea în China, la începutul lui decembrie, am aflat că Anat Kam (femeia militar care i-a transmis ziaristului Uri Blau documente clasificate) fusese arestată. Când am plecat din Israel, nu bănuiam că voiajul meu va ajunge să semene cu un film de spionaj. Aşa cum nu aveam vreun motiv să cred că va trebui să stau la Londra şi că, din cauza articolelor mele, nu voi mai putea reveni la Tel-Aviv, ca ziarist şi om liber.
În cursul ultimelor luni, am trecut prin experienţe demne de un roman de suspans. Când ţi se spune: „Ştiu mai multe despre tine decât crezi”, când telefonul, mesageria şi computerul îţi sunt supravegheate, şi nu de ieri, de alaltăieri, ai tot dreptul să spui că cineva, acolo sus, nu pricepe înţelesul cuvântului „democraţie” şi nici importanţa libertăţii presei. De aceea, când mi s-a explicat că puteam fi redus la tăcere pentru totdeauna şi că puteam fi inculpat pentru spionaj dacă mă întorceam în Israel, am decis să mă lupt.
NEZAVISIMAIA GAZETA (Rusia), 25 februarie 2010 – La 23 februarie, guvernul Moldovei a fãcut o declaraţie oficialã, prin care şi-a exprimat sprijinul faţã de intenţia României de a amplasa pe teritoriul sãu elemente ale Sistemului de apãrare antirachetã al SUA. Pentru a îmblânzi poziţia Transnistriei, care anterior şi-a exprimat protestul în legãturã cu aceasta, Chişinãul a rugat Uniunea Europeanã sã sisteze sancţiunile faţã de conducerea regiunii. Bruxellesul a acordat Tiraspolului “carte-blanche” pânã în toamnã.
Manifestându-se ca un neaşteptat protector al conducãtorilor regiunii, care din anul 1992 nu se mai aflã sub controlul Chişinãului, autoritãţile moldoveneşti demonstreazã un nou mod de abordare a problemei Transnistriei, cu care încearcã sã reia negocierile. Acest lucru este deosebit de important pentru Alianţa pentru Integrare Europeanã, la guvernare, înaintea alegerilor parlamentare extraordinare, care ar putea avea loc la sfârşitul verii – începutul toamnei. Negocierile cu Transnistria au fost subminate de comunişti, care s-au aflat la putere în Moldova în perioada 2001-2009, ceea ce s-a reflectat asupra atitudinii electoratului. Radicalii de dreapta, care conduc astãzi ţara, joacã cartea transnistreanã, strãduindu-se sã obţinã voturi suplimentare din partea alegãtorilor.
EROI PENTRU ROMANIA nerecunoscuti de bravii senatori “romani” Toni Grebla si Gyorgy Frundo
Propunerea legislativă a senatorilor PDL Urban Iulian si Badea Viorel privind declararea domnilor Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc si Tudor Popa drept eroi-martiri, luptători pentru democraţie, drepturile omului şi apărători ai valorilor spirituale şi culturale româneşti, depusa la Senat la 21 mai 2009 (asa cum scriam aici https://www.urbaniulian.ro/2009/05/21/suntem-obligati-sa-tinem-vie-flacara-sperantei-si-sa-nu-ajungem-obezi-dpvd-moral/ ), a fost respinsa de catre senatorii PSD-PNL si UDMR din Comisia Juridica si de Drepturile Omului. Daca despre senatorii PSD, originea lor doctrinara era de anticipat sa provoace ura fata de niste eroi care au luptat – pana au ajuns in temnitele rusesti – impotriva statului dictatorial sovietic, eu cred ca senatorii PNL s-au umplut de rusine prin acest vot, renegandu-si intreaga istorie de lupta si rezistenta anticomunista. Repet ce am mai spus: Exemplul lor, al celor care lupta acolo cu regimul totalitar, care isi risca viata si pot ajunge oricand in puscariile comuniste sau la cimitir, trebuie sa ne trezeasca din amorteala in care ne zbatem si sa nu uitam ce strigam cu totii la 21 decembrie 1989 sau mai tarziu in Piata Universtitatii, la kilometru zero al democratiei romanesti : MAI BINE MORT DECAT COMUNIST! Dar asta inseamna ca trebuie sa ne implicam si sa lasam delasarea, trebuie sa abandonam pozitia de pe care doar ne plangem mereu si sa actionam, sa luptam si sa fim vigilenti pentru noi si pentru un viitor liber al copiilor nostri. Nu ne ramane decat sa ne plecam capul in fata curajului tinerilor basarabeni, sa ne rusinam ca am ajuns obezi din punct de vedere al dorintei de lupta pentru drepturile noastre, si sa revenim cu picioarele pe pamant pentru ca o facem pentru noi. Primul pas? Sa ne alaturam si sa-i sustinem pe cei care acolo, in Basarabia sugrumata de regimul tiranic, tin vie flacara sperantei si luptei impotriva totalitarismului abject.
Traseul acestei initiative legislative – soldate cu avizul negativ care a fost dat publicitatii astazi – poate fi urmarit aici: https://webapp.senat.ro/sergiusenat.proiect.asp?cod=14230&pos=0&NR=L494&AN=2009 sau direct mai jos: Documente asociate proiectului de lege: – Adresa de înaintare a proiectului de lege pentru dezbatere – Forma iniţiatorului – Expunerea de motive la proiectul de lege – Avizul Consiliului Legislativ – FAVORABIL – Punctul de vedere al Guvernului – Avizul comisiei – NEGATIV
Urban I. Iulian Senator de Ilfov Grupul Parlamentar al PDL din Senat Vicepresedinte al Comisiei Juridice din Senatul Romaniei
Cu Ordinul National Steaua Romaniei in piept si Cetatenia de Onoare a Capitalei in buzunar, Tudor Popa, Andrei Ivantoc si Alexandru Lesco nu sunt bineveniti la Bucuresti.
Saptamana aceasta s-a implinit un an de la eliberarea ultimilor detinuti politici de la Tiraspol, fosti membri ai “grupului Ilascu”. Ziarul ZIUA a militat de-a lungul anilor pentru punerea in libertate a patriotilor romani. Ne-am deplasat la Chisinau ca sa vedem in ce conditii traiesc cei trei astazi. La un an de la eliberarea eroilor de la Nistru, Tudor Popa si Andrei Ivantoc, dupa 15 ani de temnita grea si ilegala, si la patru ani de la punerea in libertate a lui Alexandru Lesco, dupa 12 ani de suferinte la Tiraspol, situatia eroilor romani nu s-a imbunatatit remarcabil. Mai mult, sunt sutati de autoritatile de la Bucuresti.
Desi au cetatenie romana si au primit Ordinul National Steaua Romaniei si Cetatenia de Onoare a Capitalei, cei trei nu pot locui in Romania. Pentru ca nu au buletin. Si nu au Carte de Identitate romaneasca pentru ca nu au resedinta in Romania. Si nu au resedinta in tara pentru ca, desi li s-au facut numeroase promisiuni, apartamentele cuvenite in Bucuresti nu au mai aparut niciodata. Pana si telefonul mobil oferit fiecaruia de premierul Calin Popescu Tariceanu, cu asigurarea ca il vor putea folosi in permanenta, intr-o zi, dupa vreo luna de folosinta, s-a oprit, definitiv. Guvernul nu a putut da nici o explicatie. Mai mult: un proiect de lege initiat de senatorul si poetul Adrian Paunescu, prin care li se confereau celor trei luptatori incarcerati si torturati pentru Romania peste 5000 de zile aceleasi drepturi cu cele ale revolutionarilor de-o zi-doua din decembrie 1989, s-a izbit de refuzul unor deputati. Alti parlamentari au umblat chiar la lista eroilor, eliminandu-l pe ascuns pe Alexandru Lesco. Si acesta este doar varful aisbergului incercarilor la care sunt in continuare supusi cei trei. De fapt, modul in care sunt tratati arata ca statul roman ii considera pe basarabeni, chiar eroi pentru Romania fiind, un fel “romani de mana a doua”.
Fundatie pentru Romania
In urma cu un an, la 2 si, respective, 4 iunie, Andrei Ivantoc si Tudor Popa vedeau libertatea prima oara dupa 15 ani. Cu trei ani inainte, tot la 2 iunie, Alexandru Lesco se trezise, la randul lui, intr-o lume noua si, oarecum, potrivnica.
Corneliu Vlad, un reputat comentator de politica externa, remarca atunci ca cei trei, reintorsi asemenea lui Ulise acasa, dupa un rastimp lung si lugubru in iadul temnitelor transnistrene, incearca sa revina la viata normala, sa se obisnuiasca din nou cu libertatea. “Incet, incet, ma deprind si eu cu lumea” – spunea unul dintre ei. S-au aflat la un control de sanatate la Spitalul Militar din Bucuresti, la un sejur oferit de presedintele Traian Basescu in Romania, dupa care, au revenit de unde au plecat. S-au acomodat cu greu – lumea a evoluat rapid in 15 ani. Acum sunt alaturi de cei dragi si nu isi reneaga crezul pentru care si-au sacrificat libertatea: limba romana si Romania Mare. Iar “daca s-ar intoarce timpul inapoi as face exact acelasi lucru” – marturiseste unul dintre ei.
Printr-o adevarata minune – scria Corneliu Vlad in urma cu un an -, acestia au supravietuit tuturor incercarilor, desi cand i-am vazut in custile cu gratii de fier ale simulacrului judiciar de la Tiraspol, in 1992, ajunsesera la granita subtire dintre viata si moarte. Si-au regasit familiile, liberatea si poporul, au ramas neclintiti in convingeri si traiesc printre semenii lor nu atat ca eroi, cat ca oameni obisnuiti. Mai mult, doi dintre ei – Popa si Lesco – au pus bazele Fundatiei pentru Romania, prin care doresc sa-si continuie activitatea, pentru romanii de pe ambele maluri ale Prutului.
Andrei Ivantoc, agresat in momentul eliberarii
In urma cu un an, BBC si alte canale romanesti transmiteau in direct eliberarea zbuciumata a detinutilor. Andrei Ivantoc a fost agresat de fortele de securitate ale Tiraspolului si apoi luat cu forta de autoritatile Republicii Moldova si transportat la Chisinau. Incidentul a avut loc in momentul eliberarii la punctul de control de langa Tighina, cand Andrei Ivantoc a inceput sa fuga spre teritoriul controlat de regimul separatist de la Tiraspol. El a fost urmarit, ajuns din urma, trantit la pamant si batut de agenti ai securitatii nistrene. Apoi a fost urcat cu forta intr-o masina oficiala a Republicii Moldova, care a trecut in viteza de bariera de securitate, unde asteptau mai multe personalitati ale vietii publice si numerosi ziaristi. Seful Misiunii OSCE in Republica Moldova, Louis O’Neill, a afirmat ulterior ca in momentul eliberarii acestuia nu a fost aplicata forta. Andrei Ivantoc a negat insa acest lucru, afirmand ca reprezentantii OSCE evita sa spuna adevarul, fapt intarit de ziaristii aflati la fata locului.
Piedici de la deputati
Eliberarea tuturor detinutilor politici din Transnistria deschide, in sfarsit, calea restituirii adevarului istoric asupra acestui episod eroic din cronica zbuciumata a primelor decenii din viata statului independent, proclamat pe ruinele “Republicii Ribbentrop-Molotov”, si ea plasmuita din trupul sfasiat al Basarabiei istorice, consemna analistul Corneliu Vlad.
Cu toate acestea, acum, la un an de la acel moment urmat de decorarea celor trei eroi, observam cum nerecunostinta devine aproape “de stat”. La inceputul anului, membrii Comisiei Juridice din Camera Deputatilor s-au certat timp de o ora si jumatate pe marginea unui proiect de lege privind declararea lui Ilie Ilascu, a lui Andrei Ivantoc si a lui Tudor Popa – numele lui Alexandru Lesco a disparut misterios – drept eroi-martiri. “Acesti romani care s-au aflat intr-o parte a Romaniei instrainata, in Republica Moldova, au facut fapte de eroism. Au fost condamnati la moarte sau la detentie pe viata. Este o onoare pentru noi sa putem face macar atat. Sa fim solidari, mai ales ca ei sunt bolnavi”, a spus senatorul Adrian Paunescu, unul dintre initiatorii proiectului. Senatorul le-a mai cerut membrilor comisiei sa il nominalizeze in titlul si textul legii si pe Alexandru Lesco. In prezent insa, dupa aprobarea propunerii in Senat, proiectul a ramas “in aer”, uitat de responsabilii parlamentari.
Alexandru Lesco: “Cauza romaneasca ramane aceeasi”
Alexandru Lesco, detinut de regimul separatist din Transnistria a fost eliberat din detentie intr-o miercuri, la 2 iunie 2004, ca urmare a expirarii termenului de condamnare de 12 ani. “Pentru mine, cauza romaneasca ramane aceeasi. Eu am fost condamnat pe nedrept. Asa am considerat atunci si de aceasta sunt convins si acum.
Curtea Europeana pentru Drepturile Omului va conchide cu siguranta ce a fost cu aceasta condamnare ilegala”, a declarat Alexandru Lesco in mijlocul grupului de prieteni si de ziaristi care l-au asteptat la “frontiera” cu Transnistria. “Am iesit asa cum am fost arestat: cu buzunarele goale. Sufletul nu mi-a secatuit insa. Nu pot sa spun ca regret amarnic acesti ani. Am stat pentru poporul roman si limba noastra romaneasca. Va iubesc pe toti si va multumesc, popor roman!”. Alexandru Lesco si Tudor Popa nu s-au lasat si au infiintat o organizatie neguvernamentala – Fundatia Pentru Romania – prin care isi propun sa desfasoare activitati de informare, editare de carti si alte actiuni culturale, pe ambele maluri ale Prutului. Intervievat de Gardianul la aniversarea a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Tara, Lesco afirma: “27 martie are, pentru mine, o semnificatie aparte. Chiar daca a durat mult prea putin, doar 22 de ani, momentul este unul de neuitat. Si acum, stiti vorba aia: nu mor caii cand vor cainii. Sper intr-o Unire mai mare!”.
Tudor Popa: “Suferinta noastra nu a fost degeaba”
Tudor Popa, ultimul detinut politic din grupul Ilascu, a fost eliberat la 4 iunie, cu putin dupa ora 10.00, la punctul de granita de la Dubasari. Desi fusese anuntat initial ca va parasi inchisoarea la ora 16.00, gardienii i-au deschis poarta dimineata, probabil in speranta ca va fi intampinat de mai putini ziaristi. Eliberarea sa vine dupa 15 ani de detentie ilegala la care a fost condamnat de autoproclamatul regim transnistrean. “Neamurile, Romania, conducerea Romaniei, m-au sustinut mult. Cred ca suferinta noastra nu a fost degeaba. Noi am dorit ca tara sa fie integra, mare. Au fost unii care nu au dorit asta. Nu am castigat acum, vom castiga pe urma. Are sa vina timpul”, au fost primele declaratii date de Popa jurnalistilor care l-au asteptat. Victor RONCEA
REMEMBER: Cavaleri ai Romaniei si Cetateni de Onoare ai Bucurestilor, degeaba
Iulie 2007
Dupa ce au primit Ordinul National Steaua Romaniei pe 3 iulie 2007, Tudor Popa, Andrei Ivantoc si Alexandru Lesco au primit pe 12 iulie si titlul de “Cetatean de Onoare al municipiului Bucuresti”, la initiativa primarului general al Capitalei, Adriean Videanu, in urma propunerii Asociatiei Civic Media. Decernarea acestei distinctii s-a facut in aplauze generale chiar la inceputul sedintei Consiliului General al Municipiului Bucuresti, de catre primarul Adriean Videanu, care a imbracat special pentru eveniment esarfa cu tricolor. Primarul le-a multumit celor trei pentru sacrificiul lor si a declarat ca se va implica in proiectele viitoarei Fundatii a celor trei eroi. La ceremonie a fost prezent si Prefectul Capitalei, Mioara Mantale.
“Ne aflam intr-un moment emotionant si istoric. Acesti oameni au infruntat un regim despotic la Tiraspol si trebuie sa fie pentru noi si copiii nostri un exemplu de urmat. Sacrificiul celor trei eroi este un exemplu de cum trebuie sa ne tratam neamul si glia”, a declarat de la tribuna sedintei CGMB, consilierul Doru Giugula. Vizibil emotionat, Alexandru Lesco a multumit “din tot sufletul” pentru aceasta distinctie. Propunerea decernarii acestui titlu a fost luata in cadrul intalnirii de acum doua saptamani cu noul primar al Chisinaului, Dorin Chirtoaca cand reprezentantii Asociatiei Civic Media au propus celor doua capitele romanesti sa se infratateasca simbolic si prin conferirea acestei distinctii celor trei eroi romani. Primarul Capitalei, Adriean Videanu, a imbratisat imediat ideea urmand ca si Dorin Chirtoaca, tanarul primar anticomunist al Chisinaului sa le decerneze celor trei aceelasi titlu.
Roxana Cosma, consilier general si membru in Comisia de Cultura a CGMB, ne-a declarat: “Din punctul meu de vedere, este o onoare sa pot vota pentru acordarea unei asemenea distinctii celor trei luptatori. Admir curajul lor, admir verticalitatea lor, admir puterea de care au dat dovada pe parcursul acestor ani de detentie care s-a dovedit a fi ilegala – pentru ca avem o decizie a Curtii de la CEDO care nu a fost respectata. Am o admiratie pentru spiritul lor de reintregire a neamului romanesc, si pentru sufletul cald de romani ce bate in pieptul oamenilor acestia.”
Tudor Popa, Alexandru Lesco si Andrei Ivantoc au devenit Cavaleri ai Romaniei
Presedintele Traian Basescu i-a decorat pe Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Popa cu Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, la o luna de la eliberarea ultimilor detinuti politici romani din Europa. La evenimentul desfasurat la Palatul Cotroceni au participat familiile celor trei, consilieri prezidentiali si de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale, primarul Adriean Videanu, actorul Radu Beligan, soprana Mariana Nicolesco, reprezentanti ai Asociatiei Civic Media de la Bucuresti si ai tinerei generatii de la Chisinau. Presedintele Basescu a fost foarte emotionat la decorarea celor trei eroi romani, observandu-se vizibil lacrimi in ochii sai in momentul in care a vorbit despre anii de inchisoare ai militantilor pentru romanism.
CARTE DESPRE EROI
Dupa ce, marti, 3 iulie, Andrei Invantoc, Tudor Popa si Alexandru Lesco au fost distinsi cu Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, cei trei membri ai fostului Grup Ilascu au primit, si din partea presedintelui Uniunii Juristilor din Romania, reprezentanta a societatii civile, medalii de merit si premii de excelenta, in semn de pretuire a activitatii lor. In acelasi cadru, ziaristii Victor Roncea si Corneliu Vlad au lansat volumul “Eroi pentru Romania – Transnistria si amenintarile Rusiei la Marea Neagra”, aparut special pentru acest eveniment la Editura Semne. Premierea si lanasrea au avut loc in aceeasi zi in care SUA au sarbatorit 4 Iulie, Ziua Independentei, si exact la o luna de la eliberarea ultimului detinut politic din Europa, Tudor Popa.
Marti, 10 iulie, Tudor Popa, fostul detinut politic al regimului rusofon de la Tiraspol timp de 15 ani a depus la Ministerul Justitiei din Bucuresti Juramantul de Credinta fata de tara pentru a marca recunoasterea cetateniei romane, dreptul natural al tuturor basarabenilor, bucovinenilor si hertenilor din fostul Regat al Romaniei. “Jur sa fiu devotat patriei si poporului roman, sa apar drepturile si interesele nationale, sa respect Constitutia si legile Romaniei”, a rostit Tudor Popa, al carui dosar fusese aprobat inca din 2005 la presiunile societatii civile romanesti. Luni, 9 iulie a.c., la Brasov, cei trei au devenit membri de onoare ai Miscarii Anticomuniste romanesti coordonate de Asociatia 15 Noiembrie 1987, Civic Net – Piata Universitatii si Centrul Rezistentei Anticomuniste.
Cu ochii în lacrimi Băsescu i-a elogiat pe Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Tudor Petrov Popa, dupa le-a asezat pe piept „Steaua României” în grad de Cavaler: „Trei nume care înseamnă dragoste de ţară, eroism, dorinţa de a te sacrifica pentru poporul tău. Ei sunt oameni care, dincolo de dragostea pentru filonul românesc al ţării lor, au săpat în zile de pace, în patria-mamă, file de istorie, într-o ţară care, cândva, a fost parte a României. Poate cel mai important lucru pe care aceşti oameni îl semnifică este faptul că, deşi între România şi Moldova există o frontieră de stat, sunt lucruri pe care frontierele nu le pot opri: filonul cultural comun, dragostea comună pentru pământul patriei”.
In numele celor trei a vorbit Alexandru Lesco, eliberat din inchisoarea transnistreana in 2004, dupa ispasirea unei pedepse de 12 ani. Multumind pentru decoratie, Lesco a afirmat ca aceasta nu este doar a lor, ci si a romanilor. El a explicat ca, alaturi de colegii sai, a simtit, in anii de detentie din Transnistria, “suflarea” si “sprijinul tuturor romanilor”. Dupa ce a ciocnit o cupa cu sampanie impreuna cu cei prezenti, seful statului a primit de la Asociatia Civic Media o rezolutie adoptata pe 27 martie, in care se cerea autoritatilor elaborarea unei strategii pentru spatiul rasaritean romanesc, simplificarea formalitatilor de obtinere a cetateniei romane pentru cetatenii Republicii Moldova si acordarea celor mai inalte distinctii ale statului pentru Lesco, Ivantoc si Popa. Rezolutia a fost semnata printre altii de Mariana Nicolesco, artist UNESCO pentru Pace, Radu Beligan, academicienii Dinu C. Giurescu, Dan Berindei, Constantin Balaceanu Stolnici si Florin Constantiniu, de reprezentanti ai mediului academic si studenti. Cei trei s-au deplasat apoi la Palatul Victoria, unde au fost primiti si de premierul Calin Popescu Tariceanu pentru ca a doua zi sa aiba o intalnire cu Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu. In cursul serii de 3 iulie, Ivantoc, Lesco si Popa au raspuns invitatiei liderului PNG, George Becali, care a dorit sa le multumeasca pentru jertfa lor. Cei trei au primit din partea finantatorului Stelei cate 50.000 de euro, pentru a incepe o noua viata.
Surse: Ziua, Gandul, Mediafax, Rompres
Cavalerii, premiati si de societatea civila
Explicand ca, inca din 1993, organizatia pe care o reprezinta a actionat pe langa organismele europene pentru a obtine eliberarea membrilor fostului grup Ilascu, presedintele UJR, Iosif Gavril Chiuzbaian a afirmat ca a daruit celor trei aceste medalii pentru a-si manifesta recunostinta fata de suferintele lor in temnitele transnistrene. Chiuzbaian, a mai spus ca, in 2000, i-a trimis o scrisoare deschisa presedintelui Vladimir Putin, solicitandu-i sa faca demersuri pentru eliberarea grupului Ilascu. Desi a marturisit ca perioada petrecuta in inchisoare a insemnat pierderea unei parti din viata, dar si lupta pentru un ideal, Alexandru Lesco a promis ca va continua lupta pentru Transnistria. La randul sau, Andrei Ivantoc i-a multumit lui Dumnezeu pentru ca i-a dat taria de a rezista, iar Tudor Popa, referindu-se la suferinta indurata, a afirmat: “Suntem barbati, trebuie sa rabdam”. Reprezentantii Civic Net – Piata Universitatii au anuntat ca cei trei eroi au fost declarati membri de onoare ai miscarii anticomuniste romanesti de dinainte si de dupa 1989.
La lansarea volumului “Eroi pentru Romania – Transnistria si amenintarile Rusiei la Marea Neagra”, Victor Roncea a spus ca a invatat de la Andrei Ivantoc ce inseamna libertatea dupa cum a fost pictata de acesta pe peretii celulei – doi ingeri si Tricolorul – si de la intregul grup ce inseamna lupta pentru tara si neam. Cartea – de peste 700 de pagini, continand si un DVD cu filmari inedite reunite sub genericul “In cusca pentru dragostea de tara” – sintetizeaza anii de detentie ai grupului Ilascu, probleme geostrategice ale zonei si influenta Rusiei asupra Romaniei.
Iata cateva titluri din volum: Ultimii detinuti politici din Europa @ Eliberarea romanilor, simbolul noii Romanii @ “Razboi rece” la granita Romaniei @ Patriarhul: “Unirea este vie” @ “Am supravietuit datorita idealului tuturor romanilor: Romania Mare” @ “Daca s-ar intoarce timpul inapoi am face exact acelasi lucru” @ Procesul grupului Ilascu – conotatii geopolitice si efecte sociologice @ Chestiunea Marii Negre – Expansiunea ruseasca @ Menirea noastra mondiala la Gurile Dunarii @ Aspecte geopolitice si culturale din Transnistria @ Romanitatea si granita Europei spre Rasarit @ De la Pax Sovietica la Pax Americana @ Repozitionarea bazelor militare ale SUA @ Insula Serpilor si razboiul strategic al Ucrainei cu Romania @ Mafia gulerelor albe de la Marea Neagra – insertia capitalului rus in Romania @ Serviciile secrete ale Rusiei @ Structurile speciale postkaghebiste @ Activitati secrete desfasurate in spatiul romanesc @ Tradarea de la Bucuresti si renasterea de la Chisinau
O carte si o distinctie pentru patriotii romani de pe Nistru, exact in ziua cand s-a implinit o luna de la eliberarea intregului „lot”, dupa intemnitarea lor in urma cu 15 ani. Ziaristul Victor Roncea si Asociatia Civic Media au lansat cartea „Eroi pentru Romania”, iar juristul G.I. Chiuzbaian si Uniunea Juristilor din Romania le-au inmanat lui Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa cate o Medalie de Merit si un Premiu de Excelenta. Cartea are 750 de pagini si a fost alcatuita intr-un timp record, iar medalia este din aur de 25 de karate. Si cartea, si medalia – dovezi ca acesti eroi, in viata, ai natiunii, nu sunt intru totul uitati de cei pentru care s-au luptat si au suferit, reusind, ca prin miracol, sa supravietuiasca anilor grei de temnita si schingiuire fizica si psihica de neinchipuit.
Cei trei, reintorsi asemenea lui Ulisse acasa dupa un rastimp lung si lugubru in iadul temnitelor transnistrene, incearca sa revina la viata normala, sa se obisnuiasca din nou cu libertatea. „Incet, incet, ma deprind si eu cu lumea” – spune unul dintre ei. Isi cauta de sanatate, se reasaza in familie, alaturi de cei dragi, dar nu isi reneaga crezul pentru care si-au sacrificat libertatea: limba romana si Romania Mare. Iar „daca s-ar intoarce timpul inapoi as face exact acelasi lucru” – marturiseste unul dintre ei.
Acum, fiecare dintre cei cinci isi reface viata, dupa ce anii lor de deplina putere si maturitate le-au fost distrusi in celula. Ilie Ilascu, senator al Romaniei, nu a putut participa la manifestarea de la Uniunea Juristilor, aflandu-se la Strassbourg, ca parlamentar european. Petru Godiac, stabilit pe undeva pe la Cluj, nu a fost de gasit pentru a fi, si el, la aceasta reintalnire. Ceilalti trei, decorati, ca toti de altfel cu „Steaua Romaniei”, in grad de Cavaler, au asistat, in centrul atentiei generale, modesti, timizi si discreti, la prezentarea cartii si inmanarea distinctiilor. Daca Presedintia, Guvernul, Primaria Bucurestiului si cateva organizatii civice le-au onorat actele de eroism, pentru Chisinaul oficial, cei cinci parca nici n-ar exista. Doar Iurie Rosca, presedintele Partidului Popular Crestin Democrat – din care si ei fac parte, fara sa se fi dezis – s-a regasit cu fratii sai de idealuri. Printr-o adevarata minune, acestia au supravietuit tuturor incercarilor, desi cand i-am vazut in custile cu gratii de fier ale simulacrului judiciar de la Tiraspol, in 1992, ajunsesera la granita subtire dintre viata si moarte. Si-au regasit familiile, liberatea si poporul, au ramas neclintiti in convingeri si traiesc printre semenii lor nu atat ca eroi, cat ca oameni obisnuiti. Iar Uniunea Juristilor si Civic Media nu le-a organizat ceremonia de cinstire din ratiuni ipocrit-conjuncturale. Uniunea a facut demersuri juridice la instante europene si guverne implicate pentru internationalizarea cazului si eliberarea lor neintarziata, iar asociatia a initiat mobilizarea civica pentru eliberare si a insistat sa li se acorde cea mai inalta decoratie a Romaniei.
Volumul „Eroi pentru Romania” panorameaza generos problematica geopolitica a zonei in care centrul de putere al slavilor de rasarit se interfereaza, de peste doua sute de ani, cu spatiul locuit dintotdeauna de romani, in cuprinsul si in afara granitelor de astazi ale Romaniei. De la primul tratat secret incheiat de domnitorul Gheorghe Stefan al Moldovei cu cneazul Moscovei si pana la ambiguitatile de ultima ora din relatiile romano-ruse, cartea ofera o cronologie si o antologie de texte esentiale asupra acestui capitol important din istoria romanilor. In acest context amplu se inscriu si faptele de bravura ale patriotilor romani de pe Nistru, care s-au aflat printre primii luptatori pentur mentinerea integritatii teritoriale a tinerei Republici Moldova, impotriva secesiunii transnistrene, pentru apararea limbii romane si renasterea identitatii nationale a romanilor de pe malurile Prutului si Nistrului.
Cartea nu este totusi o cronica detaliata a epopeii eroice a celor cinci patrioti, epopee consacrata pe plan european prin sintagma „Ilascu si altii vs. Moldova si Rusia”, cum s-a numit acest dosar la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Adevarata istorie a lui „Ilascu si altii” nu este inca scrisa. Evenimentele sunt inca fierbinti, iar conflictul de pe Nistru in plina desfasurare. Cercuri influente de la Chisinau si Tiraspol, dar si de la Moscova ori Kiev nu sunt interesate in prezentarea adevarului ci in rastalmacirea sa ori, pur si simplu, in tacere. Asa numitul proces desfasurat la Tiraspol a fost o inscenare judiciara condamnata cvasiunanim, iar calomniile debitate acolo au valoare istorica doar ca probe suplimentare la dosarul samavolniciilor capeteniilor comunismului de aiergarda de la Tiraspol.
Eliberarea tuturor detinutilor politici din Transnistria deschide, in sfarsit, calea restituirii adevarului istoric asupra cestui episod eroic din cronica zbucimata a primelor decenii din viata statului independent, proclamat pe ruinele „Republicii Ribbentrop-Molotov”, si ea plasmuita din trupul sfasiat al Basarabiei istorice. Deocamdata, inainte de a se reintalni si regasi impreuna cu totii, cei din asa numitul „grup Ilascu” sunt, pe deoparte, cinstiti aproape cum se cuvine, dar, pe de alta parte, victime ale unor denigratori aflati in slujba celor care au incercat pana nu demult, sa-i anihileze.
Multumiri speciale publicatiilor ZIUA si FLUX – Chisinau, ziaristilor liberi din presa romana de pe ambele maluri ale Prutului, Televiziunii Romane si posturilor TV Antena 1 si 3, National TV si N24, Bucuresti si EuroTV, Chisinau
Autori
Gr. Antipa, M. I. Antonescu, Gh. I. Bratianu, S. Mehedinti, I. I. Nistor, I. Badescu, R. Cestelli, G. Coman, G. Damian, D. Donnelly, D. Dungaciu, V. Gribincea, V. Nagacevschi, D. Postica, D. Padurean, A. Rogojan, V. & G. Roncea, P. Sartori, A. Tanase, M. Ureche, C. Vlad
Civic Media & IntelMedia
Contine DVD-ul “In cusca pentru dragoste de Tara” – Patru documentare inedite despre Basarabia si procesul, incarcerarea si eliberarea eroilor de la Nistru, realizate de Corneliu Vlad, Andrei Dumitru, Radu Gaina, Victor Roncea si Petrica Rachita
August 4th, 2010 
VR 
“Regiunea transnistreana este parte componenta a Republicii Moldova, deaceea ne dorim foarte mult ca toti cetatenii nostri din aceasta regiune sa aiba posibilitatea de a vota fara obstacole atat la referendum cat si alegerile parlamentare si prezidentiale.”
Posted in 
Tags: 
